Alexandra Vilcinschi

Sociologie
An III

NOILE TEHNOLOGII: UN VIITOR FĂRĂ LOCURI DE MUNCĂ SAU O EPOCĂ DE

AUR A CREĂRII LOCURILOR DE MUNCĂ?

Cuvinte cheie: viitorul muncii, dezvoltare economică, noi tehnologii, piața muncii,
digitalizare.

Schimbările tehnologice au modificat continuu locul de muncă în ultimele două secole

de la Revoluția Industrială, dar viteza cu care se dezvoltă astăzi tehnologiile de automatizare și
scara cu care ar putea perturba lumea muncii sunt în mare parte fără precedent.
Așa cum primele trei revoluţii industriale au demonstrat faptul că tehnologia are un
impact major asupra pieţei muncii şi mediului de afaceri, ne aşteptǎm ca fenomenul actual de
digitalizare acceleratǎ a economiei, cunoscut ca a Patra Revoluţie Industrialǎ, sǎ aibǎ efecte
pozitive pentru competitivitate, prin creşterea productivitǎţii, dar şi un impact notabil pe piaţa
muncii, prin crearea/dispariţia de locuri de muncǎ şi apariţia de ocupaţii complet noi.
Posibilele consecințe ale digitalizării economiei pentru crearea şi desfiinţarea de locuri
de muncǎ diferǎ în funcţie de orizontul de timp avut în vedere. Pe termen scurt, vorbim despre
dispariţia de locuri de muncǎ, prin preluarea de cǎtre roboţi a execuţiei multor sarcini de tipul
celor repetitive, periculoase sau obositoare fizic, dar şi de apariţia unor noi locuri de muncǎ,
legate de adoptarea noilor tehnologii. Pe termen mediu şi lung, putem vorbi despre
modernizarea calificărilor, dar şi de o posibilǎ polarizare a calificărilor, ceea ce ar putea avea
ca rezultat noi forme de muncă necalificate.1
Pe lângǎ șansele oferite de era digitalizării, existǎ, de asemenea, riscuri: o concentrare
sporită a datelor în mâinile câtorva monopoluri capabile să se sustragă controlului de stat, o
intensificare a decalajului digital și polarizarea societății, exacerbarea importanţei permanente
comparativ cu cea a educaţiei iniţiale, eroziunea locurilor de muncă, dar și a limitelor dintre
viața profesională și cea privată, accelerarea și intensificarea muncii și accentuarea stresului. În
cazul în care maşinile vor prelua tot mai multe sarcini, se vor putea pierde o întreagă gamă de
abilități și competențe fizice, manuale, chiar şi intelectuale.2 65% dintre copiii care intrǎ azi pe
bǎncile şcolii primare urmeazǎ sǎ lucreze în meserii care încǎ nu existǎ pe piaţa muncii, se aratǎ

1
Manuela, Unguru, Impactul digitalizării economiei asupra competitivității și pieței muncii, (citat 21.11.2019) p.
139, Ediție online http://www.nos.iem.ro/bitstream/handle/123456789/982/505-800-1-
PB.pdf?sequence=1&isAllowed=y .
2
Ibidem,

1
Alexandra Vilcinschi
Sociologie
An III

în Raportul Forumului Economic Mondial privind viitorul locurilor de muncǎ (World

Economic Forum, 2016a).3
Când vorbim despre tehnologie în locuri de muncă, ne referim la cât de automatizată
poate fi o lucrare, astfel încât să crească eficiența și să permită reducerea costurilor. În numele
eficienței, mașinile au depășit efortul uman în multe sectoare și vor continua să facă acest lucru.
Modernizarea tehnologiei are două aspecte în ceea ce privește locurile de muncă: modul în care
a contribuit la facilitarea lucrării angajaților, iar celălalt este modul în care a redus numărul
de locuri de muncă disponibile sau impactul negativ asupra locurilor de muncă.
În contextul noilor tehnologii profilurile locurilor de muncă actuale se vor schimba.
Robotizarea, Inteligența artificială, Proiectarea 3D pot genera locuri de muncă mai performante
și mai bine plătite. Fiecare individ, muncitor, șomer, tânăr trebuie să se adapteze, prin urmare,
schimbărilor accelerate. „Problema actuală nu este dispariția locurilor de muncă, ci apariția de
locuri de muncă necompletate din cauza lipsei de abilități necesare”.4 În acest sens, specialiștii
pieței muncii accentuează importanța recalificării și învățării în vederea adaptării angajatului
la schimbările permanente. Important de reținut este faptul că nu doar companiile sau școala
sunt pionerii care furnizează competențele specifice cerute pe piața muncii, astfel că și tinerii
ar trebui să se preocupe de cultivarea propriilor abilități necesare.
Noile locuri de muncă vor solicita angajatului să fie creativ. A fi creativ la locul de
muncă înseamnă a oferi servicii sau a produce bunuri originale, a adăuga o valoare în plus față
de mașinăria dotată cu inteligență artificială sau față de alt concurent pe aceeași piață sau pe
același loc de muncă. Cei care își găsesc ușor un job sau își deschid ușor o afacere vor fi indivizii
cu cele mai complexe cunoștințe și deprinderi.
Cei care vor să muncească și să fie bine plătiți vor fi nevoiți să-și dezvolte calități
specifice. În următoarele decenii, calități precum capacitatea de rezolvare a unor probleme
complexe, gândirea critică, sociabilitatea, cunoștințele interdisciplinare, se vor transforma
într-un „must have”.

3
Manuela, Unguru, op. cit., p. 139
4
Coord. Andreea, Paul, Ghidul meseriilor viitorului. Oportunitățile pieței muncii în lumea de mâine, (citat
21.11.2019), p. 43, Ediție online https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/09/Ghidul-meseriilor-viitorului-6-
sep-2018.pdf

2
Alexandra Vilcinschi
Sociologie
An III

Universitatea din Kent a creat o hartă a meseriilor viitorului.

Putem observa că în următorii 25-50 ani principalele meserii ale viitorului vor fi în
domeniul calculatoarelor, cercetării spațiale, energiei și mediului înconjurător, sănătății,
medicinei, afacerilor, publicității, internetului și social-media precum și în domeniul
învățământului și cel al persoanelor în vârstă.
De-alungul istoriei unele meserii (precum cei care aprindeau lămpile cu gaz) au dispărut
iar altele au evoluat (spițerii care au devenit farmaciști). Domeniile asistenței sociale, a
serviciilor dentare, fizioterapia, teatrul, filmul, muzica, coaforul sunt câteva dintre meseriile
care nu sunt pe cale de dispariție, relatează Andreea Paul, președintele Asociației INACO –
Inițiativa pentru Competitivitate.
Skills Panorama, un instrument al Uniunii Europene prezintă lista locurilor de muncă în
scădere și în creștere, a dinamicii domeniilor de activitate precum și al abilităților necesare, în
perioada 2016-2030, în România.

3
Alexandra Vilcinschi
Sociologie
An III

1. Scăderea numărului de locuri de muncă

- Pe sectoare: CONSTRUCȚII -30,1%
TRATAREA APELOR ȘI DEȘEURILOR -23,3%
AGRICULTURĂ -13%
MINERIT -11,3%
MANUFACTURĂ -2,2%
TELECOMUNICAȚII -1,2%
TRANSPORT ȘI DEPOZITARE -0,2%
- Pe ocupații: MESERIAȘI -25%
LUCRĂTORI AGRICOLI -21%
MANAGERI -2%
2. Creșterea numărului de locuri în România
- Pe sectoare: SERVICII PROFESIONALE +91,4%
SĂNĂTATE ȘI SERVICII SOCIALE +66,7%
EDUCAȚIE +20,4%
SERVICII DE ADMINISTRAȚIE +20,1%
ARTE ȘI RECREAȚIE +17,9%
RESURSE ENERGETICE +17%
- Pe ocupații: SPECIALIȘTI +30%
TEHNICIENI +18%
LUCRĂTORI ÎN SERVICII ȘI VÂNZĂRI +20%
MUNCITORI NECALIFICAȚI +14%
FUNCȚIONARI +12%
OPERATORI ȘI ASAMBLATORI +6%

CEDEFOP (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale) ne informează

că în România, din cauza adaptării mai lente la abilitățile necesare pieței muncii, a migrației
forței de muncă și a activării mai slabe a abilităților dobândite, unul din patru angajați va
continua să fie slab calificat.5
Privind la nivel mondial, pentru perioada 2015-2020 , forța de muncă este:
- În scădere în domeniile: Birouri și administrație -4.759.000 locuri de muncă

5
Andreea, Paul, op. cit., p. 55.

4
Alexandra Vilcinschi
Sociologie
An III

Manufactură/Producție -1.609.000 locuri de muncă

Construcții și extracții de resurse -497.000 locuri de muncă
Arte, Design, Sport, Divertisment, Media -151.000
Juridic -109.000
Instalații -40.000
- În creștere în domeniile: Afaceri și finanțe +492.000 locuri de muncă
Management +416.000 locuri de muncă
Computere și matematică +405.000 locuri de muncă
Arhitectură și inginerie +339.000 locuri de muncă
Vânzări +303000 locuri de muncă
Educație și training +66.000 locuri de muncă
Chiar dacă tehnologiile înlocuiesc unele locuri de muncă, ele creează noi activități în
industrii pe care majoritatea dintre noi nici nu le putem imagina și noi modalități de a genera
venituri. Un studiu realizat în 2011 de biroul din Paris al lui McKinsey a descoperit că Internetul
a distrus 500.000 de locuri de muncă în Franța în ultimii 15 ani - dar, în același timp, a creat
1,2 milioane de alte persoane, o adăugare netă de 700.000 sau 2,4 locuri de muncă create pentru
fiecare loc de muncă distrus. Rolul tot mai mare al datelor mari în economie și afaceri va crea
o nevoie semnificativă pentru statisticieni și analiști; estimăm un deficit de până la 250.000 de
oameni de știință de date numai în Statele Unite într-un deceniu.
Așadar, este un lucru bine știut că tehnologia schimbă continu natura locurilor de muncă.
După cum putem observa, avansarea tehnologică are potențialul de a crea mult mai multe
oportunități de angajare față de prezent.
Pentru voi, unde înclină balanța?