Sunteți pe pagina 1din 25

Compliment multiplu

1. CM. Câmpul protetic în edentaţia totală se subîmparte în:


A- spaţiul Ney
B- zona funcţională
C- zona glandulară
D- zona de sprigin
E- zona papilei incisivale

2. CM. Zona de spriginîn în edentaţia totală la maxilă include:


A- regiunea inserţiei muşchiului buccinator
B- tuberozităţile maxilare
C- regiunea liniei “Ah”
D- palatul dur
E- procesele alveolare

3. CM. Componentele protezei totale:


A- elemente de menţinere şi stabilizare
B- şeile protezei
C- dinţi artificiali
D- conectorul principal
E- conectorii secundarii

4. CM. Proteza totală poate fi confecţionată din:


A- acrilate termopolimerizabile de culoare roză
B- aliajele argintului
C- acrilate autopolimerizabile
D- acrilate termopolimerizabile fără coloranţi
E- acrilate elastice

5. CM. Baza protezei totale este prezentată de:


A- şeile protezei
B- dinţii artificiali
C- conectorul principal
D- conectorii secundari
E- conectorii parţiali

6. CM. Gravarea liniei americane pe modelul definitiv în edentaţia totală prevede crearea:
A- Unei făşii cu lăţimea de 1,0 mm
B- Unei făşii cu lăţimea de 2,0 mm
C- Unei făşii cu lăţimea de 3,0 mm
D- Unei făşii cu adîncimea de 1,0 mm
E- Unei făşii cu adîncimea de 1,5 mm

7. CM. Lingurile amprentare individuale se confecţionează din:


A- acrilate termopolimerizabile
B- ceară de bază
C- materiale amprentare siliconice
D- ghips
E- acrilate autopolimerizabile
8. CM. Deosebim următoarele varietăţi de amprente funcţionale:
A- pasive la mandibulă
B- pasive la maxilă
C- diferenţiate
D- compresive
E- decompresive

9. CM. La absenţa totală a dinţilor au loc următoarele modificări în sistemul stomatognat:


A- agravarea actului de respiraţie
B- activarea procesului de reducţie a scheletului cranio-facial
C- activarea procesului de reducţie a ţesuturilor moi ce acoperă scheletul cranio-facial
D- activarea funcţiei muşchilor oro-faciali
E- activarea funcţiei muşchilor mobilizatori ai mandibulei

10. CM. Reducţia pronunţată a scheletului facial în edentaţiile totale are loc în următoarele zone:
A- în etajul superior al feţei
B- în etajul mediu al feţei
C- în etajul inferior al feţei
D- în zona laterală stînga
E- în zona laterală dreapta

11. CM. Cîmpul protetic în edentaţia totală la maxilă este prezentat de:
A- procesele alveolare
B- valul palatin
C- bolta palatină
D- tuberozităţile maxilare
E- tuberculii piriformi

12. CM. Tipurile de atrofie ale maxilei şi mandibulei în edentaţiile totale se clasifică:
A- la maxilă după Schroder
B- la maxilă după Agapov
C- la mandibulă după Koller
D- la mandibulă după Rubinov
E- la maxilă şi mandibulă după Ghelman

13. CM. Metode de fixare a protezelor totale:


A- mecanice
B- biomecanice
C- trainice
D- fizice
E- provizorie

14. CM. Williams după corelaţia dintre forma feţii şi forma dinţilor deosebeşte:
A- dinţi fără formă geometrică
B- dinţi triunghiulari
C- dinţi patraţi
D- dinţi în baionetă
E- dinţi ovoidali

15. CM. Baza protezei totale este prezentată de:


A- şeile protezei
B- conectorul principal
C- conectorul secundar
D- conectorul intermediar
E- proteza totală şei nu are

16. CM. Sangiuolo grupează toate varietăţile cîmpului protetic edentat total în următoarele clase
pentru ambele maxilare:
A- substratul osos este bine exprimat
B- substratul osos are un grad de exprimare mediu
C- substratul osos are un grad de atrofie mărit (avansat)
D- substratul osos are o formă ovoidală
E- substratul osos are o formă triunghiulară

17. CM. Rîndaşu clasifică procesele alveolare edentate total în:


A- late
B- înguste
C- retentive
D- neretentive
E- neutre

18. CM. Liniile de orientare ce se trasează pe modelul definitiv la maxilă în edentaţia totală:
A- linia mijlocului procesului alveolar
B- linia mediană
C- linia rugiilor palatine
D- linia retromolară
E- linia ce marchează fibromucoasa activ mobilă

19. CM. Aparatele necesare pentru realizarea modelului:


A- şlif motor
B- vacum-malaxor
C- masă vibratorie
D- micromotor
E- chiuvetă

20. CM. Materiale din care pot fi confecţionate modelele funcţionale în edentaţiile totale:
A- ceară de bază
B- ceară de modelare
C- materiale siliconice
D- masă termorezistentă (refractară)
E- ghips medical

21. CM. Pentru prelucrarea mecanică a lingurii individuale acrilice e necesar de instrumente
abrazive:
A- perii de puf
B- petre de carborund
C- freze metalice
D- discuri de carborund
E- perii aspre

22. CM. Bordurile de ocluzie în edentaţiile totale trebuie să corespundă cerinţelor:


A- înălţimea de 10-12mm în regiunea frontală
B- înălţimea de 10-12mm în regiunea laterală
C- lăţimea de 6-8mm în regiunea frontală
D- lăţimea de 5-6mm în regiunea frontală
E- înălţimea în regiunea laterală de 6-8mm

23. CM. Indicaţi materialele din care se confecţionează protezele totale:


A- acrilate termopolimerizabile
B- acrilate autopolimerizabile
C- aliaje crom-cobalt
D- acrilate fluide (prin injectare)
E- compozite

24. CM. Pentru montarea dinţilor după metoda Gysi, Vasiliev, Katz e necesar ca relaţiile
intermaxilare centrice să fie apreciate cu:
A- borduri de ocluzie acrilice
B- borduri de ocluzie de ceară
C- borduri de ocluzie din material amprentar termoplastic
D- borduri de ocluzie din ghips
E- toate variantele susnumite posibile de utilizat

25. CM. Schimbul cerii pe acrilat la confecţionarea protezei totale se efectuiază prin:
A- aplicarea valului pregătit din acrilat în tipar
B- aplicarea plăcii pregătite din acrilat în tipar
C- metoda injectării
D- aplicarea pulberii din acrilat
E- metodele susnumite nu se utilizează la proteza totală

26. CM. Metodele moderne de confecţionare a bazei protezei totale:


A- Metoda manuală
B- aplicarea strat cu strat a acrilatului fotopolimerizabil
C- aplicarea acrilatului termopolimerizabil la stadia de nisip umectat
D- metoda injectării acrilatului special
E- aplicarea pe straturi a acrilatului autopolimerizabil

27. CM. La realizarea arcadelor dentare în protezele totale se folosesc dinţii:


A- diatorici (molari şi premolari) din porţelan
B- cu butoane sau crampoane (frontali) din porţelan
C- acrilici (frontali şi laterali)
D- speciali
E- din compozite semiprefabricaţi

28. CM. Parametrii articulatorului universal sînt:


A- prezenţa a două articulaţii
B- unghiul de înclinare sagitală a pantei tuberculilor articulari 170
C- unghiul de înclinare sagitală a pantei tuberculilor articulari 330
D- prezenţa triunghiului Bonwill
E- posibilitatea efectuării mişcărilor mandibulare numai în plan sagital

29. CM. Particularităţile articulatorului individual sînt:


A- efectuarea mişcărilor numai în plan vertical
B- posibilitatea fixării modelului maxilei în raport cu particularităţile articulaţiei temporo-
mandibulare şi planul Frankfurt
C- unirea ramei superioare şi inferioare are loc printr-o balama
D- se fixează în articulator întîi modelul mandibulei apoi a maxilei
E- posibilitatea reglării unghiului de înclinare a tuberculilor articulari

30. CM. Cîmpul protetic edentat total este împărţit în:


A – zona de tracţiune
B – zona torusului palatin
C – zona planşeului bucal
D – zona de sprijin
E – zona de succiune

31. CM. Zona de sprijin a cîmpului protetic edentat total la maxilă este prezentată de:
A – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
B – proeminenţile zigomatice
C – torusul palatinal
D – bolta palatină
E – valul palatin

32. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale sînt:
A – zonele tuberculilor piriformi
B – zonele linguale şi vestibulare laterale
C – zonele centrale şi laterale ale crestelor alveolare
D – zona centrală a crestei alveolare
E – zonele centrale - linguală şi labială

33. CM. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic la maxilă se realizează datorită:
A – succiunei
B – greutăţii protezei
C – deglutiţiei
D – adeziunei
E – respiraţiei corecte

34. CM. Din regulile generale de montare a dinţilor în edentaţiile totale după Gysi fac parte:
A – dinţii laterali superiori se montează cu zona cervicală pe centrul procesului alveolar
B – dinţii laterali inferiori se montează în zona cervicală pe centrul apofizei alveolare
C – dinţii frontali superiori se montează în afara centrului procesului alveolar
D – dinţii frontali inferiori se montează pe centrul procesului alveolar
E – dinţii frontali la ambele maxilare se montează strict vertical
35. CM. Din liniile de orientare trasate pe modelul definitiv al mandibulei în edentaţia totală fac
parte:
A – linia mediană
B – liniile ce împart în două jumătăţi tuberculii piriformi
C – linia transversală trasată pe centrul procesului alveolar din zona frontală
D – marcarea limetelor tuberculilor piriformi
E – marcarea contururilor proceselor alveolare

36. CM. După înălţimea marginelor deosebim amprente funcţionale:


A – de succiune
B – fiziologice
C – anatomice
D – propriu zise
E – parţiale

37. CM. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
A – de compresie
B – de dispovărare
C – de tracţiune
D – diferenţiate
E – de succiune

38. CM. La corectarea lingurilor amprentare individuale se utilizează teste funcţionale:


A – după Herbst
B – cu amplitudă mică
C – cu amplitudă medie
D – cu amplitudă mare
E – intensive

39. CM. Adaptarea lingurii amprentare individuale prevede:


A – aducerea marginilor pînă la un contact intim cu mucoasa pasiv mobilă
B – aducerea marginilor pînă la fundul de sac
C – realizarea grosimei marginilor conform volumului fundului de sac
D – grosimea marginilor nu are importanţă
E – eliberarea frenurilor şi a plicelor

40. CM. Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale în edentaţia totală se


efectuează prin tehnici:
A – modelări efectuate manual de medic
B – modelări efectuate de pacient la comanda medicului
C – modelări efectuate sinestătător de pacient
D – modelări mixte
E – modelări instrumentale

41. CM. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-gnatodinamometria
C-istoria actualei maladii
D-istoria vieţii
E-inspecţia

42. CM. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-inspecţia
C-palparea
D-radiografia
E-miotonometria

43. CM. Examenul clinic al apofizelor alveolare edentate se va efectua prin:


A-radiografia panoramică
B-palpare
C-inspecţie
D-studiul pe modelul diagnostic
E-aprecierea densităţii ţesutului osos

44. CM. La examenul clinic al mucoasei bucale se va studia mucoasa:


A-activ mobilă
B-pasiv mobilă
C-dură
D-elastică
E-imobilă

45. CM. Mucoasa activ mobilă a cavităţii orale acoperă:


A-palatul dur
B-palatul moale
C-planşeul bucal
D-procesele alveolare
E-buzele

46. CM. Mucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:


A-limba
B-palatul dur
C-procesele alveolare
D-obrajii
E-buzele

47. CM. Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac parte:
A-inspecţia
B-palparea
C-miotonometria
D-electromiografia
E-gnatosonia

48. CM. Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac parte:
A-tomografia
B-artrografia
C-cineradiografia
D-electroradiografia
E-teleradiografia

49. CM. Deosebim următoarele grade de mobilitate patologică a dinţilor:


A-I
B-II
C-III
D-IV
E-V

50. CM. La investigarea microcurenţilor electrici în cavitatea bucală se utilizează:


A-microampermetrul
B-potenţiometrul
C-miotonometrul
D-gnatodinamometrul
E-fagodinamometrul

51. CM. Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac parte
metodele elaborate de:
A-Agapov
B-Rubinov
C-Oxman
D-Ghelman
E-Mamlok

52. CM. Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice între
arcadele dentare se efectuiază:
A-vizual
B-cu hîrtie de articulare
C-cu plăcuţe de ceară ramolită
D-cu creionul simplu
E-cu creionul chimic

53. CM. Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele
elaborate de.
A-Agapov
B-Oxman
C-Mamlok
D-Rubinov
E-Ghelman

54. CM. Principiul profilactic de tratament protetic prevede:


A- profilaxia locală
B- profilaxia respiraţiei nazale
C- profilaxia generală
D- profilaxia obiceiurilor vicioase
E- profolaxia tabacismului

55. CM. Edentaţia parţială ca formă nozologică a afecţiunelor sistemului stomatognat poate fi:
A-fără micşorarea dimensiunei verticale de ocluzie
B-cu micşorarea dimensiunei verticale de ocluzie
C-cronică
D-acută
E-exagerată

56. CM. Din formele nozologice ale sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-
protetic fac parte:
A-edentaţia totală
B-edentaţia parţială
C-abraziunea fiziologică a dinţilor
D-abraziunea patologică a dinţilor
E-pulpitele

57. CM. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un
tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-durerea
B-deriglări fizionomice
C-absenţa parţială a dinţilor
D-absenţa totală a dinţilor
E-deriglări de masticaţie

58. CM. Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un
tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-prăbuşirea buzei superioare
B-durerea
C-prezenţa breşelor arcadelor dentare
D-discromiile dentare
E-respiraţia orală

59. CM. Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament
ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:
A-asimitrii faciale
B-deriglări de formă a nasului
C-prăbuşirea buzelor
D-modificarea unghiurilor mandibulei
E-modificări de culoare a feţii

60. CM. Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se pot
examina:
A- starea muşchiului digastricus
B- starea muşchilor pterigoidieni interni
C- starea muşchilor limbii
D- ganglionii limfatici cervicali superficiali
E- inserţia inferioară a muşchilor temporali

61. CM. Simptomele de bază ale edentaţiei totale sunt:


A – tulburări masticatorii şi fizionomice
B – tulburări auditive
C – tulburări fonetice şi psihice
D – tulburări gustative şi de temperatură
E – tulburări de deglutiţie

62. CM. Atrofia maxilarelor poate fi:


A – trapezoidală
B – simetrică
C – ovală
D – asimetrică
E – triunghiulară

63. CM. Atrofia şi rezorbţia maxilarelor edentate total are loc:


A – centrifugă la mandibulă
B – centrifugă la maxilar
C – centripetă la mandibulă
D – centripetă la maxilar
E – centrifugă şi centripetă la ambele maxilare

64. CM. Cîmpul protetic edentat total este împărţit în:


A – zona de tracţiune
B – zona torusului palatin
C – zona planşeului bucal
D – zona de sprijin
E – zona de succiune

65. CM. Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxilă este prezentată de:
A – proeminenţile zigomatice
B – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
C – torusul palatinal
D – bolta palatină
E – tipul fibromucoasei

66. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic la maxilă sînt:


A – zona crestelor alveolare
B – zona vestibulară
C – zona distală
D – zona anterioară
E – zona papilei incisivale

67. CM. Zona vestibulară funcţională la maxilă se împarte în:


A – spaţiul retrozigoimatic
B – spaţiul caninilor şi dinţilor laterali
C – spaţiul incisivilor
D – spaţiul vestibular lateral
E – spaţiul vestibular labial

68. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular sînt:


A – zonele tuberculilor piriformi
B – zonele linguale şi vestibulare laterale
C – zonele centrale şi laterale ale crestelor alveolare
D – zonele centrale- linguală şi labială
E – zona centrală a crestei alveolare

69. CM. Gradul de adeziune a protezei totale depinde de:


A – corespunderea fidelă a suprafeţei mucosale a protezei cîmpului protetic
B – modul de amprentare
C – stratul de salivă dintre suprafaţa mucosală a protezei şi cîmpul protetic
D – DVO
E – vechimea protezelor

70. CM. Metodele de fixare a pratezelor totale:


A – mecanice
B – fiziologice
C – biomecanice
D – biofizice
E – standarte

71. CM. Ce muşchi periprotetici au acţiunea de dislocare a protezei toatle la maxilă:


A – m. maseterici
B – m.zigomatici
C – m. temporali
D – m. ridicători a buzei superioare
E – m.canini

72. CM. Zona funcţională vestibulară la maxilă se împarte în:


A – spaţiul vestibular labial
B – spaţiul retrotuberozităţilor maxilare
C – spaţiul vestibular lateral
D – spaţiul retrozigomatic
E – spaţiul anterior-posterior

73. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total:
A – zona tuberculilor piriformi
B – zona vestibulară centrală
C – zona vestibulară laterală
D – zona exostoazelor apofizelor alveolare
E – zona coamei apofizei alveolare

74. CM. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic se realizează prin următoarele mijloace:
A – greutatea protezei
B – succiunea
C – deglutiţia
D – adeziunea
E – procesele alveolare

75. CM. Amprenta preliminară în edentaţia totală se obţine cu linguri:


A – standarte totale
B – parţiale
C – individuale
D – bimaxilare
E – unilaterale

76. CM. Lingurile individuale se confecţionează din:


A – ceară
B – materiale amprentare termoplastice
C – aliajele metalelor
D – acrilate
E – ghips

77. CM. După înălţimea marginelor deosebim amprente funcţionale:


A – de succiune
B – fiziologice
C – anatomice
D – propriuzise
E – parţiale

78. CM. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
A – de compresie
B – de dispovărare
C – de tracţiune
D – de succesiune
E – diferenţiale

79. CM. La corectarea lingurilor individuale se utilizează probe funcţionale:


A – cu amplitudă mică
B – după Herbst
C – cu amplitudă medie
D – cu amplitudă mare
E – intensive

80. CM. Adaptarea lingurii individuale prevede:


A – aducerea marginilor pînă la un contact intim cu mucoasa pasiv mobilă
B – aducerea marginilor pînă la fundul de sac
C – realizarea grosimei marginilor conform volumului fundului de sac
D – grosimea marginilor nu are importanţă
E – eliberarea frenurilor şi a plicelor

81. CM. Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale se efectuează prin tehnici:
A – modelări efectuate manual de medic
B – modelări efectuate de pacient la comanda medicului
C – modelări efectuate sinestătător de pacient
D – modelări mixte
E – modelări instrumentale

82. CM. DVO la edentatul total se determină cu metodele:


A – fiziologică
B – anatomică
C – anatomo-fiziologică
D – electronică
E – antropometrică

83. CM. Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţia totală la determinarea relaţiilor
intermaxilare centrice se apreciază:
A – prin deplasarea mandibulei anterior
B – reflexul molar Sears
C – testul fonetic
D – testul de deglutiţie
E – deschiderea medie a gurii

84. CM. Semnele supraevaluării DVO la proba machetelor protezelor totale:


A – spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm
B – spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mm
C – spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mm
D – vizibilitatea exagerată a dinţilor
E – invizibilitatea dinţilor

85. CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată anterior atunci la proba
machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
A – majorarea DVO
B – micşorarea DVO
C – în zona frontală-prognaţie
D – în zona frontală-progenie
E – ocluzie încrucişată

86. CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată posterior atunci la proba
machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
A – majorarea DVO
B – micşorarea DVO
C – în zona frontală-prognaţie
D – în zona frontală-progenie
E – ocluzie încrucişată

87. CM. Semnele micşorării DVO la proba machetelor protezelor totale:


A – aspectul feţii este îmbătrînit
B – aspectul feţii nu este modificat
C – şanţurile peribucale sînt accentuate
D – şanţurile peribucale sînt în limitele normei
E – roşul buzelor este diminuat

88. CM. Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentatul total
prevede ampretarea:
A – compresivă
B – decompresivă
C – diferenţiată
D – în ocluzie
E – dublă
89. CM. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:
A – ocluzorul şi modelele
B – DVO
C – arcadele dentare
D – bazele din ceară
E – poziţia neutră a mandibulei

90. CM. La controlul extraoral al arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:
A – linia mediană interincisivă
B – dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei alveolare
C – dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul crestei alveolare
D – dinţii laterali nu obligatoriu se montează regulilor Paund
E – dinţii laterali sînt monatţi conform triunghiului Paund

91. CM. Proteza totală cu căptuşală din material elastic este indicată:
A – atrofia pronumţată a apofizelor alveolare
B – prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
C – prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
D – prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
E – prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilienţă mediu

92. CM. Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale în edentaţia totală urmăresc
asigurarea condiţiilor de menţinere a protezei prin:
A - crearea condiţiilor de obţinere a adeziunii
B - crearea condiţiilor de obţinere a cogheziunei
C - respectarea echilibrului neuromuscular
D - respectarea echilibrului ocluzal
E - utilizarea tonicităţii musculare

93. CM. Indicaţi simptoamele subiective caracteristice tabloului clinic al edentaţiei totale:
A- hiperstezia alveolară
B- hiperstezia palatinală
C- durerea fontomă
D- dureri în zona torusului palatin
E- dureri în zona palatului moale

94. CM. Din dereglările funcţionale caracteristice edentaţiei totale fac parte:
A - a actului de respiraţie
B - a deglutiţiei
C - a actului de masticaţie
D - dereglări estetice
E - dereglări gustative

95. CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic edentat total:
A- centrală maxilară
B- centrală mandibulară
C- periferică maxilară
D- periferică mandibulară
E- proximală

96. CM. Zona funcţională periferică maxilară se împarte în:


A- zona retrozigomatică sau punfa Eisering
B- zona perizigomatică
C- zona vestibualară frontală
D- zona distală sau linia „Ah”
E- zona torusului palatin

97. CM. Zona funcţională periferică mandibulară se împarte în:


A- zona vestibulară laterală sau punga Fisch
B- zona retro- linguală sau nişa lui Ney şi Bowen
C- zona retro-linguală sau zona neutră
D- zona linguală centrală sau zona Schlack şi Schreinemakers
E- zona centrică a crestei alveolare

98. CM. Zonele funcţionale de sprijin la maxilă sunt:


A- fibromucoasa zonei neutre
B- tuberozităţile maxilare
C- torusul palatin
D- bolta palatină
E- fibromucoasa zonei „Ah”

99. CM. Zonele funcţionale de sprijin la mandibulă sunt:


A- procesele alveolare
B- zonele retro-linguale
C- fibromucoasa zonei neutre
D- traseul mandibular
E- tuberculii piriformi

100. CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total din parte
linguală:
A- zona retrolinguală
B- zonele linguale laterale
C- zona centrală
D- zona triunghiului retromolar
E- zona coamei apofizei alveolare

101. CM. Montarea dinţilor în protezele totale în caz de progenie prevede:


A- Micşorarea arcadei dentare superioare prin înlăturarea premolarilor doi
B- Majorarea arcadei dentare superioare prin montarea suplimentară a premolarilor doi
C- Montarea încrucişată a molarilor din arcadele dentare superioară şi cea inferioară
D- Montarea încrucişată a incisivilor din arcadele dentare superioară şi cea inferioară
E- Micşorarea arcadei dentare inferioare prin înlăturarea premolarilor

102. CM. Caracterul contactelor între arcadele dentare se v-a determina:


A- Prin palparea după închiderea arcadelor dentare
B- Prin sondare în ocluzia centrică
C- Cu hîrtie de articulaţie
D- Cu acrilate autopolimerizabile
E- Cu plăcuţe de ceară rămolită

103. CM. Indicați curbele caracteristice planului de ocluzie care influențiază mișcările
mandibulare la dentat și edentat:
A- Curba caninului
B- Curba incizală
C- Curba Spee
D- Curba Wilson
E- Curba Gysi

104. CM. Indicați metodele de determinare a relațiilor de postură mandibulară:


A- Metoda antropometrică
B- Metoda funcțională
C- Metoda afuncțională
D- Metoda statică
E- Metoda electromiografică

105. CM. Indicați metodele de determinare a relației centrice:


A- Cu ajutorul șabloanelor de ocluzie
B- Cu ajutorul foliilor de ceară calibrată
C- Cu ajutorul blocurilor de acrilat
D- Metoda de înregistrare grafică
E- Metoda electroodontometrică

106. CM. Indicați liniile de referință trasate pe șablon cu bordura de ocluzie:


A- Linia mediană
B- Linia Ah
C- Linia caninilor
D- Linia surîsului
E- Linia 1 molar superior

107. CM. Metoda grafică de înregistrare a relației centrice presupune:


A- Tehnica extraorală
B- Tehnica submentonieră
C- Tehnica mixtă după Thomson
D- Tehnica intraorală
E- Tehnici combinate

108. CM. Indicați autorii conform regulilor cărora are loc montarea dinților pe arcada
dentară:
A- Gysi
B- Pedro-Sayzar
C- Vasiliev
D- Thomson
E- Pavlov

109. CM. Indicați componentele machetei protezei totale:


A- Baza
B- Croșetele
C- Bare cu călăreți
D- Arcada dentară artificială
E- Pivoții intraradiculari

110. CM. Identificați varietatea de dinți ce pot fi utilizați pentru confecționarea protezei
totale:
A- Dinți metalici
B- Dinți acrilici
C- Dinți naturali
D- Dinți ceramici
E- Dinți siliconici
111. CM. Indicați etapele pregătirii modelului de lucru:
A- Îndiguirea
B- Șlefuirea
C- Cofrarea
D- Trasarea liniilor ajutătoare
E- Gravarea
112. CM. Indicați tipurile feței conform cărora are loc alegerea dinților artificiali:
A- cilindrică
B- ovală
C- dreptunghiulară
D- triunghiulară
E- piramidală
113. CM. Indicați curbele utilizate pentru montarea dinților laterali:
A- Curba de ocluzie ortognată
B- Curba Spee
C- Curba Monson – Wilson
D- Curba de ocluzie verticală
E- Curba de ocluzie a caninilor
114. CM. Indicați care sunt primii 2 dinți montați la arcada inferioară:
A- Incisivul central
B- Premolar 2
C- Molar 1
D- Incisiv lateral
E- Caninul
115. CM. Dinții inferiori montați corect trebuie sa corespundă următoarelor repere:
A- Linia Pedro- Saizar
B- Linia centrului apofizei alveolare
C- Linia molarului 1 superior
D- Linia Pount
E- Linia ce trece prin planul ocuzal

116. CM. Indicați utilajele și instrumentele pentru prelucrarea mecanică a protezelor


totale:
A- Piesa dreaptă
B- Freze de diferite granulații
C- Perii
D- Prafuri
E- Paste de lustrații
117. CM. Indicați instrumente și materiale utilizate pentru lustruirea protezei totale:
A- Perii
B- Piese de diferite granulații
C- Prafuri
D- Paste de lustrații
E- Freze
118. CM. Indicați proprietățile dinților acrilici:
A- Fac legătură chimică cu baza
B- Se colorează repede
C- Permiabili pentru lichidul și flora cavității bucale
D- Nu fac legătură chimică cu baza
E- Posedă rezistență mecanică mai mare decît dinții din ceramică
119. CM. Indicați proprietățile dinților din ceramică:
A- Nu fac legătură chimică cu baza
B- Impermiabilitate pentru lichide și flora cavității bucale
C- Proprietăți fizice și chimice superioare
D- Nu se colorează în timp
E- Se abraziază în timp
120. CM. De ce depinde înălțimea vălului de ceară la etapa realizării a machetei protezei
totale:
A- Procese locale inflamatorii
B- Înălțimea dinților artificiali
C- Starea mușchilor masticatorii
D- Poziția condilului față de cavitatea articulară
E- Gradul de atrofie a țesutului osos
121. CM. Indicați modele de fixare a poziției șabloanelor cu borduri de ocluzie
A- Metoda clasică
B- Metoda modernă
C- Metoda mixtă
D- Metoda rece
E- Metoda fierbinte
122. CM. Indicați pentru ce zone se efectuează adîncituri de 2 – 3 mm pe suprafața
orizontală a bordurii de ocluzie:
A- Zona incisivilor
B- Zona primilor molari
C- Zona caninilor
D- Zona ultimilor molari
E- Zona premolarilor
123. CM. Determinați dezavantajul metodei fierbinți pentru fixarea poziției șabloanelor
cu borduri de ocluzie:
A- Greșeli la determinareaDVO
B- Deformarea șabloanelor
C- Dezlipirea șabloanelor
D- Solidarizarea șabloanelor
E- Omogenizarea într-o masă comună
124. CM. Enumerați varietățile de articulatoare:
A- Articulatorul Gysi
B- Articulatorul Sorokin
C- Articulatorul Hait
D- Articulatorul Hanan
E- Articulatorul Vasiliev
125. CM. Indicați ce mișcări pot fi imitate la plasarea modelelor de studiu în articulator:
A- Mișcări de propulsie
B- Mișcări de lateralitate
C- Mișcări mixte
D- Mișcări de flexie
E- Mișcări de adducție
126. CM. Indicați raportul primului premolar superior cu planul de ocluzie:
A- Cuspidul palatinal distanțat cu 0,5 mm
B- Cuspidul palatinal distanțat cu 1,0 mm
C- Cuspidul palatinal distanțat cu 1,5 mm
D- Cuspidul vestibular contactează cu planul
E- Cuspidul vestibular distanțat cu 0,5 mm
127. CM. Raportul premolarului 2 față de planul ocuzal:
A- Cuspidul vestibular contactează cu planul
B- Cuspidul palatinal contactează cu planul
C- Cuspidul palatinal distanțat cu 0,5 mm față de planul de ocluzie
D- Cuspidul palatinal distanțat cu 1,0 mm față de planul de ocluzie
E- Cuspidul palatinal distanțat cu 1,5 mm față de planul de ocluzie
128. CM. Reguli de montare a modelului în ocluzator:
A- Fixare în poziție de relație centrică
B- Părțile distale se orientează către axa balama
C- Distanța dintrea primul incisiv și axul articular să fie de 10,0 – 10,5 cm
D- După ghipsare se fixează poziția modelelor cu ajutorul piuliței
E- Între rama superioară și mijlocul modelului trebuie sa fie un spațiu de 5 cm

129. CM. Ambalarea directă:


A- introducerea acrilatului in tipat este uşor de realizat
B- conservă distanţa dintre model şi dinţii artificiali
C- îndepărtarea cerii este uşor de realizat
D- are o utilizare mai restarnsa
E- se mai numeste si tehnica ambalarii cu val a machetelor protezelor totale

130. CM. Introducerea acrilatului in tipar se poate realiza:


A- Prin turnare, cu ajutorul fortei centrifuge
B- Prin presare
C- Prin turnare
D- Prin injectie
E- Prin aplicare strat cu strat

131. CM. Operațiile de fixare a modelelor în ocluzor sunt:


A- alegerea şi verificarea ocluzorului la nivelul axei balama;
B- pregătirea modelelor;
C- ghipsarea modelelor;
D- alegerea şi verificarea articulatorului la nivelul axei balama terminale;
E- turnarea ghipsului dur în amprentă .
132. CM. Regimul termic de polimerizare al acrilatului presupune:
A- A.ringul şi chiuveta se introduc într-un vas cu apă la 15-200C
B- B.temperatura apei se ridică timp de 30 de minute până la 600C şi se menține constantă
timp de 60 de minute
C- C.temperatura apei se ridică timp de 60 de minute până la 600C şi se menține constantă timp
de 30 de minute
D- D.de la 600C, temperatura se ridică în 30 de minute până la 1000C şi se menține 30 de
minute, după care se răceşte lent
E- E.de la 600C, temperatura se ridică în 60C până la 1000C, se menține 60 de minute şi se
răceşte brusc

133. CM. Accidentele care se pot produce la dezambalarea protezei sunt:


A- deformarea protezei
B- schimbarea culorii protezei
C- fisurarea sau fracturarea bazei protezei
D- fracturarea sau desprinderea dinților
E- modificarea culorii dinților artificiali

134. CM. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte:
A- controlul arcadelor artificiale;
B- corectitudinea realizării bordurilor de ceară;
C- bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic;
D- papilele interdentare să fie modelate concave;
E- Înregistrarea corectă a ocluziei

135. CM. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-gnatodinamometria
C-istoria actualei maladii
D-istoria vieţii
E-inspecţia

136. CM. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-inspecţia
C-palparea
D-radiografia
E-miotonometria

137. CM. Examenul clinic al apofizelor alveolare edentate se va efectua prin:


A-radiografia panoramică
B-palpare
C-inspecţie
D-studiul pe modelul diagnostic
E-aprecierea densităţii ţesutului osos

138. CM. Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la


pacienţii cu edentaţii parţiale/totală:
A- inspecţie
B- percuţie
C- auscultaţie
D- palparea
E- sondarea

139. CM. La examenul clinic al mucoasei bucale se va studia mucoasa:


A-activ mobilă
B-pasiv mobilă
C-dură
D-elastică
E-imobilă

140. CM. Mucoasa activ mobilă a cavităţii orale acoperă:


A-palatul dur
B-palatul moale
C-planşeul bucal
D-procesele alveolare
E-buzele

141. CM. Mucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:


A-limba
B-palatul dur
C-procesele alveolare
D-obrajii
E-buzele

142. CM. Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac
parte:
A-inspecţia
B-palparea
C-miotonometria
D-electromiografia
E-gnatosonia

143. CM. Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac


parte:
A-tomografia
B-artrografia
C-cineradiografia
D-electroradiografia
E-teleradiografia

144. CM. Deosebim următoarele grade de mobilitate patologică a dinţilor:


A-I
B-II
C-III
D-IV
E-V

145. CM. La investigarea microcurenţilor electrici în cavitatea bucală se utilizează:


A-microampermetrul
B-potenţiometrul
C-miotonometrul
D-gnatodinamometrul
E-fagodinamometrul

146. CM. Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac
parte metodele elaborate de:
A-Agapov
B-Rubinov
C-Oxman
D-Ghelman
E-Mamlok

147. CM. Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice


între arcadele dentare se efectuiază:
A-vizual
B-cu hîrtie de articulare
C-cu plăcuţe de ceară ramolită
D-cu creionul simplu
E-cu creionul chimic

148. CM. Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele
elaborate de.
A-Agapov
B-Oxman
C-Mamlok
D-Rubinov
E-Ghelman

149. CM. Principiul profilactic de tratament protetic prevede:


A- profilaxia locală
B- profilaxia respiraţiei nazale
C- profilaxia generală
D- profilaxia obiceiurilor vicioase
E- profolaxia tabacismului

150. CM. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită
un tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-durerea
B-deriglări fizionomice
C-absenţa parţială a dinţilor
D-absenţa totală a dinţilor
E-deriglări de masticaţie

151. CM. Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită
un tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-prăbuşirea buzei superioare
B-durerea
C-prezenţa breşelor arcadelor dentare
D-discromiile dentare
E-respiraţia orală

152. CM. Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un


tratament ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:
A-asimitrii faciale
B-deriglări de formă a nasului
C-prăbuşirea buzelor
D-modificarea unghiurilor mandibulei
E-modificări de culoare a feţii

153. CM. Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se
pot examina:
A- starea muşchiului digastricus
B- starea muşchilor pterigoidieni interni
C- starea muşchilor limbii
D- ganglionii limfatici cervicali superficiali
E- inserţia inferioară a muşchilor temporali

154. CM. Examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale
întinse /totale prevede:
A- determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
B- densitatea osului alveolar
C- determinarea formei procesului alveolar
D- prezenţa sau absenţa osteoporozei
E- grosimea corticalei osului alveolar

155. CM. La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total se atrage atenţia la:
A- starea ţesuturilor moi endo-bucale
B- integritatea sistemului osos
C- sensibilitatea unor puncte ale feţei
D- leziunile mucoasei buzelor
E- eventuale ticuri musculare

156. CM. La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total la palpare se evidenţiază:


A- gradul de deschidere a gurii
B- relaţiile crestelor alveolare edentate
C- starea articulaţiei temporo-mandibulare
D- starea şi dimensiunile torusului palatin
E- starea funcţională a unor muşchi

157. CM. Prin auscultaţie la examenul exobucal în edentaţia totală depistăm:


A- saltul articular
B- cracmentele articulare
C- zgomotele ocluzale la deschiderea gurii
D- zgomotele ocluzale la închiderea gurii
E- durerea articulară

158. CM. Prin inspecţie la examenul endobucal în edentaţia totală determinăm:


A- culoarea fibromucoasei
B- rezilienţa fibromucoasei
C- tonicitatea limbii
D- poziţia limbii
gradul salivaţiei
159. CM. Examenul clinic al pacientului ce necesita un tratament protetic are drept scop:
A- stabilirea diagnosticului
B- întocmirea unui plan corect de tratament
C- albirea dinților
D- realizarea modelului
E- DVO

160. CM. În fișa pacientului se va indica:


A- înălțimea pacientului
B- profesia
C- domiciliul
D- virsta
E- sexul

161. CM. Examenul subiectiv include


A- motivația
B- starea apifizei alveolare
C- istoria vieții
D- vîrsta
E- istoria actualei maladii

162. CM. Istoria actualei maladii include


A- Eficiența tratamentului
B- Evoluția bolii
C- Numărul de coroane MC
D- Tensiunea arterială
E- Pacienți cu floroza

163. CM. Anamneza vieții include:


A- locul nașterii
B- locul de trai
C- condițiile de viata
D- obiceiuri vicioase
E- analiza de singe

164. CM. Examenul obiectiv include:


A- Exammenul endobucal
B- Examenul endobucal
C- Complementar
D- Indirect
E- Parțial

165. CM. Etajele fetii sunt:


A- superior
B- mijlociu
C- inferior
D- mediu
E- drept

S-ar putea să vă placă și