STABILITATEA NAVEI
b) raza metacentrica
Raza metacentrica transversala – BMT – este distanta de la centrul de carena la
metacentrul transversal sau altfel spus este raza de curbura a curbei centrelor de carena
corespunzatoare unei inclinari transversale mici.
c) inaltimea metacentrica
d) momentul de redresare
Momentul de redresare la orice unghi de inclinare reprezinta valoarea instantanee a
capacitatii navei de a reveni in pozitie dreapta.
29. Sa se arate doua modalitati de obtinere a cotei metacentrului transversal (KM).
KM = KB + BM,
GM = KM – KG
30. Sa se explice, cu ajutorul unui desen, urmatoarele:
a) metacentrul transversal,
b) inaltimea metacentrica initiala
c) bratul de stabilitate
c) momentul de stabilitate
32. Daca unghiul de inclinare al navei este mai mic de 10 grade, care este ecuatia
de calcul pentru bratul de stabilitate? Dar pentru unghiuri de inclinare de 25-30
grade?
c) echilibru indiferent
45. Sa se explice, cu ajutorul unui desen, cum efectul suprafetei libere lichide
reduce inaltimea metacentrica a navei si sa se enumere factorii implicati.
Atunci cand un tanc este divizat longitudinal, scaderea inaltimii metacentrice pentru tancul
nedivizat se imparte la patratul numarului de subcompartimente in care tancul se divide.
Trebuie deasemenea remarcat ca greutatea actuala a lichidului din tanc nu va avea nici un
efect asupra corectiei inaltimii metacentrice datorita suprafetei libere.
46. Enumerati trei metode de reducere a efectului suprafetelor libere.
Suprafata libera a unui tanc poate fi foare mult redusa prin divizarea longitudinala a tancului
in mai multe tancuri mai mici, presarea tancuriolr sau golirea acestora.
78. Care sunt metodele de calcul anticipat al pescajelor conform cargo planului
initial?
Dupa repartizarea marfurilor pe magazii, intocmirea cargo planului initial si efectuarea
calculelor de stabilitate, se va trece la calculul de asieta, binenteles cu conditia ca
stabilitatea initiala a navei sa fie satisfacuta conform criteriilor impuse. Astfel, trebuiesc
determinate valorile anticipate ale pescajelor prova si pupa intocmai pentru a vedea daca
nava la terminarea incarcarii are o asieta corespunzatoare. Determinarea pescajelor se
poate face fie prin calcul (pe baza valorii calculate a asietei), fie prin metoda grafica
(utilizand diagramele de asieta cuprinse in documentatia navei).
79. Care sunt efectele ambarcarii/debarcarii de greutati la bordul navei, departe
de centrul plutirii?
Determinarea variatiei pescajelor la ambarcarea unei greutati departe de LCF se face
astfel:
1. se determina distanta – d- fata de LCF, a locului unde a fost ambarcata greutatea
2. se determina din tabele hidrostatice valorile TPC, LCF, MCTC functie de pescajul mediu
sau deplasament;
3. se determina afundarea, cu relatia:
6. se adauga cele doua valori calculate mai sus impreuna cu valoarea afundarii la valorile
initiale ale pescajelor prova/pupa, iar pescajele finale vor deveni astfel:
; .
nota: ± deoarece este funcie de pozitia de ambarcare a greutatii fata de LCF.
80. Cu ajutorul unui desen sa se arate si sa se calculeze distanta fata de centrul
plutirii la care trebuie ambarcata o greutate astfel incat pescajul pupa al navei sa
ramana constant.
86. Sa se determine pescajele finale pentru o nava care trece prin ape cu densitati
diferite.
greutatile aflate la bord la un moment dat (greutatea navei goale cu instalatiile aferente, greutatea
marfii, combustibil, apa, balast, constanta navei), fiind echivalenta cu masa volumului de apa (V)
dislocuit de nava si se exprima prin formula:
D=Vxρ
Deplasamentul se masoara in tone (tone metrice sau tone lungi), fiind o marime variabila care
depinde starea de incarcare a navei.
greutatile aflate la bord la un moment dat (greutatea navei goale cu instalatiile aferente, greutatea
marfii, combustibil, apa, balast, constanta navei), fiind echivalenta cu masa volumului de apa (V)
dislocuit de nava si se exprima prin formula:
D=Vxρ
in care: V-este volumul carenei si ρ-densitatea apei in care pluteste nava
Deplasamentul se masoara in tone (tone metrice sau tone lungi), fiind o marime variabila care
depinde starea de incarcare a navei.
Tonajul navei ( ship’s tonnage) - reprezinta volumul total al spatiilor interioare ale unei nave
avand destinatii bine definite in procesul de exploatare. Este determinat prin masuratori de tonaj
efectuate dupa constructie sau dupa modificari aduse navei. Se exprima in unitati de volum, numite
tone registru, echivalente cu 100pc (100 picioare cubice) sau 2,8316 metri cubi.
Tonajul registru brut ( gross register tonnage) – GRT - reprezinta volumul total al
spatiilor permanent inchise ale navei, afate atat sub cat si deasupra puntii de tonaj.
Tonajul registru net ( net register tonnage) – NRT - reprezinta volumul total al spatiilor
inchise de la nava destinat transportului de marfuri si cazarii pasagerilor. Este spatiul care
caracterizeaza eficienta exploatarii comerciale a navei, pe baza marimii acestuia se percep taxe
portuare sau de tranzitare canale