Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modulul 1
INTRODUCERE ÎN SURSE DE ENERGIE PRIMARĂ
Cuprins
Obiective...........................................................................................................................13
Unitatea de învăţare 1. Obiectul şi conţinutul disciplinei. Surse regenerabile de energie:
noţiuni generale.................................................................................................................14
Unitatea de învăţare 2. Energia şi mediul ambiant: combustibilii fosili şi schimbarea
climei. Surse regenerabile de energie şi dezvoltarea durabilă...........................................18
Teste de autoevaluare...................................................................................................17;21
Lucrare de verificare.....................................................................................................17;21
OBIECTIVELE MODULULUI 1
- să dobândească cunoştinţe legate de conversia diferitelor forme de energie;
- să descrie tipurile de energie;
- să explice folosirea resurselor reînnoibile de energie;
- să enumere şi să definească sursele regenerabile de energie;
-să explice formele de energie existente.
-să enumere formele energiei solare;
-să explice circulaţia fluxurilor de energie în mediul terestru;
-să indice diferenţa dintre energia surselor regenerabile şi cele fosile.
13
Modulul 1: Introducere în surse de energie primară
Cuprins
Problema energiei a fost, este şi va fi problema centrală a omenirii. Una din cele mai
mari provocări ai secolului XXI constă în asigurarea accesului fiecărui cetăţean al planetei
Pământ la energie curată (nonpoluantă), durabilă şi la un cost rezonabil. Producerea
(conversia) energiei din surse fosile provoacă poluarea mediului şi schimbarea climei.
Pe parcurs de milenii omenirea a folosit pentru satisfacerea necesităţilor sale doar
energie regenerabilă. Începând cu secolul XIX se creează noi sisteme energetice bazate pe
avantajele incontestabile ale surselor fosile: concentrare ridicată, posibilitate de stocare, pot fi
transportate la distanţe mari şi convertite în alte tipuri de energie - termică, mecanică,
electrică. Pe parcursul a circa 200 ani omenirea a creat un complex energetic grandios şi greu
de imaginat, care asigură serviciile fundamental: iluminatul, încălzirea, refrigerarea,
transport, procesele tehnologice, etc.
Există trei tipuri principale de energie:
- Cinetică - caracterizează starea de mişcare a corpului.
- Potenţială - determinată de forţele de acţiune asupra corpului din partea altor corpuri,
atât la nivel macro, cât şi la nivel micro.
- Energia proprie a corpului - determinată de masa corpului şi viteza luminii (E = m·c2,
unde c - este viteza luminii în vid).
Energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a
vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate
de către oameni utilizând diferite procedee. Sursele de energie ne-reînnoibile includ energia
nucleară precum şi energia generată prin arderea combustibililor fosili, aşa cum ar fi ţiţeiul,
cărbunele şi gazele naturale. Aceste resurse sunt, în chip evident, limitate la existenţa
zăcămintelor respective şi sunt considerate în general (a se vedea teoria academicianului
român Ludovic Mrazec de formare anorganică a ţiţeiului şi a gazelor naturale) ne-
regenerabile.
14
Modulul 1: Introducere în surse de energie primară
energia eoliană
energia solară
energia apei
o energia hidraulică
o energia mareelor
energia geotermică
energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz
Cele mai răspândite şi uzuale forme de energie sunt: chimică, termică, electrică,
electromagnetică şi nucleară. Energia chimică este înmagazinată în legăturile atomice care
formează moleculele. Când diferite elemente chimice reacţionează între ele aceste legături se
rup sau se modifică, adesea generând energie în formă de căldură. La nivel micro, energia
surselor fosile de energie (cărbune, petrol, gaze naturale, lemne, etc.) poate fi considerată ca
energie potenţial a legăturilor atomice, care la arderea combustibilului se rup, se modifică şi
se degajă energie.
Energia termică este suma energiei cinetice şi potenţiale ale tuturor atomilor şi
moleculelor în mişcare şi care formează un corp solid, lichid sau gazos. Cu cât viteza de
mişcare a atomilor şi moleculelor este mai mare cu atât temperatura corpului va fi mai mare.
Energia electrică este un flux de particule încărcate cu sarcina electrică. Mişcarea
particulelor este produsă de forţa câmpului electric cauzată de diferenţa de potenţial. Odată ce
purtătorii de sarcina electrică se mişcă, înseamnă, că ei posedă energie cinetică. La nivel
micro, energia electrică este o formă a energiei cinetice.
Energia electromagnetică este transmisă prin intermediul undelor cu diferite lungimi.
Un exemplu semnificativ de energie electromagnetică este energia solară, care prezintă un
spectru de unde electromagnetice de diferite lungimi, cu ajutorul cărora energia soarelui prin
spaţiu ajunge la suprafaţa pământului. Dar unda electromagnetică, în acelaşi timp, are
proprietăţi de particulă, care se mişcă cu viteza luminii, deci energia electromagnetică este
energie cinetică.
Energia nucleară este energia obţinută în urma reacţiei de fisiune a nucleului atomic
(uranium-235 sau plutonium-239). Fisiune înseamnă a scinda, a diviza nucleul atomic in mai
multe fragmente. Diferenţa de masă a nucleului iniţial şi a sumei maselor fragmentelor se
transformă în energie cinetică a acestora, care, la rândul său, în reactorul nuclear se
transformă în energie termică. În procesul de fisiune nucleară se degajă doar 0,1% din energia
proprie (E=mc2) a atomului, celelalte 99,9% rămân înmagazinate în masa fragmentelor -
protonilor şi neutronilor nou create.
În procesele fizice energia nu poate fi distrusă sau diminuată, ea poate fi doar convertită
(transformată) dintr-o formă de energie în alta. În tabelul 1 sunt prezentate posibilităţi de
conversie a energiei dintr-o formă în alta.
15
Modulul 1: Introducere în surse de energie primară
Noi convertim energia chimică stocată în cărbune, petrol, gaze naturale, lemne sau
energia stocată în nucleul atomic, sau gravitaţională a apei, sau energia cinetică a vântului,
sau energia radiaţiei solare în căldură şi lumina pentru uzul casnic, energie electrică pentru a
pune în mişcare maşinile unelte, producere de bunuri materiale, în energie cinetică pentru a
mişca echipamentele.
Energia primară constituie toată energia conţinută în sursa originală. Principalele surse
originale sunt combustibilii fosili (cărbunele, petrolul şi gazele naturale), biocombustibili, la
care se adaugă energia hidraulică şi geotermală şi alte surse regenerabile de energie (solară,
eoliană şi energia nucleară).
Prin conversia energiei solare în energie electrică folosim module fotovoltaice (PV) în
care se folosesc trei consumatori: bec cu incandescenţă, bec fluorescent compact (LFC) şi un
motor electric. Randamentele consumatorilor sunt respectiv egale cu 5, 20 şi 90% (fig.1.)
16
Modulul 1: Introducere în surse de energie primară
17
Modulul 1: Introducere în surse de energie primară
Cuprins
Obiective
Test de autoevaluare
Lucrare de verificare
a. b.
Fig. 2.1. Circulaţia fluxurilor de energie: a - regenerabilă; b - din surse fosile
18
Modulul 1: Introducere în surse de energie primară
19
Modulul 1: Introducere în surse de energie primară
Energia biomasei are origine solară. În urma procesului de fotosinteză, din bioxidul de
carbon din atmosferă şi apă, sub acţiunea razelor solare, se generează biomasa bogată în
hidrocarburi. Deşi la arderea biomasei se degajă bioxid de carbon, cantitatea acestuia nu
depăşeşte cantitatea absorbită din atmosferă în procesul de fotosinteză. Biomasa se consideră
neutră în ceeace priveşte poluarea atmosferei cu bioxid de carbon.
Energia geotermală este generată de rocile calde ale pământului. Temperatura înaltă în
adâncurile pământului a fost iniţial cauzată de forţele gravitaţionale care au şi format planeta.
Energia mareelor are la originea fluxul şi refluxul cauzate de forţa gravitaţională dintre
Pământ şi Lună. Folosind baraje, putem capta (stoca) energia apei mânată de fluxul
gravitaţional în formă de energie potenţială. Apoi, apa se revarsă înapoi în mare prin turbina
hidraulică, generând electricitate.
Celula de combustie transformă direct energia hidrogenului (fără a fi transformată în
energie mecanică) în energie electrică şi termică fără a emite în atmosferă produse nocive (se
produce doar apă).
20
Modulul 1: Introducere în surse de energie primară
21