Funcțiile de monitorizare, coordonare și control

fig. 1.: Organigramă ISJ IAȘI

monitorizare = supraveghere

a monitoriza = a supraveghea prin intermediul monitorului sau al altui aparat specializat

Funcția de monitorizare se extinde pe mai multe zone, în funcție de instituția / grupul țintă

implicat în desfășurarea activității inspectoratului. Pentru îndeplinirea atribuțiilor de monitorizare,

coordonare și control ce ii revin, inspectoratul școlar colaborează cu asociațiile reprezentative ale

profesorilor, structurile asociative reprezentative ale părinților, structurile asociative ale școlilor de

stat, particulare și confesionale, Consiliul Minorităților Naționale, sindicatele reprezentative din

învățământ, asociațiile reprezentative ale elevilor, autoritățile administrației publice, mediul de

afaceri și organizațiile neguvernamentale finanțatoare care susțin programe educative/federații ale

furnizorilor de servicii sociale, Institutul de Științe ale Educației, instituții de învățământ superior și
cu alți factori abilități. Această colaborare are ca scop asigurarea unei desfășurări integre,

transparente și eficiente ale activităților Inspectoratului școlar. Astfel, pentru o mai bună funcționare

a aparatului educațional, Inspectoratele școlare se organizează pe județ, colaborând cu consilii

administrative și consultative (a căror membri au fost selectați prin concurs de către Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului). Structura lor internă cuprinde:

- personal didactic ( a căror atribuții se extind doar în domeniile legate de buna

funcționare a sistemului de învățământ în școli dar și de sprijinirea și monitorizarea

calității activităților didactice din instituții)

- personal nedidactic (nedidactic, de specialitate, necesar desfășurării activităților

specifice precum cele: financiar-contabile; normare-salarizare; rețea școlară, plan de

școlarizare; secretariat-arhivă; informatizare; tehnic-administrativ; audit public

intern; juridic; POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane).

Această divizare a departamentelor reprezintă, după părerea mea o strategie indicată în

scopul unei funcționari optime a aparatului inspectoratului școlar.

Departamentul de management (compus din personal didactic) sprijină dezvoltarea

instituțională a unităților de învățământ în condiții de competiție, în conformitate cu politica de

descentralizare elaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Departamentul de Curriculum și control al asigurării calității prevede ca Inspectoratul școlar

să controleaze, monitorizeaze și să evalueaze implementarea curriculumului național, în fiecare

unitate de învățământ, în condițiile aplicării planurilor-cadru de învățământ, atât pentru

învățământul obligatoriu, cât și pentru învățământul liceal, profesional și postliceal.

Astfel, se poate observa încă o divizare la nivel intern în ceea ce privește împărțirea

atribuțiilor de monitorizare, coordonare și control.

În ceea ce privește activitatea inspectoratului școlar care urmărește monitorizarea,

coordonarea și controlul atât a competențelor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, cât

și a activitățîi acestora, aceasta este reprezentată de organizarea de inspecții cu profil diferit care au

în vedere anumite obiective.

 După conţinutul/obiectul principal al inspecţiei se disting 3 tipuri fundamentale de inspecţie

a unităţilor de învăţământ preuniversitar:

- inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

- inspecţia tematică;

- inspecţia de specialitate.

Inspecţia şcolară generală

Se realizează de către MECTS în în cazul unor priorităţi/obiective naţionale specifice,

respectiv de către ISJ/ISMB urmă unei diagnoze locale. Precursoare activității de către aparatele

menționate anterior este activitatea de preinspecție care are rolul de a informa unitățile vizate dar și

de a stabili ce criterii se au în vedere în evaluare.

Inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar reprezintă o activitate de

evaluare generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare

explicită la politicile educaţionale, scopurile şi obiectivele dezirabile propuse sau la standardele

asumate în funcţionarea acestora.

Pentru sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, inspecţia şcolară generală a unităţilor

de învăţământ preuniversitar reprezintă formă specifică a inspecţiei de evaluare instituţională a

unităţilor de învăţământ preuniversitar. Obiectul principal al inspecţiei şcolare generale a unităţilor

de învăţământ preuniversitar îl reprezintă întreaga activitate a unităţii de învăţământ preuniversitar,

în calitate de furnizor direct de servicii educaţionale.

Trebuie menționat însă, că nu numai inspectoratele școlare pot demara activități de

monitorizare și de controlul a instituțiilor școlare . O formă specială de evaluare instituţională a

unităţilor de învăţământ preuniversitar, diferită de inspecţia şcolară generală a unităţilor de

învăţământ preuniversitar, o reprezintă evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi

evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, realizată de Agenţia Română de

Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).

Inspecția școlară generală este urmată de o activitate de postinspecție care se concetrează pe

înființarea de rapoarte finale care includ atât feedback cât și rezultatele obținute de către cadru/

instituția vizată. Activitatea de postinspecție este urmată de un plan de îmbunătăţire a activităţii care

va fi aprobat de inspectorul coordonator și atașat dosarului de inspecție.

Inspecţia tematică

Inspecţia tematică reprezintă o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniului/mai

multor domenii particular(e) al/ale activităţîi unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al

personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, a/al activităţii cadrelor didactice. În cadrul

acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele

concrete vizate.

Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintă o secvenţă particulară/un aspect a/al

activităţîi unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al activităţii personalului acestora, în special

a/al activităţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.

Inspecţia tematică poate include:

- activitatea de control al respectării legislaţiei şcolare;

- inspecţia evaluării activităţilor de formare şi perfecţionare;

- inspecţia activităţilor educative/extracurriculare;

- inspecţia de evaluare a calităţii managementului unităţilor de învăţământ;

- inspecţia activităţii profesorului-diriginte;

- inspecţia activităţii de orientare şcolară şi profesională, activitatea de analiză şi

rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor;

- inspecţia în vederea evaluării pregătirii începutului anului şcolar, completarea

documentelor şcolare, realizarea planului de şcolarizare etc.

Inspecţia de specialitate

Reprezintă o activitate de evaluare a competenţelor profesionale/activității profesionale ale/a

cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau activităţilor educaţionale pe care

acestea le susţin. Inspecţia de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităţilor didactice în

raport cu beneficiarii primari ai educaţiei, respectiv antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.

Obiectul principal al inspecţiei de specialitate îl reprezintă activitatea didactică a

educatorilor, institutorilor/învăţătorilor, profesorilor, profesorilor pentru învăţământul primar,

profesorilor pentru învăţământul preşcolar, maiştrilor instructori.

Inspecţia de specialitate include:

 - inspecţia de specialitate curentă;

- inspecţia de specialitate realizată în vederea obţinerii definitivării în învăţământ;

- inspecţia de specialitate realizată în vederea obţinerii gradelor didactice II şi I

(inspecţie şcolară specială);

- orice altă formă de evaluare, control şi consiliere a activităţîi cadrului didactic în

domeniul de specialitate în care este încadrat.

Etapele inspecţiei de specialitate sunt următoarele:

- planificarea inspecţiei;

- organizarea inspecţiei;

- realizarea unor convorbiri preliminare pentru orientarea în context (cu persoanele

abilitate pentru evaluarea competenţelor profesionale ale cadrului didactic, respectiv

cu cadrul didactic);

- asistenţele la ore şi completarea fişei de observare a lecţiei, al cărei model este

prevăzut în anexă nr. 5;

- autoevaluarea cadrului didactic inspectat;

- analiză activităţii şi consilierea cadrului didactic inspectat;

- redactarea raportului scris de inspecţie şi consemnarea acestuia în registrul de

inspecţii al unităţii de învăţământ preuniversitar.

Bibliografie:

http://www.isjiasi.ro/index.php/home/organizare/organigramă-isj-iași

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Educa%C8%9Biei_Na%C8%9Bionale

https://www.isjolt.ro/categorii/curriculum-și-asigurarea-calității/monitorizarea-curriculumului-

descentralizat/

https://isj.educv.ro/content/8/Despre-I%C5%9EJ

https://www.isjgorj.ro/management-instituțional/2011-10-05-omects-5530-regulament-cadru-isj-

actual/
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Învățământ-

Preuniversitar/2016/rețea%20scolara/conexe/OM_5530_2011_ROF%20inspectorate_scolare.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/ARACIS

https://dexonline.ro/definiție/monitorizare

https://dexonline.ro/definiție/monitoriza