EXERCITII PENTRU CORECTAREA TULBURARILOR DE VORBIRE LA PRESCOLARI

1.Aplecarea capului in fata si in spate(bing-bangul)

2.Aplecarea capului la dreapta si la stanga(tic-tacul)
3.Rotirea usoara a capului (se roteste mingea)
4.Deschiderea si inchiderea gurii
5.Umflarea obrajilor
6.Tuguirea buzelor sau zambetul pentru mamica
7.Prinderea buzei inferioare cu dintii superiori(fasâitul frunzelor fff,apoi:v v v )
8.Cu gura larg deschisa,limba se ridica sus-jos in spatele incisivilor
9.Limba latita si ascutita
10.Santul lingual
11.Cupa sau cescuta lingualӑ
12.Limba se proiecteaza apoi se retrage puternic in fundul gurii
13. Cu limba ghemuita in fundul gurii,se pronunta “c c c “,se ajuta cu degetul
14.Lipirea limbii de palat,astfel ca la dezlipire sa se auda un pocnet(pocnetul copitelor calului mergand
pe asfalt)
15.Cu limba asezata in spatele incisivilor inferiori si colturile gurii retrase,se produce un suflu “s s s (se
simte aer rece pe mana)
16.Din aceeasi popzitie, se pronunta “z z z “(albina)
17.Miscare opusa:limba este ridicata sus inspre mijlocul valului palatin,gura rotunjita si se pronunta
“ṣṣṣ”(vine trenul,vantul lin):apoi “j j j “(vantul puternic);/pe dosul palmei aer cald/
18.Vibrarea buzelor(sforaitul calului).Vibrarea limbii intre buze (motocicleta)
19.Vibrarea buzelor in spatele incisivilor superiori “tr- tr- tr”(ceasul);”br-br-br”(ciobanul mana oile);”pr-
pr-pr”(se rup lemnele)

OBSERVATII:
Se va acorda atentie deosebita pronuntarii corecte a sunetului s-j; ṣ-j; r.
Într-o faza mai inaintata,se vor face intregii grupe anumite observatii ca:
-în timpul cand vorbim,gura este deschisa,buzele se misca,capul ridicat,limba in gura(spre a evita
sigmantismul interdental);
-nu se admite vorbirea stearsa,inespresiva;
-se vor respecta intonatia,pauza si accentul necesar;-
-se vor face exercitii de dezvoltarea laturii melodice a vorbirii;
-se vor face exercitii de citire labialӑ.

EXERCITII PENTRU IMITAREA SUNETELOR DIN NATURA

ONOMATOPEE
ṣ-J Vantul : ṣṣṣṣṣ prelung,ṣoptit.
Trenul: ṣ-ṣ-ṣ stacato
ṣӑ-ṣӑ-ṣӑ alternativ tare/incet
Limba sus,aproape de cerul gurii.Se indica cu degetul.
Vantul : v-jjj, v-jjj.

s-z Ṣarpele: sss-sss.

Chemarea pisicii: pss-pss.
Fusul: sfrrr-sfrrr.
 Pantofi pe zapada: scârṭ-scârṭ.
Alternarea tensiunii.
Limba jos,langa dintii de jos,dintii inchisi,buzele indepartate.
Cu degetul se indica pozitia.
Albina: bzzz-bzzz.
Sirena: z-z-z.
Ci Vrabiuta: cip-cip-cirip.
Limba pe gingia de sus.Dintii inchisi.
Motocicleta: brrr-brrr.
Ciocanul: bârrr-bârrr.
R Pocnetul lemnelor: prr-prr.
Ursul: morr-morr.
Fusul:sfârr-sfârr.
Ceasul: trrr-trrr.
Limba lata,varful pe gingie,gura deschisa tare,buzele trase.
ṭ Greierele plange: ṭârr-ṭârr.
Ṣoricelul : chiṭ-chiṭ.
Limba pe dintii de sus,gura inchisa ,buzele intinse.
v-f Fusul : sfrrr-sfrrr.
Vaiet: vai-vai.
Dintii de sus peste buza de jos.
Cocosul: cucurigu-cucurigu.
Gaina: cot-cot-codac.
Ceasornicul: tic-tac.
c-g Rata: mac-mac.
Gasca: ga-ga.
Cucul: cu-cu-cu.
Broasca: oac-oac.
Curcanul: glu-glu.
Limba jos in groapa.Se apasa cu degetul in jos.Daca se ridica,se transforma in” t”:ex.cap-tap.

NOTA:Onomatopeele se pot introduce prin scurte povestioare atractive.

VOCALELE

a-gura mare
e-gura intinsa/ca zambetul/
i-gura intinsa
o-gura rotunda
u-gura rotunda si buzele foarte apropiate.

FOARTE IMPORTANT:
I. Sunetele scoase se asociaza imediat cu vocale.Deci,dupa onomatopee va urma imediat
articularea:
Ex.sa,se,si,so,su ṣi as,es,os,uz,is.
La toate se va face la fel
Exemplu: asa sas
 Oso sos
Usu sus
Ese ses
Isi sis.
Perechea :za-zo-zu-ze-zi
Az-oz-uz-ez-iz
Aza-ozo-uzu-eze-izi
Zaz-zoz-zuz-zez-ziz.
La fel se va proceda si cu perechile:
ṣ-j , ce-ci, ge-gi, ṭ-r.

Schema de mai sus este valabila pentru orice sunet care apare defect.

II. Se va trece imediat la cuvinte monosilabice in trei pozitii.

Ex.s-sac, masa, vas.

Urmeaza cuvinte din ce in ce mai lungi,cu respecterea celor trei pozitii.

III. Propozitii cu aceste cuvinte.

Analiza sunetului prin intrebarea:”UNDE SE AFLA SUNETUL…..”pe care dorim sa-l spuna,care
este defect/,de exemplu in cuvantul sac?
Acesta este mersul la fiecare sunet in parte.
Se indica mereu locul de formare a sunetului.

IV. Silabe si cuvinte paronime la fiecare pereche de sunete.

Ex. Pentru s-z; varsӑ-varzӑ; vase-vaze
s-ṣ ; peste-peṣte; cos-coṣ
r-l ; rac-lac ; ramӑ-lamӑ.

Cuvintele paronime se vor prezenta prin imagini.