Sunteți pe pagina 1din 9

MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII
DEPARTAMENTUL TELECOMUNICAȚII

Dare de seamă
Lucrarea de laborator nr. 3

Tema: MĂSURAREA PARAMETRILOR OPTICI A SISTEMULUI DE


TRANSMISIUNI

Disciplina: Sisteme de Transmisiuni Optoelectronice

A efectuat studentul(a) gr. SOE-161

A verificat l. sup. P. Deşanu

Chișinău 2019
SCOPUL LUCRARII: Studierea parametrilor optici a sistemului de
transmisiuni si insusirea tehnologiilor lor de masurare.

SARCINA TEORETICA: Studierea materialului teoretic referitor la


terminalele de linie si regeneratorele de linie a sistemelor de transmisiuni
optoelectronice si masurarea parametrilor lor.

Transmisiune digitala.
In engleza, digit. – inseamna cifra, adica , transmiterea cifrelor sau numerelor.
Din cursul de informatica se stie ca orice numar poate fi reprezentat de o anumita
combinatie de unitati si zerouri logice. O unitate sau un zerou logic prezinta un bit
de informatie. In linia optica de transmisiuni, bitul cu valoarea unitatatii logice se
transmite printr-un impuls de lumina cu o anumita durata, iar cel cu valoare de zero
logic, - printr-o pauza cu aceiasi durata. Prin urmare, semnalul digital de
telecomunicatii este debitat in linia de transmisiuni in forma de impulsuri si pauze
cu diverse durate (in dependenta ce combinatii se transmit), iar cea mai mica
durata a impulsului sau pauzei este durata unui bit. Aceasta durata depinde de
viteza de transmisie a bitilor. La marirea vitezei durata bitului scade. Calitatea
transmisiunii (precizia ei) se exprima prin numarul de erori, depistate la receptie,
intr-un anumit interval de timp, - raportat la numarul de biti receptionati in acelasi
interval. Acest parametru se numeste “coeficient de erori, rata de erori” sau “BER”
(BitErrorRate). De exemplu, “rata de erori” este egala cu 3 * 10-9, - inseamna ca la
receptionarea unui miliard de biti, intr-un anumit interval de timp, sau depistat trei
erori.
Pentru a mari eficienta si a controla calitatea transmisiunii, semnalul digital este
codificat intr-un anumit cod de linie. Pentru transmisiuni prin linii electrice, cel
mai des, este folosit codul cu densitate sporita, bipolar cu trei nivele “HDB-3”.
Pentru transmisiuni prin linii optice, deseori se utilizeaza familia de coduri de linie
“nBmB”. Litera “B” are semnificatia de “Bit”, iar “m” si “n” sint numere naturale.
De exemplu, in sitemul de transmisiuni optoelectronice “SOPCA-3” instalat in
laborator, inainte de a fi debitat in linie, semnalulul este codificat in codul “5B6B”
(m=5, n=6). Mai amanuntit, codurile vor fi studiate in cadrul altor discipline.

Calea de linie.
Oricare sistem de transmisiuni contine doua componente de baza, linia de
transmisiuni si echipamentul. Linia de transmisiuni are doua terminatii, de
transmisie (punctul T) si de receptie (punctul R). Echipamentul are un anumit
numar (n) de trepte erarhice si un terminal de linie. La rindul lor, atit treptele
erarhice cit si terminalul este impartit in doua cai, de transmisie, conectata la
punctul T al liniei, si de receptie, conectata la punctul R al liniei. Punctele Tsi R
corespund punctelor TX si RX, v. G957 din [13]. Calea de transmisie a ultimei
trepte erarhice (TEn-T) este conectata la terminatia T a liniei, prin intermediul caii
de transmisie a terminalului de linie (TL-T), iar calea de receptie a ultimii
trepte erarhice (TEn-R) este conectata la terminatia R a liniei, prin intermediul caii
de receptie a terminalului de linie (TL-R), dupa cum este aratat in fig.2.2.1, de
mai jos.
CALEA DE LINIE

CL
T LT R

HDB-3TEn-T HDB-3 PT PR
TL-R TEn-R
HDB-
TL-T
3 HDB-3

Fig. 2.2.1 Calea de linie a sistemului de transmisiuni.

Sistemul de transmisiuni optoelectronice se deosebeste de cel de transmisiuni


electrice numai prin linia sa de transmisiuni LT (v. fig. 2.2.1), ea este optica, si nu
electrica, iar simbolurile PT si PR, prezinta nivelul puterii optice a semnalului in
punctul T si, respectiv, - R a liniei.
Atit, treptele erarhice ale sistemului, cit si terminalul de linie pot fi situate in
zone diferite ale spatiului centrului de transmisiuni, poate chiar si in cladiri diferite.
Prin urmare, poate sa apara necesitatea transmiterii semnalelor electrice la distante
de zeci, sau chiar si sute de metri prin linii de transmisiuni electrice. Din aciasta
cauza, jonctiunile intre treptele erarhice, cit si intre ultima treapta si terminalul de
linie a sistemului se efectuiaza in formatul informational al codului HDB-3,
conform recomandarii G703 [13]. Chiar si in sistemele de transmisiuni electrice,
codul de linie CL (v. fig.2.2.1) poate fi diferit de HDB-3, cu atit mai mult se
deosebesc codurile in liniile optice. Deci, apare necesitatea adaptarii
informationale a semnalului la extremitatile liniei (T si R), din codul HDB-3 in
codul de linie CL (pentu sist. SOPCA-3, 5B6B), la transmisie si din CL in HDB-3,
la receptie. In afara de aceasta, semnalul trebuie sa aiba si anumite valori ale
parametrilor lui fizici (adaptarea fizica): putere a impulsurilor, polaritate, durata,
durate ale fronturilor impulsurilor, forma podisurilor impulsurilor; la intrarea lui in
linie, cit si inainte de a fi codificat in codul HDB-3, la iesirea lui din linie.
Teminalul de linie, - este o parte specializata a echipamentului care asigura
adaptarea fizica si informationala a semnalului la terminatiile liniei de
transmisiuni. Calea de transmisie a terminalului de linie, TL-T (v. fig.2.2.1)
prezinta interfata intre calea de transmisie a ultimii trepte erarhice a sistemului si
intrarea liniei (p. T).
Calea de receptie a terminalului de linie, TL-R (v. fig.2.2.1) prezinta interfata intre
calea de receptie a ultimii trepte erarhice a sistemului si iesirea liniei (p. R).
Calea de linie a unui sistem de transmisiuni este alcatuita din terminalul
de linie si linia de transmisiuni (v. fig.2.2.1).
Parametrii optici a caii de linie.

PT, - nivelul puterii medii a semnalului in punctul de transmisie (v. fig.2.2.1),


[dBm]. Caracterizeaza energia initiala a semnalului generata in linie. Este
parametrul transmitatorului, adica, a caii de transmisie a terminalului de linie.
PR, - nivelul puterii medii a semnalului in punctul de receptie (v. fig.2.2.1),
[dBm]. Caracterizeaza energia finala a semnalului, cu care el a ajuns la
sfirsitul liniei si depinde de atenuarea ei. Este parametrul liniei, cu cit mai mare
este atenuarea ei, cu atit va fi mai jos PR.
atot, - atenurea totala a tuturor elementelor pasive a liniei: fibra optica, jonctiuni
sudate, conectoare optice, atenuatoare optice…,si a.,

atot[dBm] = PR[dBm] - PT [dBm],


(2.1).

S, - sensibilitatea receptorului, dBm. Caracterizeaza calitatea lui de a


receptiona semnale slabe cu anumita precizie. Este parametrul caii de receptie a
terminalului de linie. Sensibilitatea se defineste ca, - nivelul puterii de receptie
(PR) la care se asigura doar minimumul de calitate a transmisiunii, specificat
pentru calea de linie data. Pentru “SOPCA-3”, rata de erori (v. p.2.2.1) nu
trebue sa depaseasca BERmax. = 10-6. Cind se atinge aceasta valoare, pe panoul de
semnalizare a terminalului de linie apare semnalul luminos “10 -6”, iar nivelul de
receptie, notat PRS, va corespunde sensibilitatii receptorului dat,

S[dBm] = PRS[dBm], (2.2).

Q, - bugetul energetic al caii de linie, dBm. Caracterizeaza rezerva de energie a


semnalului, si mai este numit, potential energetic al caii de linie. Este parametrul
energetic integral al terminalului de linie. Bugetul energetic este, - cantitatea
maximala de energie perduta de semnal in linie, cind se asigura doar
minimumul de calitate a transmisiunii. Din prima jumatate a difinitiei este clar
ca bugetul depinde, in primul rind, de nivelul de transmisie, PT. Din a doua
jumatate, in care se pomeneste minimumul de calitate a transmisiunii, devine clar
ca bugetul depinde si de sensibilitatea receptorului (S),

Q[dBm] = PT[dBm] – S[dBm],


(2.3).

De exemplu, PT = -2dBm, S = -45dBm, atunci, Q = -2 – (-45) = + 43dBm.


R, - rezerva bugetului energetic a caii de linie, dBm. Este parametru energetic
integral al caii de linie. Caracterizeaza stabilitatea functionarii caii de linie a
sistemului de transmisiuni. Daca tot bugetul energetic se consuma, R=0 si rata
erorilor este maximala, admisa pentru calea de linie data (10-6 pentru “SOPCA-
3”). Functionarea indelungata in acest regim nu se permite, iar standardul de stat
recomanda o rezerva minima de, - RSt.min. = + 6dBm. Rezerva reala a bugetului
energetic a caii de linie se calculeaza ca diferenta dintre buget si modulul atenuarii
totale a liniei, -
R[dBm] = Q - |atot.|, (2.4).
Conform standardului, R ≥ RSt.min. = + 6dBm. (2.5).
Din expresia 2.4, rezulta, Q[dBm] =|atot. [dBm]| + R[dBm], (2.6).

Aceasta expresie se numeste bilantul energetic al caii de linie. Adica, bugetul


energetic (Q) se consuma pentru a compensa atenuarea totala a elementelor pasive
a liniei (atot.), si pentru a asigura o anumita rezerva de energie (R). In tipul
exploatarii rezerva scade din vari motive:
degradarea fibrei optice (“intunecare”), degradarea conectoarelor optice,
degradarea diodei laser, degradarea fotoreceptorului,…,s.a.
Definitiile si gama de valori a parametrilor caii de linie optice sunt reglamentate de
Recomandarile ITU (International Telecommunication Union), in special grupa G.
Notiunea de buget energetic insa, nu este clar definita. Ca exemplu poate servi
G957,pag. 15, unde bugetul este numit: “available sistem gain”, adica amplificarea
disponibila a sistemului. Probabil, se are in vedere ca semnalul in punctul de
transmisie a fost amplificat pina la asa un nivel al puterii (PT[dBm]), care fiind
coborit cu valoarea atenuarii totale (atot. [dBm]), apoi cu valoarea rezervei
(R[dBm]), va scade pina la nivelul sensibilitatii fotoreceptorului (S[dBm]), sau
PT[dBm] - |atot. [dBm]| - R[dBm] = S[dBm], (2.7).

Aceasta, este exspresia matematica a diagramei nivelelor semnalului in calea de


linie a sitemului de transmisiuni.
PT[dBm]

|atot. [dBm]|
Q[dBm]

PR[dBm]
R ≥ 6dBm

S[dBm]
Fig. 2.2.2. Diagrama nivelelor semnalului in calea de linie a sitemului de
transmisiuni.

Schema de structura a caii de linie a sistemului de transmisiuni “SOPCA-3”.

Este prezentata in figura 2.2.3. Terminalul de linie este montat pe un stativ


vertical si se numeste “SOLT”.

Calea de transmisie receptioneaza de la ultima treapta erarhica fluxul


informational E3, in formatul codului de jonctionare HDB-3, (semnal electric
bipolar). Emite in linie (punctul T) in formatul codului de linie (CL) 5B6B (optic
monopolar). In calitate de convertor a formei fizice a semnalului (electrica-optica),
este utilizata o dioda laser multimoda ce radiaza in lungimea de unda 1,3μm.
Calea de receptie, a terminalului, - converteste semnalul optic (din punctul R) in
electric cu ajutorul unei fotodiode cu avalansa. De la iesirea caii de receptie, -
fluxsul informational E3 este debitat intrarii ultimei trepte erarhice in formatul
codului de jonctionare HDB-3 (conform standardului). Datorita prezentei unei
placi de control al erorilor, in fiecare interval de de timp egal cu 20 s, se verifica
calitatea transmisiunii, prin calcularea BER. Cind ultima ajunge la valoarea de 10 -
6
, pe panoul de semnalizare apare semnalul luminos “10-6”, semn ca din cauza
aparitiei unei surse de erori, calitatea transmisiunii a ajuns la minimumul admis
pentru sistemul dat. Acesta este cazul deranjamentului partial. Daca BER>10-6, pe
panoul de semnalizare a terminalului, apare semnalul luminos “10 -3”,
deranjamentul este considerat catastrofal, iar transmisiunea se blocheaza.
Sistemul de transmisiuni “SOPCA-3”, functioneaza in regim duplex de
comunicare. Aceasta inseamna ca, - si la centrala A, si la centrala B exista si cale
de transmisie si cale de receptie a terminalului de linie. Exista si doua linii,- una de
transmisie (A B), iar alta de receptie (AB).

Linia de transmisiuni este un cablu optic CaO (v. fig.2.2.3), care functioneaza
in regim multimod. Fibrele optice ale cablului sunt terminalizate atit in punctele de
transmisie (T), cit si in punctele de receptie (R), cu snururi optice monoconector
(pigtail). Terminalizarea se efectueaza prin sudare in arc electric, a fibrei snurului
cu fibra liniei (jonctionare sudata). Cablul optic se incepe si se termina, cu cutia
de distributie a fibrelor optice CDFO (v. fig. 2.2.3). CDFO indeplineste
urmatoarele functii: fixeaza mecanic constructia, relativ rigida, a cablului;
protejeaza snurul optic si locul jonctiunii sudate; stocheaza rezerva de fibra optica
a cablului (circa 1m); asigura, printr-un conector optic jonctionarea demontabila
a fibrei snurului cu punctul de transmisie, si, respectiv, de receptie. Ultima, se
efectueza prin intermediul unui snur optic (SO) biconector (patchcord). Pentru
pozarea in sol, cablurile optice se vind in bobine. O bobina poate contine un
segment intreg de maximum 6 km de cablu. Bugetul energetic al caii de linie
permite transmisia la distante de circa 30km (fara regenerare), daca coeficientul de
atenuare a fibrei este de circa 1dBm/km. Prin urmare, linia va fi compusa din mai
multe segmente de cablu jonctionate prin mansoane de jonctiuni sudate, MJS (v.
fig. 2.2.3). MJS are urmatoarele functii: fixeaza mecanic constructia, relativ rigida,
a cablului ambelor segmente; fixeaza locul jonctiunii sudate; stocheaza rezerva de
fibra optica a cablului (circa 1m) a ambelor segmente; asigura ermetizarea locului
de jonctionare a segmentelor de cablu. In zona mansonului se lasa o rezerva de
cablu de citiva metri, atit dinspre centrala A, cit si dinspre centrala B. La ruperea
accidentala a cablului intr-un punct al traseului liniei de transmisiuni unde, de
regula, lipseste rezerva,- deranjamentul se inlatura prin adaugarea unui segment de
citiva metri de cablu, si apar doua mansoane de jonctiuni sudate. Fiecare jonctiune
sudata introduce in linie o anumita atenuare a semnalului. Atenuarea totala a liniei
va creste, iar rezerva bugetului energetic, va descreste (v.2.4). Atit la constructia
liniei, cit si la inlaturarea deranjamentelor, impreuna cu mansonul se ingroapa un
far electronic pasiv. Acesta permite localizarea lor in caz de necesitate, cu
ajutorul unei sonde speciale.
Traseul liniei se marcheaza atit in sol, cit si la suprafata lui. Marcarea in sol se
efectueaza prin pozarea deasupra cablului, la distanta de circa 0,4- 0,5m
(comparabila cu inaltimea hirletului) a unei benzi elastice cu un coeficient mare de
extensie, de o culoare aprinsa. Ea poate fi gradata in metri, si poate contine
inscriptii cu denumirea si adresa posesorulu liniei de transmisiuni. Marcarea
exterioara se efectuiaza prin stilpi de beton numerotati.
Toate datele tehnice ale liniei, modul de marcare a traseului ei, cit si
coordonatele elementelor de marcare se introduc in pasaportul ei tehnic.
In aceasta lucrare de laborator, in calitate de linie, poate fi folosita oricare din
cele studiate in lucrarea precedenta (nr.1), unita in serie cu un atenuator optic
reglabil.

Atenuatorul optic reglabil (ATOR), este un dispozitiv de modelare a atenuarii


semnalului optic. El are o intrare, o iesire si doua minere cilindrice. Minerul cu
diametrul mai mare, poate fi rotit cu fixare in anumite pozitii, si permite
schimbarea atenuarii semnalului in trepte, a cite 10dBm. Minerul cu diametrul mai
mic, permite schimbarea lina a atenuarii semnalului, in limitele gamei de 10dBm
(v. fig. 2.2.4).
Lin
Treapta
20
333
20
IN. dBm IE.

Fig.2.2.4. Atenuator optic reglabil.

Sarcina practică:

1.Cercetarea instalatiei de masurare bazate pe sistemul de transmisiuni


“SOPCA-3” si desenarea schemei ei de structura.
2. Masurarea puterii de transmisie a semnalului optic in punctul T al
sistemului.

PxT = 340 µW = 0,34 [mW]

3. Calculam nivelul puterii semnalului optic in punctul de transmisie.


𝑃 0.34
PxT =0,34[mW] P[dBm]= 𝑥=10lg = -4,68 [dBm]
𝑃0 1

4. Masurarea puterii semnalului in punctual de receptie a sectorului de


regenerare adica, intrarea regeneratorului.

Pxin= 0,2 µW = 0,2*10−3 mW = 0,0002 [mW]

5. Calculam nivelul puterii semnalului optic la intrarea regeneratorului (Pin).


0.0002
Pin= 10 lg = -36,9 [dBm]
1

6. Masurarea puterii si caculul nivelului puterii semnalului optic la iesirea


regeneratorului (Pie).

Pxie= 475 µW = 0,475 [ mW]


0.479
Pie= 10 lg =-3,2 [dBm]
1

7. Masurarea puterii si calculul nivelului semnalului in punctul de receptie.


Adica la intrarea terminalului de linie calea de receptie.

PxTR= 1,2 µW = 0,0012 [ mW]


0.0012
PxTR= 10 lg = -29,2 [dBm]
1

8. Masuram pragul de sensibilitate in putere receptorului optic a terminalului


de linie.

PxS= 0,04 µW= 0,00004 [ mW]


9. Calculam sensibilitatea receptorului
0,00004
S = 10 lg = -43,97 [dBm]
1

10. Calcularea atenuarii semnalului pe primul sector de regenerare, a1.

a1= Pin – PT = - 3,2 -( - 5,68 ) = -36,9-(-4,68) = [-32,2] dBm


11.Calcularea atenuarii semnalului in zona regeneratorului, arl.

aRL=Pie – Pin = - 3,2 +36,9 = +33,7 [dBm]

12. Calcularea atenuarii semnalului pe al doilea sector de regenerare, a2.

a2=PR – Pie = - 29,2+3,2v= -26 [dBm]

13. Calcularea atenuarii totale a semnalului in calea lineica a sistemului, atot.

atot= a1+ a2+ arl = - 32,2+ ( - 2,6) + 33,7 = - 24,5 [ dBm]

14. Calcularea bugetului energetic al sistemului, Q.

Q[dBm]= Pt[dBm] –S[dBm]= - 4,68 +46,92 = + 39,29 [dBm]

15. Calcularea rezervei energetice a sistemului (rezerva de stabilitate), R.

R= Q-| atot |= + 39,29 - | - 24,5 | = 39,9-24,5=+14,79 [ dBm]

16. Calcularea coeficientului de stabilitate al sistemului, Kstab , luind in


consideratie ca rezerva energetica standardizata este Rst = 6dB.
𝑅 14,79
Kstab= = = 2,465
𝑅𝑆𝑇 6

Concluzii :

În această lucrare de laborator am efectuat studierea parametrilor optici a


sistemului de transmisiuni și insușirea tehnologiilor lor de măsurare.
Am avut drept scop măsurarea parametrilor optici ai sistemului de transmisiuni,
tehnologiile de măsurare. Am studiat terminalele de linie și regeneratorele de linie
a sistemelor de transmisiuni optoelectronice și măsurarea parametrilor lor.