Erori de logică și bias-uri cognitive

1. Erorile de logică care indică manipularea:

 Sperietoarea de ciori: reinterpretarea (fabricarea), suprasimplificarea sau ridiculizarea unei idei

pentru a o ataca mai ușor: Ar trebui să fie mărit bugetul pentru Educație – Adică susțineți că țara
noastră ar trebui să susțină analfabeții funcționali pe care îi scoate Educația românească, în loc să
ne ocupăm de economie și de oamenii cinstiți și muncitori.

 Apelul la autoritate: presupoziția că dacă o figură cu autoritate în domeniul său de lucru susține o
idee, aceasta trebuie să fie adevărată: Liderii Rezist explică foarte clar că susținătorii PSD nu mai
pot fi tolerați, fiindcă ne aflăm într-un moment în care nu ne mai permitem să alimentăm în nici
un fel ciuma roșie care distruge democrația din România.

 Titlul de excepționalitate: în condițiile în care argumentul general nu stă în picioare, se susține că

există condiții speciale care determină validitatea: Studenții americani, susținători ai fostului
președinte, Obama, și a politicilor stîngiste, susțin că deși comunismul a avut un impact
dezastruos în Europa de Est, asta s-a întîmplat fiindcă nu a fost implementat corect.

 Anecdota: transformarea unui caz particular într-un universal: Am prieteni evrei și știu foarte
bine că nu le pasă decît de oportunitățile de afaceri. Amicul meu era în clasa a patra cînd m-a luat
la bătaie fiindcă nu-i adusesem restul de la covrigi, de numai un ban.

 Falsa cauzalitate: presupoziția că dacă între două situații există o legătură, aceasta trebuie să fie
de tip cauzal (corelația este percepută ca relație de cauzalitate): De cînd părinții au început să
citească manuale de educație parentală, copiii lor citesc tot mai puțin. Este clar că educația
parentală dăunează, de fapt, copiilor.

 Ambiguitatea: menținerea unui halou de nedeterminare, pentru a facilita interpretările

ulterioare în mod convenabil: Ați spus că plagiatul se sancționează, dar asta nu înseamnă că este
acceptabil să notați cu „1” un astfel de material. Corect ar fi ca munca de documentare și re-
scriere să fie punctată.

 Apelul la emoție: declanșarea unei emoții, în locul unui argument: Vă bateți joc de mii de oameni
care și-au găsit un loc de muncă, în momentul în care vă împotriviți extinderii Palas. Este o
nedreptate pentru care va trebui să răspundeți.

 Alb sau negru: prezentarea a două alternative contrare, ca fiind singurele posibile: După tăierea
brazilor din fața Palatului, primarul trebuie să demisioneze, sau vom trăi mereu ca pe o moșie
feudală controlată de el.

 Eliberarea de responsabilitatea dovezii: susținerea unei idei ca fiind adevărate, pentru că nu

există o dovadă care să o invalideze sau pentru că altcineva ar avea responsabilitatea s-o
invalideze: Bugetul pentru securitate socială trebuie diminuat. Să vină asistații sociali să calculeze
că nu-și pot găsi de lucru, dacă primesc jumătate din ajutorul social de pînă acum. / Eu sînt
energie și, implicit, o ființă angelică. Nimeni nu poate nega că sînt energie.
 Falsa corelație: presupoziția că există o legătură între două elemente, doar fiindcă ambele se
regăsesc în același grup: Sistemul de cercetare american este cel mai performant, la nivel
internațional. În Statele Unite nu există educație gratuită. Dacă vrem să facem performanță, ar
trebui să renunțăm și noi la educația gratuită.

 Compunerea/ diviziunea: pesupoziția că dacă un element dintr-un întreg prezintă o anumită

caracteristică, aceasta se reflectă și la nivelul întregului (formele de generalizare): Sîntem făcuți
din atomi. Atomii sînt invizibili. Este clar că putem deveni și noi invizibili.

 Esențialismul: presupoziția că ceva este „natural”, că stă în „natura” unui fenomen și, implicit,
este bun sau acceptabil: Este în natura femeii să procreeze, așa că dacă un viol a determinat o
sarcină, ar trebui să vedem că actul sexual a fost natural și acceptat de femeie. Altfel nu s-ar fi
întîmplat.

 Panta alunecoasă: presupoziția că un anumit eveniment poate duce la o situație extremă, așa că
trebuie să ne opune primului eveniment cu orice mijloace: Dacă acceptăm acum ca genul să fie o
alegere individuală, ne vom trezi în curînd că vom avea persoane care se declară a fi cocoși sau
balene, sau cine știe ce animale protejate de lege. Este inadmisibil să alunecăm în jocul celor
care-și spun trans-gender.

 Devierea atenției prin întrebări aparent naive/ Atacul la persoană: Cînd se vorbește despre
corupție, moderatorul o întreabă pe candidata la alegerile parlamentare cît a furat în perioada în
care nu a lucrat cu contract de muncă în România.

 Adevărul se află la mijloc: presupoziția că dacă există două poziții extreme față de o idee,
adevărul trebuie să „împace” ambele concepții: Cineva susține că vaccinurile cauzează autism. I
se răspunde că acesta este un mit, invalidat de oamenii de știință. De aici, ar rezulta, susține un
alt participant la discuție, că unele vaccinuri provoacă autism, nu toate.

 Trenulețul: presupoziția că dacă mulți oameni cred într-o idee, aceasta trebuie să fie adevărată:
O mulțime de oameni cred că pămîntul este plat. Crezi că mii de oameni sînt, pur și simplu,
nebuni și-și imaginează?

 Apelul la puritate: cînd cineva își arogă un status special, pentru a susține în felul acesta
reprezentativitatea ideilor sale în legătură cu grupul din care face parte: Sînt un român adevărat,
străbunii mei se trăgeau din răzeși, și cred sincer că Transilvania trebuie să se unească cu
Ungaria.

 Falsa probabilitate: presupoziția că un fenomen întîmplător se produce în cadrul unui tipar, care
îți permite să prezici rezultatele ulterioare: Dacă ai jucat cap sau pajură și ți-a picat de două ori
pajura, este sigur că a treia oară vei avea parte tot de pajură.// Dacă ți s-a întîmplat de două ori
să-ți fie furat portofelul în autobuz, este sigur că vei rămîne fără portofel și a treia oară cînd vei
urca din nou.

 Eroarea erorii: presupoziția că dacă o idee este greșit argumentată, ideea respectivă este greșită:
Cineva susține că legumele crude sînt sănătoase fiindcă așa spune nutriționistul său. I se
răspunde că ăsta nu este un argument corect și că ar fi mai sigur să-și dubleze porția zilnică de
carne.
Există mai multe erori de logică, care pot lua forme variate.

2. Cele mai frecvent speculate bias-uri cognitive:

 Elementele biologice (starea de oboseală fizică și/ sau mentală) joacă un rol important în
stabilirea momentului în care un mesaj poate fi distribuit în mod eficient. La sfîrșitul zilei, de
exemplu, oamenii au o predispoziție crescută spre interpretări radicale, simpliste, stereotipice.
Mesajele care întăresc astfel de perspective vor fi difuzate în intervale orare compatibile.
 Auto-confirmarea: acceptarea informațiilor care reflectă propria viziune sau perspectivă despre
un fenomen. Erorile bazate pe această eroare cognitivă sînt strîns corelate cu valorile culturale
împărtășite de o persoană (Universalism, Bunăvoință, Tradiționalism, Conformism, Securitate,
Putere, Împlinire – materială și socială, Hedonism, Stimulare, Independență)
 Efectul Dunning-Kruger: cu cît știm mai puțin despre un subiect, cu atît sîntem mai siguri pe
opinia noastră și pe explicațiile simpliste la care recurgem ca să-l înțelegem
 Efectul certitudinii: informațiile prezentate în registrul certitudinii (judecăți de valoare, explicații
categorice și limitatitive) sînt acceptate cu mult mai multă ușurință comparativ cu informațiile
prezentate nuanțat și în registrul condițional-optativ (explicații posibile, nuanțe, descrieri partial-
adecvate, prezentate ca atare etc.)
 Ancora/ Priming-ul sau Fraiming-ul/Saliența: primul mesaj receptat influențează felul în care vom
interpreta toate mesajele care ne parvin ulterior, despre un subiect.
 Disonanța cognitivă: cînd informațiile contrazic propria perspectivă despre o situație,
raționalizăm și găsim explicații false pentru a ne păstra vechea opinie (efectul „trebuie să am
dreptate”)
 Auto-justificarea: tendința de a accepta informațiile care te dezvinovățesc și diminuează
responsabilitatea personală pentru o stare de rău percepută (reală sau imaginară)
 Retragerea investiției falimentare: cu cît apărăm mai frecvent o idee sau cu cît facem mai multe
sacrificii într-o situație dată, cu atît devenim mai atașați de ideea respectivă sau de contextul în
care am investit resurse și energie. Implicit, chiar dacă ideea se dovedește a fi falsă sau situația în
care ne aflăm, toxică, sîntem puțin dispuși să renunțăm și să operăm schimbări mentale sau
comportamentale.
 Favorizarea in-grupului: tendința de-a accepta informațiile și părerile împărtășite în grupul social
din care facem parteși de-a discredita informațiile și părerile împărtășite de un alt grup social.
 Epuizarea sinelui: tendința de-a da curs unor comportamente sau atitudini excesive, după ce am
făcut un efort cognitiv de auto-control

Mostră de analiză – manipulări și sensibilități personale care

acoperă adevărul
Material selectat: Asta-i România – Legea împotriva lenei îi va ridica din pat? (Kanal D România)
Noiembrie, 2018
Fragmente extrase
25.000 de români sînt de
meserie, asistat social. De
peste 10 ani primesc bani sau
hrană de la stat.
Nu știu ce e munca, mai ales
că ajutorul social se
transmite din tată în fiu.
În al 12-lea ceas, guvernanții
au gîndit o lege care să-i
ridice din pat și să-i trimită la
lucru. Așa speră statul să mai
salveze niște bani și să
salveze criza locurilor de
muncă.
Suspiciuni/ intenții de manipulare identificate Bias-uri cognitive
speculate de realizatorul
materialului și bias-uri
personale
Cifra avansată nu este asociată cu statisticile oficiale din Bias-uri speculate:
care a fost extrasă, ceea ce ridică suspiciuni referitoare la - Priming-ul (prima
acuratețea datelor prezentate. informație prezentată
stabilește tonul receptării
Este folosită sintagma „asistat social” în locul formei pentru tot ceea ce
clasice, „beneficiar de asistență socială”, inducînd o urmează)
nuanță peiorativă în descrierea acestui grup social. - Efectul Dunning-Kruger
- Auto-confirmarea
Informații, cel mai probabil anecdotice și - Auto-justificarea
nereprezentayive statistic pentru grupul social avut în (pentru persoanele care își
vedere, sînt generalizate pentru a descrie grupul întreg. justifică situația dificilă din
punct de vedere economic
Beneficiarii de ajutor social sînt potretizați ca fiind leneși prin învinovățirea unui
reclcitranți, fără ca judecata de valoare să fie susținută grup vulnerabil)
prin date concrete. Guvernanții sînt portretizați într-o - Favorizarea in-grupului
lumină pozitivă, ca salvatori ai statului păgubit de aceste (în măsura în care
persoane meschine, care ar crea o criză. Informațiile nu audiența este formată
sînt asociate cu nici un fel de date concrete care să le preponderent din
sprijine. persoane care nu aparțin
grupurilor vulnerabile)
Datele arată că, de fapt, nu există o „criză a locurilor de
muncă”, care rămîn neocupate din cauza „lenei” Bias-uri personale:
beneficiarilor de ajutor social. - textul îmi anulează
posibilitatea de auto-
Pe 28 iunie 2018 existau la nivel național, 31.371 de locuri confirmare.
de muncă și 201.094 de persoane înregistrate, în căutarea Pentru că valorile
unui loc de muncă. Dintre acestea, doar 15% puteau personale dominante sînt
candida, efectiv, pentru ocuparea lor, restul persoanelor Universalismul și
avînd sub 8 clase, ceea îi descalifică pentru majoritatea Bunăvoința, textul îmi
posturilor din evidența AJOFM și ANOFM. (Conform creează predispoziția de a-
datelor oficiale, din cei 201.094 candidați, 35.656 nu știu l respinge într-o mai mare
să scrie și să citească, iar 60.817 au doar patru clase, fiind măsură decît ar fi adecvat
incompatibili cu orice loc de muncă). să o fac.
Statisticile oficiale mai arată că în județele cu multe locuri
de muncă, sînt puțini beneficiari de venit minim garantat,
în timp ce în județele cu puține locuri de muncă, sînt mulți
beneficiari. În Bacău, de exemplu, 10.496 de beneficiari ar
fi putut fi inserați în 56 de locuri de muncă disponibile.
De asemenea, numărul beneficiarilor de venit minim
garantat, confor, statisticilor oficiale, a scăzut în 2018, din
iunie, pînă în septembrie, cu 5% la nivel național.
Materialul debutează cu un fals argument, construit în
stilul „sperietorii de ciori”, prin care datele sînt supra-
simplificate și ridiculizate pentru a crea antipatie față de
un grup social și simpatie pentru o decizie publică. O falsă
cauzalitate și o falsă corelație prezintă demersul legislativ

Sînt ani buni de cînd România
a devenit Raiul Leneșilor,
oameni în putere, buni de
muncă, devenind peste
noapte niște neajutorați.
Ioan Petre,președinte ALDE,
Dâmbovița: Gîndiți-vă că
avem 25.000 de asistați
social care primesc de 10 ani
acest venit minim garantat.
Aproape că a devenit o
meserie. De aici, avem cel
puțin de 10 ori mai mulți
oameni care au primit ajutor
social într-o perioadă a vieții
lor.
Statul și-a dat seama în al 12-
lea ceas că plătește bani grei
pentru cine nu merită. A
creat o lege care a intrat deja
în vigoare.
Ioan Petre explică că cine
refuză un loc de muncă,
pierde ajutorul social.
I.P.: Preferăm să-i susținem
pe cei care chiar trec
ca fiind soluția la o situație de criză. De fapt, nu există nici
o demonstrație că noua lege va rezolva „criza locurilor de
muncă”, sau că această criză, dacă ar fi reală, ar fi cauzată
de lenea beneficiarilor de ajutor social.
Din nou, beneficiarii de ajutor social sînt potretizați, ca Bias-uri speculate:
grup general, în termeni peiorativi, acuzați de - Efectul Dunning-Kruger
meschinărie și falsă neputință, creîndu-se impresia că - Auto-confirmarea
această situație este una cronică, endemică și gravă. - Auto-justificarea
- Favorizarea in-grupului
Declarația președintelui ALDE este preluată și asumată de - Epuizarea sinelui (în
vocea din off a realizatorului, indicînd clar că perspectiva măsura în care persoanele
jurnalistică nu este neutră sau obiectivă, ci partizană cu care învinovățesc grupurile
autoritățile inițiatoare a proiectului de lege pentru vulnerabile pentru climatul
actualizarea condițiilor în care poate fi acordat venitul economic din România,
minim garantat. găsesc în aceste formulări
„o fereastră deschisă”
Cifrele nu sînt contextualizate. Nu se înțelege dacă sînt pentru a îmbrățișa o
alarmante sau firești pentru un stat ca România, nu sînt explicație simplă, fără să
prezentate statistici care compară alte state europene și trebuiască să mai facă
nici o evoluție a acestor statistici, în ultimii 10 ani, în efortul cognitiv de-a
România. Implicit, se creează impresia că cifrele ar fi mari naviga alte posibile
și că ar fi simptomatice pentru o situație de criză, care explicații)
justifică demersul legislativ.
Bias-uri personale:
De asemenea, faptul că există 250.000 de beficiari de - disonanța cognitivă
venit minim garantat nu arată că aceștia l-ar fi primit în (abordarea intră puternic
mod fraudulos. Conform COR și a legislației în dreptul în conflict cu perspectiva
muncii, doar persoanele cu 8 clase pot fi angajate ca studiată despre
muncitori necalificați – majoritatea locurilor de muncă semnificația, rolul și
destinate beneficiarilor de ajutor social. Deci, doar 15% impactul plasei de
dintre beneficiari au o șansă se se angajeze, de facto. securitate socială într-un
stat; diferența de ton și
Fragmentul propune o perspectivă esențialistă (Raiul abordare mă predispune la
Lenișilor) asupra grupului social al beneficiarilor de ajutor respingerea globală a
de șomaj, care care ar fi, prin natura lor, leneși și materialului)
mincinoși. Apelul la emoție – indignare – favorizează o - valorile personale sînt
atitudine pozitivă față de inițiativa legislativă. Falsa atacate prin această
corelație este din nou utilizată manipulator, fără a fi abordare, ceea ce creează
explicat cum anume se corelează modificările legislative și mai multă rezistență în
cu impactul vizat. analizarea ideilor și
informațiilor prezentate
A treia întărire a aceleiași idei, nesusținute factual. Bias-uri speculate:
- Efectul Dunning-Kruger
Declarația politicianului întărește ideea că foarte mulți - Auto-confirmarea
bani s-ar duce pentru susținerea celor care falsifică într- - Auto-justificarea
un fel sau altul actele și dovezile, pentru a primi acest - Favorizarea in-grupului
ajutor social, iar noua lege ar curăța sistemul de - Epuizarea sinelui
impostori. Impostorii – cei care știu cum să înșele sistemul
– sînt portretizați stereotipic, ca alcoolici. Bias-uri personale:
aceleași de mai sus și
Presupunînd că așa astau lucrurile, declarația este logic Epuizarea Sinelui
inconsistentă, deoarece alcoolicii nu au nici cunoașterea, (expunerea la un mesaj-
prinsituații grele și sînt în
imposibilitate de muncă și
vor s-o facă, dar nu pot, iar
nu pe cei care se duc la
cîrciumă la prima oră a
dimineții. Vin să-și ridice acel
venit sau hrana, în mașini de
lux.
Vestea nu a ajuns însă și la
urechile asistaților social care
încă se bucură de viața dulce
asigurată de stat.
(Cadru dintr-un sat de romi –
scene cu muzică și gălăgie
care întăresc ideea de „huzur
pe banii statului”).
Aproape toată lumea din
acest stat trăiește din mila
statului.
Reporter: Cum e la
dumneavostră, aici?
Intervievat: E foarte bine
R.: Aveți de muncă?
I.: Nu avem. Ce să avem de
muncă, aici?
R.: Păi, și ce faceți de
dimineață? Beți cafeaua și...?
I. Bem cafeaua și... stăm în
curte.
Odihniți și plictisiți, abia
ridicați din vîrful patului,
oamenii s-au adunat în stadă
la o cafea. Pentru ei zilele
sînt la fel și munca nu intră în
discuție.
R.: Păi și din ce trăiți?
I.1: Din cantina satului. Să ne
facă și nouă străzile,
nici resursele externe (sociale sau financiare) pentru a tornadă care îmi atacă
imagina și da curs unor strategii de fentare a filtrelor din valorile diminuează
sistem. energia mentală necesară
pentru a-mi păstra o
Imaginea creată poate fi bazată cel mult pe anecdotică, atitudine obiectivă sau
nefiind prezentate statistici despre anchete întreprinse de neutră în interpretarea
oficialități, care să justifice că această situație este mesajelor. Tendina de-a
reprezentayivă pentru beneficiarii de ajutor social din respinge global materialul
România. este din ce în ce mai
crescută.)
Caricaturizarea (sperietoarea de ciori), imaginea împusă
la nivel anecdotic și împărțirea grupului de beneficiari de
ajutor social în „albi și negri” slujesc, din nou, creării
antipatiei sociale față de un grup vulnerabil și, respectiv, a
simpatiei pentru inițiativa legislativă și inițiatorii săi.
Citarea președintelui ALDE Dîmbovița în acest context
corespunde și unui fals apel la autoritate. Omul politic nu
este în mod necesar cel mai în măsură să explice
realitatea plasei de securitate socială.
Anecdotica și selectarea cadrelor punctuale care servesc Aceleași de mai sus.
argumentului sînt folosite pentru a crea o imagine
generală, presupusă de telespectator ca fiind
reprezentativă.
Ajutorul social este echivalat cu „mila statului”,
încadratură care întărește poziționarea publicului
împotriva beneficiarilor de asistență socială.
Reporterul induce răspunsul, pentru a obține o declarație
care să-i servească argumentului.
Oamenii din sat, fără să fie nici măcar filtrați, în funcție de
cine primește sau nu ajutor social, sînt prezentați prin
judecăți de valoare peiorative, neprobate factual și
imposibil de demonstrat. Cît de odihniți sau de plictisiți ar
fi reprezintă evaluări morale și interne, pe care reporterul
le face fără să sondeze adecvarea lor.
Caricaturizarea, anecdotica și apelul la emoție (impactul
emoțional al cadrelor surprinse) coroborează pentru a
accentua antipatia față de un grup social.
Dialogul redă un alt stereotip, conform căruia beneficiarii Aceleași de mai sus
de ajutor social sînt oameni care așteaptă „să li se dea”,
„să li se facă”, nemulțumiți că nu li se oferă mai mult.
canalizare, că ne intră apa în
casă...
R.: Dar de muncă ți-au
căutat?
I.1: Nu vorbim acum de
muncă, doamnă. Lasă-mă,
că-s tînăr...
R.: Păi, și?
I.1: Și plecăm în afară.
R.: De ce? (cu ton întărit,
surprins-dezgustat) Și aici?
I.1: Aici nu avem nimic.
R.: Cum adică nu aveți? Nu
există în oraș, nimic? Nu v-ați
căutat?
I.1: Există, dar numai la
mătură.
R.: Păi? Și nu e bine?
I.1: Nu e bine că sînt numai
11 milioane.
R.: Tu muncești?
I.2: Nu, că nu mă primește.
N-ai unde.
R.: Păi și de ce credeți voi că
nu vă primește?
I.3: Haideți să recunoaștem.
Există lume care muncește și
oameni cărora nu le place
munca. Se duc unii în Franța,
alții în Italia, vînd zdreanța,
gata, au făcut banii. Dar dă-le
servici, că nu se duce!
Banii de la stat nu le ajung, se
plîng oamenii, că sînt doar
140 de lei pe lună. Și-ar dori
mai mulți bani, dar și condiții
mai bune de trai, dacă s-ar
putea. (Ton insidios)
I.4: Să ne facă, doamnă, să ne
facă! Să ne facă canalizări, să
ne facă actele la casă, că nu
avem adresă. Dacă ne ducem
să votăm, pe ce votăm?
R.: Dar la vot e important?
I.4: Păi normal că-i
important!
La 44 de ani această femeie
se consideră deja bătrînă. Ne
spune și că e foarte bolnavă,
Concluzia implicită este că li se oferă prea mult, fără să
merite și fără să prețuiască.
În România, coșul minim lunar al unei familii cu doi aduți
și doi copii în mediul rural este evaluat la 2100 lei, în timp
ce costul unui „trai decent” este evaluat la 6762 lei.
Caricaturizarea, anecdotica și apelul la emoție sînt din
nou utilizate pentru a crea o atitudine negativă față de
grupul social vizat.
În loc să dezvolte, cel puțin, din perspectiva persoanelor Aceleași de mai sus
din comunitate, cauzele care inhibă integrarea oamenilor
pe piața muncii, reporterul glisează către un al treilea
intervievat care îi ilustrează propria atitudine și
perspectivă asupra situației.
Din nou, este întărit stetreotipul conform căruia ,cei care
nu sînt angajați ar fi, de fapt, leneși.
Caricaturizarea, anecdotica și apelul la emoție sînt din
nou utilizate pentru a întări atitudina negativă față de
grupul social vizat și pentru a impune o explicație
simplistă asupra situației acestora.
Este reîntărit stereotipul beneficiarului de ajutor social Aceleași de mai sus. În lista
care e nemulțumit cu un venit pe care oricum nu l-ar de bias-uri personale se
merita. Cînd intervievații indică situația confuză în care se adaugă o formă specifică
află – nu au nici măcar acte pe proprietățile lor, ceea ce de incapacitate de
înseamnă că mulți dintre ei nu au acte de identitate sau retragere a investiției
alte forme de legitimare care să le permită să navigheze falimentare.
sistemul – reporterul îi ironizează pentru îngrijorarea lor.
Deși ipoteza că există
Cadrul cu o femeie evident lipsită de educație, care nu persoane care fentează
stăpînește vocabularul necesar pentru a-și descrie situația sistemul pentru a beneficia
în care se află, este folosit pentru a induce o evaluare în mod fraudulos de
morală asupra ei – că ar minți și că ar „fugi”, de fapt, de ajutorul social este perfect
muncă. Cadrul susține, prin particularizare, ideea generală logică – chiar dacă nu este
că acest personaj, presupus mincinos, ar fi reprezentativ validată și nici
pentru beneficiarii de venit minim garantat. demonstrată în material –
am depus deja efort
În fapt, nici minciuna nu este dovedită, nici generalizarea mental și emoțional în
nu poate fi susținută. Este o situație tipică, de acuzare a conflictul simbolic în care
victimei, în care pledantul se folosește de vulnerabilitatea m-am angajat, vizionînd un
iar munca îi dăunează grav
sănătății.
I.4: Am depresie, și diabet și
cu inima. Am stat și-n spital și
m-a făcut bine.
R.: Și scie acolo că nu puteți
munci?
I.4: Păi scrie, normal că scrie.
(....)
R.: Și cum se manifestă
depresia asta, la
dumneavostră?
I.4: Nu mai judec bine la cap.
R.: Și munca?
I.4: Muncim la cantină, 5 zile,
6 zile, cît ne spune.
R.: Dar păreți sănătoasă.
victimei pentru a retrage capitalul social de încredere sau material în profund
simpatie. dezacord cu perspectiva
mea. Acest efort
Fragmentul se încheie cu o judecată de valoare ironică, diminuează în și mai mare
care stabilește că boala, în cazul beneficiarilor de măsură capacitatea mea
asistență socială, ar fi întotdeauna o minciună. de a-mi modifica opinia de
care am devenit atașată,
Din nou, caricaturizarea, anecdotica și apelul la emoție apărînd-o.
sînt folosite pentru a evita un discurs analitic întemeiat pe
date statistice reprezentative și explicații oferite de
persoane credibile și legitime în a le oferi. Judecățile de
valoare, de asemenea, funcționează ca elemente
esențialiste, favorizînd credința că „așa sînt” beneficiarii
de ajutor social (asta ar fi natura lor).

Numai cînd aud de muncă,

pe unii îi ia cu frisoane și stări
de rău.

........

Cerință:

Selectați o emisiune, o dezbatere sau un interviu de cel puțin 20 de minute și analizați-l după modelul de mai sus.

Proiect individual/ D.L.: 30 ianuarie