Dizertatie Cristina

IMPUNEREA CONSUMULUI PRIN INTERMEDIUL ACCIZELOR
INTRODUCERE
În condiţiile complexe ale mecanismelor pieţei concurenţiale şi în legătură directă cu

încercările statelor moderne de a utiliza impozitele ca mijloc de intervenţie în economie, în
practica financiară contemporană se remarcă o anumită accentuare a rolului impozitelor pe
plan economic. În acest cadru, impozitele se folosesc ca pârghie de politică economică – prin
însuşi modul concret în care sunt aşezate şi percepute. Astfel, impozitele se manifestă ca
instrumente de stimulare sau de frânare a unor activităţi şi zone, a consumului anumitor
mărfuri şi/ sau servicii.
În ţările în tranziţie, de regulă ponderea impozitelor indirecte o devansează pe aceea a
impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului. Apelarea pe scară mai largă a
acestor ţări la impozitele indirecte trebuie privită în strânsă legătură cu nivelul veniturilor şi
averii realizate de diferite categorii de persoane fizice sau juridice. În condiţiile în care
economia acestor ţări are o performanţă mai scăzută comparativ cu cea a ţărilor dezvoltate şi
aportul şi randamentul impozitelor pe venit ca de altfel, şi cel pe avere, este mai scăzut. Dacă
la acestea adăugăm comoditatea şi costul relativ redus al perceperii taxelor de consumaţie şi al
altor impozite indirecte găsim explicaţia opţiunii pentru aceste impozite.
În ţările dezvoltate cel mai important impozit indirect îl constituie taxele de
consumaţie. De asemenea, în ţările în tranziţie, taxele de consumaţie deţin o pondere
apreciabilă în totalul încasărilor provenite din impozite indirecte.
În unele ţări, în ultimele decenii, s-au identificat preocupări privind utilizarea, într-o
mai mare măsură, a accizelor ca instrument pentru înfăptuirea unor obiective de ordin social.
Astfel, creşterea consumului de alcool şi efectele nocive ale acestuia au condus la concluzia că
taxele de consumaţie pe alcool nu sunt folosite în suficientă măsură ca mijloc de frânare a
consumului de alcool. Pe această linie, se poate vorbi de o legătură directă între volumul
consumului de alcool şi nivelul impozitelor indirecte care se percep asupra alcoolului.
Accizele se instituie, de regulă asupra produselor la care:
 Producţia şi vânzarea sunt supravegheate de stat;
 Elasticitatea cererii în raport cu venitul este supraunitară;
 Consumul poate conduce la externalităţi de ordin negativ.
Lucrarea de faţă tratează atât sub aspect teoretic cât şi sub aspect practic problematica
accizelor în sistemul fiscal al României și este structurată pe două capitole, primul cuprinzând
aspecte teoretice legate de problematica accizelor iar cel de-al doilea un studiu de caz, precum
și o serie de anexe.
Astfel, în primul capitol, după o scurtă prezentare generală a clasei de impozite din
care fac parte accizele, şi anume impozitele indirecte, sunt abordate principalele domenii de
interes în legătură cu taxele speciale de consumaţie: produsele accizabile, plătitorii de accize,
scutiri de la plata accizelor, măsurile speciale privind supravegherea producţiei, importului şi
circulaţiei unor produse accizabile şi nu în ultimul rând, am prezentat locul şi rolul accizelor în
cadrul sistemului nostru fiscal dar şi aportul accizelor la constituirea veniturilor financiare
publice în perioada 2001 – 2009. De asemenea, tot în cadrul acestui capitol am făcut o mică
comparație a accizelor care se practică în diferite țări din Uniunea Europeană și am prezentat
armonizarea accizelor în România.
În cel de-al doilea capitol, am prezentat un studiu de caz privind calculul, înregistrarea
şi plata accizelor la bugetul de stat pe exemplul S.C. Tuborg S.A.
3
CAPITOLUL I
IMPOZITELE SPECIALE PE CONSUM ÎN CADRUL SISTEMULUI

FISCAL AL ROMÂNIEI
1.1. Definirea accizelor. Scurtă introducere în problematica

accizelor
Taxele de consumaţie sunt impozite indirecte, suportate de consumatori, care se

includ în preţul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul aceleiaşi ţări. Ca o
categorie a impozitelor de consumaţie, impozitele speciale de consumaţie au un rol şi forme
diferite de la o ţară la alta, în contrast cu impozitele generale de consumaţie – cum este TVA-
ul - care au multiple trăsături şi reglementări comune în statele care se aplică, în general,
taxele speciale de consumaţie se aplică în asociere cu cele generale de consumaţie.
În ţara nostră, categoria impozitelor speciale de consumaţie a premers categoriei
impozitelor generale de consumaţie. Astfel, impozitele speciale de consumaţie au fost
introduse în noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe când impozitele generale de
consumaţie, reprezentate prin TVA se aplică de la 1 iulie 1993.
O reglementare mai complexă şi distinctă a impozitelor speciale de consumaţie s-a
introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispoziţiile legale anterioare. Aceasta lege
reglementează două forme ale impozitelor speciale de consumaţie şi anume: accizele la
unele produse din import şi din ţară şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele
naturale. În mod succint şi pentru scopuri practice, se utilizează noţiunea de "accize" pentru
ambele forme de impozite speciale de consumaţie.
Specific ambelor forme de impozite speciale de consumaţie este faptul că ele se
datorează într-o singură fază a circuitului economic, respectiv de către producători,
importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, după caz sunt unice atât pentru produsele
realizate la intern, cât şi pentru cele din import. Observăm o deosebire esenţială faţă de TVA,
care se aplică la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc în baza de
impozitare a TVA.
Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se
consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest
fel impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat. Drept urmare,
accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere inelastică, cum sunt: vinul,
cidru, berea, apele minerale etc. (în Franţa); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul, uleiurile
minerale etc (în Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc. (în Indonezia);
produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriale chimice, produsele
textile şi din iută etc (în India); hidrocarburile (în Tunisia); spirtul, produsele petroliere,
băututrile nealcoolice şi cimentul (în Thailanda) etc.
Accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursa de venit apreciabilă, facil de
obţinut, la un cost puţin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general,
băuturile, ţigările, automobilele şi carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de
aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾.
4
Ca parte din sistemul taxelor indirecte, accizele reprezinta o sursă importantă de venit
pentru bugetul României. De exemplu, în anul 2001, accizele au reprezentat 18,4% din
veniturile la bugetul de stat1.
Accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se în perioade de inflaţie
puternică la o scădere a randamentului accizelor (de altfel această problemă este actuală mai
mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite). Faptul că se aplică asupra valorii în
vamă, la care se adaugă taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în sumă fixă asupra
cantităţilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe să-şi diminueze randamentul în
condiţii de inflaţie puternică.
Apare necesară, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflaţiei.
Partea accizelor în totalul prelevărilor obligatorii variază de la o ţară la alta: moderată în
Belgia, Germania, SUA şi foarte ridicată in Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor diferă
în egală măsură: ţările nordice impozitează puternic băuturile alcoolice, ţările de sud le
taxează foarte puţin, iar Franta, Germania şi Belgia aplică taxe medii.
Accizele, constituind o sursă importantă de venituri bugetare, uşor de procurat, prin ele
se urmăresc obiective bugetare dar şi eficienţă administrativă.
Regula de eficienţă este următoarea: taxarea unui bun trebuie să fie invers
proporţională cu elasticitatea cererii în raport cu preţul. Ori, produsele precum băuturile,
ţigările, aparatura electronică, carburanţii etc. nu comportă substituiri puternice, deci cererea
lor este considerată, în general, inelastică în raport cu preţul. În realitate, inelasticitatea cererii
în raport cu preţul nu este întotdeauna verificată. Astfel, populaţia este foarte sensibilă la
costul carburantului. Transportul personal poate fi înlocuit cu transportul în comun şi astfel o
modificare a costului carburantului provoacă substituiri între cele două modalităţi de transport.
Anumite băuturi de calitate superioară au o puternică elasticitate în sensul ca impozitul
specific asupra acestor bunuri generează substituiri între categorii de calitate diferită. O
creştere a preţurilor la ţigări exercită un efect de frânare a consumului. S-a estimat că în Franţa
o creştere a texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun şi de
ţigări. Frânarea consumului se opune obiectivului de obţinere a veniturilor bugetare.
Taxele speciale asupra consumului corespund, în general, voinţei de descurajare a
consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit să-şi atingă scopul –
respectiv frânarea consumului – trebuie ca cererea să fie relativ elastică în raport cu preţurile,
ipoteza care se dovedeşte defavorabilă realizării celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor
bugetare.
În unele ţări există preocupări în vederea utilizării accizelor ca instrumente pentru
înfăptuirea unor obiective sociale. S-a constatat că, în ţările în care nivelul impozitelor care se
percep asupra alcoolului este redus, există şi cel mai mare consum de alcool cu o pondere
sporită a efectelor acestuia asupra accidentelor rutiere şi infracţiunilor de tot felul. Astfel
impunerea unor produse de larg consum cu cerere inelastică – băuturi, tutun – urmăreşte în
principal un scop fiscal, iar în subsidiar – limitarea consumului unor produse nocive sănătăţii.
În România se practică accize pe produse cum sunt: băuturile alcoolice, vinurile şi
produsele pe bază de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzină premium,
regular şi normală, benzina fără plumb şi motorina), cafeaua, apele minerale şi apele gazoase
cu conţinut de zahăr sau de alte produse de îndulcit şi substanțe aromatizante, confecţiile din
blănuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur şi/sau platină, autoturismele şi
1
Banca Nationala a României, Bulletin lunar, Decembrie 2001;
5
autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie şi apele de
toaletă, aparatele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru
condiţionat aerul.
În ţara nostră, categoria impozitelor speciale de consumaţie a premers categoriei
impozitelor generale de consumaţie. Astfel, impozitele speciale de consumaţie au fost
introduse în noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe când impozitele generale de
consumaţie, reprezentate prin TVA se aplică de la 1 iulie 1993.
Taxele de consumaţie pe produs se calculează fie în sumă fixă pe unitatea de măsură,
fie în baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. În mod normal,
produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele indigene, iar
cele destinate exportului, de regulă nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru
calcularea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul.
După modul în care pot fi utilizate pentru îndeplinirea anumitor obiective, accizele pot
fi grupate astfel:
1) Accize destinate să îmbunătăţească eficienţa utilizării resurselor:
 Accizele asupra produselor care determină poluarea;
Un exemplu în acest sens este poluarea aerului de către automobilişti. Posesorii de
autovehicule nu plătesc pentru aceste costuri. Există două variante pentru a face faţă unei
astfel de situaţii: limitarea activităţilor poluatoare, sau impunerea unor accize asupra
produsului. Limitarea poate fi considerată un act nedemocratic; accizele se înscriu mai bine în
liniile mecanismelor economiei de piaţă.
Impunerea unei accize, permite producătorului să continue producţia însă
consumatorii sunt cei care trebuie să suporte toate costurile de care producţia este
responsabilă. Alternativa limitare – accizare trebuie să ia în considerare toate costurile cauzate
de poluare şi ea presupune cântărirea cu atenţie a situaţiei în care limitarea sau încheierea unei
activităţi chiar este necesară.
 Accizele asupra tutunului şi alcoolului
Consumul ridicat de tutun şi alcool are consecinţe negative, determinând astfel, fie o
serie de boli grave, consecinţă a fumatului, fie accidente rutiere ca urmare a consumului de
alcool, ceea ce conduce în final la reducerea productivităţii muncii. Fără intervenţia guvernului
preţul acestor produse ar rămâne prea mic, astfel că, în realitate consumatorii nu ar plătii
pentru toate costurile pe care consumul unor astfel de produse îl implică.
Astăzi, se ridică o serie de obiecţii în ceea ce priveşte nivelul şi baza de impozitare a
accizelor existente. Deşi aceste produse sunt considerate de lux, ele sunt consumate în special
de personale cu venituri mici, cu precădere berea şi ţigaretele. Nivelurile ridicate ale accizelor
la alcool încurajează evaziunea fiscală, determinând favorizarea producţiei ilegale de alcool
distilat, de obicei de proastă calitate şi favorizând contrabanda între state vecine, dar de accize
diferite.
Cu toate acste obiecţii, taxele asupra alcoolului şi tutunului au un rol bine conturat în
structura taxelor şi ele sunt acceptate în bună măsură în toată lumea.
2) Accize în locul taxelor percepute de stat
În această categorie se includ accizele care se percep la anumite produse şi care se
substituie taxelor pe care guvernele ar trebui să le impună pentru serviciile pe care le oferă.
Cea mai importantă acciză este asupra benzinei şi a altor combustibili fosili pentru motoare.
Astfel guvernul, cel care adiministrează autostrăzile, caută să impună o taxă, pe care
doar cei care sunt direct interesaţi să folosească autostrada să o plătească. Dacă nu s-ar impune
6
nicio taxă, atunci traficul congestionat ar constitui o externalitate negativă; tot astfel cum dacă
transportul ar fi ieftin, locaţiile de producţie ar fi foarte îndepărtate de centrele de consum. În
al treilea rând, o acciză corespunzătoare ar permite alocarea optimă a traficului între calea
ferată şi transportul rutier. Dacă transportul pe calea ferată trebuie să îşi asigure singur sursele
necesare, iar drumurile sunt finanţate prin impunerea de accize, atunci transportul rutier este
favorizat artificial.
Accizele pot fi considerate pe bună dreptate o pârghie economică de frânare a
consumului anumitor bunuri considerate de lux (băuturi alcoolice, produse din tutun,
autoturisme).
Creşterea accizelor pentru carburanţi determină majorarea cheltuielilor de transport –
aprovizionare pentru toate categoriile de bunuri sau a tarifelor pentru servicii. În mod concret,
o dată cu creşterea preţului pe unitatea de carburanţi, creşte costul bunurilor de strictă
necesitate (pâine, lapte, medicamente), al energiei electrice, al transportului colectiv. De aceea
se poate aprecia că o creştere necontrolată a accizelor pentru anumite categorii de produse
poate genera scăderea nivelului de trai al populaţiei.
Accizele ca taxe de consumaţie afectează în primul rând agentul economic importator,
întrucât acesta poate imobiliza o importantă categorie de resurse financiare în momentul
introducerii bunurilor în ţară.
Nivelul acestor taxe este determinat de procesul politic, iar deciziile sunt influenţate
puternic de grupurile de presiune reprezentate de producătorii de petrol, constructorii de
automobile, antreprenorii de drumuri şi poduri.
 DE REȚINUT!
- accizele se datorează într-o singură fază a ciclului economic;
- accizele constituie o sursă de venit apreciabilă, facil de obținut, la un cost puțin
ridicat;
- accizele, în general, sunt sensibile la inflație.
1.2. Produse accizabile
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat,
pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
 Bere;
 Vinuri;
 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
 Produse intermediare;
 Alcool etilic;
 Produse din tutun;
 Tutun prelucrat;
 Produse energetice;
 Energie electrică.
Aceste produse sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul
comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.
7
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată
pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Eliberarea pentru consum reprezintă:
 Orice ieşire, inclusiv ocazională, de produse accizabile din regimul suspensiv;
 Orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
 Orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile – cu excepţia energiei electrice,
gazului natural, cărbunelui şi cocsului, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim
suspensiv;
 Utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal astfel decât ca materie
primă;
 Orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost
introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu;
 Recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse accizabile, deplasate
de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al U.E.
Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din
antrepozitul fiscal, către:
a. Un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;
b. Un operator înregistrat în alt stat membru;
c. Un operator neînregistrat în alt stat membru;
d. O ţară din afara teritoriului comunitar.
Accizele datorate bugetului de stat pentru produsele accizabile sunt accize specifice
exprimate în euro pe unitatea de măsură, cu excepția ţigaretelor la care acciza este combinată
dintr-o acciză specifică exprimată în euro/ 1000 de ţigarete, la care se adaugă o acciză ad
valorem aplicată asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul.
Sumele datorate bugetului de stat drept accize se calculează în lei pe baza cursului de
schimb după cum urmează:
a) pentru bere
A=C x KxR x Q
100
unde:
A= cuantumul accizei
C=numarul de grade Plato
K= acciza prevazuta de lege
Q= cantitatea in litri’
R= cursul de schimb leu/euro
Concentrația zaharometrică exprimată în grade Plato, în funcție de care se calculează și

se virează la bugetul de stat accizele, este cea înscrisă în specificația tehnică elaborată pe baza
standardului în vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie să fie aceeași cu cea înscrisă pe
etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admisă este de +0.5grade Plato.
Berea reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care
conține un amestec de bere și de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 220600, având și
într-un caz și altul o concentrație alcoolică mai mare de 0.5% în volum.
Pentru berea produsă de micii producători independenți, a căror capacitate de producție
anuală este sub 20000 de hl, se aplică aciza redusă.
8
b) Pentru vinuri spumoase,, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare:

A= KxR xQ
100
unde:
A= cuantumul accizei
K= acciza unitara prevazuta de lege
Q= cantitatea (in litri)
*din punctul de vedere al accizelor , vinurile se împart în:

 vinuri liniștite, care cuprind toate produsele încadrate în codurile NC 2204 și 2205, cu
excepția vinului spumos și care:
 au o concentratie alcoolică mai mare de 1.2% în volum, dar care nu depășește 15%
în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare, sau
 au o concentrație alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depășește 18%
în volum, au fost obținute fără nici o îmbogățire și la care alcoolul conținut în
produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
 vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile: NV 2204 10,2204 21
10, 2204 29 10 și 2205 și care:
 sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor
sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluție egală sau mai
mare de 3 bari, și
 au o concentrație alcoolică care depășește 1.2% în volum, dar care nu depășește
15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.
Băuturile fermentate, altele decât berea și vinurile
* Din punctul de vedere al accizelor, această grupă cuprinde:
 alte băuturi fermentate liniștite, care se încadrează la codurile NC 2204 și NC2205 și
care nu sunt prevazute la “vinuri”, ca și toate produsele încadrate la codurile NC2206 00,
cu excepția “berii” și a altor băuturi fermentate spumoase, așa cum sunt definite mai jos,
având:
 concentrație alcoolică mai mare de 1.2% în volum, dar care nu depaseste 10% în
volum; sau
 o concentrație alcoolică mai mare de 10% în volum, dar care nu depășește 15% în
volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare;
 alte băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile NC 2206 00 31; 2206
00 39; 2204 10; 2204 21 10;2204 29 10 și 2205, care nu intră sub incidența art.170 din
Codul Fiscal și care sunt prezentate în sticle închise cu un dop de tip ciupercă, fixat cu
ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluție
egală sau mai mare de 3 bari, și care:
 au o concentrație alcoolică mai mare de 1.2% în volum, dar nu depășește 13% în
volum, sau
9
 au o concentrație alcoolică mai mare de 13% în volum, dar nu depășește 15% în

volum și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.
 Produsele intermediare - reprezintă toate produsele care au o concentrație alcoolică mai
mare de 1.2% în volum, dar nu depășește 22% în volum, și care se încadrează la codurile:
NC 2204,2205 și 2206 00, dar care nu intră în categoriile “bere”, “vinuri”,”băuturi
fermentate altele decât bere și vinuri”.
Totodată, se consideră produse intermediare și orice “alte băuturi fermentate
liniștite”,care au o concentrație alcoolică mai mare de 5.5% în volum și care nu rezultă în
întregime din fermentare, precum și orice “alte băuturi fermentate spumoase” care au
concentrație alcoolică ce depășește 8.5% în volum și care nu rezultă în întregime din
fermentare.
c) Pentru alcoolul etilic:

A= C x KxR xQ
100 100
unde:
A= cunatumul accizei
C= concentrația alcoolică exprimată în procente de volum
K= acciza specifică
Q= cantitatea (în litri)
La vânzarea pe piața internă a alcoolului, distilatelor și a băuturilor alcoolice distillate,
se vor avea în vedere prețurile minime stabilite de către asociațile patronale ale producătorilor
de astfel de produse, consemnate într-un protocol semnat de reprezentanții acestora.
Alcoolul etilic reprezintă:
 toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1.2 % în volum și care sunt
încadrate la codurile NC 2207 și NC 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-
un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
 produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 22% în volum și care sunt cuprinse
la codurile NC 2204, NC 2205 și NC 2206 00;
 țuică și rachiuri de fructe;
 orice alt produs, în soluție sau nu, care conține băuturi spirtoase potabile.
Sunt exceptate de la plata accizelor berea, vinurile, băuturile fermentate altele decât
berea și vinurile, precum si tuica si rachiurile de fructe fabricate de persoanele fizice si
consummate de catre acestea si membrii familiilor lor, cu conditia de a nu face obiectul
vanzarii.
d) Pentru ţigarete:
Total acciză = A1 + A2
Unde:
A1 = acciza specifică
A2 = acciza ad valorem
A1 = K1 x R x Q1
A2 = K2x PA x Q2
Unde:
10
K1 = acciza specifică
K2 = acciza ad valorem
R = cursul de schimb leu/ euro
PA = preţul maxim de vânzare cu amănuntul;
Q1 = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 bucăţi ţigarete;
Q2 = numărul de pachete de ţigarte aferente lui Q1
e) Pentru ţigări şi ţigări de foi:

A=QxKxR
Unde:
A = cunatumul accizei
Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 bucăţi ţigarete
K = acciza unitară;
f) Pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete şi pentru alte tutunuri de
fumat:
A=QxKxR
Unde:
Q = cantitatea în kg
K = acciza unitară
Codul fiscal împarte produsele din tutun în următoarele categorii:

 țigarete, care îmbracă următoarele forme:
 rulouri de tutun destinate fumatului ca atare și care nu pot fi încadrate în categoria “țigări
sau țigări de foi”;
 rulouri de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de țigarete, prin simpla mânuire
neindustrială;
 rulouri de tutun care se pot înfășura în hârtie de țigarete, prin simpla mânuire neindustrială;
 orice produs care conține parțial alte substanțe decât tutunul, dar care respectă criteriile de
la punctele enumerate mai sus;
 țigări și țigări de foi, sunt produse din tutun care se pot fuma ca atare și care sunt sub formă
de:
 rulouri de tutun care conțin tutun natural;
 rulouri de tutun care au înveliș exterior din tutun natural;
 rulouri de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin , înveliș exterior de culoare
normală a unei țigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv
muștiucul, dacă este cazul, și un liant, cu următoarele condiții:
a) învelișul și liantul să fie din tutun reconstituit;
b) masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muștiucul, să nu fie sub 1.2
grame;
c) învelișul să fie fxat în formă de spirală, cu un unghi ascuțit de minimum 30 grade
față de axa logitudinală a țigării;
11
 rulouri de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliș exterior de culoarea
normală a unei țigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul,
dar exclusiv muștiucul, dacă este cazul, cu următoarele condiții:
a) masa unitară a ruloului, excluzând filtrul și muștiucul, să fie egală sau mai mare
de 2.3 grame;
b) circumferința ruloului de tutun să fie de minimum o treime din lungimea țigării,
dar nu mai mic de 34 mm;
 orice produs care conține parțial alte substanțe decât tutunul, dar care respectă criteriile
enumerate la punctele de mai sus și are învelișul din tutun natural, învelișul și liantul din
tutun reconstituit sau învelișul din tutun recontituit;
 tutun de fumat-denumire sub care se regăsește;
 tutunul de tăiat sau fărâmițat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăți, și care poate fi
fumat fără prelucrare industrială;
 deșeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu intră în categoria
“țigări” sau “țigări de foi”;
 orice produs care conține parțial alte substanțe decât tutunul, dacă produsul respectă
criteriile de la cele două liniunțe de mai sus.
La rândul sau tutunul de fumat se împarte în:
 tutun de fumat fin tăiat
 alt tutun de fumat, ce reprezintă orice tutun de fumat care nu este tutun de fumat tăiat fin.
g) Pentru produse energetice

A=QxKxR
Unde:
Q = cantitatea expimată în tone, 1000 litri sau gigajouli
K = acciza unitară
Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:
 Benzină cu plumb;
 Benzină fără plumb;
 Motorină;
 Petrol lampant;
 Gazul petrolier lichefiat;
 gazul natural;
 păcură;
 cărbune şi cocs.
Produsele energetice, altele decât cele enumerate, sunt supuse unei accize dacă sunt
destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru motor. Nivelul
accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combistibilului pentru încălzire
sau combustibilului pentru motor echivalent. Pe lângă produsele energetice discutate, orice
produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca
aditiv ori pentru a creşte volumul final al combustibilului pentr motor este accizat la nivelul
combustibilului pentru motor echivalent.
12
Pe lângă produsele energetice discutate, orice al produs, cu excepţia turbei, destinat a fi

utilizat, pus în vânzare sau utilizat pentru încălzire, este accizat cu acciza aplicabilă produsului
energetic echivalent.
Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de produse energetice
nu reprezintă eliberare pentru consum atunci când se efectuează în scopuri de producţie. Când
acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru
propulsia vehiculelor, se consideră eliberare pentru consum.
Gazul natural va fi supus accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul livrării
acestui produs de către furnizorii autorizaţi potrivit legii, direct către consumatorii finali.
Cărbunele şi cocosul vor fi supuse accizelor, iar acciza va devenii exigibilă la
momentul facturării energiei electrice furnizate de către consumatorii finali.
Nu sunt considerate ca fiind eliberate pentru consum consumul de electricitate destinat
producției de energie electrică, producţie combinată de energie electrică şi energie termică,
precum şi consumul utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de a transporta şi de a
distribui energie electrică, în limitele stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în
Domeniul Energiei.
Operatorii economici autorizaţi în domeniul energiei electrice au obligaţia de a se
înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute de norme.
h) Pentru electricitate
A=QxKxR
Unde:
Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh
K = acciza unitară
Nivelul acestor accize este prezentat în anexa nr. 1. În afară de aceste produse sunt
accizate și alte produse care se regăsesc împreună cu nivelul accizelor în anexa nr. 2.
Începând cu 1 aprilie 2010, se elimină din sfera de aplicare a accizelor produsele
pentru care accizele sunt stabilite în cote procentuale, care sunt considerate produse de lux,
respectiv2:
 confecţii din blănuri naturale – pentru care se plătea o acciza de 45%;
 articole din cristal –pentru care se plătea o acciză de 15%;
 bijuterii din aur şi/sau din platină cu excepţia verighetelor – pentru care se plătea o acciză
de 10%;
 parfumuri – pentru care se plătea o acciză de 35%, cu excepţia apelor de parfum pentru
care se plătea o acciză de 25%;
 ape de toaletă – pentru care se plătea o acciză de 15%;
 ape de colonie - pentru care se plătea o acciză de 10%;
 arme şi arme de vânătoare, altele decât cele de uz militar – pentru care se plătea o acciză
de 100%.
2
În Monitorul Oficial nr. 689 / 13.10.2009 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă nr. 109 / 07.10.2009, pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 571 / 2003 privind Codul Fiscal
13
 NOTĂ :
 Grad Plato- reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de
soluţie măsurată la origine, la temeperatura de 20C/4C.
 HL alcool pur- reprezintă 100 litri de alcool etilic rafinat, cu concentraţia de 100% alcool
în volum , la temperatura de 20C, conţinut într-o cantitate dată de produs alcoolic.
1.3. Scutiri la plata accizelor
Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor, atunci când sunt destinate
pentru:
 livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
 organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale
României, şi membrii acestor organizaţii, în limitele şi condiţiile stabilite prin
convenţiile internaţionale, care pun bazele acestor organizaţii, sau prin acorduri
încheiate la nivel statal sau guvernamental;
 forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Altanticului de Nord, cu
excepţia Forţelor Armate ale României precum şi pentru personalul civil care le
însoţeşte sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor acestora;
 consumul aflat sub incidenţa unui acord încheiat cu ţări nemembre sau organizaţii
internaţionale, cu condiţia ca un astfeld e acord să fie permis ori autorizaz cu
privire la scutirea de taxa pe valoarea adăugată.
Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor
şi al tuturor persoanelor fizice, cu domiciliul în România sau în străinătate, în limitele şi în
conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci când
sunt:
 complet denaturate, conform prescripţiilor legale;
 denaturate şi utilizate pentru produscerea de produse care nu sunt destinate
consumului uman;
 utilizate pentru producerea oţetului;
 utilizaze pentru producerea de medicamente;
 utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparării de alimente sau
băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în volum;
 utilizate în scop medical în spitale sau farmacii;
 utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de
alimente cu sau fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu
depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei
şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse.
În toate aceste situaţii scutirea de la plata accizelor se acordă numai utilizatorului, cu
condiţia ca aprovizionarea să fie efectuată direct de la un antrepozit fiscal.
Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci când este destinat în
exclusivitate testelor ştiinţifice şi celor privind calitatea produselor.
Sunt scutite de la plata accizelor următoarele:
14
 produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru motor pentru
aeronave, altele decât aviația turistică în scop privat;
 produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru motor pentru
navigația în apele comunitare și pentru navigația pe căile navigabile interioare, inclusiv
pentru pescuit, altele decât pentru navigația ambarcațiunilor private de agrement. De
asemenea, este scutită de la plata accizelor și electricitatea produsă la bordul
ambarcațiunilor;
 produsele energetice și energia electrică utilizate pentru producția de energie electrică,
precum și energia electrică utilizată pentru menținerea capacității de a produce energie
electrică;
 produsele energetice și energia electrică utilizate pentru producția combinată de energie
electrică și energie termică;
 produsele energetice - gazul natural, cărbunele și combustibilii solizi folosite de gospodării
și/sau de organizații de caritate;
 combustibilii pentru motor utilizați în domeniul producției, dezvoltării, testării și
mentenanței aeronavelor și vapoarelor;
 combustibilii pentru motor utilizați pentru operațiunilor de dragare în cursurile de apă
navigabile și în porturi;
 produsele energetice injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere
chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
 produsele energetice care intră în România dintr-o țară terță, conținute în rezervorul
standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel
autovehicul, precum și în containere speciale destinate utilizării pentru operarea, în timpul
transportului, a sistemelor ce echipează acele containere;
 orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind
acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;
 orice produs energetic achiziționat direct de la operatori economici producători,
importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor,
sanatoriilor, azilurilor de bătrâni, orfelinatelor și altor instituții de asistență socială,
instituții de învățământ și locașurilor de cult;
 produsele energetice;
 energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;
 energia electrică obținută de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile,
instalațiile electrice amplasate pe autovehicule de orice fel, sursele staționare de energie
electrică în curent continuu, instalațiile energetice amplasate în marea teritorială care nu
sunt racordate la rețeaua electrică și sursele electrice cu o putere activă instalată sub 250
KW;
 produsele utilizate pentru încălzire.
În aceste situații scutirea se acordă direct cu condiția ca aprovizionarea să se efectueze
numai la un antrepozit fiscal.
15
1.4. Obligaţiile plătitorilor de accize
Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care acciza devine exigibilă.
Prin excepție termenul de plată al accizelor este:
 În cazul operatorilor înregistrați – în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au
fost recepționate produsele accizabile;
 În cazul furnizorilor autorizați de energie electrică sau de gaz natural – data de 25 a
lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final.
În cazul importului unui produs accizabil care nu este plasat într-un regim suspensiv,
momentul plății accizelor este momentul înregistrării declarației vamale de import.
Orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capital are obligația de a depune lunar la
autoritatea fiscală competentă o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata
accizei pentru luna respectivă.
Operatorul neînregistrat are obligația de a depune declarația de accize pentru fiecare
operațiune în parte.
Declarațiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de
accize, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația.
Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau
deținute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie
dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai
vechi de 5 zile. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate
sau deținute de către alte persoane decât comercianții, în măsura în care aceste produse sunt
ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.
Toate transporturile de produse accizabile sunt însoțite de un document, astfel:
 Mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoțită de documentul
administrativ de însoțire;
 Mișcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoțită de factura
fiscală ce va reflecta cuantumul accizelor, modelul acestora fiind precizat în norme;
 Transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoțit de factură
sau de aviz de însoțire;
Orice antrepozitar autorizat are obligația de a ține registre contabile precise, care să
conțină suficiente informații pentru ca autoritățile fiscale să poată verifica respectarea
prezentului titlu, conform legislației în vigoare.
Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă răspunderea pentru
calcularea corectă și plata la termenul legal al accizelor către bugetul de stat și pentru
depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la autoritatea fiscală competentă, conform
prezentului titlu și cu legislația vamală în vigoare.
Accizele se administrează de autoritățile fiscale competente și de autoritățile vamale,
pe baza competențelor lor, așa cum sunt precizate în prezentul titlu și în legislația vamală în
vigoare.
Lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii
autorizați pentru producție sunt obligați să depună la autoritatea fiscală competentă o situație,
care să conțină informații cu privire la stocul de materii prime și produse finite la începutul
lunii, achizițiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul lunii, stocul de produse finite și
16
materii prime la sfârșitul lunii de raportare și cantitatea de produse livrate, conform modelului
prezentat în norme.
După acceptarea condițiilor de autorizare a antrepozitului fiscal, antrepozitarul
autorizat depune la autoritatea fiscală competentă o garanție, conform prevederilor din norme,
care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.
Garanțiile pot fi: depozite în numerar, ipoteci, garanții reale, garanții personale.
Modul de calcul, valoarea și durata garanției vor fi prevăzute în norme.
Operatorii economici plătitori de accize și de impozit la țițeiul și la gazele naturale din
producția internă sunt obligați să se înregistreze la autoritatea fiscală competentă, conform
dispozițiilor legale în materie.
Operatorii economici au obligația să calculeze accizele și impozitul la țițeiul și gazele
naturale din producția internă, după caz, să le evidențieze distinct în factură și să le verse la
bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului și
vărsarea integrală a sumelor datorate.
Plătitorii au obligația să țină evidența accizelor și a impozitului la țițeiul și gazele
naturale din producția internă, după caz, conform prevederilor din norme.
 DE REȚINUT!
Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care acciza devine exigibilă, cu anumite excepții.
1.5. Măsuri speciale privind supravegherea producţiei, importului

şi circulaţiei unor produse accizabile
Sistemul de supraveghere se aplică tuturor antrepozitarilor autorizați pentru producția

de alcool etilic nedenaturat și distilate.
Pentru fiecare antrepozit fiscal de producție de alcool etilic și de distilate vor fi
desemnați reprezentanți permanenți ai autorității fiscale competente, denumiți în continuare
supraveghetori fiscali. Prezența supraveghetorilor fiscali va fi asigurată pe tot parcursul
desfășurării procesului de producție, respectiv pe cele trei schimburi și în zilele de sărbători
legale.
Antrepozitarii autorizați pentru producția de alcool etilic și de distilate vor întocmi și
vor depune la autoritatea fiscală competentă, o dată cu cererea de autorizare, un program de
lucru defalcat pe luni, care să prevadă cantitatea estimată a se obține într-un an, în funcție de
capacitatea instalată.
În vederea înregistrării corecte și a întregii producții de alcool etilic și de distilate
obținute, fiecare antrepozit fiscal de producție de alcool etilic și de distilate trebuie să fie dotat
obligatoriu de către antrepozitarul autorizat cu mijloace de măsurare, denumite în continuare
contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală necesare pentru determinarea
cantității de alcool etilic și de distilate, precum și cu mijloace de măsurare legale pentru
determinarea concentrației alcoolice pentru fiecare sortiment de alcool etilic și de distilate.
Mijloacele de măsurare și măsurătorile efectuate cu acestea se supun, în mod obligatoriu,
controlului metrologic al statului.
În cazul antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic, contoarele vor fi
amplasate la ieșirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la ieșirea din coloanele de
17
rafinare pentru alcoolul etilic rafinat și la ieșirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel
încât să fie contorizate toate cantitățile de alcool rezultate.
În cazul antrepozitarilor autorizați pentru producția de distilare, contoarele vor fi
amplasate la ieșirea din coloanele de distilare sau, după caz, la ieșirea din instalațiile de
distilare.
Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel,
utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum și la amplasarea înaintea contoarelor a unor canale
sau robinete, prin care se pot extrage cantități de alcool sau distilate necontorizate, sunt
interzise.
Antrepozitarii autorizați pentru producția de alcool și distilate sunt obligați să prezinte
supraveghetorilor fiscali certificate de calibrare, eliberate de un laborator de metrologie agreat
de Biroul Român de Metrologie Legală, pentru toate rezervoarele și recipientele în care se
depozitează alcoolul, distilate și materiile prime din care provin acestea indiferent de natura
lor.
Pe întregul flux tehnologic de la ieșirea alcoolului brut rafinat și tehnic din coloanele
de distilare respectiv de rafinare și până la contoare, inclusiv la acestea, se vor aplica sigilii.
Operațiunile de sigilare și desigilare se vor efectua de către supraveghetorul fiscal desemnat,
astfel încât să nu se deterioreze aparatele și piesele componente. Amprentele sigiliilor aplicate
trebuie să fie menținute intacte. Sigilarea și desigilarea vor fi consemnate într-un proces
verbal.
Supraveghetorii fiscali au obligația să verifice:
 Existența certificatelor de calibrare pentru rezervoarele și recipientele de depozitare a
alcoolului, a distilatelor și materiilor prime din care provin acestea;
 Înregistrarea corectă a intrărilor de materii prime;
 Înscrierea corectă a alcoolului și a distilatelor obținute în rapoartele zilnice de
producție și în documentele de transfer-predare către antrepozite de prelucrare sau de
depozitare de produse finite, în concordanță cu înregistrările mijloacelor de măsurare;
 Concordanța dintre normele de consum de materii prime, consumul energetic lunar și
producția de alcool și distilate obținută;
 Realitatea stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool denaturat, tehnic și distilate,
înscrise în evidențele operative ale antrepozitelor de depozitare de astfel de produse;
 Centralizatorul lunar al documentelor de transfer către antrepozitele de prelucrare a
alcoolului și a distilatelor;
 Concordanța dintre cantitățile de alcool și de distilate eliberate de antrepozitul fiscal
de producție cu cele înscrise în documentele fiscale;
 Modul de calcul, de evidențiere și de virare a accizelor datorate pentru alcool și
distilate precum și pentru băuturile spirtoase realizate de către antrepozitarul autorizat
de producție, care își desfășoară activitatea în sistem integral;
 Depunerea la termen, la organele fiscale teritoriale, a declarațiilor privind obligațiile
de plată cu titlul de accize și a decontului de accize. În conformitatea cu prevederile
legale;
 Orice alte documente și operațiuni care să conducă la determinarea exactă a
obligațiilor către bugetul de stat;
 Înregistrarea corectă a operațiunilor de import și export, în situația în care
antrepozitarul autorizat desfășoară astfel de operațiuni.
18
Deasemenea, supraveghetorii fiscali au obligația de a înregistra, într-un registru

special, toate cererile antrepozitarilor autorizați de producție sau ale organelor de control
privind sigilarea sau desigilarea instalațiilor.
În vederea certificării realității tuturor operațiunilor reflectate în documentele aferente
producției de alcool și de distilare, începând de la intrarea materiei prime până la livrarea
alcoolului și a distilatelor către secțiile de prelucrare sau către terți, toate documentele
întocmite, inclusiv documentele fiscale, vor fi prezentate obligatoriu supraveghetorului fiscal
desemnat pentru a fi vizate de acesta.
Desigilarea aparatelor și a pieselor de pe tot fluxul tehnologic se face numai în baza
unei solicitări scrise, justificate, din parte antrepozitului fiscal de producție de alcool și de
distilate sau în situații de avarie.
Cererea de desigilare se transmite supraveghetorului fiscal cu cel puțin trei zile înainte
de termenul stabilit pentru efectuarea operațiunii propriu-zise, care va proceda la desigilare. La
desigilare, supraveghetorul fiscal întocmește un proces verbal de desigilare. În procesul verbal
se vor consemna data și ora desigilării, cantitatea de alcool și de distilate – în litrii și în grade –
înregistrată de contoare la momentul desigilării, precum și stocul de alcool și de distilate, pe
sortimente, aflat în rezervoare și în recipiente.
Se interzice antrepozitarilor autorizați deteriorarea sigiliilor aplicate de către
supraveghetorul fiscal. În cazul în care sigiliul este deteriorat accidental sau în caz de avarie
antrepozitarul autorizat este obligat să solicite prezența supraveghetorului fiscal pentru
constatarea cauzelor deteriorării accidentale a sigiliului sau ale avariei.
În procesul verbal încheiat se vor menționa cauzele accidentului sau ale avariei care au
generat întreruperea activității, data și ora întreruperii acesteia, stocul de alcool și de distilate
existent la aceea data și indicii înregistrați de contoare în momentul suspendării activității.
Originalul procesului verbal de desigilare sau de suspendare, după caz, se depune la
autoritatea fiscală competentă, în termen de 24 de ore de la încheierea acestuia. Al doilea
exemplar al procesului verbal rămâne la antrepozitarul autorizat iar exemplarul al treilea se
păstrează de către supraveghetorul fiscal.
Alcoolul etilic și distilatele livrate de către antrepozitarii autorizați pentru producție
către utilizatorii legali trebuie să se încadreze în prevederile standardelor legale în vigoare.
Fiecare livrare va fi însoțită de buletine de analiză completate conform standardelor legale în
vigoare, eliberate de laboratorul propriu al producătorului, dacă acesta a fost agreat, sau emise
de alte laboratoare autorizate. Buletinele de analiză vor cuprinde cel puțin șapte parametri
fizico-chimici, prevăzute de standardele legale în vigoare.
Toate cisternele și recipientele prin care se vor transporta cantitățile de alcool și de
distilate vor purta sigiliul supraveghetorului fiscal și vor fi însoțite de documente fiscale.
Supraveghetorul fiscal, care a procedat la sigilarea cisternelor sau a recipientelor de
transport al alcoolului și al distilatelor în vrac, va comunica în aceeași zi, la autoritatea fiscală
competentă, data plecării transportului de alcool și de distilate, numărul de înmatriculare al
mijlocului de transport, cantitatea expediată și data aproximativă a sosirii acestuia.
La sosirea efectivă a alcoolului și a distilatelor la destinație, agentul economic
beneficiar este obligat să solicite autorității fiscale competente desemnarea unui reprezentant
fiscal, care în maxim 24 de ore, va efectua verificarea documentelor de transport și a datelor
înscrise în documentul de însoțire, după care va proceda la desigilarea cisternelor sau
recipientelor.
19
Livrarea alcoolului și a distilatelor în vrac se va face direct de la antrepozitar autorizat

pentru producție sau de la importator către utilizatorii legali. Livrarea în vrac a alcoolului etilic
și a distilatelor în scopul obținerii de băuturi alcoolice altor beneficiari decât antrepozitarii
autorizați pentru producția de astfel de băuturi este interzisă.
Antrepozitarii autorizați pentru producție și importatorii pot livra alcool în vrac, pentru
consum, direct spitalelor, farmaciilor și agenților economici utilizatori legali de alcool, alții
decât producătorii de băuturi alcoolice.
Alcoolul etilic tehnic îmbuteliat poate fi comercializat numai de către antrepozitarul
autorizat pentru producția de alcool etilic și numai sub forma de alcool etilic tehnic denaturat,
conform standardelor legale în vigoare.
Comercializarea în vrac și utilizarea ca materie primă a alcoolului etilic și a distilatelor
cu concentrația alcoolică sub 96,0% în volum, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, este
interzisă.
Producția de alcool sanitar de către alți producători decât antrepozitarii autorizați
pentru producția de alcool etilic este strict interzisă. Comercializarea pe piața internă a
alcoolului sanitar în vrac este interzisă.
În vederea înregistrării corecte a producției de țuică și rachiuri de fructe, fiecare
antrepozitar autorizat este obligat să se doteze cu mijloace de măsurare volumetrică, denumite
contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum și cu mijloace legale de
măsurare a concentrației alcoolice a materiei prime și a produselor rezultate din prelucrarea
acestora, instalațiile de fabricare fiind în mod obligatoriu sigilate în aceleași condiții ca și în
cazul antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic sau de distilate.
Canalele individuale ale producătorilor de țuică și rachiuri de fructe, a căror producție
este destinată vânzării, vor fi livrate și vor fi dotate cu vase litrate de organele abilitate de
Biroul Român de Metrologie Legală, precum și cu mijloace de măsurare legală a concentrației
alcoolice a produselor obținute.
Alcoolul, distilatele și băuturile spirtoase pot fi importate în vrac numai pe bază de
contracte încheiate direct cu producătorii externi sau cu reprezentanții acestora și numai în
scopul prelucrării sau îmbutelierii directe de către antrepozitarul autorizat pentru producție.
La intrarea în țară a alcoolului în vrac, indiferent de natura acestuia, a distilatelor în
vrac, precum și a băuturilor spirtoase în vrac, organele vamale de frontieră, după efectuarea
formalităților de vămuire, vor aplica pe fiecare cisternă și recipient un sigiliu special, cu
însemnele autorității vamale, desigilarea fiind interzisă până la destinația finală a acestora.
În momentul efectuării operațiunii de vămuire se va prevala, în mod obligatoriu, o
probă de fiecare cisternă sau recipient, în scopul verificării autenticității datelor înscrise în
documentele însoțitoare, respectiv factura și certificatele de analize fizico-chimice.
Prelevarea probei se face de către delegatul laboratorului agreat de autoritatea vamală
să efectueze expertize în vederea identificării produselor.
Prelevarea probei se face în prezența autorității vamale, a delegatului permanent în
vamă din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și a importatorului.
Dacă importatorul depune o declarație că nu este interesat să participe la prelevare,
operațiunea respectivă se poate face în lipsa acestuia.
Operațiunea de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu normele
românești în vigoare privind eșantionarea, analiza și inspecția unui lot de produse de către
delegatul laboratorului agreat. Din proba prelevată se vor constitui trei eșantioane identice,
20
dintre care unul este destinat laboratorului, altul autorității vamale, iar al treilea importatorului.
Eșantioanele vor fi etichetate și vor fi sigilate de către autoritatea vamală.
Transmiterea eșantioanelor prelevate de către laboratoare se efectuează prin grija și sub
responsabilitatea delegatului laboratorului agreat.
Operațiunea de prelevare se încheie prin întocmirea unui proces-verbal de prelevare,
conform modelului prezentat în norme. Rezultatele expertizei vor fi consemnate de către
laboratorul agreat în certificate de expertiză.
Analiza produselor se face pe cheltuiala importatorilor și are ca scop determinarea
concentrației alcoolice și a cantităților reale, comparativ cu cele înscrise în documentele
însoțitoare, pentru corecta evaluare a accizelor datorate și a calității produsului.
Termenul de efectuare a analizelor va fi, după caz pe loc, în cazul produselor fără
conținut de zahăr sau în 24 de ore de la prelevarea probei, în cazul produselor cu conținut de
zahăr. Termenul obligatoriu de păstrare a eșantioanelor este de un an.
Lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii
autorizați pentru producție și importatorii de alcool și de distilate vor depune la organele
fiscale teritoriale o situație conținând informații privind modul de valorificare a acestor
produse prin vânzare sau prelucrare, și anume: destinația, denumirea și adresa beneficiarului,
numărul și data facturii, cantitățile, prețul unitar și valoarea totală, din care, după caz, valoarea
accizei, conform modelului prezentat în norme. Această situație va fi însoțită în mod
obligatoriu de un exemplar al listelor de inventar întocmite pentru stocurile de materii prime și
produse înregistrate la sfârșitul lunii. Listele de inventar se întocmesc în două exemplare și vor
fi vizate de către antredepozitarul autorizat pentru producție sau de către importator. În cazul
antrepozitarilor autorizați pentru producție, listele de inventar vor fi vizate și de către
supraveghetorul fiscal. Al treilea exemplar se păstrează de către antrepozitarul autorizat de
producție și de către importator.
Lunar, până în ultima zi a lunii, pentru luna precedentă, organele fiscale teritoriale vor
transmite Ministerului Finanțelor Publice – Direcția Generală a Tehnologiei Informației
situația centralizatoare pentru fiecare județ privind modul de valorificare a alcoolului și a
distilatelor, conform modelului prezentat în norme.
Se interzice orice operațiune comercială cu uleiuri minerale care nu provin din
antrepozite fiscale de producție.
Întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 30 de zile de la termenul legal atrage
revocarea autorizației antrepozitarului autorizat și închiderea activității până la plata sumelor
restante.
21
STUDIU DE CAZ
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ
2.2. Aportul accizelor la constituirea veniturilor financiare publice
Dacă până în 1995 impozitele indirecte aveau un aport mai mare la formarea
veniturilor bugetului general consolidat comparativ cu impozitele indirecte, începând cu anul
1996 raportul dintre cele două categorii de impozite s-a inversat. Analiza structurii și evoluției
impozitelor indirecte pune în evidență contribuția însemnată pe care acestea o au la formarea
resurselor publice în România.
Contribuția accizelor la bugetul statului 2001 - 2008
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Venituri totale Venituri fiscale Impozite indirecte

Accize TVA Taxe vamale
*Fig. 2.1. Contribuția accizelor la bugetul de stat

*Sursa anuarul statistic 2008 al Institutului Național de Statistică
După cum rezultă din reprezentarea grafică anul 2001 este anul de început al unei
curbe ascendente.
Dacă în anii 2001-2008, veniturile din impozite directe și indirecte sunt aproximativ
egale, începând cu anul 2003, impozitele indirecte în cadrul bugetului de stat au un cuantum
din ce în ce mai ridicat ajungând în anul 2008 la valoarea de 30.251,70 milioane lei (ron).
Valoarea veniturilor bugetului de stat provenite din accize înregistrează și ea o curbă
ascendentă de la 2.063,60 milioane lei în anul 2001 la 11.207,80 milioane lei în 2008. Este de
remarcat faptul că în ultimii 7 ani contribuția accizelor la constituirea veniturilor statului a
crescut de aproape 6 ori.
În continuare vom analiza structura și dinamica veniturilor din accize la bugetul de stat
al României în perioada 2000 – 2008 în procente față de veniturile totale (%).
STUDIU DE CAZ
Ani Venituri Venituri Venituri fiscale Accize

totale curente
2001 100% 67,07% 18,04% 24,89%
2002 100% 51,73% 19,88% 28,39%
2003 100% 54,91% 19,33% 25,76%
2004 100% 41,90% 25,59% 32,51%
2005 100% 38,53% 26,33% 35,14%
2006 100% 38,20% 26,29% 35,51%
2007 100% 36,07% 26,24% 37,69%
2008 100% 38,00% 24,95% 37,05%
*Tabelul 2.1. Veniturile la bugetul de stat

* Sursa Ministerul Economiei și Finanțelor
Pronind de la acest tabel am realizat reprezentarea grafică a structurii și dinamicii

veniturilor la bugetul de stat din accize.
Structura si dinamica veniturilor din accize

100% 100% venituri
100% totale 100%
venituri curente
100% venituri
100%fiscale 100%
accize 100%
35.14% 35.51% 37.69% 37.05%

32.51%
24.89% 28.39% 25.76%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
*Fig 2.2. Structura și dinamica veniturilor din accize
Analizând ponderea accizelor în cadrul impozitelor indirecte în ultimii opt ani, se

observă o creștere însemnată de la nivelul anului 2001, când accizele reprezentau 24,89% din
totalu veniturilor încasate de stat, la nivelul anului 2008, când accizele au atins un nivel
superior de 37,05%.
A urmat o dinamică descendentă în anul 2002 când raportul accize-venituri totale a
înregistrat 25,76%.
Pentru următorii trei ani acest raport a oscilat în jurul valorii de 32-35%, accizele
depășind valoarea de 35% din veniturile totale încasate la bugetul de stat și 37% în ultimii trei
ani.
STUDIU DE CAZ
Raportând nivelul accizelor în perioada prezentată la nivelul veniturilor totale ale

bugetului general consolidat al statului obținem o curbă ascendentă.
După ce am prezentat dinamica veniturilor din accize pentru intervalul de timp cuprins
între 2001 și 2008 se impune analizarea valorii și dinamicii veniturilor la bugetul de stat în
semestru I al anului 2009, acestea fiind cele mai recente date disponibile public cu privire la
analiza în cauză.
Categorii de venituri Milioane lei Pondere

Venituri totale, din care: 33.502,35 100
I. venituri curente, din care: 33.444,25 99,82
a. Venituri fiscale 30.087,75 89,80
 Impozite directe, din care: 9.327,30 27,84
- Impozit pe profit 6.410,65 19,13
- Impozit pe venit 2.088,65 6,23
- Alte impozite directe 828,00 2,47
 Impozite indirecte, din care: 20.760,45 61,96
- TVA 13.013,80 38,84
- Accize 6.600,60 19,70
- Taxe vamale 561,90 1,67
- Alte impozite indirecte 584,15 1,74
b. Contribuții de asigurări 177,75 0,5
c. Venituri nefiscale 3.178,75 9,48
II. Venituri din capital 56,00 0,1
III. Încasări din rambursarea 2,1 0,000063
împrumuturilor acordate
*Tabelul 2.2. Veniturile la bugetul statului în semestrul I 2009
După cum se poate deduce din tabel, veniturile din accizer reprezintă o sumă
importantă ce revine bugetului de stat în primul semestru al anului 2009.
Valoarea încasărilor de 6.600,60 milioane lei, poziționează aceste venituri pe al
doilea loc în cadrul impozitelor indirecte după TVA care a adus venituri în valoare de
13.013,80 milioane lei la bugetul statului.
De asemenea importanța accizelor este evidențiată și de ponderea de
aproximativ 20% pe care acestea o au în cadrul veniturilor curente înregistrate la
bugetul statului.
La nivelulsemestrului I al anului 2009, accizele au înregistrat un procent de
94,47% din totalul impozitelor indirecte, alături de TVA care reprezintă 62,69%, taxe
vamale 2,71% și alte impozite indirecte 2,81%.
Evoluția bugetului general consolidat în perioada 2005 -2008 precum și
previziunile pentru 2009 și 2010 ca procente din P.I.B. sunt prezentate în tabelul
următor:
STUDIU DE CAZ
Categorii de venituri 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Venituri totale, din care: 30,4 31,5 35,2 39,3 39,9 40,8
I. Venituri fiscale 27,9 29,0 32,6 36,6 37,1 38,0
a. impozite directe, din care: 15,6 16,1 17,6 19,7 19,6 20,1
- impozit pe profit 2,3 2,4 3,0 3,5 3,5 3,6
- impozit pe venit 2,8 2,8 3,4 4,5 4,5 4,6
- Alte impozite 0,9 1,1 1,2 1,4 1,5 1,5
- contribuția la asigurările sociale 9,6 9,8 10,0 10,3 10,3 10,4
b. impozite indirecte, din care: 12,3 12,9 15,0 16,9 17,3 17,9
- TVA 7,8 8,4 9,1 10,0 10,1 10,3
- Accize 3,2 3,4 4,5 5,3 5,4 5,6
- Taxe vamale 0,8 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
- alte impozite 0,5 0,3 0,5 0,56 0,7 0,8
II. Venituri nefiscale 2,1 2,1 2,2 2,3 2,4 2,4
III. Venituri din capital 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
*Tabelul 2.3. Evoluția și prognoza veniturilor la bugetul de stat 2005-2010

*Sursa Ministerul Finanțelor Publice
Tabelul de mai sus prezintă evoluția pentru perioada 2005-2008 precum și

previziunile pentru 2009-2010 cu privire la ponderea categoriilor de venituri în
produsul intern brut.
Se observă o tendință de creștere a ponderii impozitelor indirecte în cadrul
P.I.B. de la 12% cât se înregistra în anul 2005 la 17,9% previzionată pentru 2010.
De asemenea accizele care au o importanță majoră în cadrul impozitelor
indirecte prezintă o tendință de creștere de la 3,2% cât s-a înregistrat la nivelul anului
2005, la 5,6% din P.I.B. previzionat pentru anul 2010. Această creștere este
determinată în mare măsură de atingerea graduală a standardelor Uniunii Europene.
2.3. Armonizarea legislației românești privind accizele cu acquis-ul

comunitar
Accizele reprezintă un venit important al bugetelor statelor membre, respectiv,

la nivelul U.E., 4,2% din PIB în anul 2007 (în anul 1980, ponderea accizelor în PIB a
fost de 3,2%).
În România, accizele reprezintă numai 3,2% din PIB (în anul 2007) cu un punct
mai puţin ca în Uniunea Europeană, datorită atât cotelor de accize mai mici, cât şi a
evaziunii fiscale mai ridicate.
Diferența semnificativă între nivelul actual al accizelor în România si nivelul
minim cerut de Uniunea Europeana este cea mai dificila problema ce trebuie rezolvata,
în cadrul procesului de armonizare în domeniul accizelor.
Accizele prezintă, în principal, următoarele caracteristici3:
3
Drăcea Marcel, Mitu Narcis, Drăcea Raluca: „Fiscalitate comparată”, Editura Universitaria, Craiova, 2009, pag.
72
STUDIU DE CAZ
 Sunt impozite pe consumul unui număr restrâns de produse şi se practică în toate statele
membre. Fiind un impozit indirect, legat însă direct de tranzacţiile comerciale şi libera
circulaţie a produselor în cadrul pieţei unice, este supus armonizării fiscale;
 De regulă, produsele alese pentru aplicarea accizelor au o serie de particularităţi:
producţia şi vânzarea lor sunt supravegheate de către stat; elasticitatea cererii în raport cu
veniturile este supraunitară;
 Produsele supuse accizelor sunt produse din tutun, băuturile alcoolice şi produsele
energetice şi electricitate. Armonizarea vizează în primul rând produsele care poartă
accize în toate statele membre.
 Accizele se calculează pe baza unor cote procentuale aplicate la preţ şi / sau a unor sume
fixe pe unitatea de produs. În statele membre există diferenţieri însemnate între mărimea
relativă şi absolută a accizelor aşezate pe acelaşi produs.
 în U.E., indiferent în ce stat membru se fabrică produsele purtătoare de accize sau dacă
provin din import, plata accizelor se face în statul membru în care produsele se consumă.
 DE REŢINUT: Armonizarea accizelor vizează:

 Baza de impozitare;
 Cotele de accize;
 Mişcarea produselor purtătoare de accize între statele membre.
Reglementările generale se referă la produsele ce fac obiectul accizelor şi la deţinerea,

circulaţia şi monitorizarea acestor propuse4. Aceste reglementări (ce au început să se aplice de
la 1 ianuarie 1993) stau la baza unei strategii privind aproximarea cotelor impozitelor,
armonizarea structurii impozitelor şi stabilirea cadrului general privind deşinerea şi circulaţia
produselor.
Există trei directive structurale ce corespund celor trei categorii principale de produse
supuse accizelor. Astfel, Directiva 95/59/EC are ca obiectiv armonizarea în spatiul comunitar
a structurii accizelor pe produse din tutun. Directiva 92/83/EEC are ca obiectiv introducerea
structurilor armonizate pentru accizele pe alcool si bauturi alcoolice, pentru a asigura bunul
mers al pietei interne.5Directiva 2003/96/EC, prin care s-a realizat armonizarea impozitării
produselor energetice(inclusive cărbune şi gaze naturale) şi electricităţii, include şi categoria
uleiurilor minerale.De altfel, directiva impozitării energiei a abrogat, cu începere de la 1
ianuarie 2004, Directiva 92/81/EEC privind armonizarea structurii accizelor pe uleiuri
minerale.
Armonizarea fiscală este un fapt împlinit pentru baza de impozitare şi mişcarea
produselor purtătoare de accize în cadrul U.E. Nu există încă un consens al statelor membre cu
privire la aplicarea de cote unice de accize pentru acelaşi produs la nivelul întregii Uniuni
Europene ( aşa cum a propus Comisia Europeană în anul 1987, în perspectiva trecerii la piaţa
unică)
Periodic, Comisia Europeană analizează situaţia accizelor şi prezintă propuneri
Consiliului U.E. pentru adâncirea armonizării acestora, simplificarea reglementărilor şi
prevenirea fraudelor fiscale.
4
Directiva 92/12/CEE
5
Dăianu A., Doltu C., Pîslaru D., „Studiul nr. 7, Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul
impozitării indirecte(TVA şi accize)” pag..33, accesibil online pe adresa www.ier.ro
STUDIU DE CAZ
2.3.1. Armonizarea accizelor la produsele din tutun
Categoriile de produse din tutun purtătoare de accize care fac obiectul

armonizării în Uniunea Europeană sunt:
 Ţigarete;
 Ţigări şi ţigări de foi;
 Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete
 Alte tutunuri pentru fumat.
Armonizarea cotelor de accize la produsele din tutun a urmărit două obiective6:

a) Introducerea a două tipuri de cote:

Una proporţională, sub forma unui procent ce se aplică la preţul de vânzare cu
amănuntul (ad valorem);
 Una specifică, stabilită ca o sumă fixă pe unitatea de produs.
Cele două cote trebuie să fie aceleaşi pentru toate ţigaretele. Deasemenea, U.E.
doreşte ca, în faza finală a armonizării, raportul dintre elementul specific şi elementul
proporţional să fie acelaşi pentru toate statele membre.
b) Aplicarea unor cote unice la nivelul U.E.
În toate statele membre funcţionează cele două cote de accize, dar obligatorii sunt
numai nivelurile relativ minime ale accizelor.
În aceste condiţii, nu este deloc întâmplător faptul că, între statele membre, există
diferenţe semnificative, în mărime relativă şi absolută, ale accizelor la produsele din tutun care
distorsionează funcţionarea pieţei unice.
În continuare am centralizat într-un tabel toate datele cu privire la cotele de accizare a

țigaretelor, din statele membre ale Uniunii Europene în procente din prețul de vânzare, din
totalul impozitelor datorate , din prețul de vânzare cu amănuntul și categoria de preț cea mai
vândută raportate la 1000 de țigarete.
6
Buziernescu Radu: „Fiscalitate”, Editura Universitaria, Craiova, 2009, pag. 307
Ţara Acciza specifică (1000 de ţigarete) Acciza ad valorem Categoria de preţ Total accize la 1000 de
% din preţul de cea mai vândută ţigarete
vânzare cu - euro -
euro % din preţul de % din total amănuntul euro % din preţul de
vânzare impozite datorate vânz. cu amăn.
Belgia 15,92 7,66% 9,90% 52,4% 207,87 124,87 60,07%
Cehia 42,02 35,52% 44,68% 28,00% 118,3 75,14 63,52%
Danemarca 85,33 39,79% 54,21% 13,61% 214,47 114,51 53,40%
Germania 82,70 35,15% 46,39% 24,66% 235,29 140,72 59,81%
Estonia 31,96 31,08% 40,19% 31,00% 102,83 63,83 62,08%
Grecia 5,51 3,67% 5,00% 53,82% 150,00 86,25 57,50%
Spania 8,20 6,56% 8,48% 57,00% 125,00 79,45 63,50%
Franţa 15,97 6,03% 7,50% 57,975 265,00 169,60 64,00%
Irlanda 175,30 43,28% 54,61% 18,28% 405,00 249,32 61,56%
Italia 6,77 3,76% 5,00% 54,74% 180,00 105,30 58,50%
Cipru 20,5 14,54% 20,18% 44,50% 141,00 83,25 59,04%
Letonia 31,73 30,41% 36,96% 34,50% 104,36 67,73 64,91%
Lituania 22,88 31,60% 46,77% 20,00% 72,41 37,36 51,60%
Luxemburg 15,39 9,62% 13,72% 47,44% 160,00 91,30 57,05%
Ungaria 34,22 29,08% 39,27% 28,30% 117,61 67,49 57,38%
Malta 22,00 12,24% 16,07% 48,70% 179,67 109,50 60,94%
Olanda 87,23 36,83% 50,00% 20,87% 236,84 136,65 57,70%
Austria 26,69 14,83% 19,90% 43,00% 180,00 104,09 57,83%
Polonia 29,32 34,49% 36,75% 41,32% 85,01 64,45 75,81%
Portugalia 65,65 38,62% 49,33% 23,00% 170,00 104,75 61,61%
Slovenia 16,46 14,97% 20,00% 43,21% 110,00 64,00 58,18%
Slovacia 46,80 44,65% 52,77% 24,00% 104,82 71,96 68,65%
Finlanda 15,13 6,88% 8,94% 52,00% 220,00 129,53 58,88%
STUDIU DE CAZ
Suedia 31,87 12,65% 17,61% 39,20% 251,88 130,62 51,90%

Marea Brit. 141,5 39,53% 51,62% 24,00% 358,00 227,44 63,53%
* Tabelul 2.4. Accizarea țigaretelor în statele membre ale Uniunii Europene
2.3.2. Armonizarea accizelor la băuturile alcoolice
Armonizarea accizelor la băuturile alcoolice a vizat definirea unitară a produselor purtătoare de accize care sunt grupate
astfel:
 Bere;
 Vin;
 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
 Produsele intermediare;
 Alcool etilic.
 DE REŢINUT: Armonizarea accizelor a urmărit, ca şi în cazul produselor din

tutun, introducerea unor cote unice de acciză. Comisia Europeană a făcut o propunere
în acest sens, în perspectiva trecerii la piaţa unică, dar statele memebre nu au ajuns la
un consens.
STUDIU DE CAZ
Uniunea Europeană a stabilit obligaţia practicării unor cote minime, în sume

fixe pe unitatea de produs (anexa nr. 3.) după cum urmează:
 Bere – 0,748 euro pe hectolitru/ grade Plato sau 1,87 euro pe hectolitru/grade de alcool
de produs finit; pentru producătorii mici, se pot praactica cote reduse, dar nu mai mici de
50% din cota standard;
 Vin – 0 euro pe hectolitru;
 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri – 0 euro pe hectolitru;
 Produse intermediare – 45 euro pe hectolitru; se pot practica şi cote reduse, dar nu mai
mici de 40% din cota standard;
 Alcool etilic – 550 euro sau 1000 euro pe hectolitru de alcool pur. Se pot aplica cote mai
mici pentru distilerii mici ( a căror producţie nu depăşeşte 10 hl alcool pur);
Mărimea accizelor la băuturile alcoolice, în statele membre ale U.E. este
prezentată în anexa nr. 4 al prezentei lucrări.
2.3.3. Armonizarea accizelor la produsele energetice şi electricitate
În statele membre, politicile fiscale privind accizele şi alte impozite la

produsele energetice şi electricitate au ţintit, pe lângă alimentareabugetelor cu venituri
relativ constante şi importante, îndeplinirea şi a altor obiective economice şi sociale, de
exemplu:
 Protejarea mediului – de pildă accizele sunt mai mari la produsele petroliere cu plumb,
decât la cele fără plumb ( se promovează principiul „poluatorul plăteşte”);
 Susţinerea agriculturii – accizele sunt mai mici la combustibilii pentru maşini, dacă aceştia
sunt fabricaţi din produse agricole (bio-carburanţi);
 Realizarea unei proporţii optime între diferitele surse de energie (cărbune, petrol, nucleară
etc.);
 Deplasarea treptată a poverii fiscale de la forţa de muncă la alte surse de venit, între care
energia.
Este important de precizat că aderarea noilor state membre la 1 mai 2004 a
impus aplicarea unor măsuri specifice în ceea ce priveşte procesul de armonizare al
accizelor înspaţiul unic.ca urmare, directiva ce armonizează structura accizelor la
produsele energetice şi electricitate (Directiva 2003/96/EC) a fost completată de încă
două directive ce au ca scop stabilirea pentru noile state membre a unei serii de
excepţii temporare şi reduceri referitoare la nivelul accizelor (2004/74/EC).
Ca şi în cazul accizelor pe produse din tutun şi băuturi alcoolice, statele
membre nu au ajuns la un consens pentru adoptarea de cote unice de accize la
produsele petroliere, fiind obligatorii numai limitele minime ale acestor cote.
Fiind obligatoriu doar un nivel minim al accizelor, între statele membre, există
diferenţe semnificative în nivelul cotelor de accize care afectează competiţia pe piaţa
unică. Diferenţele în nivelul accizelor între statele membre şi statele vecine constituie
un stimulent în plus pentru fraude fiscale.
Comisia Europeană a făcut propuneri (în anul 1992) pentru introducerea unui
impozit armonizat, în vederea stimulării reducerii emisie de dioxid de carbon şi
raionalizarea folosirii resurselor de energie. Deşi această propunere era în corelare şi
cu reducerea impozitelor pe forţa de muncă, totuşi nu a întrunit consensul în Consiliul
STUDIU DE CAZ
miniştrilor finanţelor şi economiei. De asemenea, acest consens nu a fost realizat nici

pentru o nouă propunere (făcută în 1997) de a mări limitele minime ale accizelor la
produsele petroliere, precum şi pentru a extinde sistemul UE de accize la gazele
naturale, cărbune şi la energia electrică (produse cărora nu li se aplică nicio
reglementare U.E.).
Abia prin Directiva 26/2003a Comisiei Europene s-a reuşit o majorare a
nivelului minim al accizelor în statele membre şi o reglementare a sistemului de accize
aplicabil gazelor naturale, cărbunelui şi energiei electrice.
2.4. Studiu de caz privind calculul și plata accizelor la S.C. TUBORG S.A.
2.4.1. Prezentarea generală a societății
Compania TUBORG S.A. face din grupul URBB care este prezent pe piaţa din
România încă din 1994. Încă de la înființare grupul a urmărit să-și formeze un
portofoliu format exclusiv din branduri premium internaționale. Primele activități ale
companiei în România au fost importul și distribuirea berii Tuborg.
În anul 1996 a început construcția Fabricii Tuborg, de lângă București.
Construcția a pornit de la zero, iar resursele umane și materiale utilizate au fost în
totalitate românești. La ora actuală aceasta are o capacitate de producție de 2,1
milioane de hectolitri pe an.
În anul 1997 a fost produsă prima sticlă de bere în fabrica Tuborg şi s-a
desfășurat prima promoție națională destinată consumatorilor de bere Tuborg. În anul
2000 în fabrica Tuborg a fost montată linia de îmbuteliere a berii la doză, Tuborg fiind
prima bere produsă în România, îmbuteliată la doză.
În fabrica Tuborg sunt produse și îmbuteliate băuturi precum: Tuborg, Tuborg
Strong, Tuborg Christmas Brew, Skol, Holsten, Holsten fără alcool și Orangina.
Fabrica se află în Comuna Pantelimon, Bulevardul Biruinței, nr. 89, județul
Ilfov.
Fabrica Tuborg este una din cele mai performante 5 fabrici din grupul
multinațional Carlsberg, este modernă și deține o tehnologie de ultimă oră. Aceasta
este singura companie de băuturi din România care deține în portofoliu exclusiv
branduri internaționale premium.
Procesul de fabricare a berii cuprinde șapte etape, respectiv:

STUDIU DE CAZ
1) Plămădirea: malțul este măcinat și amestecat cu apă; acest proces este realizat în
secția malț care are ca obiect de activitate măcinarea malțului pentru a permite
enzimelor să treacă în soluție și să acționeze asupra amidonului, proteinelor și
asupra altor compuși macromoleculari, în timpul plămădirii. Măcinarea se
efectuează cu o moară de măcinare uscată. Măcinișul de malț este amestecat cu apă
în proporție de 1:3,5 în cazanul de plămădire.
2) Maturarea: mustul limpede este separat de borhot; în decursul procesului de

maturare are loc limpezirea berii, saturarea cu CO2.
3) Fierberea: mustul limpede este fiert cu hameiul care conferă aroma, mirosul și
spuma specifică berii; Procesul de fierbere durează până când se realizează o
coagulare corespunzătoare a proteinelor (ruptura) și o concentrație a mustului fiert
de 11, 7° Bllg. Dozarea hameiului se face în funcție de calitatea hameiului în două
trepte. Cantitatea de hamei adăugat va fi calculată în funcție de valoarea amară a
berii de 21 BE/l. după terminarea fierberii mustului, acesta este pompat
în whirlpool unde se face o pauză de circa 20 de minute pentru depunerea trubului
la cald. Mustul fierbinte din whirlpool, înainte de a fi trecut la fermentare este
supus răcirii până la o temperatură de 8 – 10 °C. răcirea mustului se realizează într-
un răcitor cu plăci. Mustul răcit la temperatura dorită se aerează pentru a obține 7 –
8 mg 02/l în vederea sedimentării trubului la rece și asigurării condițiilor optime
pentru înmulțirea drojdiei.
4) Fermentarea cu drojdie: zaharurile sunt transformate în alcool; Mustul aerat se

însămânțează cu drojdie de bere lichidă cu doza de 0,5 – 1,5 l/hl must și se
pompează în linurile de angajare. În aceste linuri se declanșează procesul de
înmulțire a drojdiei, totodată se realizează separarea trubului la rece. După o
perioadă de 14 -18 ore mustul este transvazat în linurile de fermentare în care
zahărul fermentescibil este transformat în alcool și CO2. După atingerea gradului
de fermentare prescris berea se răcește la temperatura de 6 – 7 grade C în vederea
depunerii drojdiei. După răcirea berii tinere, drojdia este sedimentată pe fundul
linului. Berea tânără este transvazată în tancurile de fermentare secundară pentru
maturare.
5) Filtrarea: se îndepărtează toate resturile de celulele de drojdie și toate particulele

fine; berea maturată se supune operației de filtrare cu scopul îmbunătățirii
aspectului, conferindu-i limpezimea și luciul caracteristic. Pe parcursul filtrării se
elimină o parte din substanțele proteice și polifenolice, drojdiile și eventualele
bacterii existente – care sunt responsabile pentru formarea opalescenței și pentru
alterarea berii. Filtrarea se realizează cu filtru cu lumânări cu kieselgur. După
filtrarea se realizează o corectare a extractului primitiv la valoarea dorită prin
dozare de apă degazată, și o corectare a conținutului de CO2 cu ajutorul unei
instalații automate.
6) Liniștirea: berea este depozitată în tancurile de liniștire la o temperatură de 2 – 4 °
C în vederea îmbutelierii; pentru îmbunătățirea calității berii aceasta este tratată cu
STUDIU DE CAZ
stabilizatori. Capacitatea unui astfel de vas este de 147.000 litri.Aici berea este
pastrata pana la imbuteliere,timp in care,sunt effectuate toate analizele necesare
produsului finit.
7) Îmbutelierea berii: se poate face în sticle de 500 de ml, butoaie KEG de 50 de litrii
și doze de aluminiu de 330 sau 500 de ml. Berea este pasteurizată prin încălzire de
scurtă durată înainte de îmbuteliere.
Verificarea calității
Programul de verificare a calitatii este stabilit din Danemarca si prevede efectuarea

completa a tuturor analizelor pe fiecare faza tehnologica si asigurarea concordantei acestora cu
limitele prevazute,verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor folosite,verificarea
permanenta a starii microbiologice atat a produsului cat si a utilajelor si mediului.Pentru
realizarea acestui amplu program,laboratoarele existente,pentru: analize chimice,analize
microbiologice atat a produsului cat si a utilajelor si mediului. Pentru realizarea acestui amplu
program,laboratele existente,pentru:Analize chimice, analize microbiologice si pentru
verificarea imbutelierii si ambalarii,sunt dotate cu aparate deosebit de performante(de inalta
precizie si foarte rapide) : analizator de bere,
spectofotometru,centrifuga,termostate,incubator,filtru cu membrane,etc.in cadrul
laboratorului,de doua ori pe saptamana,o echipa de degustori special pregatiti,efectueaza
degustarea probelor de bere,evaluand calitatea organoleptica a acestora.Periodic,se trimit
monstre de bere in Danemarca,unde aceasta este analizata si degustata si se primesc rapoartele
privind calitatea produselor.Toate probele trimise pina acum,au fost apreciate in mod
deosebit,Tuborg Romania fiind una dintre cele mai apreciate fabrici de bere a grupului.
În cadrul S.C. TUBORG S.A. funcționează următoarele formații de echipe care

prestează activități indirect productive și auxiliare:
- Laboratoare;
- Protecția muncii;
- Echipe de muncitori auxiliari desfacere – transporturi, coordonate de serviciul
desfacere, contractări, marketing;
- Echipe de muncitori auxiliari și aprovizionare;
- Echipa de întreținere clădiri.
Structura organizațională logistică:

 ”îmbuteliere antrepozit” în locațiile fabricii, aceasta utilizându-se pentru
înregistrarea producției de bere;
 ”depozit vânzare bere” – aceasta preluând funcționalitățile pentru vânzare ale
gestiunii îmbuteliere antrepozit;
 ”depozit corecție acciză” – aceasta utilizându-se pentru colectarea de stocuri de
bere depreciată în vederea corecției accizei datorate.
Portofoliu de mărci al fabricii Tuborg

STUDIU DE CAZ
Strategia Tuborg este de a construi un portofoliu puternic, format din mărci locale și
internaționale, păstrând în centrul său marca Tuborg. Tuborg este singura companie de băuturi
din România care deține în portofoliu exclusiv branduri internaționale premium.
 Tuborg - este principalul brand din portofoliu. Tuborg continuă să fie liderul berilor
internaționale produse sub licență în Romania, cu o cotă de piață de 50% și o notorietate
de 98%. Tuborg a fost creată în 1895, în Copenhaga. Ea a câștigat admirația
consumatorilor din peste 100 de țări. Numele de “Tuborg” este o derivare lingvistică de la
Thuesborg, locul unde s-a înființat prima fabrică de bere Tuborg din Danemarca. Aceasta
are o concentrație alcoolică de 5,1% volum. Caracteristicile berii Tuborg sunt aroma
proaspătă și fructată și gustul ușor amărui, care fac această bere să fie băută cu plăcere.
 Tuborg Strong - este o bere blondă care se adresează unui public puternic. Considerată
"eticheta a masculinității", Tuborg Strong este o bere tare, care conține 7,2% alcool.
Având un continut ridicat de alcool, Tuborg Strong a pus bazele unui nou segment de bere
pe piața din România.
 Tuborg Christmas Brew – puțin mai tare și mai aromată, cu o culoare brun-roșcată, Tuborg
Christmas Brew este berea specială cu gust de sărbători. In fiecare an ea dă tonul
petrecerilor. Se lansează în prima zi de vineri a lunii noiembrie, la ora 23:59 și este
disponibilă până pe 31 decembrie. Tuborg Christmas Brew a fost lansată în Romania în
2000 și a ajuns la o notorietate de 70 %. Tuborg Christmas Brew este o extensie a
brandului Tuborg, creată special pentru sărbătorile de iarnă. Ea a fost produsă pentru prima
dată în Danemarca, acum 20 de ani. Concentrația sa alcoolică este de 5,6% volum.
 Carlsberg - este una dintre cele mai renumite și mai bine vândute beri din lume. Ea face
parte din segmentul de piață super premium și are o cotă de piață de 35 %.
În România a fost lansată în 2001. Concentrația sa alcoolică este de 5,5% volum.

 Skol - e adresează persoanelor dinamice, încrezătoare, care apreciază voia bună și
distracția. Atributul diferențiator al brandului este conținutul redus de alcool. Este prezentă
în 31 de țări și ocupa locul 4 în topul celor mai vândute beri din lume. Skol a fost lansată
în Romania în 1999. Vânzările de bere Skol au crescut de 13 ori din momentul lansării și
până în prezent. Concentrația sa alcoolică este de 4,6% volum.
 Holsten - este o bere germană premium. Ea este recunoscută în întreaga lume pentru
calitățile sale: rețeta originala, gustul unic și puritatea. Holsten a fost lansată pe piața
romanească în luna mai 2005. De atunci Holsten a dobândit o notorietate de 80.1 %, iar
volumul de vânzări a crescut cu 70%. Concentrația sa alcoolică este de 5% volum.
 Holsten NA - este o bere germană Premium, fără alcool. Este de tip Pilsener, produsă
numai din ingrediente naturale. Holsten fără alcool a fost lansată pe piața romanească în
ianuarie 2009 și este singura bere fără alcool din portofoliul URBB.
 Guinness - este o bere unică, de înaltă calitate, cu o personalitate puternică. Guinness se
diferențiază de celelalte beri prin aroma distinctă de hamei prăjit. Este unul dintre cele mai
cunoscute branduri, fiind vândută peste tot în lume. Berea Guinness are o concentrație de
alcool de 4,3 % și face parte din segmentul de piață al berilor premium de import.
 Kilkenny - este o bere irlandeză, fabricată pentru prima dată în 1710. Ea îi alintă pe
iubitorii de bere cu o aromă deosebită și sofisticată, având o concentrație de 4,3% alcool.
URBB este importator Kilkenny și a inclus brandul în portofoliul său în 1996.
STUDIU DE CAZ
2.4.2. Calculul accizelor în luna mai 2010
Compania Tuborg deține autorizații de antrepozit fiscal valabile începând cu

data de 19.12.1996.
Înregistrarea producției de bere
Acciza este calculată și evidențiată pe avizele de însoțire a mărfii fără transfer

al dreptului de proprietate care se întocmesc la transferul intern al berii în cadrul
fiecărui antrepozit fiscal de producție, între secția de îmbuteliere și depozitul
comercial. Pe aviz este menționată valoarea accizei, gestiunea predatoare și gestiunea
primitoare. Acest aviz are același circuit al documentelor ca și avizul normal. De
asemenea pe Avizul de Expediție se va scrie ”Fără factură”.
Avizul de Expediție se listează la sfârșitul fiecărei zile pentru întreaga zi.
Facturile de vânzare ulterioară către firmele de distribuție au menționate sintagma
”accize plătite”.
Pe data de 05.05.2009 S.C. Tuborg S.A. a vândut către S.C. Star Com Food
S.R.L. cantitatea de 1512 hectolitri.
Sunt întocmite evidențe speciale (jurnale de accize) în baza cărora se declară și
se plătesc accizele către bugetul statului în termenele legale.
Gradul Plato se întreține în datele de bază ale fiecărui material, într-un câmp
numeric prin intermediul unității de măsură alternative DEG – Grad.
Astfel în cazul dozelor de Skol se efectuează următorul calcul:
118 DEG (grad) = 1 BAX (UM de bază)
Unitatea de măsură este Hl. Sunt întreținute datele de bază ale materialelor la
unități de măsură alternative.
Conform Codului Fiscal, cursul de schimb valutar care se folosește la stabilirea
accizelor este cel oficial din prima zi a lunii octombrie a anului anterior în care se
folosește acciza.
Cursul comunicat de Banca Națională a Românie pentru 1 octombrie 2008 este
de 3,9565 de lei pentru un euro. Aceasta înseamnă că, pe tot parcursul anului 2008,
aceasta este paritatea care trebuie folosită la accizare.
Cursul este întreținut periodic trimestrial în conformitate cu cerințele legale
privitoare la cursul relevant pentru calculul accizei.
Formula de calcul a accizei este următoarea:
0,748 * EUR * HL grad_plato
Aceasta este utilizată la fiecare rulare a raportului – jurnalului de acciză,

moment în care se va realiza efectiv calcularea valorii accizei.
În baza jurnalului de accize se declară și se plătesc accizele către bugetul de stat
în termenele legale.
STUDIU DE CAZ
Orice modificare a elementelor de calcul a accizei (Grad Plato, curs, HL) duce
la modificarea valorii accizei.
Spargerile de bere pe linia tehnologică nu presupun înregistrare de acciză cu
respectarea următoarelor condiții:
 Pot fi dovedite prin procese – verbale privind înregistrarea pierderilor sau lipsurilor;
 Se încadrează în limitele prevăzute în normele tehnice ale utilajelor și instalațiilor
și/sau în actele normative în vigoare ; și
 Sunt evidențiate în contabilitate.
Toate spargerile de bere înregistrate în depozite nu presupun corecția accizei, acestea
devenind un cost suportat de S.C. Tuborg S.A.
Achiziții intracomunitare
Întrucât de la 1 ianuarie 2007 nu mai există vamă între România și celelalte

state membre ale U.E., s-au modificat radical atât obligațiile declarative care implică
tranzacții intracomunitare (de exemplu referitor la accize: autorizarea ca operator
înregistrat, supravegherea vamală a fiecărei tranzacții, calculația pe proprie răspundere
a accizei), cât și autoritatea de stat care monitorizează operațiunile cu produse
accizabile (bere în cazul nostru) care a devenit autoritatea vamală locală (anterior -
biroul vamal de frontieră).
Pentru a primi/ cumpăra bere din alt stat membru al uniunii europene, S.C.
Tuborg S.A. a trebuit să se autorizeze ca operator înregistrat (corespondentul vamal al
termenului de angrosist pentru livrări din Uniunea Europeană) primind un cod de
acciză distinct.
Punctele de recepție a berii îmbuteliate recepționate din alte state membre al
Uniunii Europene în calitate de operator înregistrat nu coincid cu fabricile de
producție.
Marfa circulă în regim suspensiv (fără plata accizei în fața furnizorului) însoțită
de documentul administrativ de însoțire (DAI).
Conform normelor de aplicare ale Codului Fiscal în vigoare, înainte de sosirea
transportului există obligația de a notifica Autoritatea Vamală locală pentru a trimite
( în maxim 48 de ore) un reprezentant care să asiste la desigilarea și descărcarea mărfii,
iar apoi să vizeze ( să certifice), DAI anterior recepției (data ștampilei trebuie să
coincidă cu data de pe nota de recepție și constatare diferențe).
La venirea camionului, pe versoul celor 3 DAI-uri recepționerul din punctul de
lucru autorizat completează data primirii, descrierea produselor, locul, plusuri (dacă
există), minusuri (dacă există), număr de referință, numele / ștampila cu numele
gestionarului, data, locul și semnătura gestionarului.
Apoi cele 3 exemplare vor fi vizate pe verso de către inspectorul vamal ( cu
ștampila vizat DAI), urmând a avea următorul circuit:
 Exemplarul 2 va fi trimis la departamentul de contabilitate local;
 Exemplarul 3 va fi trimis înapoi furnizorului (în maxim 45 de zile, altfel acesta
devine obligat la plata accizei);
 Exemplarul 4 se va depune la registratura organului vamal cu adresa de înaintare în
ziua recepției sau cel mai târziu în ziua lucrătoare imediat următoare.
STUDIU DE CAZ
Calculul și plata accizei se face în ziua lucrătoare imediat următoare recepției.
Livrări intracomunitare
Livrarea în regim suspensiv a berii vrac sau îmbuteliate către antrepozite

fiscale/ operatori înregistrați din alte state membre U.E. (firme din grup) va putea fi
efectuată de către S.C. Tuborg S.A. numai din cele patru antrepozite fiscale de
producție pe care le deține.
Marfa va trebui marcată sub supravegherea autorității vamale locale și sigilată
înainte de expediere cu sigilii speciale procurate de la organele vamale, întocmindu-se
DAI în cinci exemplare, din care exemplarul cinci va fi depus la autoritatea vamală
locală, atât fizic cu adresa de înaintare, cât și electronic.
În DAI se va completa obligatoriu, atât codul Tuborg de antrepozitar fiscal la
câmpul 2 și codul autorizației antrepozitului fiscal expeditor la câmpul 15, cât și codul
de acciză al antrepozitului fiscal/ operatorului înregistrat din alt stat membru al Uniunii
Europene la câmpul 4 (după ce în prealabil a fost verificat în privința validității în baza
de date SEED).
Întocmirea manuală a celor cinci exemplare DAI se va efectua, similar
livrărilor interne la cisterna între fabrici, de către departamanetul Supply Chain Local,
o copie xerox fiind transmisă imediat departamentului Contabil local în vederea
întocmirii și depunerii electronice a exemplarului 5 la autoritatea vamală, cel târziu în
ziua lucrătoare imediat următoare.
De asemenea, departamentul Contabil va urmării ca în maxim 45 de zile
lucrătoare exemplarul 3 al DAI să se întoarcă vizat de autoritatea vamală din statul
beneficiarului extern. În caz contrar, în maxim 5 zile de la constatare trebuie anunțate
autoritățile vamale (declarație cod 122) și efectuată plata accizei în maxim 7 zile.
Transferul de bere vrac între fabrici
Având în vedere faptul că fabrica de bere este autorizată ca antrepozit fiscal de

producție, pot fi efectuate transferuri de bere la cisternă (semifabricate) în regim
suspensiv, plata accizei efectuându-se abia după îmbutelierea și încadrarea la produsele
finite în antrepozitul de producție primitor.
Exemplarul cinci va fi întocmit manual (alături de exemplarea 1-4) de către
antrepozitul BERE expeditor și depus, atât fizic, cât și electronic (dischetă/ email) la
autoritatea vamală locală, cel târziu în ziua imediat următoare expedierii.
Exemplarul patru se va depune de către, antrepozitul Tuborg primitor, cel târziu
ziua lucrătoare imediat următoare recepției (după vizarea vamală a exemplarelor 2,3,4)
la unitatea vamală zonală.
Exemplarul trei vizat de vamă se va înapoia antrepozitului fiscal de expediție
(termen legal 45 de zile lucrătoare).
Exemplarul doi se va arhiva de către primitor.
La un transfer de bere se va întocmi un singur aviz și un singur DAI.
STUDIU DE CAZ
Raportări fiscale/ gestionare formulare DAI
1. Situațiile centralizatoare privind achizițiile și livrările de bere
Începând cu 1 ianuarie 2007, având în vedere calitatea de operator înregistrat, trebuie

depusă lunar până la data de 15 ale lunii următoare, la Direcția Generală de Administrare a
Marilor Contribuabili București, o situație centralizatoare a tuturor achizițiilor de bere din alte
state membre ale Uniunii Europene, a ieșirilor (detaliu la nivel de factură), precum și a
stocurilor inițial și final de astfel de produse.
Datele necesare respectivei raportării sunt transmise lunar, în vederea verificării
formale și depunerii declarației către autoritatea fiscală competentă.
2. Declarațiile privind accizele aferente diferențelor (cod 122)
În cazul în care departamentul contabil din antrepozitul fiscal de expediere (atât pentru
livrări intracomunitare, cât și pentru transferuri între fabrici) nu a primit în termenul legal (45
de zile lucrătoare) exemplarul 3 al DAI vizat de vama din raza teritorială a antrepozitului
fiscal de sosire, va solicita plata accizelor împreună cu nota explicativă referitor la
împrejurărilor care au condus la asemenea situație.
Gestionare formulare DAI

În funcție de necesarul estimat de transport în regim suspensiv (livări intracomunitare /
transferuri interne de bere vrac), fiecare departament Supply Chain local formulează o
solicitare către departamentul contabil local menționând numărul de formulare DAI care vor
trebui aprovizionate în vederea utilizării în perioada următoare (6 luni/ un an).
Departamentul contabil local pregătește documentația cerută de lege, efectuează plata
și ridică formularele DAI de la autoritatea vamală locală. În cazul în care nu este posibilă
aprovizionarea pe plan local, documentația va fi înaintată către departamentul de taxe în
vederea soluționării acesteia la DGAMC.
Formularele DAI aprovizionate vor fi înregistrate în gestiunea corespunzătoare, apoi
transmise pe bază de bon de consum Departamentului Supply Chain solicitant care ține
evidența lor la nivel de fiecare formular în baza Fișei de evidență DAI, arhivând exemplarul 1
și 3 pentru toate DAI-urile emise valabil și toate exemplarele (1,2,3,4,5) pentru cele anuale.
Departamentul contabil local va efectua punctajul periodic și împerecherea
exemplarului 3 primit de la antrepozitul destinatar cu exemplarul 1.
Reflectarea și înregistrarea accizei în contabilitate
Lunar societatea întocmește jurnalul privind vânzările de produse supuse accizelor.
1) Înregistrarea în contabilitate
Înregistrarea accizei în financiar, se va face zilnic pentru ziua precedentă, în baza

jurnalului de acciză – emis pentru ziua precedentă.
STUDIU DE CAZ
Sumele calculate ca accize și datorate bugetului de stat sunt înregistrate în

contabilitatea unității în contul 446 ”alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” folosind drept
formular de înscriere nota de contabilitate.
2) Declararea accizelor
Declarația prind accizele, cod 14.13.01.03/a, se completează și se depune de către

plătitorii de accize, cărora le revin, potrivit titlului VII din legea nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal, obligațiile de plată la bugetul de stat cuprinse în Nomenclatorul prinvind accizele.
Operatorii economici importatori de produse accizabile nu vor cuprinde în declarație
accizel aferente produselor provenite din import, care se declară în declarația vamală.
Se depune la autoritatea fiscală competentă până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei la care se referă declarația, cu excepția situațiilor enumerate mai jos, pentru
care declarațiile se vor depune în termen de 5 zile:
 Pierderi sau lipsuri;
 Un produs scutit de accize folosit în orice scop ce nu are legătură cu scutirea;
 Un produs energetic oferit spre vânzare sau folosit drept combustibil pentru un
motor pentru încîlzire;
 Produs accizabil depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care se anulează
autorizația.
Declarația privind accizele se completează cu ajutorul programului de asistență.
Formularul se depune în format hîrtie, semnat și șampilat conform legii, cu codificarea
informației prin cod de bare, conform prevederiloe OMEF 125/2008. Contribuabilii mari
depun formularul prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prin intermediul
sistemului electronic național, în conformitate cu prevederile legale. Contribuabilii mari,
persoane juridice, sunt contribuabilii cu cifra de afaceri raportată în situațiile financiare
încheiate la data de 31 decembrie a anului precedent celui în care se efectuează actualizarea,
mai mare sau egală cu 70 milioane lei (RON), inclusiv entitățile rezultate în urma divizării
acestora ori a fuziunii cu alți contribuabili, cu excepția celor aflați în procedură de insolvență.
Contribuabilii care dețin certificat digital pot depune formularul prin mijloace
electronice de transmitere la distanță, pe site-ul MEF, portalul ANAF, ”decont privind
accizele”.
Decontul privind accizele, cod 14.13.01.03 se completează de către plătitorii de accize.
Decontul privind accizele se depune anual, până la data de 30 aprilie a anului următor
celui de raportare.
Organul fiscal competent este organul fiscal în a cărui rază teritorială plătitorul își are
domiciliul fiscal sau la care este luat în evidența fiscal, după caz.
Decontul privind accizele se depune la organul fiscal competent. Formularul se
completează cu ajutorul programului de asistență și se depune, după caz:
 În format hârtie, semnat și ștampilat conform legii, cu codificarea informației prin
cod de bare conform prevederilor OMEF 125/2008
 Prin mijloace electronice de transmitere la distanță.
În decont se înscriu sumele cumulate pentru anul de raportare. În cazul în care
plătitorul corectează decontul depus inițial, decontul rectificativ se întocmește pe
același model de formular, înscriind X în spațiul special prevăzut în acest scop.
STUDIU DE CAZ
CONCLUZII
Aplicarea Directivelor si Reglementarilor U.E. si aplicarea legislatiei

corespondente în statele membre este determinata în baza unor principii ce sustin
legislatia europeana, fie în domeniul fiscal, civil sau penal. Ar fi incorect sa se
presupuna ca orice stat membru poate fi considerat o paradigma în termeni de colectare
a impozitelor si în materie de reglementari fiscale. Totusi, este o datorie obligatorie a
tuturor statelor membre sa admita anumite principii în aplicarea legilor lor, fie ca
acestea sunt fiscale sau de alta natura.
Aceste principii, la care deseori se face referire ca „adevaruri esentiale” pot fi
rezumate, precum urmeaza:
 tratament egal (nediscriminare);
 proportionalitate;
 certitudine legislativa;
 protectia aspiratiilor legitime;
 protectia drepturilor fundamentale (ale cetateanului).
Aceste principii obligatorii sunt subliniate în studiu pentru ca aplicarea lor
ferma va inhiba flexibilitatea pe care a avut-o România pâna acum în adoptarea ad-hoc
a legislatiei specifice, pentru a favoriza cresterea economica a anumitor industrii si
firme.
În privinta accizelor, principalele constatari sunt :
a) în plus fata de produsele supuse accizelor în mod traditional - hidrocarburile,
alcoolul alimentar si tutunul, România are taxe pe folosirea si consumul casnic pentru
un mare numar de produse, de la arme sportive pâna la cafea ;
b) ratele sunt cu mult sub limitele permise în cadrul UE (ceea ce nu este
surprinzator având în vedere diferenta uriasa între veniturile medii din UE si România)
;
c) nu exista cadrul formal pentru antrepozitele fiscale
La începutul fiecarui an (2000, 2001 si 2002), Guvernul a supraevaluat de
fiecare data în previziunile sale nivelul de venituri din colectarea accizelor. În 2000,
estimarea Guvernului nu a fost cu mult diferita fata de realitate pâna în aprilie. Apoi,
Guvernul s-a bazat pe implementarea Legii 27/2000, ce consolida legislatia referitoare
la accize si punea la dispozitie cadrul necesar pentru o mai buna administrare fiscala si
a anticipat venituri mai mari din colectarea accizelor.
Din păcate, noile niveluri ale accizelor au fost considerate prea ridicate de către
comercianti care au preferat să riste, implicându-se în economia subterana, accentuând
STUDIU DE CAZ
astfel evaziunea fiscala. Supraevaluarea dramatica a veniturilor a facut Guvernul să

reconsidere estimarile pentru a doua luna la rând, în iunie 2000. Efectele Legii 27/2000
au început sa fie vizibile atunci când colectarea a început sa se îmbunatateasca
progresiv pâna în octombrie, când Guvernul a marit estimarile colectarii pentru
sfârsitul anului. Din nou, estimarile au fost însa optimiste, întrucât Guvernul a trebuit
sa reajusteze, în minus, estimarile în decembrie, pentru a converge catre suma totala
efectiv rezultata din colectarea accizelor.
În 2001, din nou, Guvernul a fost prea optimist în ceea ce privește nivelul
colectării.
În mai, a fost fortat să reducă estimările datorita sumelor mici colectate. Apoi,
începând cu luna iulie, procesul de colectare s-a îmbunatatit si Guvernul a facut
estimari mai ridicate. În octombrie o alta crestere a estimarilor a fost necesara, pentru a
converge catre suma efectiv colectata. La începutul anului 2002, se pare că din nou,
Guvernul a trebuit să facă ajustări considerabile la estimările făcute.
Evoluția prezentata mai sus ofera o privire de ansamblu asupra
imprevizibililtatii veniturilor provenite din accize. Acest caracter imprevizibil este
explicat, pe de o parte, de comportamentul specific al platitorilor, care încearca în
permanenta sa evite impozitele si, pe de alta parte, de fragilitatea administratiei fiscale
si a colectarii impozitelor.
În ceea ce priveste capacitatea administrativa, Uniunea Europeana a pus la
dispozitia Ministerului Finantelor Publice un instrument de înfratire. În prezent, Spania
sprijina România în aceasta problema, ca parte a unei scheme mai largi a UE, în cadrul
planului Business Change Management , care este un program pe patru ani, destinat sa
continue fosta initiativa FISCALIS.
Mai mult, în Acordul Stand-by, semnat cu FMI, Guvernul României s-a angajat
să întareasca administratia fiscala prin cresterea numarului de inspectori fiscali cu 500,
pâna în 2002. În opinia noastră, o astfel de masura este departe însa de a rezolva
problema colectarii impozitelor.
Problema în discuție se pare ca este nu lipsa de personal, ci tehnicile de management si
know-how-ul în domeniul impozitelor, ce nu sunt foarte bine stăpânite de administratia
română.
STUDIU DE CAZ

Dizertatie Cristina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dizertatie Cristina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMPUNEREA CONSUMULUI PRIN INTERMEDIUL ACCIZELOR

În condiţiile complexe ale mecanismelor pieţei concurenţiale şi în legătură directă cu

IMPOZITELE SPECIALE PE CONSUM ÎN CADRUL SISTEMULUI

1.1. Definirea accizelor. Scurtă introducere în problematica

Taxele de consumaţie sunt impozite indirecte, suportate de consumatori, care se

1.2. Produse accizabile

Concentrația zaharometrică exprimată în grade Plato, în funcție de care se calculează și

b) Pentru vinuri spumoase,, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare:

*din punctul de vedere al accizelor , vinurile se împart în:

 au o concentrație alcoolică mai mare de 13% în volum, dar nu depășește 15% în

c) Pentru alcoolul etilic:

e) Pentru ţigări şi ţigări de foi:

Codul fiscal împarte produsele din tutun în următoarele categorii:

g) Pentru produse energetice

Pe lângă produsele energetice discutate, orice al produs, cu excepţia turbei, destinat a fi

1.3. Scutiri la plata accizelor

1.4. Obligaţiile plătitorilor de accize

1.5. Măsuri speciale privind supravegherea producţiei, importului

Sistemul de supraveghere se aplică tuturor antrepozitarilor autorizați pentru producția

Deasemenea, supraveghetorii fiscali au obligația de a înregistra, într-un registru

Livrarea alcoolului și a distilatelor în vrac se va face direct de la antrepozitar autorizat

2.2. Aportul accizelor la constituirea veniturilor financiare publice

Contribuția accizelor la bugetul statului 2001 - 2008

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Venituri totale Venituri fiscale Impozite indirecte

*Fig. 2.1. Contribuția accizelor la bugetul de stat

Ani Venituri Venituri Venituri fiscale Accize

*Tabelul 2.1. Veniturile la bugetul de stat

Pronind de la acest tabel am realizat reprezentarea grafică a structurii și dinamicii

Structura si dinamica veniturilor din accize

35.14% 35.51% 37.69% 37.05%

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

*Fig 2.2. Structura și dinamica veniturilor din accize

Analizând ponderea accizelor în cadrul impozitelor indirecte în ultimii opt ani, se

Raportând nivelul accizelor în perioada prezentată la nivelul veniturilor totale ale

Categorii de venituri Milioane lei Pondere

*Tabelul 2.2. Veniturile la bugetul statului în semestrul I 2009

Categorii de venituri 2005 2006 2007 2008 2009 2010

*Tabelul 2.3. Evoluția și prognoza veniturilor la bugetul de stat 2005-2010

Tabelul de mai sus prezintă evoluția pentru perioada 2005-2008 precum și

2.3. Armonizarea legislației românești privind accizele cu acquis-ul

Accizele reprezintă un venit important al bugetelor statelor membre, respectiv,

 DE REŢINUT: Armonizarea accizelor vizează:

Reglementările generale se referă la produsele ce fac obiectul accizelor şi la deţinerea,

2.3.1. Armonizarea accizelor la produsele din tutun

Categoriile de produse din tutun purtătoare de accize care fac obiectul

Armonizarea cotelor de accize la produsele din tutun a urmărit două obiective6:

b) Aplicarea unor cote unice la nivelul U.E.

În continuare am centralizat într-un tabel toate datele cu privire la cotele de accizare a

Suedia 31,87 12,65% 17,61% 39,20% 251,88 130,62 51,90%

* Tabelul 2.4. Accizarea țigaretelor în statele membre ale Uniunii Europene

2.3.2. Armonizarea accizelor la băuturile alcoolice

 DE REŢINUT: Armonizarea accizelor a urmărit, ca şi în cazul produselor din

Uniunea Europeană a stabilit obligaţia practicării unor cote minime, în sume

2.3.3. Armonizarea accizelor la produsele energetice şi electricitate

În statele membre, politicile fiscale privind accizele şi alte impozite la

miniştrilor finanţelor şi economiei. De asemenea, acest consens nu a fost realizat nici

2.4.1. Prezentarea generală a societății

Procesul de fabricare a berii cuprinde șapte etape, respectiv:

2) Maturarea: mustul limpede este separat de borhot; în decursul procesului de

4) Fermentarea cu drojdie: zaharurile sunt transformate în alcool; Mustul aerat se

5) Filtrarea: se îndepărtează toate resturile de celulele de drojdie și toate particulele

Programul de verificare a calitatii este stabilit din Danemarca si prevede efectuarea