TEMĂ BONUS

I.
1. Este o agenţie de protecţie dominantă stat? ( A/ F )
 Statul este o entitate care deţine monopolul violenţei legitime pe un teritoriu dat, agenţia
de protecţie nu intră în definiţia statului.
 Agenţia de protecţie are monopol asupra bodyguardzilor, dar nu e legitim pentru că nu
toţi sunt abonaţi. Nu este propriu-zis monopol, deoarece monopol înseamnă că numai de
la agenţie poţi beneficia de protecţie. Tehnic şi economic, nu este monopol, căci bunul
securităţii poate fi furnizat de fiecare pentru propria persoană.
 Agenţia de protecţie este doar un furnizor gigantic, în rest există free-ride-uri.
 Concluzia este că nu este stat, e doar o agenţie.

2. Teoria dreptăţii ca echitate acceptă distribuţia inegală a unor bunuri precum drepturile
fundamentale în anumite situaţii? ( A/ F )
 Fals, deoarece principiile dreptăţii sunt drepte, juste, cei ce enunţă aceste principii
aflându-se sub vălul ignoranţei.
 Drepturile fundamentale trebuie să fie distribuite egal.
 Rawls pleacă de la alt principiu decât de la cel care se referă la dreptatea ca echitate.

3. Teoria dreptăţii ca echitate nu este incompatibilă cu principiile celei mai mari fericiri
pentru cei mai mulţi. ( A/ F )
 Principiul fericirii are ca la bază ideea conform căreia atâta timp cât creăm fericire este în
regulă să îi ignorăm pe cei mai dezavantajaţi.
 Principiul fericirii se uită strict la număr.
 Obiectul dreptăţii la Rawls este individul şi nu totalitatea indivizilor, iar principiul
fericirii include totalitatea, marea parte a indivizilor şi nu pe fiecare.
 Teoria dreptăţii ca echitate este incompatibilă cu principiul fericirii.

II.

1. În textul lui Nozick statul minimal:

a) Apare printr-un contract.
b) Apare în urma universalizării serviciilor de protecţie.
c) Nu asigură protecţie tuturor.
d) Este moral şi legitim.

a) Fals, deoarece statul la Nozick apare spontan şi nu are la bază o înţelegere între indivizi
ca în cazul contractualiştilor.
b) Adevărat, deoarece prin universalizarea serviciilor de protectie se trece de la statul
ultramininimal la cel minimal
 c) Fals. Asigură protecţia tuturor, fiindcă cei care nu vor sau nu pot plăti taxele de protecţie
să nu devină victime ale celor care plătesc.
d) Adevărat, deoarece individul este văzut ca scop şi nu ca mijloc.

2. Caracteristicile statului minimal:

a) Este acel stat care își apără toți cetățenii.
b) Oferă protecţie doar celor care plătesc, interzicând apărarea.
c) Deține monopol violenței legitime şi oferă servicii de educaţie.
d) Încalcă drepturile oamenilor.

a) Adevărat ,statul minimal este un furnizor de bunuri, oferindu-le tuturor cetațenilor două
tipuri distincte de bunuri, protective față de agresiunile care pot fi comise împotriva
comunitații, și, pe de altă parte, protective față de agresiunile care pot fi comise
împotriva fiecarui cetațean. Statul minimal este acel stat care își apară toți cetățenii.
b) Fals. Între statul minimal, care asigură protective tuturor, inclusiv şi celor care nu
plătesc, statul ultraminimal asigură protecţie doar celor care plătesc..
c) Fals, deoarece educaţie nu e un sector ce aparţie agenţiilor de protecţie.
d) Adevărat. Statul minimal este statul cu cele mai extinse atribuții, putând fi justificat.
Orice stat cu atribuții mai extinse încalcă drepturile oamenilor.

3. Conform celui de-al 2-lea principiu al dreptatii la Rawls:

a) Inegalităţile socio-economice trebuie să fie legate de poziţii sociale accesibile pentru

toată lumea.
b) Inegalităţile socio-economice trebuie să fie legate de poziţii sociale accesibile doar pentru
cei bogaţi.
c) Există o schemă extinsă de libertăţi pentru toţi.
d) Inegalităţile socio-economice trebuie să fie în avantajul tuturor indivizilor.

a) Adevărat, fiindcă orice individ trebuie să aibă acces.

b) Fals, orice individ ar trebui să aiba acces, indiferent de clasa socială.
c) Fals, deoarece acesta este principiul întâi al dreptăţii.
d) Adevarat, orice individ trebuie să aibă acces, însă trebuie să fie şi în avantajul său.

4. Conform lui I.Berlin, libertatea pozitivă :

a) Derivă din dorinţa individului de a fi propriul stăpân.

b) Este capacitatea de a-ţi direcţiona raţional viaţa, potrivit dorinţelor raţionale.
c) Constrîngerea este una dintre caracteristicile esenţiale ale libertăţii pozitive.

a) Adevărat. Conform lui Isaiah Berlin, libertatea pozitivă se naşte din dorinţa
individului de a fi propriul stăpâe, deoarece este necesar ca deciziile unei persoane să
 depindă doar de persoana respectivă, nimeni să nu intervină in viaţa acesteia.
Persoana respectivă trebuie să fie propriul său instrument şi să actioneze după
propriul instinct.
b) Adevărat. Porneşte de la ideea că există două componente ale eului, eul real şi eul
empiric, ajutându-l pe individ să ia decizii.
c) Fals. Constrângerea este una dintre caracteristicile libertăţii negative şi implică
intervenţia deliberată a altor fiinţe umane în interiorul spaţiului în care poate un
individ să acţioneze.

Andriuc Sabina Florentina

GRUPA 1 SP
ANUL 2