Sunteți pe pagina 1din 9

VITAMINE LIPOSOLUBILE

• Vitamina A si β–carotenii
• Vitamina D – Hormonul D
• Vitamina E
• Vitamina K

HIDROSOLUBILE
• Acid ascorbic- vitamina C
• Tiamina- vitamina B1
• Riboflavina- Vitamina B2
• Niacina- vitamina B3-PP
• Acid Pantotenic- vitamina B5
• Biotina
• Piridoxina-vitamina B6
• Cobalamina-vitamina B12
• Acid folic -vitamina B9

Vitamina A

Conform nomenclaturii internationale de chimie- vitamina A+derivatii sai=RETINOIZI


DAR!!! Nu face distinctia intre produsii naturali si cei sintetici

Din punct de vedere biologic/medical :


Termenul de vitamina A se aplica tuturor compusilor care au activitate biologica similara cu cea
a vitaminei A-retinol, retinil ester
Retinoizii- Derivati sintetici ai vitaminei A-acid retinoic si derivatii sai-exercita doar unele efecte
ale vitaminei A- nu influenteaza spermatogeneza si vederea
3 forme cu activitate metabolica
- retinol
- retinal/retinaldehida
- acid retinoic

1
Retinolul din depozite este esterificat cu acizi grasi (frecvent palmitat)-retinil esteri –in alimente
ei sunt frecvent legati de proteine- SURSA animala
carotenoizi- SURSA vegetala
-β carotenii- au activitate vitaminica
- sunt convertiti in retinol

- depozitul cel mai important de vitamina A -50–80 %- este in FICAT


Functii- derivatii vitaminei A isi exercita efectele prin mecanisme diferite
Retinol este forma de transport- si intermediar metabolic
Retinal –component esential pentru analizatorul optic
Acid Retinoic – efecte pe proliferare si diferentiere tisulara
Esterii de Retinil – forma de depozit- ficat, si alte organe a caror buna functionare depinde
de vitamina A- retina, testicule, plamani
Compusi Glucuronidati- forma de excretie a vitaminei
- se pare ca au roluri biologice- crestere si diferentiere in vitro

• Mentinerea vederii optime


• Acidul retinoic actioneaza ca hormon- modeleaza expresia genica
• Diferentiere celulara
• Implicata in sinteza de glicoproteine –cu rol in recunoasterea intercelulara
• Crestere si dezvoltare
• Functii imune
• Reproductive
Vitamina A: Surse si necesar zilnic
 Dieta mixta- vitamina A provine din esterii de retinil din produsele animale
 Consum de 5–10 g ficat/zi este suficient pentru a acoperi necesarul zilnic de vitamina A

• SURSE- de vitamina A- ton, hering, cod


- Lapte, branza, oua

NECESAR –exprimat in echivalenti ai activitatii retinale (RAE) –


0.3- 0.6 mg pentru copii
0.7- 0.9 mg pentru femei si barbati (1000 μg RAE ~3000 UI)
2
-Necesarul creste in sarcina si lactatie
-se recomanda suplimentare cu 0.7 mg/zi in sarcina si cu 0.6 mg/zi in lactatie
Vitamina A: riscuri
SARCINA- Recomandarile oficiale subliniaza ca trebuie evitat consumul de ficat
NU s-au evidentiat cu certitudine efecte teratogene secundare consumului de ficat
TOTUSI recomandarea ramane- se bazeaza pe faptul ca folosirea acidului retinoic pentru acnee
severa poate duce la pierderi de sarcina si malformatii
Deoarece acidul retinoic nu poate fi metabolizat la formele sale reduse- retinal, retinol nu este
clar demonstrat daca aceste efecte apar ca urmare a consumului de vitamina A din alimente!! Se
recomanda totusi femeilor care vor sa ramana insarcinate precum si celor care sunt in primul
trimestru de sarcina sa nu consume ficat

Retinoizii sintetici (analogi de vitamina A)- folositi in dermatologie- foarte teratogeni →


dupa tratamente de acest fel la femei- se recomanda contraceptive-12 luni dupa tratament-
deoarece retinoizii sintetici sunt retinuti in organism
Hipervitaminoza A- apare mai ales la copii dupa administrarea de medicamente
!!!! Toxicitatea cronica- aport crescut pe durata lunga de timp> 7.5–9 mg/zi la adulti-determina:
- afectarea SNC- cefalee, greata,ataxie, anorexie
- afectarea ficatului- hepatomegalie-cresterea formarii de colagen,hiperlipidemie
- os: dureri oasase, ingrosarea oaselor lungi, hipercalcemie, calcificarea tesuturilor moi
- piele uscata, descuamare, alopecie
Deficitele de vitamina A- importanta crescuta
 Deficite primare -aport insuficient (alimentatie predominant vegetariana)
 Deficite secundare- in malabsorbtia secundara aportului insuficient de grasimi,
insuficienta biliara, pancreatica, boli hepatice, malnutritie proteica, deficit de zinc
 Deficitul de vitamina A- cauza principala de pierdere a vederii in SUA la persoanele peste
65 ani.

 orbire
 tulburari ale dezvoltarii embrionare
 avorturi spontane

3
 tulburari ale spermatogenezei
 hipercheratoza
 risc de infectii- frecvent respiratorii

Carotenoizii

• Origine in plante

• Carotenoizi- Exista mai multe tipuri diferite (sute) in plante- doar 40 au activitate
provitaminica A
La om cei mai importanti sunt:
β-carotenii sunt responsabili de culoarea portocalie din morcovi
licopen- pigmentul principal din rosii si ardei rosu
xantofilii- Determina culoarea galbena din frunzele de toamna (luteina)
Zeaxantina- culoarea galbena a porumbului
β-carotenii-liposolubili- Se absorb in intestinul subtire impreuna cu lipidele
Rata de absorbtie din plante- 10-50% cu variatii mari de la individ la individ
Depozite- predominant in tesutul adipos- mai putin in ficat
Β –carotenii sunt netoxici si nonteratogenici.
- Pe langa proprietatile ca provitamina A –proprietati specifice
β-carotenii- essentiali pentru om.
Rol de “antioxidant”- Efect antioxidant optim/preventie cancer- se recomanda ~15–50 mg/zi
Majoritatea plantelor contin β-caroteni in concentratii variabile=cei mai importanti carotenoizi
Nu exista in acest moment recomandari precise pentru aportul de β-caroteni.

Vitamina D-calciferol
PRECURSORI DE VITAMINA D
- DEHIDROCOLESTEROL- sterol de origine animala- sub influenta radiatiilor UV – se
formeaza colecalciferol sau vitamina D3
- ERGOSTREOL sterol din plante- sub influenta radiatiilor UV – se formeaza ergocalciferol sau
vitamina D2
- D2 si D3 au aceeasi activitate vitaminica

4
- Exista si forme sintetice de vitamina D- folosite in tratamentele tulburarilor homeostaziei
calcemice
- vitamina D – este ea o vitamina? Sau hormon?
–DEOARECE in conditii adecvate are loc sinteza endogena in timpul expunerii la soare-
necesarul din alimente apare doar atunci cand nu exista suficienta expunere la lumina
-actioneaza ca un hormon steroidian
Colesterol →7-dehidro-colesterol → in piele sub influenta UV, lumina, caldura colecalciferol=
CALCIOL→ Ficat Hidroxilarea in pozitia 25→ 25-hidroxi colecalciferol CALCIDIOL →
RINICHI celule tubulare proximale hidroxilare in pozitia 1→ 1,25-dihidroxicolecalciferol- 1,25-
(OH)2-D3- forma activa= hormon CALCITRIOL
 Absorbtie intestinala- impreuna cu lipidele
 Rata de absorbtie-50%
 Vitamina D sintetizata in piele (din colesterol) intra in sistemul capilar si se leaga de
proteine fixatoare de vitamina D- DBP
 vitamina D din alimente- liposolubila- absorbita→ transportata spre ficat prin CM/legata
de DBP/transcalciferin
 Depozitele de la nivelul ficatului sunt reduse
Vitamina D- Roluri
 Homeostazia calciului si a fosforului
 Intestin- absorbtia calciului
 Oase- responsabila de mineralizare
 Rinichi- creste reabsortia Calciu
- creste excretia de fosfor
 activeaza canalele de calciu voltaj dependente in muschi- regleaza transportul membranar
de calciu
 pancreas- Influenteaza secretia de insulina
 Piele- influenteaza cresterea si diferentierea celulara
 Exista receptori in celulele sistemului imunitar
 receptori la nivelul celulelor tumorale- inhiba proliferarea celulara
Vitamina D- surse
 Surse naturale- limitate

5
 Ficat de peste- continut crescut de vitamina D
 Ulei de peste- folosit cu succes in preventia si tratamentul deficitelor de vitamina D
 peste cu cel mai mare continut- hering, cod
 Lapte de vaca- neglijabil, dar creste odata cu continutul in grasimi -Frisca, branza, iaurt,
margarina, unt, oua
 ciuperci
 Lapte de mama- cantitati reduse

 Metabolitii vitaminei D din laptele de mama- sunt mult mai activi- riscul de aparitie a
rahitismului este in general scazut la nou nascutii alaptati exclusiv la san
Vitamina D- aport necesar
Necesarul exogen depinde de durata si intensitatea expunerii la UV si de sinteza endogena a
vitaminei D
In primul an de viata daca nu se consuma produse lactate fortificate- este necesar un supliment de
vitamina D de 400 IU tableta-
Aportul la copii, adolescenti, varstnici- inadecvat
persoane cu risc de deficit- persoane cu piele de culoare inchisa, cele cu malabsorbtie lipidica, cei
care lucreaza in medii fara expunere la soare
Vitamina D-exces si deficit
 supradozaj→ hipercalcemie –voma si ameteli.
 → in timp nefrocalcinoza.
La adulti –efecte toxice la aport de 500–1000 μg vitamina D/zi
copii- la >150 μg/zi (10 ori doza profilactica).

Aceste doze nu sunt atinse prin expunere masiva la UV/ sau din alimente
- Deficitele de vitamina D- copii- rahitism/ adult- Osteomalacia

Vitamina E- metabolism
Cuprinde doua clase de substante biologic active
- α-tocopherol
- tocotrienoli

6
Absorbtie in intestin impreuna cu lipidele
Rata medie de absorbtie- 20 %-70%
Vitamina E absorbita este incorporata in chilomicroni- transportata in circulatia generala
In ficat- Vitamina E este incorporata in VLDL
Depozite- tesutul adipos si muschi
Vitamina E- roluri, surse
Roluri- α-tocoferolul-intra in structurile lipidice membranar- si are efect ANTIOXIDANT-
protectie a membranelor lipidice si a depozitelor lipidice impotriva peroxidarii
Este scavenger al radicalilor liberi- reduce radicalii liberi in metaboliti fara efecte nocive prin
donarea de H+
Rol important antioxidant in procesul de imbatranire, cancer, boli cardiovasculare, diabet zaharat
Rol in reglarea expresiei genice si a proceselor de semnalizare celulara
Vitamina E- roluri, surse
Surse- exclusiv din plante
seminte de plante- si uleiurile lor.
α-tocoferol
γ-tocoferoli
- germeni de grau, seminte de floarea soarelui, seminţe de bumbac, şi ulei de măsline
contin α-tocopherol (50–100 %)
- γ-tocopherol- are 10 % din activitatea biologica- soia si ulei de porumb
Vitamina E- necesar
Necesar- Aportul adecvat de vitamina E depinde de consumul de acizi grasi polinesaturati
Se suplimenteaza cu 0.5 mg RRR-α-tocopherol pentru fiecare gram de acizi grasi (diene)
Cei care au o dieta redusa in grasimi- risc deficit de vitamina E datorita aportului redus de uleiuri
vegetale
Suplimentare vitamina E- pacientii cu malabsorbtie a grasimilor, fibroza chistica, boala
coronariana

7
Vitamina K
1930- proprietati antihemoragice
“vitamina coagularii”
Compusi cu activitate biologica a vit K:
- Vitamina K1 naturala- (filoquinona) din legume verzi cu frunze
- K2 (menaquinona) compusi sintetizati de bacteriile intestinale
- menadiol si menadiol diacetat- compusi sintetici- ce pot fi metabolizati la filoquinona
Vitamina K-metabolism
ABSORBTIE- activa in intestinul subtire proximal in timpul digestiei lipidelor si transportate
spre ficat sub forma de CM
Circula in toate formele de fractiuni lipoproteice- mai ales VLDL
Rata de absorbtie este 20–70 %.
Vitamina K2 –sintetizata de bacteriile din intestinul subtire distal si colon - DAR concentratia
bilei acide este scazuta- absorbtia K2 este fara mare importanta
Vitamina K-roluri
1. rol in coagulare- utilizat ca tratament
- Factori inactivi ai coagularii sintetizati in ficat si activati de catre γ-glutamil carboxilaza-
vitamina K=cofactor
- Factorii Coagularii II, VII, IX, si X, inhibitorii coagularii proteinele C si S, eliberati in sange
se fixeaza pe membranele fosfolipidice
- La nou nascut- sunt prezente toate componentele sistemului cagularii DAR factorii dependenti
de vitamina K nu ating nivelul de activitate al adultului decat in saptamani sau luni
- Nivelele scazute din laptele matern/lapte de vaca → deficite ale vitaminei K la copii → este
necesara suplimentarea profilactica
- Antagonisti ai vitaminei K- derivatele de cumarina- folosite in preventia trombozei
2. rol in formarea (carboxilarea) osteocalcinei- proteina osoasa care inhiba mobilizarea
calciului din os in perioada postmenopauza
3. Glaproteinele matrix care se gasesc in oase, rinichi, plamiani, inima- vitamin K dependente
Vitamina K-surse, necesar
vitamina K1- plante verzi – rol in fotosinteza
Bacteriile Gram-positive, Escherichia coli si Bacteroides fragilis produc vitamina K2

8
Vitamina K poate fi obtinuta din alimente de origine vegetala si animala
SURSE- EXCELENTE- varza, brocoli, arpagic green
!!!! Recomandarile actuale- pacientii care urmeza tratament cu cumarinice nu trebuie sa
urmareasca continutul in vitamina K al alimentelor, atata timp cat isi mentin dieta curenta
DACA are loc o modiicare semnificativa a dietei- ex. De la alimentatie mixta la cea strict
vegetariana→control timp de protrombina
Vitamina K necesar
Estimarea Aportului de vitamina K- imprecis- ?sinteza de catre bacteriile intestinale
Adulti- se estimeaza 65–80 μg/zi
Necesarul creste in sarcina si lactatie
O dieta mixta asigura un aport de vitamina K mai mult decat suficient
Nu s-a evidentiat toxicitate alimentara a vitaminei K
Deficite- frecvent la copiii care sunt hraniti exclusiv cu lapte de mama → sangerari, forma cea
mai grava- sangerari la nivelul ventriculilor din SNC→ leziuni ireversibile/deces