ADUNAREA PARLAMENTARA A CONSILIULUI EUROPEI

REZOLUTIA 1003 (1993)

referitoare la etica jurnalistica

Adunarea afirma urmatoarele principii etice pentru jurnalism si

considera ca acestea ar trebui aplicate în cadrul profesiunii în întreaga Europa.

Stiri si opinii
1. În plus fata de drepturile si obligatiile prevazute în normele legale relevante,
presa are o responsabilitate etica fata de cetateni si societate, care trebuie
subliniata în prezent, când informarea si comunicarea joaca un rol foarte
important în formarea atitudinilor personale ale cetatenilor si în dezvoltarea
societatii si a vietii democratice.
2. Profesiunea de jurnalist include drepturi si obligatii, libertati si
responsabilitati.
3. Principiul de baza al fiecarui considerent etic al jurnalismului este ca trebuie
facuta o distinctie clara între stiri si opinii, astfel încât sa fie imposibil ca acestea
sa fie confundate. Stirile sunt informatii referitoare la fapte si date, în timp ce
opiniile reflecta gânduri, idei, credinte sau judecati de valoare din partea
societatilor de presa, a editorilor sau a ziaristilor.
4. Difuzarea de stiri ar trebui sa se bazeze pe sinceritate, asigurata prin mijloacele
adecvate de verificare si dovada, si impartialitate în prezentare, descriere si
narare. Zvonurile nu trebuie confundate cu stirile. Titlurile si rezumatele stirilor
trebuie sa reflecte cât mai fidel esenta faptelor si datelor prezentate.
5. Exprimarea opiniilor poate implica gânduri si comentarii privind informatii V
sau remarci generale despre stiri aferente unor evenimente reale. Desi opiniile
sunt în mod necesar subiective si, în consecinta, nu pot si nu trebuie sa fie supuse
criteriilor de corectitudine, trebuie sa ne asiguram ca opiniile sunt exprimate în
mod sincer si etic.
6. Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau actiuni
referitoare la persoane sau la institutii, nu trebuie sa încerce sa nege realitatea
faptelor sau a datelor.

Dreptul la informare ca un drept fundamental al omului -

editori, proprietari si ziaristi
7.Activitatea presei este una de “intermediere” si de furnizare a unui serviciu de
informare, si drepturile pe care le detine în legatura cu libertatea de informare
depind de destinatarii acesteia, adica de cetateni.
8. Informarea este dreptul fundamental care a fost subliniat prin jurisprudenta
Comisiei si a Curtii Europene a Drepturilor Omului si recunoscut în baza
articolului 9 al Conventiei Europene pentru Televiziunea Transfrontiera, precum
si de catre toate constitutiile democratice. Titularul dreptului este cetateanul, care
are si dreptul aferent de a cere ca informatiile furnizate de ziaristi sa fie transmise
în mod corect, în cazul stirilor, si cu sinceritate, în cazul opiniilor, fara interventia
externa a autoritatilor publice sau a sectorului privat.
9. Autoritatile publice nu trebuie sa considere ca detin în proprietate informatia.
Reprezentativitatea publica a acestor autoritati furnizeaza baza legala pentru
eforturile de a garanta si de a extinde pluralismul în presa si cele de a asigura
crearea conditiilor necesare pentru exercitarea libertatii de exprimare si a
dreptului la informare, excluzând cenzura prealabila. De altfel Comitetul de
Ministri este constient de acest fapt, dupa cum demonstreaza Declaratia
referitoare la Libertatea de Exprimare si Informare adoptata la data de 29 aprilie
1982.
10. Atunci când se abordeaza problema jurnalismului trebuie retinut ca acesta se
bazeaza pe presa, care e sustinuta de o structura corporativa în interiorul careia
trebuie facuta distinctia între editori, proprietari si ziaristi. Din aceasta cauza nu
trebuie protejata numai libertatea presei, ci si libertatea în cadrul presei, prin
evitarea oricaror presiuni interne.
11. Organizatiile de stiri trebuie sa se considere agentii socio-economice speciale
ale caror obiective antreprenoriale trebuie sa fie limitate de întrunirea conditiilor
de furnizare a accesului la un drept fundamental.
12. Organizatiile de stiri trebuie sa manifeste transparenta în chestiunile legate de
proprietatea si administrarea presei, dând posibilitatea cetatenilor sa se convinga
în mod clar de identitatea proprietarilor si de dimensiunea interesului economic
al acestora în presa.
13. În interiorul organizatiei de stiri, editorii si ziaristii trebuie sa coexiste, tinând
cont de faptul ca respectul legitim fata de orientarile ideologice ale editorilor si
ale proprietarilor este limitat de exigente imperative constând în raportarea de
stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential în vederea respectarii
dreptului fundamental la informatie al cetatenilor.
14. Data fiind natura acestor cerinte, trebuie sa întarim protectia libertatii de
exprimare a ziaristilor care sunt cei care, în ultima instanta, transmit informatia.
În acest sens trebuie sa extindem si sa clarificam în mod legal natura clauzei
constiintei si a secretului profesional fata de sursele confidentiale, armonizând
prevederile nationale cu privire la aceasta chestiune astfel incât acestea sa poata
fi aplicate în contextul mai larg al Europei democratice.
15. Nici editorii, nici proprietarii si nici ziaristii nu ar trebui sa considere ca sunt
proprietarii stirilor. Organizatiile de stiri trebuie sa trateze informatiile nu ca pe
o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetateanului. În acest scop, presa nu ar
trebui sa exploateze nici calitatea si nici continutul stirilor sau a opiniilor pentru
a mari propagarea de ziare periodice sau a audientei ori pentru a mari profiturile
obtinute din reclama.
16. Daca dorim sa ne asiguram ca informatiile sunt tratate în mod etic, publicul
vizat trebuie luat în considerare ca persoane individuale, si nu ca o masa.

Functia jurnalismului si activitatea sa etica

17. Informarea si comunicarea, asa cum sunt transmise de catre jurnalism prin
presa, cu un sprijin important din partea noilor tehnologii, au o importanta
decisiva pentru dezvoltarea persoanei si a societatii. Ele sunt indispensabile
pentru viata democratica, deoarece daca se doreste ca democratia sa se dezvolte
complet, aceasta trebuie sa garanteze cetatenilor participarea la problemele
publice. Este de ajuns sa spunem ca aceasta participare ar fi imposibila daca
cetatenii nu ar fi primit informatiile referitoare la chestiuni publice de care au
nevoie si care trebuie sa fie furnizate de presa.
59
Capitolul IV
18. Importanta informatiilor, mai ales a stirilor de radio si de televiziune, pentru
cultura si educatie, a fost subliniata în Recomandarea Adunarii 1067. Efectele
acesteia asupra opiniei publice sunt evidente.
19. Ar fi gresit sa deducem din importanta acestui rol faptul ca presa chiar
reprezinta opinia publica sau ca aceasta ar trebui sa înlocuiasca functiile specifice
ale autoritatilor publice sau ale institutiilor de natura educationala sau culturala,
precum scolile.
20. Acest fapt ar însemna transformarea presei si a jurnalismului în autoritati si
contra-autoritati (“mediocratie”), fara ca acestea sa reprezinte cetatenii, si nici sa
se supuna acelorasi comenzi democratice ca autoritatile publice, si nu ar poseda
cunostintele specializate ale institutiilor culturale sau educationale competente.
21. În consecinta jurnalismul nu ar trebui sa modifice informatia corecta,
impartiala, sau opinia sincera, în încercarea de a crea sau a forma opinia publica,
deoarece legitimitatea sa sta în respectul efectiv pentru dreptul fundamental la
informare al cetatenilor, ca parte a respectului pentru valorile democratice. În
acest scop, jurnalismul investigativ legitim este limitat de veracitatea si
sinceritatea informatiilor si opiniilor si este incompatibil cu campaniile
jurnalistice desfasurate în temeiul unor pozitii adoptate anterior si a unor interese.
22. În jurnalism, informatiile si opiniile trebuie sa respecte prezumtia de
nevinovatie, în special în cazuri care sunt înca sub judice, si trebuie sa nu emita
judecati.
23. Dreptul indivizilor la intimitate trebuie respectat. Persoanele care detin
functii în viata publica au dreptul la protectia vietii private, exceptie facând cazul
în care viata privata a acestora poate avea efect asupra vietii lor publice. Faptul
ca o persoana detine o functie publica nu priveaza respectiva persoana de dreptul
de a i se respecta viata privata.
24. Încercarea de a obtine un echilibru între dreptul la respectarea vietii private,
reflectat în articolul 8 al Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, si
libertatea de exprimare specificata în articolul 10, este bine documentat în
recenta jurisprudenta a Comisiei si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
25. În profesiunea ziaristilor scopul nu scuza întotdeauna mijloacele: în
consecinta informatiile trebuie obtinute prin mjloace legale si etice.
26. La cererea persoanelor implicate, prin intermediul presei, se va corecta, în
mod automat si urgent, si cu toate informatiile relevante disponibile, orice stire
sau opinie transmisa care este falsa sau eronata. Legislatia nationala trebuie sa
stipuleze sanctiuni adecvate si, atunci când este cazul, despagubiri.
27. Pentru a armoniza aplicarea si exercitarea acestui drept în statele membre ale
Consiliului Europei, trebuie sa implementam Hotarârea (74) 26 referitoare la
dreptul la replica – Pozitia persoanei individuale în legatura cu presa, adoptata de
catre Comitetul de Ministri la data de 2 iulie 1974, si de asemenea si prevederile
relevante ale Conventiei Europene pentru Televiziunea Transfrontiera.
28. Pentru a asigura lucrari de înalta calitate si independenta din partea ziaristilor,
acestora trebuie sa li se garanteze o compensatie decenta si mijloace si
instrumente adecvate de munca.
29. În relatiile pe care ziaristul le are în cadrul îndatoririlor sale cu autoritatile
publice sau cu diversele sectoare economice, acesta trebuie sa evite orice tip de
complicitate ce ar putea afecta independenta si impartialitatea jurnalismului.
30. În jurnalistica, elementele controversate sau senzationale nu trebuie
confundate cu faptele importante din punct de vedere al informatiei. În
exercitarea profesiei, ziaristul nu trebuie urmareasca în principal scopul de a
obtine prestigiu sau influenta personala.
31. Având în vedere complexitatea procesului de furnizare a informatiilor, care
se bazeaza din ce în ce mai mult pe utilizarea unor noi tehnologii, rapiditate si
capacitate de sinteza, ziaristii trebuie sa aiba o formatie profesionala adecvata.

Reguli aplicabile echipei editoriale

32. În domeniul jurnalisticii, editorii, proprietarii si ziaristii trebuie sa întretina
relatii strânse. În acest scop, trebuie sa se elaboreze statute pentru echipa
editoriala pentru a se reglementa relatiile profesionale dintre ziaristi, editori si
proprietari în cadrul presei, separat de obligatiile normale impuse de relatiilor de
munca. Aceste statute ar putea sa prevada înfiintarea de consilii editoriale.

Situatii conflictuale si cazuri de protectie speciala

33. În societate apar uneori situatii de tensiune si conflict sub presiunea unor
factori precum terorismul, discriminarea împotriva minoritatilor, xenofobia sau
razboiul. În aceste situatii presa are o obligatie morala de a apara valorile
democratice: respectul pentru demnitatea umana, solutionarea problemelor prin
mijloace pasnice, tolerante, si în consecinta sa se opuna violentei si limbajului
instigator la ura si confruntare si sa respinga toate discriminarile care sunt bazate
pe cultura, sex sau religie.
34. Nimeni nu ar trebuie sa manifeste o pozitie neutra în legatura cu apararea
valorilor democratice. În acest scop presa trebuie sa joace un rol major în
prevenirea tensiunii si trebuie sa incurajeze întelegerea reciproca, toleranta si
încrederea între diversele comunitati în regiunile unde prevaleaza starea de
conflict, asa cum a facut Secretarul General al Consilului Europei încurajând
adoptarea de masuri în vederea întaririi încrederii pe teritoriul fostei Iugoslavii.
35. Având în vedere influenta speciala pe care o are presa, si mai ales a
televiziunii, cu privire la atitudinile copiilor si ale tinerilor, trebuie sa se acorde
mare atentie pentru a se împiedica difuzarea de programe, mesaje sau imagini
care pun într-o lumina favorabila violenta, exploatarea sexuala si consumul de
stupefiante sau folosirea unui limbaj nepotrivit în mod intentionat.

Etica si autoreglementarea în jurnalistica

36. Luând în considerare conditiile obligatorii si principiile de baza enumerate
mai sus, presa trebuie sa se oblige sa se supuna unor principii etice ferme prin
care se garanteaza libertatea de exprimare si dreptul fundamental al cetatenilor de
a primi informatii corecte si opinii sincere.
37. Pentru a se supraveghea aplicarea acestor principii, trebuie înfiintate
organisme sau mecanisme de autoreglementare, care includ editori, ziaristi,
asociatii ale consumatorilor de presa, experti din domeniul academic si
judecatori. Acestia vor raspunde pentru emiterea de hotarâri cu privire la
respectarea preceptelor etice în jurnalistica, cu o obligatie prealabila din partea
presei de a publica hotarârile. Acest lucru va ajuta cetateanul, care are dreptul la
informare, de a emite judecati pozitive sau negative cu privire la munca sau
credibilitatea ziaristului.
62
Capitolul IV
38. Organismele sau mecanismele de autoreglementare, asociatiile
consumatorilor de presa si departamentele universitare competente pot publica în
fiecare an cercetari efectuate a posteriori cu privire la corectitudinea
informatiilor difuzate de catre presa, comparând stirile cu faptele reale. Acestea
ar servi ca un barometru de credibilitate pe care cetatenii l-ar putea folosi ca pe
un ghid al standardelor etice atinse de catre fiecare mijloc sau fiecare sectiune a
presei, sau chiar de catre fiecare ziarist în mod individual. Masurile corectoare
luate pot ajuta simultan si îmbunatatirea modului în care se exercita profesiunea
de jurnalist.
Varianta originala a acestui text, în limbile franceza si engleza poate fi gasita pe
website-ul Curtii Europene a Drepturilor Omului (www.coe.int)