Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Stabilirea diagnosticului RAA (criteriile majore si minore)

• Criterii majore: cardita, poliartrita, coreea, eritemul marginat, nodulii subcutanati


• Criterii minore: artralgii, febra, VSH accelerat, proteina C reactiva, alungirea intervalului
PR
• Evidentierea infectiei streptococice: exsudat faringian pozitiv, ASLO crescut sau in
crestere
• 2 manifestari majore sau 1 majora si 2 minore – infectia streptococica de grup A in
antecedente demonstrata

2. Profilaxia endocarditelor infectioase in procedurile dentare

- Cazul interventiilor stomatologice, amigdalectomiei, adeoidectomiei, a bronhoscopiilor,


chirurgiei cailor biliare, a tractului urinar, prostatei, genitale
- Doza unica de AB la 30-60 min inainte de procedura:
- Fara alergie la Penicilina/ampicilina: amoxicilina sau ampicilina 2 g po sau iv sau la copii 50
mg/kg corp
- Alergie la Penicilina/ampicilina: Cindamicina 600 mg po sau iv sau la copii 20 mg/kg corp
- Profilaxia antibiotica trebuie avuta in vedere numai pentru procedurile dentare care necesita
manipularea gingivala sau a regiunii periapicale a dintilor sau perforarea mucoasei orale
- Profilaxia antibiotica NU este recomandata pentru injectarea de anestezic local in tesut
neinfectat, indepartarea suturilor, radiografii dentare, plasarea si ajustarea dispozitivelor
prostodontice/ortodontice
- Profilaxia NU este recomandata pentru slefuirea dintilor, traume ale buzelor sau mucoasei orale

3. Enumerati factorii de risc ai cardiopatiei ischemice


 Factoriide risc:
1. Ereditatea
2. Sexul: barbatii mai afectati
3. Varsta; maxim la 50-60 de ani
4. Fumatul
5. Dislipidemia: ↑ LDL-col.,↓ HDL-col., ↑ trigliceride
6. Diabetul zaharat
7. Hipertensiunea arteriala
8. Inactivitatea fizica
9. Obezitatea
10. Stresul, emotiile de orice tip, interventiile chirurgicale
11. Noxe, droguri, alcool
12. Statusul postmenopauzal

4. Descrieti durerea anginoasa tipica


• Sediul durerii: - tipic – retrosternal în treimea medie, superioară sau inferioară; toată
regiunea precordială, tot toracele anterior (bolnavul delimitează cu întreaga palmă – nu
cu degetul!);
- atipic – epigastru, axila stg, manubriul sternal,în zonele de iradiere ale
durerii, iniţial la distanţă şi numai ultarior retrosternal, în două regiuni deosebite
concomitent
• Iradierea durerii: - tipică – umărul stg., marginea cubitală a braţului, a antebraţului,
palmei şi ultimelor două degete de la membrul superior stg. ( „mâna de violonist”);
- atipică – omoplaţii, regiunea interscapulovertebrală, epigastru,
mandibulă, ureche, baza gâtului, ceafă, întreg toracele;
• Caracterul şi intensitatea durerii: - constricţie, gheară, greutate, apăsare, sfâşiere,
strivire, arsură, disctretă presiune, jenă retrosternală, discomfort toracic;
- intensitatea variabilă, slabă sau moderată, excepţional
atroce.
• Durata: - scurtă 2-5 minute ( rar până la 10-15 minute), după instalarea reletiv bruscă, se
menţine în platou cu aceeaşi intensitate.
 Frecvenţa: - variabilă,
- unul sau mai multe în cursul unei zile, în functie de factorii care precipită
şi declanşează durerea, sau pot apare numai
o singură dată dimineaţa la sculare sau la începerea activităţii, deşi după aceea bolnavii
efectuează eforturi
relativ mai mari fără a acuza dureri;
- durerile pot apare mai rar: unul la câteva zile, săptămâni sau chiar luni.
 Factorii de declanşare: - efortul fizic, digestiv, de defecare, micţiune şi cel sexual;
- emoţiile;
- frigul, umezeala, căldura excesivă;
- fumatul;
- tahicardia, creşterea bruscă a TA, hipoglicemia;
 Condiţiile de dispariţie: - repausul fizic – instinctiv bolnavul se opreşte din mers sau vreo
altă activitate („spectator de vitrină”);
- nitroglicerină – o tabletă administrată sublingual suprimă
durerea în 1-2 minute;
dacă nu cedează prompt trebuie pus la îndoială dgs de angină pectorală;
- uneori sfârşitul accesului se însoţeşte de eructaţii, de nevoia
imperioasă de urinare;
 Manifestări asociate: - anxietate, teama unei morţi iminente;
- tendinţa la lipotimie, palpitaţii, dispnee, emoţii, transpiraţii,
senzaţia imperioasă de a urina.
 Caractere negative ( care nu trebuie să existe): - durerea pulsatilă, oscilantă, influenţată
de mişcările
respiratorii, accentuată la palpare, iradiere subombilical.
5. Complicatiile HTA
 date de HTA:
o asupra vaselor: - cerebrale: hemoragie sau tromboză,
encefalopatie hipertensivă;
- renale: nefroangioscleroză;
- sistemice: disecţie de Aortă;
o asupra cordului: - hipertrofie VS → insuficienţă VS;
 legate de ateroscleroză ( HTA fiind un factor de risc major al ATS):
o vasele cervicale (AVC ischemic pe plăcile carotidiene);
o coronarele (cardiopatie ischemică);
o vasele periferice (arteriopatie ischemică);
o anevrism de Aortă abdominală;
o factor favorizant pentru disecţie de Aortă.

6. Tratamentul nefarmacologic al HTA esentiale


Modificarea stilului de viata – reducerea riscului CV
- Oprirea fumatului
- moderarea consumului de alcool
- scaderea ponderala
- reducerea consumului de sare
- activitatea fizica
- cresterea consumului de fructe si legume si reducerea consumului de grasimi
saturate

7. Simptomatologia insuficientei inimii drepte

Diagnosticul pozitiv

A. Simptomele

 Sunt inconstante;
 Hepatalgia de efort: - dureri care apar la eforturi fizice, cu localizare în hipocondrul
drept şi epigastru, cedează la repaus; uneori se acompaniază de tulburări digestive;
devine permanentă în formele avansate;
 Dispneea: - nu constituie elementul caracteristic; este expresia patologiei pulmonare
subiacente; sau prin asocierea insuf. VS;

8. Semnele insuficientei cardiace congestive

Semnele obiective:
1) semne cardiace:
palparea: şoc apexian poate fi deplasat în jos sau în jos şi în afară,
se poate percepe galopul protodiastolic sau presistolic;
auscultaţia: - tahicardie, neregulată în prezenţa tulb. de ritm;
- zg. de galop stâng: se aude la apex sau endoapexian, mai
bine în decubit lateral stg. ; poate fi presistolic, proto-
diastolic sau de sumaţie;
- semne bolii de bază (valvulopatii);
tensiunea arterială: - normale, scăzute sau crescute în funcţie de boala
de bază;
- hipertensiunea arterială este o cauză frecventă a
Insuficienţei cardiace stg;

2) semne pulmonare: rezultatul insuficienţei cardiace asupra circulaţiei pulmonare;


auscultaţia: raluri crepitante şi subcrepitante (un grad de transudare alveolară, dată de
creşterea presiunii capilare pulmonare);
revărsat pleural (hidrotorax):
- de mărimi diferite;
- dat. stazei în mica circulaţie sau trombembolismului pulmonar;

9. Etiologia trombozei venoase profunde ale membrelor inferioare

A) Flebite obstetricale:
în timpul sarcinii, favorizate de hipertensiunea venoasă ale membrelor
inferioare;
post-partum: după naştere dificilă, tromboflebita pelviană cu mare risc
embolic major;
rar post-abortum: foarte grav, frecvent septică;
B) Flebite post-chirurgicale:
orice tip de chirurgie;
mai des chirurgia pelviană şi ortpedică;
imobilizările prelungite post-intervenţie;
C) Flebite medicale:
cardiopatiile: insuficienţa cardiacă, infarctul miocardic în faza acută,etc
tumorile maligne: - sindrom paraneoplazic (cancer bronho-pulmonar, de
prostată sau renală)
- prin obstacol la întoarcerea venoasă ( ganglioni
pelvieni, extindere locală)
hemopatii: sindroamele mielo-proliferative;
medicamente: contraceptive estro-progestative (mai ales cu fumat);
cauze diverse: - stare de şoc,
- infecţii: febra tifoidă, septicemii,etc;
- boli de sistem: LED, etc;
- b. Behçet;
- boli metabolice: gută, diabet zaharat;
- sindrom nefrotic;
D) Flebite idiopatice:
25% fără vreo cauză depistabilă;
Trebuie căutată o tulburare de coagulare ( deficit de antitrombină III, de
proteină C sau proteină S,deficit de factor V) la:
- subiect tânăr,
- fără alte cauze evidente,
- cu antecedente familiare sau personale de boală trombo-
embolică venoasă ( flebite recidivante);

10.Caludicatia intermitenta : descrieti cele 4 stadii de evolutie


Claudicaţia intermitentă: 4 stadii de evoluţie

I. asimptomatic: absenţa pulsului distal, paloare, disestezie, senzaţie de rece, fatigabilitate;


II. claudicaţie intermitentă:
- dureri sub formă de crampe în molet, la efort,
care obligă la oprire, dispare în repaus (2,3 – 10 min.)

- perimetrul de mers = distanţa la care apare durerrea


- > 200 m – St. IIa uşor
- < 200 m – st. IIb grav
- accentuat la mers rapid, la frig sau la mersul în pantă
- localizarea durerii indică locul stenozei: în molet - A.femurală , în fese sau coapse – A.
Iliace, în laba piciorului – A. Poplitee;
- Sindrom Leriche: stenoza Aortei la bifurcaţie şi Aa. iliace
dureri înalte (fese, coapse şi impotanţă sexuală)

III. Dureri prezente şi în repaus:


- frecvente noaptea – insomnii,

- se calmează în poziţia declivă a membrelor inf.

- autonomia de mers limitată la câţiva metrii

- apar edeme şi eritroza declivă;

IV. Gangrenă: tulburări trofice – ulceraţii uscate ulterior cangrenă, necroză.

1. Definitia, etiologia BPOC


BPCO: asocierea intre bronsita cronica obstructiva si emfizemul pulmonar

• Diagnostic:tuse, expectoratie, wheesing, dispnee;

• Torace emfizematos,

• Raluri bronsice, cianoza

• CPC – jugulare turgescente, edeme

• Hipercapnee: asterix, conjunctive hiperemiate, degete hipocratice

• BPCO cu predominanta bronsitei – blue bloasters (cianozati, buhaiti)

• BPCO cu predominanta emfizemului – pink-puffers (dispneici, roz)

2. Descrieti criza de astm bronsic


Criza de astm bronsic:
 debut brusc, frecvent noaptea,
 prodroame: stranut, rinoree, tuse, nervozitate, cefalee,
 dispnee suieratoare -wheezing-
 bradipnee expiratorie
 durata: minute pana la 1-2 ore
 anxietate, tuse umeda, expectoratie perlata foarte aderenta,perlele lui Laennec,
vascoasa
o Bolnav agitat, in pozitie sezanda, cu dispnee
o Torace destins, blocat in inspiratie
o La percutie: hipersonoritate,
o La auscultatie: murmur vezicular diminuat sau abolit, raluri sibilante
o Semnele unui teren atopic: eczema, urticarie,

3. Tratamentul bronsitei cronice acutizate

• Profilaxie: fumat, factorii poluanti, infectiile virale si bacteriene


• Curativ: - obstructia bronsica:
1. Bronhodilatatoare(beta –adrenergice, metilxantine miofilina, anticolinergice, cortizon)
2. Antibiotice cu spectru larg
3. Oxigen(atentie – depresia centrilor respiratorii)
4. Cortizon
5. Desensibilizare: vaccin, bronhovaxom,etc

4. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice


Debut:
1) simptome funcţionale:
- debut brusc,
- frison unic, intens, prelungit,
- junghi submamelonar intens, exacerbat de tuse,
- tuse seacă,
- dispnee de tip polipnee superficială;
2) semne generale:
- febră,
- tahicardie;
3) semne fizice:
- herpes naso-labial,
- roşeaţa pometului de partea bolnavă ( S. Jaccoud)
Perioada de stare:
1) simptome funcţionale:
- tusea, junghiul, dispneea scade în intensitate;
- expectoraţie ruginie, vâscoasă, aderentă de vas;
2) semne generale:
- febră în platou ( 39-40 C )
- tahicardie,
- olgurie;
3) semne fizice:
- inspecţie: diminuarea amplitudinii mişcărilor respiratorii,
- palpare: exagerarea vibraţiilor vocale,
- percuţie: submatitate sau matitate care este: francă, omogenă, elastică, net
delimitată localizat de obicei în zonele post. şi post-lat.;
- auscultaţie: - suflu tubar: intens, de tonalitate crescută, cu timbru rugos, în
ambele faze ale respiraţiei, dar mai intens în inspiraţie, prezent în centrul procesului
pneumonic, inconstant dar de mare valoare semiologică;
- raluri crepitante: în jurul zonei cu suflu tubar, sunt fine, seci, egale între ele, egal
dispuse, se aud la sfârşitul unei inspiraţii profunde;
Perioada de rezoluţie:
 în „crisis”: stare generală alterată, febră 40 C, delir, - apoi brusc – apare criza termică
(scade temperatura brusc la normal), criza sudorală (transpiraţii profuze), urinară
(poliurie), sanguină (scade numărul leucocitelor), şi clinică (stare generală excelentă,
puls normal, absenţa dispneei); frecvent în perioada dinaintea folosirii antibioticelor,
50% din bolnavi mureau în timpul crizei;
 în liză: nu are semne clinice particulare, febra scade treptat, starea generală se
îmbunătăţeşte, tusea diminuă, apoi dispare;

5. Factorii de risc ai cancerului bronho-pulmonar


- fumatul: creste riscul cu 30-60 x
- poluarea atmosferica si noxele profesionale (azbest, uraniu, arsen, crom, beriliu)
- radiatiile ionizante
- factorii infectiosi: virusuri, tbc, silicoza, BPCO
- factorul genetic
- alti factori: factorul nutritional – carenta de vit.A.;
conditiile sociale, insolatia medie anuala

6. Clasificarea pleureziilor (dupa etiologie)

• Clasificare:
1.transudate: - proteine < 30 g/l
- reactia Rivalte negativa
- LDH < 200 u/l
- apare in insuficienta cardiaca, sindromul nefrotic, hipotiroidie, ciroza
hepatica;
2. exudate: - proteine > 30 g/l
- reactia Rivalta pozitiva
- LDH > 200 u/l
- proces patologic pleural ( creste permeabilitatea pentru proteine si
acumularea de lichid prin obstructie limfatica)
3. empiem – revarsat pleural purulent
4. chilotorax – revarsat pleural cu limfa
5. hemotorax – revarsat pleral cu sange

1. Semnele si simptomele cirozei hepatice

 Ciroza hepatica compensata:

- asimptomatici sau

- slabiciune generalizata, anorexie, scadere din greutate, sindrom dispeptic nespecific;


flatulenta, dureri abdominale difuze, meteorism;

- ficatul mai ferm, cu marginea ascutita

- splenomegalie

- probele biologice: normale sau mici crestyeri ale transaminazelor

- punctia biopsia hepatica -

Ciroza hepatica decompensata

1.Parenchimatos:

- capacitatea de efort fizic si intelectual este redusa

- denutritia

- ficatul mic, uneori nepalpabil

- febra ( citoliza hepatica, infectie supraadaugata, carcinom hepatic)

- icter

- hiperestrogenism: stelute vasculare, eritem palmar, plantar, feminizare ( reducerea parului


pubian, axilar, a pilozitatii faciale la barbati, ginecomastie

- factorii de coagulare deficitari: gingivoragii, epistaxis, hemoragie digestiva, hematoame,


echimoze, petesii;
- examinarile paraclinice: sanguine – transaminaze crescute, fosfataza alcalina,
gammaglobulone, colesterol, pancitopenie, etc

- ecografia abdominala: dimensiunile si structura ficatului si a splinei

- punctie biopsie hepatica

2. CH decompensata vascular

- hipertensiune portala

- splenomegalie

- circulatia colaterala abdominala

- hemoroizi

- varicele esofagiene si gastrice – ruptura – hemoragii digestive superioare: hematemeza si


melena

- ascita

- encefalopatia portala

2. Descrieti colica biliara


- dupa ingestia de alimente colecistokinetice
- localizata in hipocondrul drept sau epigastru
- intensitatea creste progresiv si rapid, dupa care se mentine constant pe toata
durata colicii
- apare mai ales noaptea
- se pot insoti de greturi, varsaturi bilioase, febra, transpiratii, subicter pasager

Diagnostic: Ecografia abdominala – vizualizeaza in mod direct calculii

• Ex. Radiologic – util pentru calculii radiopaci


• Ex. Biologice – normale in litiaza necomplicata
- VSH accel. GPT, GOT, amilaze, teste de
colestaza, etc
• Tratament:
 Calculii asimptomatici: 2% complicatii/pe an
 Calculii simptomatici:
- colica biliara – dieta, antispatice, antialgice, AB
- risc crescut de complicatii: colecistita acuta, pancreatita acuta, perforatie cu
peritonita acuta, malignizare, etc
- colecistectomie “la rece”
- colecistectomie laparoscopica

3. Tabloul clinic al ulcerului gastro-duodenal

• Depinde de localizarea ulcerului, de varsta pacientului


• Durerea: - cel mai frecvent simptom
- arsura vie, senzatie de roadere sau foame
• Ritmicitate durerii in ulcerul duodenal:
foame dureroasa→ingestie de alimente→calamarea durerii pentru 2-3 ore →ingestia
de alimente
• Ritmicitatea durerii in ulcerul gastric:
foame dureroasa→ingestia de alimente →calmarea durerii pentru 0.5-1.5 ore →
reparatia durerii →disparitia sponatana a durerii
• Episodicitatea durerii: aparitia durerii in episoade de mai multe zile consecutiv
• Periodicitatea: reaparitia durerii dupa o perioada de aclmie de 6-12 luni, cu durata de 2-
3 sapt.

4. Tratamentul ulcerului gastro-duodenal

 Medicamente care diminua sau anuleaza factorii agresivi:


a) diminuarea secretiei de acid clorhidric - inhibitori competitivi al histaminei la
nivelul receptorilor H2
- cimetidina, ranitidina, famotidina, nizatidina
b) inhibitorii pompei protonice (pot suprima complet secretia, durta lunga de
actiune):
- omeprazol
c) prostaglandine: inhiba secretia acida si stimuleaza apararea mucoasei:
- misoprostol
d) sucralfatul: complex de sucroza-aluminiu care stimuleaza vindecarea ulcerului
e) antiacidele: absorbabile si neabsorbabile:
- hidroxid de aluminiu, de magneziu
 Medicamente care eradicheaza infectia cu Helicobacter pylori: combinatii de
medicamente:
- Bismut, metronidazol, tetraciclina,
- Ranitidina, claritromicina
- Omeprazol, claritromicina
- Omeprazol sau lansoprazol plus claritromicina plus metronidazol
 Tratamentul adjuvant:
- interzicerea fumatului
- alimentatia: cel putin 3 mese/zi, fara alcool, cafea, alimente care determina
discomfort (sucuri de fructe, grasimi, mancaruri picante)
 Chirurgical: in cazuri selectate
- nisa care ridica suspiciunea unei afectiuni maligne
- complcatii majore:
• Penetratia (perforatia acoperita) in organe ( ficat, pancreas) sau in bursa omentala
• Perforatia libera – in cavitatea peritoneala – tabloul clinic al abdomenului acut
• Stenoza pilorica
• Hemoragia digestiva – care nu poate fi controlata medicamentos

1. IRA – etiologie

A. Insuf. prerenala:
hipoperfuzia renala
 scaderea vol. intravascular:
Hemoragii, varsaturi, diaree, arsuri, peritonita
 modificarea rezistentei vasculare:
septicemii, soc anafilacic, stenoza arterei renale
 scaderea debitului cardiac
soc cardiogen, embolia pulmonara, tamponada cardiaca, aritmii, valvulopatii
Tratamentul: boala de baza
B. Insuf. Postrenala:
- rara (5%),
- obstructia fluxului urinar (uretra, uretere, bazinet)
La barbati: adenom de prostata
Litiaza renala, cancere
C. insuf. Renala intrinseca:
- parenchimatoasa: tubii renali,
interstitiul renal,
vascularizatia,
glomerulii

2. Tabloul clinic al glomerulonefritei acute postreptococice

- infectia streptococica (faringo-amigdalita, sau numai astenie, anorexie, subfebrilitati)


- perioada de latenta: 1-4 saptamani, stare clinica buna
- perioada de stare: febra (38-39 C),cefalee, astenie, urini reduse de volum,
lombalgii, uneori insidios, 4 sindroame:
 Sindromul edematos: edem palid, alb, pufos, la fata, membre inferioere,
 Sindromul vascular:
- HTA (diastolica peste 100 mmHg)
- cefalee, acufene, scotoame, vertij
- bradicardie
 Sindromul urinar:
- oligurie (300-900 ml/24 ore)
- proteinurie 1-3 g/24 ore neselectiva
- cilindrurie (cilindri hematici), hialini, granulosi
- hematurie (macroscopica sau microscopica)
 Sindromul de insuficienta renala: prin scaderea filtrarii glomerulare; uree= 60-80 mg%,
cretinina=1.5-2 mg%

3. Cauzele IRC

• Glomerulonefritele (GND, boala Schonlein-Hennoch)


• Pielonefrita cronica
• Boli metabolice (diabet zaharat – 30%, guta, etc)
• Boli renovasculare (nefroangioscleroza-HTA)
• Nefropatia obstructiva (litiaza, tumori, stricturi)
• TBC renal
• Sarcoidoza
• Abuzul de nefrotoxice (analgezice)
• Nefropatii ereditare (rinichiul polichistic)
• Disproteinemii (mielom multiplu)

4. Uremia – manifestarile clinice

4)Stadiul uremic:
• Nefroni functionali sub 10%
• Manifestari digestive: greturi. Varsaturi, anorexie, sughit, halena amoniacala, limba
incarcata, gastrita uremica, hematemeza si/sau melena, dureri abdominale
• Manifestari cardio-vasculare: pericardita uremica, hemopericard, HTA, aritmii date de
hiperpotasemie
• Manifestarile respiratorii: respiratia acidotica (Kussmaul), plamanul uremic (dispnee,
ortopnee, tuse, raluri umede), pleurezie
• Manifestari cutanate: culoarea palid-galbena, murdara; prurit cu leziuni de grataj, facies
renal cu edeme palpebrale
• Manifestari osose: osteodistrofia renala – osteomalacie: dureri musculare, articulare,
astenie musculara, pseudo-fracturi
• Manifestari neuropsihice: astenie, somnolenta, apatie, halucinatii, coma uremica,
polineuripatia uremica, convulsii epileptiforme
• Sindromul urinar: - oligurie
- clearance-ul ctreatininei < 10 ml/min
- densitatea urinara =1010
- creatinina >15 mg%
- ureea >300 mg%

5. Pielonefrita acuta – tabloul clinic

• Debut brutal cu febra: 39-40 °C, frisoane, transpiratii, cefalee, varsaturi, dureri
abdominale
• La copii, sugari: febra si tulburai digestive
• La varstnici: alterarea starii generale si subfebrilitate
• Dureri lombare, semnul Giordano prezent
• Simptome mictionale iritative: disurie, polachiurie, nicturie
• Ex. Urinii: leucociturie, uroculturi pozitive
• VSH accelerat, leucocitoza
• Expl. imagistice: pentru etiologie

1. Etiologia anemiilor

• Etiologie: - hemoragie
- defect de productie (eritropoieza)
- distructie crescuta (hemoliza)
Etiopatogenia:
 Anemii prin pierdere de sange:
a) anemia posthemoragica acuta: - 1/3 fatala
- prin ruperea spontana sau traumatica a unui vas important, defect de hemostaza,
etc
- scaderea Hb, a volumului de sange circulant, hemodilutie
- simptome – severitatea = brutalitatea instalarii:
tendinta la lesin, ameteala, sete, transpiratii,
puls slab si rapid, polipnee, hipoTA, deces
- tratament: refacerea volumului sanguin si tratamentul socului – transfuzii de
sange (masa eritrocitara, plasma)
b) anemia prin pierdere cronica de sange:
- microcitara hipocroma (prin deficit de fier)
- afectiuni digestive, urologice, ginecologice
 Anemii prin deficit de eritropoieza;
- tulburarea in formarea celulelor stem din maduva:
(anemia aplastica, anemia din insuf. renala, etc)
- tulburare in formarea celulelor diferentiate;
(deficit de vitamina B12, de acid folic, de fier, etc)
 Anemii prin prin distructia crescuta (hiperhemoliza)
- anomalii intrinseci (de membrana, de enzime, hemoglobinopatii)
- anomalii extrinseci
(imunologice, agresiune mecanica, toxica, parazitara – malarie-, etc)

2. Tabloul clinic al anemiilor

 Simptome: cefalee, tulburari de vedere, coma, pareze, paralizii, convulsii, paloare,


ameteli, dureri lombare, stare de soc, dureri abdominale, etc
 Semne: epistaxis, hemoragie gingivala, sangerari cutanate – petesii, echimoze,
hematoame - , menoragie, hemoptizie, hematemeza, melena, hematurie; hemartroza
(hemofilie!!), sangerari postraumatice sau postoperatorii masive
 Explorarea de laborator a hemostazei

3. Clasificarea leucemiilor
Leucemiile acute:
- rapid progresiva, inlocuirea maduvei osoase normale cu celule blastice (transformare
maligna a unei celule stem hematopoietic)
- Simptome nespecifice: astenie, febra, pierdere din greutate, petesii, epistaxis, cefalee,
voma, dureri osoase si articulare
1) LA limfoblastica: - in copilarie
- nr. de leucocite N, S sau C,
- multi limfoblasti, anemie, trombocitopenie
- limfadenopatie, splenomegalie
- SNC interesat 50%
2) LA mielogena:
- orice varsta, cea mai frecventa LA
- nr leucocite 60% crescut, anemie, trombocitopenie, multi mieloblasti
- splenomegalie 50%, fara adenopatie
- prognostic rezervat, supravietuire 20-40%
 Tratamentul LA:
- chemoterapie complexa, tratamentul infectiilor, a anemiei
- transplant de maduva
 Leucemiile cronice:
1)L. limfocitara cronica:
- 75% la cei peste 60 de ani, uneori familiala
- nr leucocite crescut in 98 %, limfocite mici
- anemia 50%, blanda
- trombocite scazute la 20-30%
- limfadenopatie, splenomegalia
- supravietuire lunga: peste 10 ani
- tratament: chemoterapie, corticosteroizi, radioterapie
2) L. mielocitara cronica:
- in jurul varstei de 45 de ani
- nr leucocite crescute 100%, seria mielocitara
- trombocite crescute, anemie usoara
- splenomegalie severa
- fara adenopatie
- simptome generale
- prognostic grav: supravietuire 3-4 ani
- tratamentul mai mult paliativ decat curativ

4. Boala Hodgkin – tabloul clinic

• Tabloul clinic:
- adenopatie izolata cervicala sau mediastinala
- adenopatie generalizata, viscere, maduva osoasa
- prurit, transpiratii nocturne, febra, scadere din greutate, dureri dupa ingestia de
alcool
- dureri osoase, fracturi spontane, paralizii
- icter, edeme, dispnee,
- infectii bacteriene
- 4 stadii →tratament variat; radioterapie, chemoterapie sau in combinatie

1 semne si simptome ale DZ tip 2


• Semnele şi simptomele diabetului tip 2 sunt:
– eliminare de cantităţi mari de urină (poliurie)
– sete excesivă (polidipsie)
– infecţii frecvente
– vindecarea lentă a rănilor
– înţepături sau furnicături la nivelul membrelor
– tulburări de vedere
• Simptomele diabetului zaharat tip 2 apar în timp
– pot trece câţiva ani până la diagnosticarea diabetului tip 2

2. hipoglicemia - semne si simptome

• Semnele şi simptomele hipoglicemiei sunt:


– transpiraţii
– iritabilitate
– tremurături
– foame
– oboseală
– dureri de cap
– senzaţie de frig
– tulburări de vedere
– pierderea cunoştinţei (comă)

3. hiperglicemia – semne si simptome


 Semnele şi simptomele hiperglicemiei sunt:
1. senzaţie de sete (polidipsie)
2. senzaţiei de greaţă
3. eliminarea unor cantităţi crescute de urină (poliurie)
4. oboseală şi somnolenţă
5. tulburări de vedere