Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE UMANISTE


DEPARTAMENTUL DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

REFERAT LA TEORIA ȘI
PRACTICA ÎN SPORTURILE DE
CAMBAT - LUPTE

PROFESOR STUDENT
Doru Galan Rogojină Gabriel Valentin
Luptele, alaturi de celelalte sporturi fara arme precum
boxul, isi au originea in truismul preistoric “Cel mai puternic
supravietuieste”. Aceasta deoarece luptele deriva din ritualuri
menite sa-i confere unui individ abilitatile esentiale pentru a
deveni si a ramane conducatorul unui grup primitiv. Scopul
era, desigur, depasirea adversarului intr-o lupta directa.
Insa folosirea sportului in locul unui duel soldat cu
moartea unuia dintre competitori a permis evitarea uciderii sau
ranirii grave a membrilor grupului. In plus, participantilor li se
oferea posibilitatea de a-si imbunatati abilitatile cu prilejul
acestor concursuri

Prima dovada a trantelor ce luau forma unui sport


recunoscut este furnizata de competitiile de lupte dinEgiptul
Antic si din Mesopotamia. Sigilii cilindrice si o statueta de
cupru ce ilustreaza acest sportau fost datate in jurul anului
3000 i.Hr., iar o lucrare literara din acea perioada, Epopeea lui
Ghilgames, descrie o partida de lupte intre cei doi protagonisti,
Ghilgames si Enkidu.
In mormintele egiptene de la Beni Hasan au fost
descoperite imagini foarte realiste ale unor prize si aruncari
folosite in lupte, datand din jurul anului 2500 i.Hr.
Totusi, in atichitate luptele au cunoscut cel mai puternic
avant in randurile grecilor. Ei au ridicat aceasta forma de sport
pe un piedestal, principalul atribut al vietii sociale al unui
tanar devenind calitatea sa de membrual unei paleste, ce
reprezenta locul de antrenament al luptatorilor.

Operele literare grecesti abunda in descrieri pe tema


rigorilor acestui sport, insa luptele erau o activitate atat de
obisnuita si toata lumea le intelegea atat de bine, incat nici un
cronicar nu a simtit nevoia sa descrie tehnicile folosite, desi a
fost unul dintre cele mai importante sporturi, in peste 100 de
orase, timp de 1200 de ani. Tot ce s-a putut afla din scenele
gravate pe vasele grecesti si pictate in desenele murale este ca
luptele libere erau un sport foarte popular, iar concurentii se
luptau goi, asemenea altor atleti din acea vreme.

In Romania
Procedee ale tehnicii de lupta intalnite si astăzi in sportul
luptelor se regăsesc in frescele egiptene din anul 1500 înainte
de Hristos. Dar, la fel ca pentru alte discipline clasice, Grecia
antica reprezintă leagănul naşterii si impunerii luptelor drept
una dintre cele mai nobile intreceri umane.

De altfel inca de la 1896 Jocurile Olimpice ateniene au


inclus in programul întrecerilor si luptele.
Dar si pana a fi consacrate drept sport olimpic, luptele isi
afla un loc privilegiat in mitologia lumii si asta nu ca o
manifestare a forţei brute, dezlănţuite, ci o adevărata arta care
punea in evidenta abilităţile procedurale, dibăcia, supleţea,
inteligenta, curajul si forţa.
Numai astfel legendarul TESEU a putut invinge in luptă
Minotaurul, numai sub aceasta forma descrie Homer in lliada
confruntările dintre Ajax si Ulise.
Legendele, basmele tuturor popoarelor sunt abundent
agrementate de momente in care personaje primordiale lupta
fara arme, asigurând triumful binelui si dreptăţii.
Romanii au avut si au o adevărata vocaţie pentru
intrecerea prin lupta dreapta.
Cum altfel decât prin lupta fara vreun mijloc sau obiect
tehnic a invins Fat Frumos Zmeul?
Trînta, denumirea populara a luptei,constituie o valenţa
instinctuala regăsita la fiecare om inca de la naştere. De cum
se ridica in picioare copilul se ia la trinta cu obiectele sau
fiinţele din jur, aceasta manifestare fiind simbolul celei mai
sublime intreceri umane in care competitorii se confrunta cu
miinile goale, “înarmaţi” doar cu ceea ce natura a oferit
fiecăruia, fizic si spiritual.

In epoca moderna, inca inainte de a deveni disciplina


sportiva cunoscuta sub denumirea de lupte, (libere sau greco-
romane), trinta se bucura de mare trecere la romani:
“voiniceasca”, “ciobăneasca”, sau “ursească” constituiau
adevăratele puncte de atracţie la tirguri si iarmaroace.
Tineri si batrini, orăşeni sau săteni: se adunau buluc sa
admire bărbăţia, forţa, curajul si isteţimea lupatorilor.
De altfel, intrecerile populare, atit de larg raspindite, au
reprezentat firesc si natural solul din care s-a născut Sportul
Luptelor. Tocmai de aceea, la numai citiva ani de la includerea
luptelor in programul olimpic, la Atena, in 1896 a si apărut
primul luptător sportiv in tara noastra-Mitica Dona, iar in
1906, deci acum un secol, s-au organizat, atit primul
campionat national cit si primul turneu international de lupte
in Romania.

Pentru ca apoi, biruind toate opreliştile si greutăţile,


imediat după 1930 sa se nască Federaţia de profil, primul for
oficial de conducere, care iată astăzi a ajuns la 75 de ani de
existenta.
La ceas aniversar, privind inapoi la ce s-a intimplat cu
sportul luptelor atit in lume cit si la noi, se poate aprecia ca,
deşi reprezintă una dintre cele mai vechi întreceri sportive,
luptele au izbutit sa se adapteze continuu timpului, sa se
modernizeze, reuşind astfel sa ramina permanent un sport viu,
un punct de interes al celor mai vechi si importante dintre
jocuri: olimpiadele.
Sportul celor puternici fizic si mental, aceasta disciplina
temerara pe care nu o pot practica decit cei capabili de
sacrificii, de permanentâ si cinstita confruntare cu sine si cu
adversarii s-au. bucurat permanent de o mare popularitate
printre romani.
Pe nedrept, si de prea multe ori ocoliţi de atenţia si
recunoaşterea publica, membrii marii familii a luptelor si-au
văzut cu seriozitate si temeinicie de treaba.
Peste ani, ca intr-o adevărata ştafeta a generaţiilor, si-au
predat unii altora flacăra trudei nedramuite, a disciplinei de
fier, a incrincenarii, a muncii, valorificindu-si la maximum
harurile dăruite de natura.
Ani de zile s-a vorbit cu temei de o adevărata scoală
romaneasca de lupte. Simbolul ei cel mai inalt constituindu-l
antrenorul emerit ION CORNIANU, una dintre cele mai mari
personalităţi ale istoriei luptelor, cel care a coordonat timp de
4 decenii loturile noastre naţionale, avindu-si incrustata
semnătura pe 161 de medalii olimpice, mondiale si europene
cucerite de sportivii romani.

Luptele sunt o disciplină sportivă în care doi adversari se


înfruntă direct, folosindu-și forța fizică și tehnica pentru a
câștiga puncte prin diverse metode de punctaj. Luptele sunt
sport olimpic, la olimpiade întrecerile axându-se pe două
stiluri: lupte libere și lupte greco-romane. Luptele sunt
organizate pe categorii, după greutatea luptătorilor (pentru
seniori, acestea sunt 59, 66, 71, 75, 80, 85, 98 și 130 kg la
lupte greco-romane masculin; 57, 61, 65, 70, 74, 86, 97 și
125 kg la lupte libere masculin; și 48, 53, 55, 58, 60, 63, 69, și
75 kg la feminin).

Exemplu stil de lupte M.M.A

INCEPUTURILE MMA

Mixed Martial Arts (pe scurt MMA), in traducere Arte


Martiale Mixte, este un sport de full-contact care permite
folosirea unei mari varietati de tehnici, alcatuit dintr-un
complex de arte martiale traditionale si netraditionale, in cadre
competitionale organizate,si in sali de antrenament pentru
amatori. Regulile permit folosirea unor tehnici de lovire si de
lupta corp la corp,atat din pozitia "in picioare" cat si la sol.

Istoria recenta a MMA-ului isi are radacinile in


competitiile de stiluri mixte organizate in Europa la inceputul
secolului XX, in turneele de vale tudo organizate de familia
Gracie in Brazilia incepand din 1920 si in competitiile inter-
stiluri promovate in Japonia anilor 1970 de catre marele
maestru Kanji "Antonio" Inoki.

Daca competitii intersitluri au mai fost inregistrate in


isotria moderna a sportului,amintind aici lupta dintre boxerul
John L. Sullivan si luptatorul greco-roman William Muldoon,
in America anului 1887 sau intalnirea dintre luptatorul italian
Giovanni Raicevich si maestrul Akitaro Ono in 1893, cu
pregatire specifica stilurilor Judo si Jujutsu, prima organizatie
oficiala care imbina stilurile europene de lupta cu artele
martiale asiatice apare in Anglia anului 1899, sub numele de
Bartitsu.

John L. Sullivan vs William Muldoon

Parintele MMA-ului sub forma din ziua de azi este insa


Bruce Lee, marele maestru, actor, regizor si filozof chinez,
care pune bazele conceptului de arta martiala mixta in cadrul
sistemului sau Jeet Kune Do.Cuvintele sale "cel mai bun
luptator nu este un boxer, karateka sau judoka. Cel mai bun
luptator este cineva care se poate adapta la orice stil" pot fi
considerate ca stand la baza acestui sport atat de popular din
zilele noastre.

"Nu exista arta mai buna decat fara nici o arta. Nu exista stil
mai bun decat fara nici un stil".
Termenul de Mixed Martial Arts a fost folosit pentru prima
data de Jeff Blatnick, medaliat cu aur la olimpiada in proba de
lupte greco-romane, comentator si mai apoi director al
francizei UFC in fazele sale de inceput.

Pe plan mondial, artele martiale mixte au cunoscut cea


mai ampla si mai viguroasa dezvoltare dupa 1990, odata cu
aparitia si dezvoltarea a numeroase francize, de la Pride FC in
Japonia, la Cage Rage in Marea Britanie si pana la cea mai
celebra si mai populara organizatie a momentului, Unlimited
Fighting Championship in Statele Unite ale Americii.In ultimii
ani, organizatii ca Elite XC, Affliction Entertainment, M-1
Global, Dream au fost prezente pe scena mondiala a acestui
sport, inregistrand un nivel de popularitate din ce in ce mai
ridicat, dar nereusind sa se ridice la nivelul de organizare si
neputand concura la nivel de business cu gigantul american
UFC.

REGULILE MMA

Odata cu raspandirea acestui sport la nivel mondial,


regulile care il guverneaza s-au schimbat mult fata de
momentele lui de inceput. Principalul motiv al acestor
schimbari a fost preocuparea crescanda pentru sanatatea
practicantilor sai, si dorinta de a scapa de eticheta aplicata
initial acestui sistem de lupta, de "meciuri fara reguli,
barbarice", si de a fi recunoscut pe plan international ca sport.
Printere cele mai importante schimbari a fost
introducerea de clase de greutate, un lucru inexistent in
perioada de inceput. Astazi, in forma sa moderna, MMA-ul
are 9 astfel de clase:

categoria "musca" ,minus 57 de kilograme (flyweight - up to


125 pounds)
categoria "cocos", 58-61 kilograme (bantamweight - 126-135
pounds)
categora "pana", 62-66 kilograme (featherwieght - 136-145
pounds)
categoria "usoara", 67-70 kilograme (lightweight - 146-155
pounds)
categora "semimijlocie" 71-77 kilograme (welterweight - 156-
170 pounds)
categoria "mijlocie" 78-84 kilograme (middleweight - 171-185
pounds)
categoria "semigrea" 85-93 kilograme (light heavyweight -
186-205 pounds)
categoria "grea" 94-120 kilograme (heavyweight - 206-265
pounds)
categoria "supergrea" peste 120 kilograme (super heavyweight
- over 265 pounds)
Au fost de asemenea introduse manusi de mici
dimensiuni, care nu acopera varfurile degetelor, pentru a
stimula luptatorii sa isi foloseasca mainile pentru lovituri din
pozitia "in picioare"si pentru a reduce accidentarile si taieturile
provocate de lupta cu mainile goale.
Meciurile au fost impartite in reprize, pentru a evita
meciurile excesiv de lungi si lipsite de actiune, datorate
incercarii luptatorilor de a-si conserva energia. Marea
majoritate a luptelor profesioniste de azi au 3 reprize a cate 5
minute, cu meciurile care decid campionul unei categorii
intinzandu-se pe 5 reprize a cate 5 minute. Unele organizatii
interzic folosirea loviturilor de cot si a loviturilor de genunchi
cand adversarul este cazut la pamant, sau cand are o mana sau
un genunchi pe sol.

Sunt interzise loviturile in zona genitala, loviturile cu


capul, muscaturile, introducerea degetelor in ochii
adeversarului, agatarea de corzile ringului (pentru meciurile
organizate in ring) sau de plasa de sarma (pentru meciurile
organizare in cusca supranumita "octogonul").

Sportivi sunt obligati sa poarte "cochilia" de plastic


destinata protectie zonei genitale si proteza care asigura dintii.
Sunt optionale genunchierele, cotierele, gleznierele si
bandajele pentru protectia incheieturii mainilor. Ca uniforma
de lupta, majoritatea competitiilor de MMA restrictioneaza
piesele de imbracaminte la un sort.
Incheierea luptei poate fi semnalizate de una dintre
urmatoarele evenimente:
unul dintre luptatori sau reprezentantul acestuia renunta la
lupta inainte de inceperea meciului (Forfeit)
amandoi luptatorii comit o violare a regulilor meciului, sau
unul dintre oponenti nu poate continua lupta datorita unei
accidentari survenite in urma unui procedeu accidental ilegal
al adversarului (No Contest)
luptatorul bate cu palma pe sol sau chiar pe corpul
adversarului,semnalizand ca nu mai vrea sau nu mai poate
continua lupta,sau anunta acest lucru verbal (Tap-Out)
antrenorul unuia dintre luptatori arunca prosopul pe suprafata
de lupta (Corner Stoppage)
judecatorul de ring decide ca unul dintre luptatori nu se mai
poate apara suficient de bine ca sa isi protejeze sanatate si
integritatea corporala (Technical Knockout - TKO)
unul dintre luptatori sangereaza suficient de abundenet ca sa
nu isi mai poata exercita toate functiile fizice (Doctor
Stoppage)
unul dintre luptatori nu respecta regulile luptei
(Disqualification)
unul dintre luptatori este pus la pamant si in stare de
inconstienta (Knockout - KO)
unul dintre luptatori este imobilizat de catre adversar la
pamant si este pus in imposibilitatea protejarii propriei
integritati corporale (Submission)
timpul alocat luptei sau reprizei de lupta expira (Decision)

STRATEGII DE LUPTA

In general, strategiile de lupta din cadrul MMA-ului se


incadreaza in trei categorii: tehnici de lovire (cu bratele sau cu
picioarele), tehnici de doborare si tehnici de lupta la sol (fixari
la sol, submisii la sol, secerari, doborari si aruncari)

In lumea complexa a acestui sport, un practicant trebuie


sa se pregateasca intr-o varietate de stiluri si sa foloseasca o
multitudine de tehnici destinate anularii punctelor tari ale
adversarului si pastrarii eficientei de-a lungul intregii
confruntari. De altfel, in marea majoritatea a salilor de
antrenament destinate pregatirii luptatorilor de MMA
activeaza antrenori specializati pe diferite stiluri de lupta, cu
care sportivul se pregateste separat, pentru aprofundarea
cunostintelor specifice.

Daca initial acest sport era destinat luptatorilor de


performanta, datorita complexitatii si ansamblului foarte variat
de tehnici si stiluri ce trebuiesc asimilate, evolutiile recente
atat in filozofia si mai ales in metodele de pregatire, si
raspandirea pe plan mondial a curentului MMA au oferit
posibilitatea tuturor doritorilor sa pratice aceasta disciplina, la
toate nivelele de competititvitat