4. HIDRAULICĂ SUBTERANĂ

• Aplicaţia 4.1
Să se calculeze conductivitatea hidraulică echivalentă a unui acvifer cu nivel liber
constituit din trei strate având grosimile h1 = 5 m, h2 = 1 m si h3 = 2 m şi conductivităţile
hidraulice K1 = 5 m/zi, K2 = 1,2 m/zi, respectiv K3 = 10 m/zi. Care este gradientul hidraulic
al curgerii apei subterane, având debitul specific q = 15 l/zi·m2? Care este pierderea de
sarcină hidraulică pe o distanţă L = 300 m?

Rezolvare:

Nh Nh
H1
h1
K1
H1 h
H2
h2 K2
H2 Kech
h3 K3

L L

Figura 4.1 – Acvifer cu nivel liber în care conductivitatea hidraulică variază pe verticală

Dacă direcţia de curgere a apei subterane este paralelă cu planele de separare ale
stratelor care formează mediul neomogen (conductivitatea hidraulică variază pe
verticală), conductivitatea hidraulică echivalentă a mediului considerat omogen se exprimă
prin relaţia:

(4.1.1)

Gradientul hidraulic se exprimă din legea lui Darcy, debitul specific reprezentând
viteza de curgere a fluidelor:

(4.1.2)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 48

       
        

                  


   

Pierderea de sarcină hidraulică se exprimă în funcţie de gradientul hidraulic:

(4.1.3)

• Aplicaţia 4.2
Să se calculeze debitul specific printr-un acvifer cu nivel liber heterogen, având
stratificaţie verticală. Se cunosc grosimile stratelor d1 = 20 m, d2 = 25 m şi conductivităţile
hidraulice K1 = 10 m/zi, K2 = 15 m/zi. Pierderea de sarcină hidraulică este ∆H = 9 cm.

Rezolvare:

K1 K2 Kech

d1 d2 d1+d2

Figura 4.2 – Acvifer cu nivel liber în care conductivitatea hidraulică variază pe orizontală

Debitul specific prin acviferul heterogen se exprimă, conform legii lui Darcy, în funcţie
de conductivitatea hidraulică echivalentă a mediului considerat omogen Kech.
(4.2.1)
Dacă direcţia de curgere a apei subterane este perpendiculară pe planul de separare
al stratelor care formează acviferul heterogen (conductivitatea hidraulică variază pe
orizontală), conductivitatea hidraulică echivalentă a mediului considerat omogen se
exprimă prin relaţia:

(4.2.2)

Gradientul hidraulic reprezintă pierderea de sarcină raportată la distanţa

corespunzătoare pierderii de sarcină L (L = d1 +d2).

(4.2.3)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 49

       
        

                  


   

Debitul specific prin acvifer se calculează pe baza relaţiei (4.2.1), în care

conductivitatea hidraulică Kech şi gradientul I sunt calculate prin relaţiile (4.2.2), respectiv
(4.2.3):

• Aplicaţia 4.3
Să se compare conductivităţile hidraulice medii ale unei succesiuni permeabile,
calculate pentru o circulaţie a apei subterane paralelă cu stratificaţia şi perpendiculară pe
stratificaţie.
Succesiunea permeabilă este formată din următoarele secvenţe:
- argilă nisipoasă: h1 = 1,80 m, K1 = 0,10 m/zi
- nisip argilos: h2 = 2,30 m, K2 = 1,20 m/zi
- nisip mediu: h3 = 3,20 m, K3 = 5,00 m/zi
- pietriş: h4 = 4,30 m, K1 = 15,50 m/zi
- argilă nisipoasă: h5 = 1,10 m, K5 = 0,15 m/zi

Rezolvare:

h1

h2 K1
K2
h3
KII
K3

h4

K4 ht = h1+h2+h3+h4+h5
h5

K5

Figura 4.3.a – Curgerea apei subterane paralelă cu stratificaţia

Pentru o circulaţie a apei subterane paralelă cu stratificaţia, conductivitatea hidraulică

medie echivalentă se calculează cu relaţia:

(4.3.1)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 50

       
        

                  


   

h1

h2 K1
K2
h3
Kpp
K3

h4

K4 ht = h1+h2+h3+h4+h5
h5

K5

Figura 4.3.b – Curgerea apei subterane perpendiculară pe stratificaţie

Pentru o circulaţie a apei subterane perpendiculară pe stratificaţie, conductivitatea

hidraulică medie echivalentă se calculează cu relaţia:

(4.3.2)

Conductivitatea hidraulică echivalentă este de aproximativ 15 ori mai redusă când

curgerea apei este perpendiculară pe stratificaţie, faţă de curgerea paralelă cu stratificaţia.

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 51

       
        

                  


   

• Aplicaţia 4.4
Interfluviul A-B, de lungime L = 3400 m, este constituit din depozite poros
permeabile, având conductivitatea hidraulică K = 1,2·10-3 cm/s. Cotele nivelurilor apei în
cele două râuri A şi B sunt HA = 140,4 m, respectiv HB = 128,5 m. Culcuşul acviferului
este situat în secţiunile A şi B la cotele zA = 114,3 m şi respectiv, zB = 108,1 m. Să se
calculeze debitul de apă subterană şi gradientul hidraulic, considerând curgerea în regim
permanent (aportul de apă din precipitaţii este nul).

Rezolvare:

A Profil piezometric

HA B
hA
K

HB
hB

zA
zB

Figura 4.4 – Curgere permanentă neuniformă prin interfluviu fără aport de precipitaţii

Ecuaţia de curgere în regim permanent conservativ (aportul de apă din precipitaţii

este nul wi = 0), pentru un acvifer cu nivel liber cantonat în interfluviul AB, este,

(4.4.1)

Debitul unitar q al apei subterane, exprimat prin viteza de curgere (legea Darcy),
este:
(4.4.2)

Prin integrarea relaţiei de mai sus, pentru x: 0 ÷ L şi h: hA ÷ hB se obţine expresia

debitului unitar:

(4.4.3)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 52

       
        

                  


   

Debitul unitar al apei subterane în interfluviul AB se obţine rezolvând integrala

definită în relaţia (4.4.3):

(4.4.4)

Sarcinile piezometrice în secţiunile A şi B se exprimă prin diferenţa dintre cotele

nivelului apei şi a culcuşului stratului acvifer, astfel:

(4.4.5)
(4.4.6)

Gradientul hidraulic se exprimă prin pierderea de sarcină hidraulică pe distanţa L:

(4.4.7)

Înainte de efectuarea calculelor se fac transformările de unităţi de măsură:

Sarcinile piezometrice în secţiunile A şi B se calculează pe baza relaţiilor (4.4.5),

respectiv (4.4.6):

Înlocuind valorile sarcinilor piezometrice hA şi hB, calculate pe baza relaţiilor (4.4.5) şi

(4.4.6) în expresia debitului unitar (4.4.4) se obţine:

Gradientul hidraulic se calculează din relaţia (4.4.7):

• Aplicaţia 4.5
a) Să se calculeze sarcina piezometrică într-un punct situat la distanţa x = 700 m de
râul A al unui interfluviu AB, în condiţiile în care modulul de infiltrare este wi = 3 cm3/zi·cm2
iar cota nivelului din râu este HA = 144,6 m. Interfluviul A-B, de lungime L = 4,2 km, este
constituit din depozite poros permeabile, cu conductivitatea hidraulică K = 1,5·10-3 cm/s şi
debitul unitar, în condiţii de curgere conservativă, q = 0,04 m3/zi·m. Culcuşul acviferului
este înclinat, având cota zA = 119,8 m în secţiunea râului A şi cota zB = 123,7 m în
secţiunea râului B.
b) Să se determine cota nivelului din râul B.

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 53

       
        

                  


   

Rezolvare:

wi

A Profil piezometric

HA B
hA

hx
HB
hB

zA
zB

L
Figura 4.5 – Curgere permanentă neuniformă prin interfluviu cu aport din precipitaţii

a) În condiţiile alimentării uniforme din precipitaţii cu modulul de infiltrare wi se

produce o variaţie a debitului unitar al acviferului:

(4.5.1)

Debitul unitar al apei subterane în secţiunea A-x se obţine rezolvând integrala

definită din relaţia (4.5.1), pentru q: q ÷ qx şi x: 0 ÷ x:
(4.5.2)
În secţiunea x, debitul unitar q al apei subterane se exprimă ca:

(4.5.3)

Exprimând debitul unitar qx în relaţia (4.5.2) se obţine:

(4.5.4)

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 54

       
        

                  


   

Integrând relaţia de mai sus, pentru x: 0 ÷ x şi h: hA ÷ hx

(4.5.5)

se obţine:

(4.5.6)

În relaţia (4.5.6) sarcina piezometrică în secţiunea A se exprimă prin diferenţa dintre

cota nivelului apei şi a culcuşului stratului acvifer, astfel:
(4.5.7)
Pe baza relaţiei (4.5.6) se exprimă sarcina piezometrică la distanţa x de râul A.

(4.5.8)

b) Expresia debitului unitar q al apei subterane (4.5.3), poate fi scris în formă

diferenţială, ca:
(4.5.9)
Prin integrarea relaţiei (4.5.9) şi rezolvând integrala definită pentru interfluviul AB de
lungime L - x: 0 ÷ L şi h: hA ÷ hB, se obţine expresia debitului unitar:

(4.5.10)

Din relaţia (4.5.10) se poate determina cota piezometrică în secţiunea B a

interfluviului:

(4.5.11)

Cota nivelului râului B este:

(4.5.12)

Înainte de efectuarea calculelor se fac transformările de unităţi de măsură:

Sarcina piezometrică în secţiunea A este:

Sarcina piezometrică în secţiunea x se calculează pe baza relaţiei (4.5.8):

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 55

       
        

                  


   

Cota piezometrică în secţiunea B a interfluviului, calculată prin relaţia (4.5.11) este:

Cota nivelului râului B, calculată pe baza relaţiei (4.5.12) este:

                ! " !   #   $ %  " ! &        '  ( & ( )   #  '  ( *  +  " ,

Page 56