Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Enocardita reumatismala (abacteriene): definitie, = Prin endocardita reumatismala se


intelege procesul inflamator de la nivelul endocardului care insoteste atacul de RAA;
simptomatologie
1. Semne de RAA: poliartrita acuta (instalata la aproximativ doua saptamani dupa o
angina acuta), cu fenomene inflamatorii – durere, roseata, tumefiere, caldura locala si
impotenta functionala – care intereseaza articulatiile mari si mijlocii, asimetric, fugace si
migrator.
Semne “minore” de RAA: febra, VSH accelerata, leucocitoza, cresterea proteinei C reactive,
a fibrinogenului si titrului ASLO; in exudatul faringian se pune in evidenta , deseori,
streptococul β hemolytic grup A.
2. Semne clinice cardiace: zgomotele cardiace devin mai asurzite, apoi apar suflurile
(indeosebi sistolice)
3. Semne ECG: prelungirea intervalului P-Q
Ce inseamna cardita reumatismala? = procesul inflamator afecteaza pe langa endocard si
miocarul si pericardul.

2.I Endocardita bacteriana: definitie = Endocarditele bacteriene sau septice se


caracterizeaza prin producerea unui proces inflamator bacterian, la nivelul endocardului
valvular, ca o manifestare secundara, la distanta, a unei infectii septicemice, cu poarta de
intrare in alta parte a organismului.
Simptomatologie: Debutul este insidios (pe nesimţite), prin anorexie, astenie, febra
moderata (trebuie cautata prin termometrizare din 3 in 3 ore). De regula febra se insoteste de
frisoane, transpiratii nocturne, astenie, inapetenta, scadere ponderala.
~ Semne extracardiace:
a) paloare, cu nuanta de “cafea cu lapte”, datorita anemiei;
b) noduli cutanati Osler, la pulpa degetelor si la lobul urechii, durerosi,
c) hipocratismul digital;
d) petesii cutanate;
e) embolii arteriale (cerebrale, renale, splenice);
f) splenomegalie;
g) manifestari renale – semne de glomerulonefrita: hematurie, albuminurie, cilindrurie;
~ Semne cardiace: suflurile valvulopatiei preexistente, la care se pot adauga sufluri noi.

3.I Stenoza mitrala: definitie = SM este valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului
mitral, avand drept consecinta crearea unui obstacol in calea scurgerii sangelui din atriul
stang (AS) in ventriculul stang (VS).
simptomatologie
1. Dispnee, la inceput de efort, apoi devine permanenta
2. Tusea, la inceput seaca, este apoi insotita de expectoratie mucoasa
3. Hemoptiziile sunt frecvente, variabile cant, si sunt produse prin mecanisme diferite
4. Palpitatiile sunt frecvente si datorate , mai ales, fibrilatiei atriale.
5. Durerea precordiala, variabila ca frecventa si intensitate, de la simpla jena pana la aspect
tipic de angor.
6. disfagia, disfonia
Ce este boala mitrala? = BOALA MITRALA corespunde asocierii SM cu IM. Aspectul
clinic rezulta din simptome si semne ale SM si IM in doua variante:
1) boala mitrala cu predominenta SM;
2) boala mitrala cu predominenta IM.

4.I Insuficienta mitrala: definitie = este valvulopatia caracterizata prin refluarea


(regurgitarea sangelui din ventriculul stang in atriul stang (VS → AS), in timpul sistolei, ca
urmare a inchiderii incomplete a orificiului mitral.
Consecintele functionale ale IM sunt hipertrofia si dilatarea AS, hipertrofia si dilatarea VS,
suprasolicitarea in final a VD.
Simptomatologie
I. Simptome functionale: dispnee de efort si palpitatii
II. Examenul obiectiv
- freamat sistolic la apex
- ascultator: suflu sistolic, holosistolic, cu intensitate maxima la apex, cu tonalitate inalta (“in
tisnitura de vapori”); Z1 normal; Z2 normal; apare zgomotul Z3 “galop protodiastolic”

5.I Stenoza aortica: definitie = Stenoza aortica este valvulopatia caracterizata prin existenta
unui obstacol in evacuarea sistolica a VS, situat la nivelul sigmoidelor aortice, imediat
deasupra sau dedesubtul acestora.
simptomatologie
a) dispnee de efort, initial, mai apoi paroxistica
b) durere precordiala de tip anginos
c) lipotimia si sincopa de effort

6.I Insuficienta aortica: definitie, = IA reprezinta defectul valvular caracterizat prin


refluxul (regurgitarea) sangelui din aorta in VS in diastola, ca urmare a inchiderii incomplete
a orificiului sigmoidian aortic.
Simptomatologie: . Semne functionale apar doar in formele severe de IA:
- dispnee de efort si paroxistica;
- durere de tip anginos prin reducerea fluxului coronarian;
- palpitatii, ameteli, cefalee pulsatila, acufene, transpiratii.
II. Examenul obiectiv al cordului
- palpator: socul apexian de intensitate crescuta si perceput pe o suprafata mare
- asculatator: suflu diastolic in focarul aortei, de intensitate variabila (se aude mai bine cu
bolnavul in sezand);
- Z1 si Z2 normale, diminuate sau accentuate;
- suflu presistolic in IA severe
- semne periferice – TA diferentiala creste; puls saltaret si depresibil; “dansul arterial” prin
hiperpulsatilitatea arterelor periferice; pulsatii ample, transmise prin sistemul arterial,
vizibile la cap care prezinta miscari ritmice, sincrone cu bataile cordului, la lueta, membre
inferioare (miscari ritmice ale gambei cand bolnavul sta picior peste picior).

7.I Stenoza tricuspidiana: definitie, simptomatologie = ingustarea orificiului tricuspidian ,


care produce un baraj la trecerea sangelui din AD in VD in sistolă.
Pacientul prezinta dispnee de efort, astenie; Clinic se constata hepatomegalie de staza,
ascita, jugulare turgescente, edeme, cianoza
Radiologic se observa AD dilatat, iar EKG indica unda P “pulmonara”.

8.I Insuficienta tricuspidiana: definitie, simptomatologie = inchiderea incompleta a


orificiului tricuspidian in timpul sistolei, determinand regurgitarea sangelui din VD in AD.
Pacientul prezinta hepatomegalie importanta, pulsatila, ascita, turgescenta jugularelor, reflux
hepatojugular, edeme.
Radiologic se evidentiaza dilatarea AD si VD, iar EKG indica unda P “pulmonara” si
semne de hipertrofie ventriculara dreapta.

9.I Miocarditele: definitie = Miocarditele reprezinta procese inflamatorii acute sau cronice
ale miocardului, cu expresie clinica variabila, de la forme asimptomatice pana la forme grave,
ce evolueaza cu insuficienta cardiaca.
Miocardita infectioasa (bacteriana), simptomatologie Simptomatologia clinica este
variabila, de la forme asimptomatice pina la insuficienta cardiaca congestiva fulminanta,
frecvent fatala. Cel mai frecvent se intalnesc simptome ca:
- oboseala,
- dispnee de efort cu caracter progresiv si dispnee de repaus,
- palpitatii,
- jena precordiala.

10.I Pericardita, definitie = Pericarditele reprezinta afectiuni cu caracter inflamator, acut


sau cronic, ale celor doua foite pericardice. Anatomo-clinic pot fi deosebite pericardita acuta
si pericardita cronica.

Tamponada cardiaca: definitie, tablou clinic = TAMPONADA CARDIACA apare cand


lichidul se acumuleaza in pericard in cantitate mare si in ritm rapid. Cresterea brusca a
presiunii diastolice in ventriculi, atrii si sistemul venos in cursul acumularilor rapide de lichid
pericardic se insoteste de scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.
Tabloul clinic prezinta in plus “cord linistit”, cu pulsatii slabe, semne de hipertensiune
venoasa sistemica accentuate (jugulare turgescente, hepatomegalie, jugulare turgescente mai
mult in inspir), puls paradoxal (reducerea amplitudinii in inspir)
11.I Cardiopatia ischemica: definitie = Cardiopartia ischemica este afectiunea cardiaca
acuta sau cronica care rezulta din reducerea sau intreruperea aportului sanguin la miocard, in
asociere cu procese patologice in sistemul coronarian.
caracteristicile durerii angioase = factori de declansare a durerii de tip angios
a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese copioase), de defecare, mictiune si
cel sexual; b) emotiile; c)frigul, vantul, umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e)
tahicardia (de orice natura); f) cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia
durerea de tip angios= crize repetate dureroase de tip anginos, aparute la efort sau in alte
conditii de suprasolicitare a cordului.
La pacientii cu A.P., aportul de O₂ (adica de sange) scade, ca urmare a reducerii debitului
(fluxului) coronarian. Consecinta va fi o “insuficienta coronariana”, adica un dezechilibru
intre necesitatea in O₂ si aportul de O₂ (intre cerere si oferta), cu vicierea metabolismului
cardiac (devine anaerob), care determina:
1) producerea locala de metaboliti “patologici”;
2) acumularea de acid lactic. Acidoza locala si metabolitii patologici constituie stimulul
chimic al durerii anginoase.

12.I IMA: definitie = I.M. este expresia necrozei (moarte celulara) acute de origine
ischemica a unei portiuni din miocard. Cauza necrozei este, in aproape toate cazurile,
obstructia brusca a unei artere (sau ramuri ) coronare, cu oprirea fluxului sanguin in teritoriul
miocardic respectiv
simptomatologie
1) Durerea de tip anginos are sediul si iradierea asemanatoare cu cele din A.P., dar mai
extinse.
Intensitatea este, in marea majoritate a cazurilor, foarte mare (“lovitura de pumnal”,
“sfasiere” – una din cele mai mari dureri din patologia clinica).
Durata durerii este de minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30 minute,
reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.
Conditii de aparitie: durerea apare, obisnuit, in repaus (spre deosebire de A.P.), in timpul
somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a inimii (emotii, masa
copioasa).
Conditii de disparitie: durerea nu cedeaza la nitroglicerina si nici la repaus; obisnuit, cedeaza
la opiacee (morfina, mialgin).
2) Simptome associate
a) simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal
b) simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la altul: transpiratii reci,
ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA, agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati,
spre deosebire de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati)
c) febra moderata sau stare subfebrila
3) Examenul cordului evidentiaza: tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace, diverse
tulburari de ritm, suflu sistolic la varf.
13.I Insuficienta cardiaca: definitie = totalitatea simptomelor si semnelor ce apar
consecutiv incapacitatii cordului (miocardului) de a asigura un debit sanguin adecvat
necesitatilor organismului. Orice afectiune cardiaca poate ajunge la insuficienta cardiaca;
termenul de insuficienta cardiaca este sinonim cu cel de decompensare cardiaca.
Insuficienta cardiaca stanga: caracteristici, simptome
Se poate instala brusc sau treptat, la bolnavi cu afectiuni cardiovasculare care afecteaza
preponderant inima stanga: insuficienta aortica, stenoza aortica, cardiopatie ischemica,
infarct de miocard, HTA.
Manifestarile clinice sunt predominant respiratorii si se datoreaza, în special, stazei
pulmonare.
Dispneea este cel mai caracteristic simptom . La inceput este de efort, mai tarziu apare si în
repaus.
Caracteristica în IC stanga este aparitia edemului pulmonar acut (EPA) sau a astmului
cardiac.

14.I Insuficienta cardiaca, definitie = totalitatea simptomelor si semnelor ce apar consecutiv


incapacitatii cordului (miocardului) de a asigura un debit sanguin adecvat necesitatilor
organismului. Orice afectiune cardiaca poate ajunge la insuficienta cardiaca; termenul de
insuficienta cardiaca este sinonim cu cel de decompensare cardiaca.
insuficienta cardiaca dreapta, descriere, manifestari clinice
Poate fi consecinta IC stg sau poate surveni izolat, in boli care afecteaza preponderent
ventriculul drept: bronhopneumopatia cronica obstructive (BPOC), embolia pulmonara,
valvulopatiile pulmonare, fibrozele pulmonare, obezitatea giganta, angiocardiopatiile
congenitale. Manifestarile clinice sunt datorate, in special, stazei venoase sistemice – cianoza,
turgescenta jugularelor, hepatomegalie de staza cu reflux hepato-jugular, ascita, edeme,
hidrotorax. Ascultatia inimii poate evidentia suflu sistolic tricuspidian de insuficienta
tricuspidiana functionala.

15.I Edemul pulmonar acut: definitie, simptomatologie = forma cea mai grava a dispneei
paroxistice si o mare urgenta medicala. Apare brusc, in timpul noptii, dar si ziua dupa efort,
obligand bolnavul sa adopte pozitia de ortopnee. Bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele
si extremitatile usor cianotice, cu transpiratii reci. La inceput tusea este seaca, apoi criza de
dispnee se intensifica rapid, apare expectoratia abundenta, spumoasa, seroasa, care, la un
moment dat, curge ca un suvoi continuu din gura bolnavului; in cele din urma sputa devine
rozata datorita prezentei sângelui transvazat in alveolele pulmonare. La examenul cordului se
constata tahicardie, zgomot de galop, diverse aritmii, iar la ascultatia toracelui – raluri
umede.
16.I HTA: definitie, simptomatologie
1. HTA (hipertensiunea arterială), cresterea tensiunii arteriale peste valorile limita
(>140/90mm Hg)
Cefaleea are un caracter pulsatil, matinal, care cedeaza peste zi, cu topografie in special
occipitala;
Ametelile, prezente mai ales la schimbarea pozitiei, au, in unele cazuri, caracter de vertij,
insotite de greturi, varsaturi si zgomote anormale in urechi;
Tulburarile de vedere constau in : scotoame (vedere ca prin ceata), diplopie (vedere dubla),
hemianopsie (vedere pe jumatate de camp vizual), amauroza (scaderea marcata a acuitatii
vizuale) sau chiar cecitate trecatoare (pierderea vederii).Epistaxisul este frecvent intalnit