Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6. CM. Gravarea liniei americane pe modelul definitiv în edentaţia totală prevede crearea:
A- Unei făşii cu lăţimea de 1,0 mm
B- Unei făşii cu lăţimea de 2,0 mm
C- Unei făşii cu lăţimea de 3,0 mm
D- Unei făşii cu adîncimea de 1,0 mm
E- Unei făşii cu adîncimea de 1,5 mm
10. CM. Reducţia pronunţată a scheletului facial în edentaţiile totale are loc în următoarele zone:
A- în etajul superior al feţei
B- în etajul mediu al feţei
C- în etajul inferior al feţei
D- în zona laterală stînga
E- în zona laterală dreapta
11. CM. Cîmpul protetic în edentaţia totală la maxilă este prezentat de:
A- procesele alveolare
B- valul palatin
C- bolta palatină
D- tuberozităţile maxilare
E- tuberculii piriformi
12. CM. Tipurile de atrofie ale maxilei şi mandibulei în edentaţiile totale se clasifică:
A- la maxilă după Schroder
B- la maxilă după Agapov
C- la mandibulă după Koller
D- la mandibulă după Rubinov
E- la maxilă şi mandibulă după Ghelman
14. CM. Williams după corelaţia dintre forma feţii şi forma dinţilor deosebeşte:
A- dinţi fără formă geometrică
B- dinţi triunghiulari
C- dinţi patraţi
D- dinţi în baionetă
E- dinţi ovoidali
16. CM. Sangiuolo grupează toate varietăţile cîmpului protetic edentat total în următoarele clase
pentru ambele maxilare:
A- substratul osos este bine exprimat
B- substratul osos are un grad de exprimare mediu
C- substratul osos are un grad de atrofie mărit (avansat)
D- substratul osos are o formă ovoidală
E- substratul osos are o formă triunghiulară
18. CM. Liniile de orientare ce se trasează pe modelul definitiv la maxilă în edentaţia totală:
A- linia mijlocului procesului alveolar
B- linia mediană
C- linia rugiilor palatine
D- linia retromolară
E- linia ce marchează fibromucoasa activ mobilă
20. CM. Materiale din care pot fi confecţionate modelele funcţionale în edentaţiile totale:
A- ceară de bază
B- ceară de modelare
C- materiale siliconice
D- masă termorezistentă (refractară)
E- ghips medical
21. CM. Pentru prelucrarea mecanică a lingurii individuale acrilice e necesar de instrumente
abrazive:
A- perii de puf
B- petre de carborund
C- freze metalice
D- discuri de carborund
E- perii aspre
24. CM. Pentru montarea dinţilor după metoda Gysi, Vasiliev, Katz e necesar ca relaţiile
intermaxilare centrice să fie apreciate cu:
A- borduri de ocluzie acrilice
B- borduri de ocluzie de ceară
C- borduri de ocluzie din material amprentar termoplastic
D- borduri de ocluzie din ghips
E- toate variantele susnumite posibile de utilizat
25. CM. Schimbul cerii pe acrilat la confecţionarea protezei totale se efectuiază prin:
A- aplicarea valului pregătit din acrilat în tipar
B- aplicarea plăcii pregătite din acrilat în tipar
C- metoda injectării
D- aplicarea pulberii din acrilat
E- metodele susnumite nu se utilizează la proteza totală
31. CM. Zona de sprijin a cîmpului protetic edentat total la maxilă este prezentată de:
A – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
B – proeminenţile zigomatice
C – torusul palatinal
D – bolta palatină
E – valul palatin
32. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale sînt:
A – zonele tuberculilor piriformi
B – zonele linguale şi vestibulare laterale
C – zonele centrale şi laterale ale crestelor alveolare
D – zona centrală a crestei alveolare
E – zonele centrale - linguală şi labială
33. CM. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic la maxilă se realizează datorită:
A – succiunei
B – greutăţii protezei
C – deglutiţiei
D – adeziunei
E – respiraţiei corecte
34. CM. Din regulile generale de montare a dinţilor în edentaţiile totale după Gysi fac parte:
A – dinţii laterali superiori se montează cu zona cervicală pe centrul procesului alveolar
B – dinţii laterali inferiori se montează în zona cervicală pe centrul apofizei alveolare
C – dinţii frontali superiori se montează în afara centrului procesului alveolar
D – dinţii frontali inferiori se montează pe centrul procesului alveolar
E – dinţii frontali la ambele maxilare se montează strict vertical
35. CM. Din liniile de orientare trasate pe modelul definitiv al mandibulei în edentaţia totală fac
parte:
A – linia mediană
B – liniile ce împart în două jumătăţi tuberculii piriformi
C – linia transversală trasată pe centrul procesului alveolar din zona frontală
D – marcarea limetelor tuberculilor piriformi
E – marcarea contururilor proceselor alveolare
37. CM. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
A – de compresie
B – de dispovărare
C – de tracţiune
D – diferenţiate
E – de succiune
41. CM. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-gnatodinamometria
C-istoria actualei maladii
D-istoria vieţii
E-inspecţia
42. CM. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-inspecţia
C-palparea
D-radiografia
E-miotonometria
47. CM. Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac parte:
A-inspecţia
B-palparea
C-miotonometria
D-electromiografia
E-gnatosonia
48. CM. Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac parte:
A-tomografia
B-artrografia
C-cineradiografia
D-electroradiografia
E-teleradiografia
51. CM. Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac parte
metodele elaborate de:
A-Agapov
B-Rubinov
C-Oxman
D-Ghelman
E-Mamlok
52. CM. Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice între
arcadele dentare se efectuiază:
A-vizual
B-cu hîrtie de articulare
C-cu plăcuţe de ceară ramolită
D-cu creionul simplu
E-cu creionul chimic
53. CM. Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele
elaborate de.
A-Agapov
B-Oxman
C-Mamlok
D-Rubinov
E-Ghelman
55. CM. Edentaţia parţială ca formă nozologică a afecţiunelor sistemului stomatognat poate fi:
A-fără micşorarea dimensiunei verticale de ocluzie
B-cu micşorarea dimensiunei verticale de ocluzie
C-cronică
D-acută
E-exagerată
56. CM. Din formele nozologice ale sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-
protetic fac parte:
A-edentaţia totală
B-edentaţia parţială
C-abraziunea fiziologică a dinţilor
D-abraziunea patologică a dinţilor
E-pulpitele
57. CM. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un
tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-durerea
B-deriglări fizionomice
C-absenţa parţială a dinţilor
D-absenţa totală a dinţilor
E-deriglări de masticaţie
58. CM. Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un
tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-prăbuşirea buzei superioare
B-durerea
C-prezenţa breşelor arcadelor dentare
D-discromiile dentare
E-respiraţia orală
59. CM. Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament
ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:
A-asimitrii faciale
B-deriglări de formă a nasului
C-prăbuşirea buzelor
D-modificarea unghiurilor mandibulei
E-modificări de culoare a feţii
60. CM. Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se pot
examina:
A- starea muşchiului digastricus
B- starea muşchilor pterigoidieni interni
C- starea muşchilor limbii
D- ganglionii limfatici cervicali superficiali
E- inserţia inferioară a muşchilor temporali
65. CM. Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxilă este prezentată de:
A – proeminenţile zigomatice
B – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
C – torusul palatinal
D – bolta palatină
E – tipul fibromucoasei
73. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total:
A – zona tuberculilor piriformi
B – zona vestibulară centrală
C – zona vestibulară laterală
D – zona exostoazelor apofizelor alveolare
E – zona coamei apofizei alveolare
74. CM. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic se realizează prin următoarele mijloace:
A – greutatea protezei
B – succiunea
C – deglutiţia
D – adeziunea
E – procesele alveolare
78. CM. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
A – de compresie
B – de dispovărare
C – de tracţiune
D – de succesiune
E – diferenţiale
81. CM. Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale se efectuează prin tehnici:
A – modelări efectuate manual de medic
B – modelări efectuate de pacient la comanda medicului
C – modelări efectuate sinestătător de pacient
D – modelări mixte
E – modelări instrumentale
83. CM. Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţia totală la determinarea relaţiilor
intermaxilare centrice se apreciază:
A – prin deplasarea mandibulei anterior
B – reflexul molar Sears
C – testul fonetic
D – testul de deglutiţie
E – deschiderea medie a gurii
85. CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată anterior atunci la proba
machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
A – majorarea DVO
B – micşorarea DVO
C – în zona frontală-prognaţie
D – în zona frontală-progenie
E – ocluzie încrucişată
86. CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată posterior atunci la proba
machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
A – majorarea DVO
B – micşorarea DVO
C – în zona frontală-prognaţie
D – în zona frontală-progenie
E – ocluzie încrucişată
88. CM. Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentatul total
prevede ampretarea:
A – compresivă
B – decompresivă
C – diferenţiată
D – în ocluzie
E – dublă
89. CM. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:
A – ocluzorul şi modelele
B – DVO
C – arcadele dentare
D – bazele din ceară
E – poziţia neutră a mandibulei
90. CM. La controlul extraoral al arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:
A – linia mediană interincisivă
B – dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei alveolare
C – dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul crestei alveolare
D – dinţii laterali nu obligatoriu se montează regulilor Paund
E – dinţii laterali sînt monatţi conform triunghiului Paund
91. CM. Proteza totală cu căptuşală din material elastic este indicată:
A – atrofia pronumţată a apofizelor alveolare
B – prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
C – prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
D – prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
E – prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilienţă mediu
92. CM. Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale în edentaţia totală urmăresc
asigurarea condiţiilor de menţinere a protezei prin:
A - crearea condiţiilor de obţinere a adeziunii
B - crearea condiţiilor de obţinere a cogheziunei
C - respectarea echilibrului neuromuscular
D - respectarea echilibrului ocluzal
E - utilizarea tonicităţii musculare
93. CM. Indicaţi simptoamele subiective caracteristice tabloului clinic al edentaţiei totale:
A- hiperstezia alveolară
B- hiperstezia palatinală
C- durerea fontomă
D- dureri în zona torusului palatin
E- dureri în zona palatului moale
94. CM. Din dereglările funcţionale caracteristice edentaţiei totale fac parte:
A - a actului de respiraţie
B - a deglutiţiei
C - a actului de masticaţie
D - dereglări estetice
E - dereglări gustative
95. CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic edentat total:
A- centrală maxilară
B- centrală mandibulară
C- periferică maxilară
D- periferică mandibulară
E- proximală
100. CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total din parte
linguală:
A- zona retrolinguală
B- zonele linguale laterale
C- zona centrală
D- zona triunghiului retromolar
E- zona coamei apofizei alveolare
103. CM. Indicați curbele caracteristice planului de ocluzie care influențiază mișcările
mandibulare la dentat și edentat:
A- Curba caninului
B- Curba incizală
C- Curba Spee
D- Curba Wilson
E- Curba Gysi
108. CM. Indicați autorii conform regulilor cărora are loc montarea dinților pe arcada
dentară:
A- Gysi
B- Pedro-Sayzar
C- Vasiliev
D- Thomson
E- Pavlov
110. CM. Identificați varietatea de dinți ce pot fi utilizați pentru confecționarea protezei
totale:
A- Dinți metalici
B- Dinți acrilici
C- Dinți naturali
D- Dinți ceramici
E- Dinți siliconici
111. CM. Indicați etapele pregătirii modelului de lucru:
A- Îndiguirea
B- Șlefuirea
C- Cofrarea
D- Trasarea liniilor ajutătoare
E- Gravarea
112. CM. Indicați tipurile feței conform cărora are loc alegerea dinților artificiali:
A- cilindrică
B- ovală
C- dreptunghiulară
D- triunghiulară
E- piramidală
113. CM. Indicați curbele utilizate pentru montarea dinților laterali:
A- Curba de ocluzie ortognată
B- Curba Spee
C- Curba Monson – Wilson
D- Curba de ocluzie verticală
E- Curba de ocluzie a caninilor
114. CM. Indicați care sunt primii 2 dinți montați la arcada inferioară:
A- Incisivul central
B- Premolar 2
C- Molar 1
D- Incisiv lateral
E- Caninul
115. CM. Dinții inferiori montați corect trebuie sa corespundă următoarelor repere:
A- Linia Pedro- Saizar
B- Linia centrului apofizei alveolare
C- Linia molarului 1 superior
D- Linia Pount
E- Linia ce trece prin planul ocuzal
134. CM. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte:
A- controlul arcadelor artificiale;
B- corectitudinea realizării bordurilor de ceară;
C- bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic;
D- papilele interdentare să fie modelate concave;
E- Înregistrarea corectă a ocluziei
135. CM. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-gnatodinamometria
C-istoria actualei maladii
D-istoria vieţii
E-inspecţia
136. CM. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
A-motivaţia
B-inspecţia
C-palparea
D-radiografia
E-miotonometria
142. CM. Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac
parte:
A-inspecţia
B-palparea
C-miotonometria
D-electromiografia
E-gnatosonia
146. CM. Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac
parte metodele elaborate de:
A-Agapov
B-Rubinov
C-Oxman
D-Ghelman
E-Mamlok
148. CM. Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele
elaborate de.
A-Agapov
B-Oxman
C-Mamlok
D-Rubinov
E-Ghelman
150. CM. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită
un tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-durerea
B-deriglări fizionomice
C-absenţa parţială a dinţilor
D-absenţa totală a dinţilor
E-deriglări de masticaţie
151. CM. Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită
un tratament ortopedo-protetic fac parte:
A-prăbuşirea buzei superioare
B-durerea
C-prezenţa breşelor arcadelor dentare
D-discromiile dentare
E-respiraţia orală
153. CM. Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se
pot examina:
A- starea muşchiului digastricus
B- starea muşchilor pterigoidieni interni
C- starea muşchilor limbii
D- ganglionii limfatici cervicali superficiali
E- inserţia inferioară a muşchilor temporali
154. CM. Examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale
întinse /totale prevede:
A- determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
B- densitatea osului alveolar
C- determinarea formei procesului alveolar
D- prezenţa sau absenţa osteoporozei
E- grosimea corticalei osului alveolar
155. CM. La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total se atrage atenţia la:
A- starea ţesuturilor moi endo-bucale
B- integritatea sistemului osos
C- sensibilitatea unor puncte ale feţei
D- leziunile mucoasei buzelor
E- eventuale ticuri musculare