Curs MASTER - DD - SEM - II - 2018-2019 COMPLETAT CU OG13 SI COMPLETARE LA C107 PDF

MASTER:REABILITAREA CONSTRUCTIILOR/ CALCULUL PERFORMANŢELOR
TERMICE ŞI ENERGETICE ŞI CERTIFICAREA ENERGETICĂ A CONSTRUCŢIILOR
1
Prof.dr.ing. Tudor Dan
CUPRINS
1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC 4
1.1. Criterii de confort higrotermic
1.2. Alcatuiri de pereti la constructii existente
2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE 10

2.1. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare
2.2. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare
2.3. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare
2.4. Efectul barierei contra vaporilor
3. CERTIFICAREA TERMICA SI ENERGETICA AL CLADIRILOR 15

3.1. Reglementari in vigoare
3.2. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor
3.3. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor
3.4. Parametri de performanta ai anvelopei
3.5. Calculul indicatorilor globali:
3.6. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer,
pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia
3.7. Temperaturi superficiale normate
3.8. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi
vizual
3.9. Influenta pozitiei in mediul construit asupra comportari cladirilor
3.10.Evaluarea performanţelor energetice ale clădirilor
3.11. Certificatul de performanţă energetică a clădirii
4. ETANSAREA LA AER - CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR 42

4.1. Conceptul de transfer de aer
4.2. Prescriptii tehnice
4.3. Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat, cu condiţia de menţinere a confortului
fiziologic
4.4. Pierderile de aer intr-o cladire
4.5. Concluzii
5.SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE ENERGETICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE 50

5.1. Prevederi generale
5.2.Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a clădirilor
existente
5.2.1 Intervenţiile asupra clădirii-ANEXA A3-Solutii cadru
5.2.1.1 Îmbunătăţirea izolaţiei termice
5.2.1.2 Îmbunătăţirea etanşeităţii la aer
2
5.2.2 Intervenţiile asupra instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum aferente clădirii
5.3.Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din sectorul
terţiar
5.4.Particularitati tehnologice de executie a interventiilor
5.4.1. Placari exterioare la pereti cu polistiren celular sau vata minerala
5.4.2. Placari interioare
5.4.3. Placari la plansee peste spatii neincalzite
ANEXE 68
ANEXA 1. Transmitanţele termice (Ui), CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC
SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE
ANEXA 2. TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (r) PENTRU DIFERITE
TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC]
ANEXA 3. SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI
CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE
ANEXA 4. SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE
ANEXA 5. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA
ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE
ANEXA 6. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE
/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU
ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ
ANEXA 7. DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE
PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI
ANEXA 8. CARACTERISTICI HIGROTERMICE ALE UNOR MATERIALE
TERMOIZOLANTE
ANEXA 9. METODĂ DE CALCUL SIMPLIFICATĂ PENTRU DETERMINAREA
REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE LA CLĂDIRILE EXISTENTE – TABELE CU
VALORI PRECALCULATE PENTRU COEFICIENŢII DE REDUCERE/CORECŢIE “R1” SI
“R2”
ANEXA 10.CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA „G”
ANEXA 11. LEGE NR. 372/2005 PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
ANEXA 12. FISA DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRI
ANEXA 13. CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA-CLADIRE
ANEXA 14. CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA-APARTAMENT
ANEXA 15 ORDINUL NR. 386/2016 PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA
REGLEMENTĂRII TEHNICE "NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL
ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR", INDICATIV C 107-2005
ANEXA 16 ORDINUL 2641/2017 de modificare a MC001-2017 publicat in M.Of.-
252/11.04.2017.
BIBLIOGRAFIE 217
3
1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC

1.1. Criterii de confort higrotermic
Scopul locuintei, pe langa altele, este acela de a asigura un microclimat interior situat in domeniul de
confort, domeniu studiat statistic. Incalzirea este conceputa astfel incat in perioada rece a anului
temperatura interioara sa fie cuprinsa in limitele 18...23 C, functie de rolul spatiului-incaperii.
Astfel, in bucatarie sunt necesare 18 C, in camere de zi sau dormitoare 20 C, in bai 22 C etc.,
aceste temperaturi asigurand senzatia de confort termic, ca si componenta esentiala a cerintelor
“factorului om”. Evident ca, in functie de activitatea sa, omul necesita conditii corespunzatoare de
temperatura.
Umiditatea aerului interior, o alta componenta a exigentelor impuse de confort, constituie un
factor esential. De exemplu, umiditarea relativa (r) a aerului interior, variaza in conditii normate
intre 50...70%, domeniu confortabil pentru o cladire de locuit. Dar, in alte tipuri de cladiri -
industriale, agricole, umiditatea poate avea valori mult diferite, afectand atat oamenii, cat si procese
tehnologice, calitatea unor produse, sanatatea animalelor etc.
Particularizand pentru un domeniu restrans, acela al cladirilor de locuit, se poate percepe mecanismul
uzual al producerii vaporilor de apa. Astfel omul cedeaza in permanenta, prin respiratie si transpiratie
normala, apa spre mediul exterior, sub forma de vapori de apa. Pana la Ti=16 C, aceasta degajare
are o valoare constanta si egala cu go=31 g/om.ora si creste odata cu temperatura, ajungand la g o=40
g/om.ora la Ti=20 C.
Prin aceasta degajare creste continutul de umiditate a aerului, adica umiditatea relativa r, ajungand
in domeniul inconfortabil, sau, la valori mari ale degajarilor de umiditate, se atinge valoarea umiditatii
de saturatie, (s) producandu-se condens.
Astfel, intr-o camera neventilata, in care unei persoane ii revine o cantitate G o=24 kg aer (ceea ce
corespunde la doua persoane intr-o camera de 18 m2) datorita degajarilor la nivel de go=31 g/om.ora,
are loc o crestere a continutului de umiditate x=1,29 g/kg.aer. Aceasta inseamna ca,intr-o camera,
in care temperatura este de exemplu Ti=16 C si umiditarea relativa in momentul ocuparii camerei
r=50%, umiditatea ajunge la saturatie (r=s=100%) dupa numai 4,45 ore, iar la T i=14 C dupa
numai 4 ore. In realitate, condensul apare mult mai repede, la r  s =100%, deoarece Tsi < Ti, deci
condens pe suprafata interioara a elementelor de constructii in contact cu exteriorul.
[Teza de drd.]
Un criteriu esential al confortului termic il reprezinta diferenta de temperatura dintre Ti si Tsi,

diferenta care da marimea valorii rezistentei termice minime, necesare, din conditia de confort
biologic:
T −T
Rnec = i e .Ri .m
Ti ,max
4
Valoarea Ti,max ( θ i max),variaza in tarile central europene intre 2...3 C, iar conform MC 001-
2006, intre 2,0...4,0 C (ex. 4,0 C pentru pereti exteriori la cladiri de locuit-Tab.2). O valoare mare
pentru Ti,max( θ i max), creeaza o senzatie de inconfort termic.
Respectarea conditiilor obliga la efectuarea tuturor verificarilor termotehnice cerute de legislatia in
vigoare si a satisfacerii tuturor cerintelor de buna comportare termotehnica.
Astfel, sunt obligatorii :
- verificarea rezistentelor termice specifice corectate cu efectul puntilor termice, R’, ale
tuturor elementelor de constructie ale cladirilor, calculate pentru fiecare incapere in parte,
care trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice necesare, conform prevederilor C107-05
si a METODOLOGIEI de aplicare a Legi 372-05, DIN CONDITIA DE CONFORT
TERMIC-(igienico-sanitar):
R’>R’nec
• verificarea rezistentelor termice corectate medii, R’m, pentru fiecare tip de element de
construcţie perimetral, pe ansamblul clădirii, stabilita pe criterii de ECONOMIE DE
ENERGIE in exploatarea cladirilor, trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice minime,
conform relatiei:
R’m>R’min
- verificarea sigurantei la fenomenul de condens pe suprafata interioara a elementelor de
constructie perimetrala, conform prevederilor METODOLOGIEI.
- verificarea conditiilor de aparitie a condensului in interiorul elementelor de constructie
care fac parte din anvelopa cladirii, pe baza prevederilor din MC001-2006.
- verificarea stabilitatii termice a principalelor elemente de constructie perimetrale, conform
prevederilor din MC001-2006.
Pentru marirea gradului de confort termic la cladirile de locuit, precum si in vederea reducerii
consumului de energie in exploatare, se vor respecta valorile minime, date in tabelul nr.1a si 1b,
pentru rezistentele termice medii ale elementelor de constructie perimetrale.
Temperaturile exterioare convenţionale de calcul se consideră în conformitate cu harta de zonare
climatică a teritoriului României, pentru perioada de iarnă, conform căreia teritoriul României se
împarte în 5 zone climatice.
Pentru calcule de dimensionare efectuate prin metode simple specifice regimului staţionar de transfer
de căldură, se consideră necesară introducerea zonei climatice V de iarnă, în interiorul zonei IV din
actuala zonare (mărginită la nord de Topliţa, la Sud de Sfântu Gheorghe, la Vest de Odorheiul
Secuiesc şi la Est de Covasna) caracterizată de temperatura exterioară convenţională de calcul de -
25°C.
Harta de zonare a teritoriului României, din punct de vedere al temperaturilor exterioare
convenţionale de calcul pentru iarnă este prezentată în Fig.
5
➢ zona V: -240C (orase caracteristice: Miercurea Ciuc, Odorhei, Sf. Gheorghe)
5
Zona I -120C
Zona II -150C
Zona III -180C
Zona IV -210C
Zona V -240C
Zonarea climatica de iarna a ROMANIEI

Tab. 1a Valorile normate şi valorile limită apreciate, ale rezistenţelor termice la clădirile de
locuit noi-incepand cu 01.01.2011.
SIMBOLUL
R’nec R’min
ELEMENTUL DE Zona climatică Cladiri noi**)
CONSTRUCŢIE I II III IV
m2K/W m2K/W
Pereţi exteriori-inclusiv la
E 1,00 1,09 1,19 1,28 1,80
rosturi deschise
Pereţi exteriori adiacenti la
Er 1,00 1,09 1,19 1,28 1,10
rosturi inchise
de terasă 1,33 1,46 1,58 1,71 5.00
T
de pod 1,20* 1,31* 1,42* 1,54* 5.00
Planşee peste subsolul
S 1,33* 1,46* 1,58* 1,71* 2.90
neîncălzit/pivnita
la bowindouri, 2,13 2,33 2,53 2,73 4.50
ganguri
Peste CTS, 4,50
Plăci
P 2,13 2,33 2,53 2,73
pe sol Sub CTS-la subsol
4.80
incalzit
F/U Tâmplărie exterioară 0,39 0.77
* valori orientative; valorile exacte se determină pe baza unor factori de corecţie determinaţi printr-
un calcul de bilanţ termic.
6
** valori orientative pentru clădiri existente care se reabilitează (valori pentru clădire de referinţă)
Rezistenţe termice necesare(R’nec), pentru elementele de construcţie vitrate Tab.1b
R'nec [m2K/W]
Grupa clădirii
Tâmplăria exterioară Luminatoare Pereţi exteriori vitraţi
I 0,39 0,32 0,32
II 0,32 0,29 0,29
III 0,29 0,26 0,26
IV 0,26 0,23 0,23
OBSERVAŢII:
1).La casa scării şi la alte spaţii de circulaţie, indiferent de grupa clădirii, se admite
R'nec = 0,26 m2K/W
2) La vitrine se admite R'nec = 0,22 m2K/W
Valorile Ti,max si incadrarea in grupe de cladiri este data in Tab.2.
Valori normate  θ i max ( Ti max) Tab.2.
Grupa i  θ i max [K]
Destinaţia clădirii
clădirii (%) Pereţi Tavane Pardoseli
I Clădiri de locuit, cămine, internate
Spitale, policlinici, ş. a.
60 4,0 3,0 2,0
Creşe, grădinţe
Şcoli, licee, ş.a.
II Alte clădiri social - culturale, cu
50 4,5 3,5 2,5
regim normal de umiditate
III Clădiri sociale cu regim ridicat de
umiditate
60 6,0 4,5 3,0
Clădiri de producţie cu regim normal
de umiditate
IV Clădiri de producţie cu regim ridicat
75  θ r 0,8 •  θ r 3,5
de umiditate *)
*)  θ r = θ i - θ r
Deci, nerealizarea conditiilor impuse de C107-05-MC001-2006, conduc la inconfort termic.
R’ R’nec.
R’med>R’min
Ti,max = 2,0...4,0 C(pentru cladiri de locuit)
D  1,5...2,5
Tsi > r
Verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens
superficial şi interstiţial este obligatorie în etapa de audit energetic în care se face analiza soluţiilor de
îmbunătăţire a performanţei termo-energetice a clădirii, pentru fiecare soluţie selectată. (documente
recomandate: SR EN 13788: “Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de
construcţie – Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficiale critice şi
condensului interior – Metodă de calcul “) - atunci când sunt disponibile date climatice medii lunare
(temperaturi şi umidităţi relative).
7
Din punct de vedere strict formal, condensul se produce atunci cand suprafata interioara a peretilor,
planseelor etc., exterioare, au o tempratura locala (T si), inferioara temperaturii punctului de roua.
Fenomenul are loc nu numai pe suprafata interioara, ci si in interiorul elementului in contact cu
exteriorul atunci cand :
pv  ps
Normativul C107/6-2005, nu conduce la o proiectare care sa elimine producerea condensului, ci
limiteaza cantitatea de apa de condens produsa in perioada rece a anului, conform relatiilor :
mw  mv
Wef  Wadm,
cu semnificatiile conform C107/6-2005.
1.2. Alcatuiri de pereti la constructii existente
Alcatuirea peretilor constructiilor civile, realizati pana in 1984 au prezentat performante termice,
functie de alcatuire in limitele necorectate ale rezistentelor termice Ro=0,54...0,97 m2K/W,
satisfacand 45...81% din Ro,nec (fig.1)
Dupa 1984, realizarea peretilor a cunoscut o imbunatatire din punct de vedere termotehnic, cel putin
la nivelul solutiilor propuse, intre limitele Ro=1,38...2,43 m2K/W, reprezentand 115...202% din Ro,nec
impus de STAS. Revizuirea STAS 6472 din 1989, aduce un spor de rezistenta necesara la izolarea
termica prin micsorarea valorii Ti,max = 2,5...4,5 C, dar cu valori inca mult inferioare ale Rnec fata
de cele din tarile Vest-Europene.
In consecinta, majoritatea elementelor de constructii in contact cu exteriorul nu satisfac exigentele
higrotermice impuse de criteriile actuale, nationale si europene, fiind necesare o actiune generala de
reabilitare a acestora cu consecinte asupra confortului higrotermic-fiziologic si economiei de energie.
Aceasta actiune este cu atat mai actuala cu cat se are in vedere satisfacerea valorilor R’min si R’nec
din tabelele 1 si 2.
A B C D
Autoclaved aerated brick brick with vertical reinforced
concrete masonry hollows concrete
AAC
5 5 5
25 cm 37 cm 30 cm 5 12 9
27 cm
E F G
reinforced reinforced
AAC concrete
concrete
reinforced
concrete
mineral AAC
wool
5 5 5 5
6 8 12
27 cm
Fig.1. Solutii de realizare30acmperetilor exteriori inainte5 de
12 12
1984
30 cm
8
a b c
reinforced
AAC concrete
masonry AAC
brick mineral
masonry wool
AAC
5 5
35 cm 15 30 2 8 7 12
45 cm 30 cm
d e f
reinforced AAC
concrete
AAC reinforced
masonry mineral concrete
wool
45 cm 7 8 12 20 15
27 cm 35 cm
Fig.2. Solutii de realizare a peretilor exteriori dupa 1985(<2000)
9
2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE

2.1. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare
Reabilitarea higrotermica a constructiilor existente care nu satisfac performantele impuse de C107-
2005 si MC001-2006, se poate realiza, in principal prin dispunerea unor straturi suplimentare, cat
mai impermeabile la transferul de caldura (R mare,  mic) sau migrarea vaporilor (Rv mare, = 1
KD
mare spre interior). Uzual, intalnim solutii cu dispunerea de straturi suplimentare :
• termoizolante, la interior ;
• termoizolante, la exterior ;
• bariere contra vaporilor, spre interior.
Pentru imbunatatirea comportarii termotehnice a cladirilor de locuit si pentru reducerea valorii
coeficientului global de izolare termica, se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri : /20/, /21/ :
- La alcatuirea generala a cladirii :
• la stabilirea pozitiilor si dimensiunilor tamplariei exterioare se va avea in vedere atat
orientarea cardinala cat si orientarea fata de directia vanturilor dominante, tinand seama si de
existenta cladirilor invecinate ; desi nu se considera in calcule, ferestrele orientate spre sud au
un aport solar semnificativ ;
• pentru reducerea pierderilor de caldura spre spatiile de circulatie comuna, se vor prevedea
windfanguri la intrarile in cladiri, aparate de inchidere automata a usilor de intrare in cladiri,
termoizolatii la usile de intrare in apartamente, incalzirea spatiilor comune la temperaturi
apropiate de temperatura din locuinte s.a. ;
• la peretii interiori ai camarilor aerisite direct se vor prevedea masuri de termoizolare s.a.
- La alcatuirea elementelor de constructie perimetrale :
• se vor utiliza solutii cu rezistente termice specifice sporite, cu utilizarea materialelor
termoizolante eficiente (polistiren, vata minerala s.a.) ;
• se vor utiliza solutii imbunatatite de tamplarie exterioara, cu cel putin 3 randuri de geamuri
sau cu geamuri termoizolante ;
• se va urmari eliminarea totala sau reducerea in cat mai mare masura a puntilor termice de
orice fel, in special in zonele de intersectii a elementelor de constructie (colturi, socluri,
cornise, atice), cat si la balcoane, logii, bowindouri si in jurul golurilor de ferestre si usi de
balcon s.a.
- In vederea reducerii infiltratiilor de aer rece
• la tamplaria exterioara se vor lua masuri de etansare corespunzatoare a rosturilor dintre
tocuri si conturul golurilor de pereti ;
• se va utiliza exclusiv tamplarie de buna calitate si prevazuta cu garnituri de etansare ;
• suprafetele vitrate, luminatoarele si tamplaria fixa vor fi prevazute cu solutii de etansare care
sa excluda orice infiltratii ;
• la peretii din panouri mari prefabricate, rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “inchis”
si vor fi etansate cu chituri de calitate corespunzatoare care sa confere o siguranta deplina
atat fata de infiltratiile de apa, cat si fata de infiltratiile de aer ;
• la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza solutii constructive care permit infiltratii de
aer (de ex. zidarii netencuite) ; considerarea pierderilor de caldura datorate permeabilitatii
ridicate la aer a unor elemente de constructie, se va face in conformitate cu prevederile C107-
2005 si MC001-2006, prin diminuarea rezistentei termice specifice.
10
Pe langa aceste solutii de reabilitare, masuri de exploatare rationala, in scopul pastrarii pe o durata
cat mai mare a calitatii cladirilor, ce le definesc aptitudinea pentru exploatare (conform Indrumator
cadru privind Exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflat in proprietatea
autoritatii publice - Indicativ C 247 -93 - INCERC Bucuresti) pot conduce la eliminarea unora din
fenomenele care genereaza inconfort higrotermic.
De exemplu :
• locuinta/apartamentul se va aerisi dupa necesitate, dar cel putin dimineata si seara pentru a
asigura un microclimat care sa impiedice aparitia condensului si umezirea peretilor. in
principiu, spatiile ocupate trebuie ventilate cu o ratie de (0,5...1,0) schimburi/ora pentru a
asigura un microclimat sanatos ;
• nu se va folosi bucataria pentru fierberea rufelor decat daca exista hota pentru ventilare sau
se deschid ferestrele si nu se usuca hainele in incaperile locuintei ;
• nu se va folosi instalatia de gaze din bucatarie pentru incalzirea altor spatii ale locuintei;
• se va evita excesul de plante in incaperi si a pastrarii apei in vase deschise sau vana ;
• nu se vor acoperi caloriferele pentru a nu reduce efectul lor termic ;
• marirea efectului caloriferelor se poate face prin izolarea suplimentara a niselor din spatele
acestora, prin dispunerea de folii reflectorizante (staniol, aluminiu etc.) in spatele elementelor,
prin reglarea robinetului de alimentare pentru a genera o T i=18...23 C etc.;
• spatiile mari generatoare de umiditate (bai, bucatarii, uscatorii) se vor ventila spre exterior si
nici un caz, spre interiorul locuintei.
• uscarea subsolurilor inundate;
• dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale;
• repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor;
• repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a
acestuia;
• curăţirea periodică a coşurilor de fum, în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea
combustibililor solizi sau lichizi;
• asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor;
• asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să
asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).
2.2. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare
Aceste solutii se utilizeaza rational atunci cand este necesara o reabilitare locala a izolatiei termice,
cu un pret de cost minim sau daca fenomenul de condens nu este amplificat sau generalizat.
Solutiile prezinta :
* dezavantaje :
- nu elimina complet fenomenul de condens, doar reducandu-l ;
- reduce din spatiul util, locuibil (si asa destul de redus) ;
- deranjeaza locatarii pe perioada executiei ;
- nu rezolva puntile termice la imbinari, centuri etc. ;
- presupun obligatoriu bariera contravaporilor ;
- diminueaza din efectele masivitatii termice, transferand straturile masive intr-o zona “mai
rece”, reducand efectul de volanta termica al acestora ;
- transfera condensul spre interior ;
* avantaje :
- reduc temperatura de aparitie a condensului de la (+2...+4) C la (-3...-7) C ;
- nu necesita schela pentru executie ;
11
- au un pret de cost mai redus ;

- nu necesita, in majoritatea cazurilor ancorari speciale la suportul existent ;
- nu deranjeaza plastica fatadelor ;
- se executa relativ simplu, tehnologic.
Pentru a studia efectul straturilor suplimentare dispuse la interior se adopta un perete exterior de tip
panou mare prefabricat, de grosime 27 cm, fara bariera de vapori, la care se suplimenteaza alcatuirea
cu straturi :
- vata minerala lipita pe suport ;
- plasa fibra de sticla ;
- tencuiala.
Nu s-a prevazut bariera contra vaporilor nici la straturile suplimentare, acest caz fiind tratat la pct.2.4
(cu bariera).
Pentru a avea un termen de comparatie, se traseaza diagramele de T (C), pv(Pa) si ps(Pa) intr-un
sistem de coordonate T(C), p(Pa) si Rv (m/s) pentru un perete existent, in alcatuirea clasica (fig.3).
In fig.4 se traseaza noile diagrame T (C), pv(Pa) si ps(Pa) pentru noua alcatuire. Stratificatia nou
adoptata satisface performanta Ro  Ro,nec, comentariul fiind necesar pentru comportarea la condens.
Diagramele sunt trasate la Te = -15 C. Se constata ca, chiar in conditiile satisfacerii performantei Ro
 Ro,nec, nu se elimina fenomenul de condens, dar momentul aparitiei condensului se transfera de la
+4 C la -7 C temperatura exterioara. Important de semnalat este faptul ca diagrama pv este secanta
la ps pe starificatia nou dispusa (in lipsa barierei contra vaporilor) deci fenomenul de condens, chiar
redus, s-a transferat spre interior.
Aceasta poate conduce la mentinerea sau aparitia mucegaiului pe suprafata interioara initiala
(suprafata suport pentru stratificatia noua) intr-o zona inaccesibila pentru a putea fi curatat sau
eliminat chiar si in conditiile unui tratament superficial conform /17/. Din grafic se constata ca, este
necesara introducerea unei bariere contra vaporilor, avand Rv foarte mare. Ca dispunere, ea poate fi
amplasata pe fata interioara a termoizolatiei stratificatiei suplimentare sau chiar pe suprafata
interioara a noului perete. Ca solutii, se pot adopta :
- folie plastic ;
- folie aluminiu ;
- vopsea pe baza de bitum (2...3 straturi) ;
- vopsea pe baza de ulei (2...3 straturi).
Alegerea variantei de bariera contra vaporilor este dependenta de locul de amplasare, tipul incaperii.
Fig.3. Diagramele calitative de variatie T, pv si ps, in solutii clasice de alcatuire.

12
Fig.4. Diagramele calitative de variatie T, pv si p s, in solutia cu termoizolare la interior, fara

bariera contra vaporilor
2.3. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare

Aceste solutii se utilizeaza cu eficienta maxima, fiind cele recomandate tehnic, prin efectele asupra
comportarii higrotermice, mai ales pentru eliminarea fenomenului de condens. Solutiile prezinta :
* dezavantaje :
- necesita schela pentru executie ;
- presupun in consecinta un pret de cost mai ridicat ;
-afecteaza plastica fatadelor, necesitand lucrari pe suprafete mari, uneori nejustificate;
- impun sisteme de prindere la suport a straturilor suplimentare ;
- necesita o protectie a termoizolatiei, impermeabila la apele meteorice, pentru a nu afecta
termoizolatia noua ;
- straturile noi trebuie sa satisfaca exigentele rezultate din expunerea la fenomene de inghet-
dezghet, umiditate ; variatii de temperatura etc. ;
*avantaje
- elimina complet fenomenul de condens ;
- nu reduce din suprafata utila a cladirii ;
- nu deranjeaza locatarii pe perioada executiei ;
- pastreaza in “zona calda” elementele cu masivitate termica ridicata, majorand efectul de
volanta termica a acestora.
In fig.5 s-au trasat diagramele T, pv, ps pentru situatia dispunerii straturilor suplimentare la exterior
(la Te = -15), in conditia realizarii conditiei Ro  Ro,nec. Se constata ca este indeplinita conditia de
13
eliminare a condensului, cu toate ca s-a utilizat aceeasi stratificatie ca si in fig.4. Conditia esentiala
insa ca Rv pentru straturile noi sa fie cat mai mici, spre deosebire de cazul anterior cand ar trebui sa
fie cat mai mari. Acest criteriu de alcatuire rezulta si din relatia :
p − ps ps − pve
mw = 3600( vi − )N w
R' v R"v
cu semnificatia termenilor conform C107-6/2005
.
Fig.5. Diagramele calitative de variatie T, pv si ps, in solutia cu termoizolare la exterior.
2.4. Efectul barierei contra vaporilor

Utilizarea unor bariere contra vaporilor dispuse spre interior este avantajoasa tehnic indiferent unde
se dispun straturile suplimentare. Dar, in cazul dispunerii acestor straturi la interior (fig.4) bariera
contra vaporilor este necesara si obligatorie.
Datorita Rv mare a barierei, se transfera primul punct de “minim” al presiunii de saturatie intr-o zona
a peretelui cu presiuni partiale ale vaporilor mult mai mici (fig.6).
Dispunerea unei bariere impermeabile la vapori poate conduce insa si la efecte negative. Peretii nu
mai permit “aerisirea” incaperilor printr-o migrare naturala a vaporilor, creste umiditatea relativa (r)
ajungand la a se atinge temperatura punctului de roua pe suprafata interioara, dar mai ales pe
suprafata ferestrelor (cu R’ mai mic decat al peretilor). Deci, se impune o ventilare naturala mai
activa (ocazionala sau permanenta prin fante in tamplaria ferestrelor).
14
Bariera vapori Ti>Te-perioada rece a anului
Fig.6. Diagramele de variatie T, pv si ps-efectele barierei contra vaporilor
15
3. CERTIFICAREA TERMICA SI ENERGETICA AL CLADIRILOR

3.1. Reglementari in vigoare
Auditul energetic si termic este conceput în conformitate cu cap. III, art. 4 din Legea nr.
372/2005-modificata prin Legea 159/2013, privind performanţa energetică a clădirilor şi se referă
atât la clădirile nou construite, cât şi la cele existente care urmează a fi modernizate din punct de
vedere termic şi energetic sau pentru care urmează să se elaboreze un certificat de performanţă
energetică în condiţiile legii.
Auditul energetic al clădirii/grupului de clădiri existente este o procedură sistematică de obţinere
a unor date despre profilul consumului energetic al unei clădiri/grup de clădiri - expertizarea din
punct de vedere energetic a clădirii, inclusiv a instalaţiilor interioare aferente acesteia, de
identificare a soluţiilor de reabilitare energetică, de cuantificare a economiilor de energie şi de
evaluare a eficienţei economice a soluţiilor propuse, cu estimarea costurilor şi a duratei de recuperare
a investiţiei. Procedura cuprinde doua parti:
• Expertiza termica si energetica a cladiri, cu elaborarea si emiterea Certificatului de
Performanta energetic-CPE. Certificatul de performanţă energetică a clădirii este un
document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei
clădiri;
• Auditul energetic al cladiri-Studiu de fezabilitate al interventiilor de reabilitare termica si
energetic a cladiri
Performanţa energetică a clădirii (PEC) – reprezinta energia efectiv consumată sau estimată
pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în
principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa
energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai
mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile
tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici
exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei
şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie.
Procedeul tehnic de elaborare a auditului este cuprins in „METODOLOGIA DE CALCUL-MC

001”, care cuprinde sase parti.
În Partea I-a a reglementării, la stabilirea performanţei energetice a unei clădiri, se au în vedere
următoarele aspecte:
- alcătuirea elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii;
- vechimea clădirii (la clădiri noi, la clădiri existente etc.)
- volumetria clădirii (ex: raportul între aria anvelopei clădirii şi volumul de aer încălzit, raportul
dintre perimetrul construit şi aria construită, gradul de vitrare etc.),
- amplasarea clădirii pe teritoritoriul ţării şi în cadrul unei localităţi: influenţa poziţiei şi
orientării clădirilor, inclusiv a parametrilor climatici exteriori,
- sistemele solare pasive şi dispozitivele de protecţie solară;
- condiţiile de climat interior,
16
- condiţiile de iluminat natural,

- destinaţia, funcţiunea şi regimul de utilizare a clădirii.
Reglementarea oferă de asemenea şi un instrument pentru:
- verificarea realizării unui nivel de confort higro-termic şi a unor condiţii igienico-sanitare
corespunzătoare pentru utilizatori, precum şi a unor condiţiile corespunzătoare desfăşurării
activităţii şi proceselor tehnologic la clădirile industriale ;
- evaluarea gradului de izolare termică a clădirii în raport cu valorile de referinţă stabilite în
scopul reducerii consumului de energie termică în exploatare şi a protecţiei mediului prin
reducerea emisiilor poluante în atmosferă.
Prevederile reglementărilor se aplică la următoarele categorii de clădiri (noi şi existente):
- clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.);
- clădiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri);
- birouri.
- creşe, grădiniţe, cămine, internate, spitale, policlinici;
- clădiri de învăţământ, hoteluri şi restaurante,;
- clădiri pentru sport;
- clădiri pentru servicii de comerţ;
- alte tipuri de clădiri consumatoare de energie (de exemplu: clădiri industriale cu regim normal
de exploatare).
Prevederile reglementări se utilizează la determinarea parametrilor de calcul stabiliţi în partea a II-a şi
în partea a III-a a METODOLOGIEI.
Metodologia se utilizeaza la stabilirea/verificarea performanţei energetice a clădirilor (PEC) noi şi
existente în vederea elaborării „Certificatului de performanţă energetică a clădirii” precum şi la
analiza termică şi energetică, respectiv întocmirea auditului energetic (Studiu de Fezabilitate) al
clădirilor care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic.
5.2. 3.3. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor
Elementele componente ale anvelopei clădirii se clasifica:
*Clasificare în raport cu poziţia în cadrul sistemului clădire:
- elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: pereţilor exteriori, inclusiv
suprafaţa adiacentă rosturilor deschise);
- elemente interioare care delimiteazǎ spaţiile încǎlzite de spaţii adiacente neîncǎlzite sau mai
puţin încǎlzite (ex: pereţii şi planşeele care separă volumul clădirii de spaţii adiacente
neîncălzite sau mult mai puţin încălzite, precum şi de spaţiul rosturilor închise);
- elemente în contact cu solul;
Figura 7- Bilanţul energetic anual al unei clădiri
*Clasificare în funcţie de tipul elementelor de construcţie:
- opace (ex: partea opacă a pereţilor exteriori, inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor);
- elemente vitrate – elemente al căror factor de transmisie luminoasă este egal sau mai mare de
0,05 (de exemplu: componentele transparente şi translucide ale pereţilor exteriori şi
acoperişurilor - tâmplăria exterioară, pereţii vitraţi şi luminatoarele);
*Clasificare în funcţie de poziţia elementelor de construcţie în cadrul anvelopei clǎdirii:
17
- verticale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60
grade (ex: pereţilor exteriori);
- orizontale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60
grade (de exemplu planşeele de peste ultimul nivel, de sub poduri, planşeele de peste pivniţe
şi subsoluri neîncălzite, planşeele care delimitează clădirea la partea inferioară, faţă de mediul
exterior - bowindouri, ganguri de trecere ş.a).
Anvelopa unei clădiri este alcătuită dintr-o serie de suprafeţe prin care are loc transfer termic.
Aria anvelopei clădirii - A - reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construcţie
perimetrale ale clădirii, prin care are loc transfer termic, se calculează cu relaţia:
A = ΣAj
în care :
Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii;
Aria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor de
construcţie perimetrale, ignorând existenţa elementelor de construcţie interioare (pereţii interiori
structurali şi nestructurali, precum şi planşeele intermediare).
Volumul clădirii – V – reprezintă volumul delimitat de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc
anvelopa clădirii, reprezintă volumul încălzit al clădirii, cuprinzând atât încăperile încălzite direct
(cu elemente de încălzire), cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dar la care
căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi, lipsiţi de o termoizolaţie semificativă. În acest sens se
consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa
scării, puţul liftului şi alte spaţii comune.
Mansardele, precum şi încăperile de la subsol, încălzite la temperaturi apropiate de temperatura
predominantă a clădirii, se includ în volumul clădirii.
Lungimile, înălţimile şi ariile, pe ansamblul clădirii, se determină şi se verifică cu relaţiile:
P=Σlj; H=ΣHj; A=ΣAj
Volumul clădirii=volumul incalzit - V - este delimitat de aria anvelopei şi este egal cu suma
volumelor tuturor încăperilor din clădire:
V=ΣVj [m3]
3.4. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor
Caracteristicile higrotermice ale materialelor de construcţie utilizate la evaluarea performanţelor
energetice ale clădirilor sunt:
- conductivitatea termică, , în W/(mK);
- căldura specifică masică, c, în J/(kgK);
- factorul de permeabilitate la vapori de apă/rezistenţă la vapori de apă, .(1/KD)
Conductivitate termică de calcul este valoarea conductivităţii termice a unui material sau produs de
construcţie, în condiţii specifice, care poate fi considerată ca fiind caracteristică pentru performanţa
acelui material, atunci când este încorporat într-un element de construcţie.
Conductivitatea termică de calcul se stabileşte pe baza conductivităţii termice declarate, avându-se în
vedere condiţiile reale de exploatare referitoare la temperatura şi umiditatea materialului (document
recomandat SR EN ISO 10456).
18
Pentru condiţiile climatice din ţara noastră conductivitatea termică de calcul este definită pentru o
temperatură medie de 00C şi o umiditate de exploatare stabilită conform următoarelor convenţii:
- pentru materialele nehigroscopice (care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie),
conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare
uscată;
- pentru materialele higroscopice, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea
termică corespunzătoare umidităţii de echilibru a materialului aflat într-un mediu ambiant cu
temperatura de 230C şi umiditatea relativă de 50%.
- pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea
termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare uscată, după un
interval de timp de îmbătrânire, specific pentru fiecare tip de material.
Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori,  , al unui material este o mărime

adimensională care arată de câte ori stratul de material este mai puţin permeabil decât un strat de aer
de aceeaşi grosime. Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea
elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens interstiţial.
La evaluarea performanţelor termice ale clădirilor, caracteristicile higrotermice de calcul ale
materialelor de construcţie se vor considera astfel:
- pentru materialele tradiţionale aflate în regim normal de exploatare şi la care, în urma analizei
termice, nu s-au constatat degradări: conform datelor din Metodologie, (Anexa A5).
- pentru materialele la care, în urma analizei termice, s-a constatat creşterea umidităţii peste
umiditatea de echilibru, conductivitatea termică de calcul se va stabili astfel:
- prin conversia conductivităţii de calcul corespunzătoare regimului normal de exploatare la
condiţiile reale constatate (document recomandat SR EN ISO 10456), atunci când se dispune
de date privind umiditatea reală a materialului;
- prin utilizarea coeficienţilor de majorare a conductivităţii termice prezentaţi în
METODOLOGIE, (tabelul 5.3.2), atunci când nu se dispune de date privind umiditatea reală
a materialului;
- pentru alte materiale, conductivitatea termică de calcul se va stabili pe baza conductivităţii
termice declarate de producător (document recomandat SR EN ISO 10456), luându-se în
considerare condiţiile reale de exploatare. Totodată, pentru a ţine seamă de influenţa asupra
valorilor declarate a incertitudinii de măsurare, a reprezentativităţii eşantioanelor pe care se
fac măsurările, a modificării în timp a grosimii şi a compoziţiei materialelor, pentru
materialele termoizolante se recomandă majorarea cu 20% a conductivităţilor termice
declarate.
3.5. Parametri de performanta ai anvelopei

Parametrii de performanţă caracteristici elementelor de anvelopă, necesari pentru evaluarea
performanţei energetice a clădirilor sunt :
- rezistenţe termice unidirecţionale (R), respectiv transmitanţe termice unidirecţionale (U),
19
- rezistenţe termice corectate (R’), respectiv transmitanţe termice (U’) corectate cu efectul
punţilor termice; raportul dintre rezistenţa termică corectată şi rezistenţa termică
unidirecţională (r),
- rezistenţe termice corectate, medii, (R’m) pentru fiecare tip de element de construcţie
perimetral, pe ansamblul clădirii ;
- rezistenţă termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (R’M), respectiv transmitanţă
termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (U’clădire);
Alţi parametri utilizaţi sunt:

- indicele de inerţie termică D,
- rezistenţa la difuzia vaporilor de apă,
- coeficienţii de inerţie termică (amortizare, defazaj),
- coeficientul de absorbtivitate a suprafeţei corelat cu culoarea şi starea suprafeţei,
- factorul optic pentru vitraje,
- raportul de vitrare etc.
Rezistenţa termică totală, unidirecţională (R) a unui element de construcţie alcătuit din unul sau
mai multe straturi din materiale omogene, fără punţi termice, inclusiv din eventuale straturi de aer
neventilat, dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic, se calculează cu relaţia :
R = Rsi + Rj + Ra + Rse [m2K/W]
Relaţia se utilizează şi pentru determinarea rezistenţei termice în câmp curent, a elementelor de
construcţie neomogene (cu punţi termice).
În calculul unidirecţional, suprafeţele izoterme se consideră că sunt paralele cu suprafaţa elementului
de construcţie.
La elementele de construcţie cu straturi de grosime variabilă (de exemplu la planşeele de la terase),
rezistenţele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente
suprafeţelor care se calculează .
Transmitanţa termică/coeficientul unidirecţional de transmisie termică prin suprafaţă se determină cu
relaţia :
1
U= [W/(m2K)]
R
Rezistenţa termică corectată (R’) şi respectiv transmitanţa termică corectată/coeficientul corectat
de transmisie termică prin suprafaţă U' se calculează cu relaţia generală :
U' =
1
=
1
+
 (  l ) +   [W/(m2K)]
' R A A
R
în care :
R rezistenţa termică totală, unidirecţională, aferentă ariei A;
l lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A.
Rezistenţa termică corectată se mai poate exprima prin relaţia :
R’ = r . R [m2K/W]
20
în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale :

1
r=
1+
R  (  l ) +    [-]
A
3.6. Calculul indicatorilor globali:
3.6.1.Rezistenţa termică /transmitanţa termică medie a anvelopei clǎdirii
Rezistenţa termică corectată medie (R'm) a unui element de construcţie al anvelopei clădirii/
transmitanţa termică corectată medie a unui element de construcţie al anvelopei clădirii, se calculează
cu relaţia :
1 A j
Rm' = = [ m2K/W]
U m (Aj . U' j)
'
în care :
U'j transmitanţe termice corectate [W/(m2K)] aferente suprafeţelor Aj .
Relaţia este valabilă şi pentru determinarea rezistenţelor termice medii ale unor elemente de
construcţie alcătuite din două sau din mai multe zone cu alcătuire omogenă; în această situaţie în
relaţie, în loc de U'j se introduce transmitanţa termică unidirecţională Uj , obţinându-se rezistenţa
termică medie Rm = 1/Um.
Rezistenţa termică corectată medie a anvelopei clădirii (R'M) / transmitanţa termică medie a
anvelopei clǎdirii (U'clădire), se calculează cu relaţia :
1 Ak
RM' = = [ m2K/W]
'
U cladire (A k . U' k )
Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia
generală :
Lj = Aj . U'j = Aj / R'j [W/K]
în care indicele j se poate referi la o suprafaţă a elementului de construcţie, la o încăpere, la un nivel
sau la ansamblul clădirii.
3.6.2. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la

aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia
Se prevăd valori, diferenţiate pe de o parte pentru diferite tipuri de clǎdiri, pe de altă parte pentru
clădiri noi şi pentru cele existente care se reabilitează/modernizează, pentru următoarele cerinţe de
performanţă (condiţii tehnice de performanţă):
• rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de igienă
şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate ;
• transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de
igienă şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate;
• rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de
economie de energie, transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de
referinţă - din condiţii de economie de energie, temperaturi superficiale minime pentru
21
evitarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care

alcătuiesc anvelopa clădirilor,
• debite minime de aer proaspăt etc.
Rezistenţele termice, pentru clădirile noi, sunt normate astfel:
• pe considerente de confort higrotermic, în mod indirect, prin limitarea diferenţelor de
temperaturi între temperatura aerului interior şi temperatura superficială interioară, medie,
aferentă fiecărei încăperi în parte şi fiecarui tip de element de construcţie:
Δθimax=θi - θsi m [K]
• pe considerente termo-energetice, în mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'min ale
rezistenţelor termice corectate, medii pe clădire, pentru fiecare tip de element de construcţie.
Rezistenţa termică, necesară din considerente de confort higrotermic, se calculează, cu relaţia:

'
Rnec = [m2K/W]
 i  i max
în care :
 θ i max diferenţa maximă de temperatură, admisă între temperatura interioară şi temperatura medie a
suprafeţei interioare  θ i max = θ i - θsim
Valorile  θ i max se dau în tabelul 2, în funcţie de destinaţia clădirii şi de tipul elementului de
construcţie.
La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu neîncălzit, în loc de
valoarea  θ = θ i - θ e , în relaţie se introduce diferenţa de temperatură (θ i - θ u), în care θ u
reprezintă temperatura în spaţiul neîncălzit, determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic.
La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu mai puţin încălzit, în loc
de valoarea  θ, în relaţie se introduce diferenţa dintre cele două temperaturi interioare
convenţionale de calcul. Relaţia nu se aplică la suprafeţele vitrate.
Rezistenţele termice corectate R’ ale tuturor elementelor de construcţie ale clădirilor,
calculate pentru fiecare încăpere în parte, trebuie să fie mai mari decât rezistenţele
termice necesare :
R' ≥ R'nec [m2K/W]
Condiţia de mai sus se aplică şi la elementele de construcţie adiacente rosturilor închise, izolate faţă
de mediul exterior, la verificarea termotehnică a elementelor de construcţie interioare, spre încăperile
neîncălzite sau mai puţin încălzite, precum şi la clădirile încălzite cu sobe.
La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă durată (de
exemplu casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit, ş.a.) valorile  θ i max din tabelul 11.1 se
măresc cu 1 K.
Pentru încăperile clădirilor de producţie cu degajări importante de căldură, valoarea  θ i max nu se
normează, dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii :
• degajările de căldură depăşesc cu cel putin 50 % necesarul de căldură de calcul ;
• densitatea fluxului termic degajat este de cel putin 23 W/m2 de element de construcţie ;
22
• suprafaţa interioară a elementului de construcţie este supusă unui flux radiant permanent sau
este spălată de aer uscat şi cald.
Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să fie mai mari decât valorile R’nec
din tabelul 1a.
Transmitanţa termică corectată din considerente igienico-sanitare reprezintă inversul rezistenţei
termice, necesară din considerente igienico-sanitare:
1
U’nec = [W/( m2K)]
R' nec
Trebuie respectată condiţia :
U’  U'nec [W/( m2K)]
Rezistenţa termică corectată minimă, admisibilă, stabilită pentru clădirile noi, pe criterii
de economie de energie în exploatarea clǎdirilor.
Trebuie să fie îndeplinită condiţia :
R’m ≥ R’min [m2K/W]
Valorile R'min , pentru clădirile noi, se dau în tabelul 1a. La clădirile existente care urmează a fi
reabilitate şi modernizate, valorile au caracter de recomandare şi se utilizează pentru calculul
parametrilor clădirii de referinţă conform părţii a 3-a a metodologiei : Auditul şi certificatul de
performanţă energetică ale clădirii.
Transmitanţa termică corectată maximă, admisibilă (normată/de referinţă), stabilită pe criterii de
economie de energie în exploatarea clǎdirilor reprezintă inversul rezistenţei termice corectate
minime:
1
U’max = [W/(m2K)]
R' min
Trebuie îndeplinită condiţia:
U’m  U’max [W/(m2K)]
3.7. Temperaturi superficiale normate

3.7.1. Verificări generale
Temperaturile superficiale se limitează inferior astfel încât să nu apară fenomenul de condens pe
suprafaţa interioară a elementelor de construcţie:
θsi,min  θr, [oC]
în care θr, este temperatura punctului de rouă.
Pentru clădiri de locuit, în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul θi = +20 °C şi a unei
umidităţi relative a aerului umed interior φ = 60%, temperatura punctului de rouă este θr = 12°C.
Valorile temperaturilor superficiale medii pe încăpere (θsi min) se limitează indirect prin normarea
indicatorilor globali de confort termic PMV şi PPD, precum şi a indicatorilor specifici disconfortului
local:
- temperatura suprafeţei pardoselii;
- variaţia pe verticală a temperaturii aerului;
- asimetria temperaturii radiante.
23
Temperaturile de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie, atât în câmp curent, cât şi
în dreptul tuturor punţilor termice, trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de rouă r :
si (si min , si colţ )≥ r [oC]
Temperatura punctului de rouă θr se poate determina din anexa A1 în funcţie de temperatura
interioară convenţională de calcul i şi de umiditatea relativă a aerului interior i . Pentru alte valori
i şi i decât cele din anexa A11, temperatura punctului de rouă poate fi determinată, aproximativ,
prin interpolare liniară. Mai exact, temperatura punctului de rouă se calculează astfel:
se determină presiunea parţială a vaporilor de apă la interior, cu relaţia :
ps  j
pvi =
100
în care :
ps presiunea de saturaţie corespunzătoare temperaturii aerului interior, în pascali;
i umiditatea relativă a aerului umed interior, în procente.
se determină temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă, calculată cu relaţia de
mai sus devine presiune de saturaţie; această valoare a temperaturii este temperatura punctului de
rouă r .
Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie fără punţi termice (sau în câmpul
curent al elementelor de construcţie cu punţi termice) se determină cu relaţia :
θsi =(θi - θ)/( i . R) [oC]
La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite în locul valorii θ = θi - θe , în relaţia de
calcul de mai sus se introduce diferenţa de temperatură (θi - θu).
În zona punţilor termice, temperaturile θsi se determină printr-un calcul automat al câmpului de
temperaturi. În mod curent, pentru determinarea temperaturilor minime θsi min este suficient a se face
calculul câmpului plan, bidimensional, de temperaturi.
Pentru cazurile şi detaliile curente, temperaturile superficiale minime θsi min se dau în tabelele cuprinse în
cataloage de valori precalculate pentru punţi termice uzuale. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II
climatică şi pentru o temperatură interioară θi = +20o C.
La colţurile ieşinde de la intersecţia a doi pereţi exteriori cu un planşeu (la tavan sau la pardoseală),
temperatura minimă se poate determina numai pe baza unui calcul automat al câmpului spaţial,
tridimensional, de temperaturi.
În cazul în care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea :
θsi colţ = 1,3 θsi min - 0,3 θi [oC]
în care :
θsi min temperatura superficială minimă, determinată pe baza câmpului plan de temperaturi.
Temperatura superficială medie, aferentă unui element de construcţie, se poate determina cu relaţia:
θsi,min = θi-θ i . R’ [oC]
în care :
R’ rezistenţa termică specifică corectată, aferentă, după necesităţi, fie unei încăperi, fie
ansamblului clădirii.
24
3.8. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului

higrotermic şi vizual
3.8.1. Parametri de climat interior

Principalii parametri definitorii pentru aerul interior (documente recomandate: SR ISO 7730
“Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de
confort termic” şi SR EN 27726 “Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor
fizice” ) şi care influenţează confortul uman din punct de vedere higrotermic sunt:
• temperatura aerului;
• temperatura medie de radiaţie;
• asimetria temperaturii de radiaţie;
• temperatura interioară;
• temperatura convenţională;
• umiditatea absolută/umiditatea relativă;
• viteza aerului.
Temperatura aerului
Temperatura aerului este temperatura dată de termometrul uscat, măsurată la o anumită înălţime.
Această înălţime poate să difere, în funcţie de destinaţia încăperii:
• la nivelul capului:
• 1,1 m, pentru poziţia aşezat;
• 1,7 m pentru poziţia în picioare
• la nivelul abdomenului:
• 0,6 m, pentru poziţia aşezat;
• 1,1 m pentru poziţia în picioare
• la nivelul gleznelor: 0,1 m, pentru poziţia aşezat şi în picioare;
Temperatura medie de radiaţie
Temperatura medie de radiaţie este temperatura pereţilor unei incinte virtuale pentru care
temperatura pereţilor este uniformă şi schimburile de radiaţie între această incintă şi om sunt egale cu
schimburile de căldură prin radiaţie în incinta reală.
Temperatura de radiaţie poate fi stabilită pe baza temperaturii măsurate cu termometrul globului
negru şi a temperaturii şi vitezei aerului din jurul termometrului cu glob negru.
Ea poate fi calculată , pe baza datelor privind temperaturile pereţilor înconjurători, forma acestor
pereţi şi poziţila lor în raport cu omul.
Asimetria temperaturii de radiaţie
Asimetria temperaturii de radiaţie se defineşte prin diferenţa dintre temperatura de radiaţie plană de
pe două feţe opuse ale unui mic element (temperatura de radiaţie plană fiind temperatura uniformă a
unei incinte pentru care radiaţia pe una din feţele unui mic element plan este aceeaşi ca în mediul real
neuniform).
Temperatura interioară
25
Temperatura interioară este media aritmetică a temperaturii aerului şi a temperaturii medii de radiaţie
considerate în centrul încăperii (sau a zonei ocupate).
Temperatura interioară convenţională
Temperatura interioară convenţională este temperatura interioară stabilită printr-un sistem de reglare
în regim normal de încălzire.
Temperatura interioară convenţională se va considera, în funcţie de destinaţia diferitelor spaţii,
(document recomandat: SR 1907/2).
Umiditatea absolută şi umiditatea relativă
Umiditatea absolută a aerului este cantitatea de vapori de apă conţinuţi în aer, exprimată în mod
curent prin presiunea parţială a vaporilor de apă (presiunea parţială a vaporilor de apă dintr-un
amestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apă conţinuţi în acest amestec
dacă ei ar ocupa singuri volumul pe care îl ocupă aerul umed la aceeaşi temperatură) şi prin raportul
de umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apă a unui eşantion de aer umed şi masa aerului uscat
din acelaşi eşantion).
Relaţia dintre cele două mărimi este:
pa
Wg = 0 ,61298
p − pa
în care:
Wg este raportul de umiditate;
pa este presiunea parţială a vaporilor de apă, în Pa;
p este presiunea atmosferică totală, în Pa.
Umiditatea relativă a aerului este catitatea de vapori de apă din aer în raport cu cantitatea maximă
pe care el o poate conţine la o anumită temperatură şi se calculează cu relaţia:
pa
=
pa,sat
în care:
 este umiditatea relativă a aerului;
pa este presiunea parţială a vaporilor de de apă, în Pa;
pa,sat este presiunea de saturaţie a vaporilor de apă, în Pa;
Umiditatea relativă poate fi exprimată şi în procente
Viteza aerului
Viteza aerului se defineşte prin modul şi direcţie. Pentru mediul interior mărimea ce trebuie avută în
vedere este modulul vectorului viteză. Ea este utilizată la evaluarea confortului termic şi a
disconfortului local produs de curenţii de aer.
3.8.2. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi

modernizate termic şi energetic
Pentru clădirile existente rezistenţele termice unidirecţionale ale elementelor de construcţie
perimetrale, se detemină, de regulă, cu aceleaşi metode ca şi pentru clădirile noi.
26
Conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în funcţie de:

• felul, sortul şi caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevăzut în proiectul
iniţial;
• deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului, produsă în timp, ca urmare a
diferiţilor factori, dar în principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltraţii şi/sau
condens interior.
Conductivitatea termică se stabileşte concret prin:
• examinarea proiectului iniţial;
• identificarea materialului prin sondaje şi/sau decopertări locale;
• determinări de laborator ale unor probe extrase “in situ”;
• examinarea stării în care se află materialul (în stare uscată, afectat de condens, igrasie sau
infiltraţii de apă, etc.)
Pentru a ţine seama de efectul negativ al umezirii, îmbătrânirii şi deteriorării în timp a
materialelor care intră în alcătuirea elementelor de construcţie şi, în special, a materialelor
termoizolante, asupra conductivităţii termice, valorile normate ale acestora vor fi corectate prin
multiplicarea cu coeficienţii de majorare ”a”, care se dau - orientativ – ANEXA 8
j = a .  j,normat [W/(m . K)]
Coeficientul de majorare aferent unui material de construcţii se obţine prin multiplicarea
coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare din coeficienţii care depind de
starea materialului (condens, igrasie, infiltraţii).
La determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale ale plăcilor pe sol, în cazul când pământul şi
umplutura de peste CTS sunt nisipuri şi pietrişuri cu umiditate ridicată, conductivitatea termică de
calcul a pământului pe adâncimea de 3,0 m sub CTS se va considera p1 = 2,5 W/(mK) în loc de 2,0
W/(mK).
Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate, relaţia de calcul a
rezistenţelor termice unidirecţionale pentru toate elementele de construcţie cu excepţia plăcii pe sol
şi a tâmplăriei exterioare, se poate scrie sub forma:
− d
R = R+ [m2K/W]
λ
în care:
−
R rezistenţa termică a tuturor straturilor, cu excepţia stratului termoizolant, la care se adaugă
rezistenţele la transfer termic superficial interior şi exterior [m2K/ W]:
− d
R = Rsi + Rse +  ( j )
λj
d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]
 conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)]
Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate, relaţia de calcul a
rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol poate fi scrisă sub forma:
27
d
R1 = 2,72 + 0,5 h + [m2K/W]
λ
în care:
R1 rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota 0,00 şi cota
stratului invariabil (CSI), la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior [m2K/W]
h înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a
plăcii din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al şapei [m]
d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]
 conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)]
Grosimea stratului termoizolant este cea efectivă, existentă la data analizei termice şi energetice, cu
luarea în consideraţie atât a tasării iniţiale, cât şi a celei produse în timp.
Grosimea “d” se poate stabili fie pe baza datelor existente în proiect, confirmate prin 1-2 sondaje, fie
exclusiv pe baza câtorva sondaje sau/şi decopertări locale.
La terasele fără beton de pantă, cu stratul termoizolant de grosime variabilă, se consideră grosimea
medie, ponderată cu suprafeţele.
Pentru elementele de construcţie vitrate (tâmplărie exterioară şi pereţi exteriori vitraţi), rezistenţele
termice unidirecţionale (R), egale cu rezistenţele termice corectate (R’), se consideră - de regulă - cu
valorile considerate pentru clădirile noi. Dacă starea tâmplăriei de lemn nu este corespunzătoare
(tocul şi/sau cercevelele sunt umezite, putrezite, fisurate, degradate) rezistenţele termice se vor
reduce cu până la 15 %, în funcţie de amploarea şi natura defectelor.
Rezistenţele termice corectate (R’) ale elementelor de construcţie neomogene şi cu punţi termice, cu
excepţia plăcilor pe sol, se determină pe baza relaţiilor de calcul:
1
R’ = [m2K/W]
(1 −  p )  ( 
j j
l )
i +  (p  U ) +
R i i A
în care:
R rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W];
A suprafaţa pentru care se face calculul [m2];
lj lungimile punţilor termice liniare de acelaşi fel (j), din cadrul suprafeţei A [m];
ψj transmitanţele termice liniare aferente punţilor termice de acelaşi fel (j), [W/(mK)];
pi ponderea zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic decât zona de câmp curent [-];
Ui transmitanţele termice prin suprafaţă, unidirecţionale, aferente zonelor (i) [W/(m2K)].
Rezistenţele termice corectate ale plăcilor pe sol, în ipoteza acceptării calculului în regim staţionar, se
determină pe baza relaţiei:
1
R’ = [(m2K/W]
 (1 − Σp ) Σ(ψ  l )
i + Σ(p  U )  Δ p +
 j j
 i i  Δ
 R1  A
28
în care:
θp - diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura pământului la cota stratului invariabil
(CSI) [K]:
θp = θi - θp
θ - diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura exterioară convenţională de calcul [K]:
θ= θi - θe
R1 - rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [(m2K/W];
A, lj, ψj, pi, Ui - cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus.
Coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale “r” ale tuturor elementelor de

construcţie, cu excepţia plăcilor pe sol, se pot determina cu relaţia:
R' 1
r= = − −
R l
(1 − p) + U p  R + R   ( )
A
în care:
p ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-];
l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m];
A aria totală a elementului de construcţie, caracterizată prin aceiaşi
rezistenţă termică unidirecţională [m2];
−
U transmitanţa termică unidirecţională, medie, ponderată, aferentă ariei totale a zonelor
neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)];
−
 transmitanţa termică liniară, medie, ponderată, aferentă lungimii însumate a tuturor punţilor
termice liniare [W/(mK)].
Coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale “r” ale plăcilor pe sol, se pot determina
cu relaţia:
R' 3,5
r= = − −
R1 l
(1 − p) + U p  R 1 + 3,5 R 1  Ψ ( )
S
în care:
R1 rezistenţa termică unidirecţională, din câmp curent, a tuturor straturilor cuprinse între cota
0,00 şi CSI, la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior Rsi, [m2K/W].
− −
p, U , Ψ , l, A - cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus
Determinarea simplificată a rezistenţelor termice corectate, cu ajutorul coeficienţilor de reducere
Rezistenţele termice corectate ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia suprafeţelor vitrate,
se pot determina în mod simplificat, cu suficientă exactitate, dar mai operativ, cu relaţia:
R’ = r . R = r1  r2  R [m2K/ W]
29
în care:
r1 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent, care ţine seama de
influenţa punţilor termice liniare [-];
r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent, care ţine
seama de prezenţa, în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral, a unor zone neizolate sau
mai puţin izolate termic [-].
La placa pe sol, în loc de R se consideră rezistenţa termică R1.
Coeficienţii de reducere “r1” şi “r2” se determină cu următoarele relaţii:
• la toate elementele de construcţie, cu excepţia plăcilor pe sol:
1
r1 = − l
1 + R   ( )
A
1
r2 = −
(1 − p) + U p  R
• la plăcile pe sol:
3,5
r1 = − l
1 + 3,5  R 1   ( )
A
1
0,95  r2 = −
 1,10
(1 − p) + U p  R 1
− −
în care p, l, A, Ψ şi U au aceleaşi semnificaţii ca mai sus.
Coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat, se calculează cu relaţia:
− Σ( j  l j )
 = [W/(mK)]
l
în care:
ψj transmitanţele termice liniare aferente diferitelor detalii
caracteristice din cadrul ariei A [W/(m.K)];
lj lungimile corespunzătoare valorilor ψi, definite mai sus [m];
l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]:
l = lj
Ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic, existente în cadrul ariei
elementului de construcţie considerat, se calculează cu relaţia:
A' ΣA' i
p = pi = =
A A
în care:
Ai’ ariile zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate, existente în cadrul ariei totale a
elementului de construcţie [m2];
A’ aria însumată a tuturor zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin termoizolate [m2];
30
A’ =  A 'i
pi ponderile ariilor A ' din totalul ariei A [-] :
i
A'
p’i = i
A
Coeficientul de transfer termic unidirecţional, mediu, ponderat, aferent ariei A’, se determină cu
relaţia:
− Σ(U i  A' ) Σ(U  p i )

U= i = i [W/(m2 K)]
A' p
în care:
−
Ui coeficienţii de transfer termic aferenţi diferitelor zone neizolate sau mai puţin izolate
termic [W/(m2 K)].
Coeficienţii liniari de transfer termic ψj se pot lua din cataloagele special întocmite cu valori
precalculate.
Pentru detalii importante care nu se găsesc în aceste acte normative, coeficienţii ψj se pot determina
pe baza unui calcul numeric automat al câmpului de temperaturi.
Transmitanţele termice unidirecţionale Ui aferente zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate, se
calculează cu relaţia (O serie de valori aproximative U i se dau în tabele):

1
Ui = [W/(m2 K)]
Ri
în care:
Ri - rezistenţele termice unidirecţionale ale zonelor “i”, neizolate sau mai puţin termoizolate
[(m2K/W];
−
Zonele neizolate termic care se iau în considerare la determinarea parametrilor “p” şi “ U ” sunt, în
principal, următoarele:
• la planşeele de terasă şi de pod: chepenguri, ventilaţii, coşuri de fum, străpungeri de instalaţii,
recipienţi de scurgere ş.a;
• la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol, în situaţia în care stratul termoizolant
este amplasat sub pardoseală: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi nestructurali (care
întrerup continuitatea stratului termoizolant), precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut
strat termoizolant (de ex. zona casei scării, a holului de intrare în clădire ş.a.);
• la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol, în situaţia în care stratul termoizolant
este amplasat sub placă: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi a grinzilor din beton
armat (care întrerup continuitatea stratului termoizolant), precum şi toate zonele la care nu
s-a prevăzut strat termoizolant, ş.a.;
31
• la pereţii exteriori: zonele de punţi termice străpunse, de lăţime relativ mare, pentru care nu
se introduc în calcule coeficienţi liniari de transfer termic: stâlpi, bulbi, tălpi şi grinzi din beton
armat monolit etc;
Zonele mai puţin izolate termic care se iau în considerare, de regulă, la determinarea parametrilor “p”
−
şi “ U ” sunt, în principal, zonele de punţi termice nestrăpunse ale pereţilor exteriori, pentru care nu
se introduc în calcule coeficienţi ψi: stâlpi, bulbi, tălpi şi grinzi din beton armat monolit, toate
protejate la exterior cu un strat termoizolant subţire, ş.a.
Punţile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea
parametrilor “l” şi “ ” sunt, în principal, următoarele:
• intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de terasă (în zona aticului sau a cornişei);
• intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de pod (în zona streşinii);
• intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul peste subsolul neîncălzit (în zona soclului);
• intersecţia dintre pereţii exteriori şi placa pe sol (în zona soclului);
• colţurile verticale (ieşinde şi intrânde) formate la intersecţia dintre doi pereţi exteriori
ortogonali;
• punţile termice verticale de la intersecţia pereţilor exteriori cu pereţii interiori structurali (de
ex. stâlpişori din beton armat monolit protejaţi sau neprotejaţi, pereţii din beton armat
adiacenţi logiilor, ş.a);
• intersecţia pereţilor exteriori cu planşeele intermediare (în zona centurilor şi a consolelor din
beton armat monolit, ş.a.)
• plăcile continue din beton armat care traversează pereţii exteriori la balcoane şi logii;
• conturul tâmplăriei exterioare (la buiandrugi, solbancuri şi glafuri verticale).
Lungimile punţilor termice liniare (l) se măsoară în funcţie de lungimile lor reale, existente în cadrul
ariilor A.
La fazele preliminare de proiectare, influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o

reducere globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent), astfel :
- la pereţi exteriori 20...45 %
- la terase şi planşee sub poduri 15...25 %
- la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri 25...35 %
- la rosturi 10...20 %
3.9. Influenta pozitiei in mediul construit asupra comportari cladirilor
3.9.1. Amplasamentul cladiri
Proiectul clădirii şi proiectul de amenajare peisageră sunt un răspuns la microclimatul local şi la

problemele de mediu specifice amplasamentului.
Alegerea amplasamentului trebuie să se facă pe bază criterială. La apariţia unei noi funcţiuni pe un
amplasament trebuie păstrat specificul amplasamentului.
Clădirea se poate afla sau poate fi construită pe un amplasament care prezintă următoarele
caracteristici :
32
− în zonă preponderent antropizată – structură urbană istoric constituită;

− în zone antropizate în care se pot evidenţia aspecte şi criterii ecologice, fie ale dezvoltării
urbane locale (ţesut urban nou constituit sau în curs de structurare – suburbii), fie in cadrul
aşezărilor rurale, fie în zone în care predominante sunt caracteristicile geosistemului natural,
puţin alterat de acţiunea de antropizare.
Clădirea trebuie să fie astfel situată pe amplasament şi configurată spaţial - volumetric încât:
– să fie utilizate toate oportunităţile solar pasive pentru încălzirea, răcirea şi luminare naturală a
spaţiilor interioare;
– să se limiteze suprafeţele din amplasament ocupate de parcaje şi de drumurile de acces;
– să se adopte strategia proiectării solare pasive atât pentru amenajarea peisageră cât şi pentru
clădire.
Orientarea spaţiilor interioare funcţionale ale clădirii şi a spaţiilor deschise exterioare faţă de punctele
cardinale trebuie realizată astfel încât:
• să se asigure optima luminare naturală a încăperilor şi câştigul de căldură necesar;

• să se beneficieze de un câştig maxim de energie solară captată în sistem pasiv şi să poată fi
controlată însorirea nedorită (şi datorită vegetaţiei, a formele de relief sau a vecinătăţilor
construite);
• să se poată reduce pierderile de căldură datorate infiltraţiilor de aer (controlul direcţiei vântului);
• se se poată asigura ventilarea naturală.
Este necesar să se întocmească proiectul de arhitectură peisageră pentru utilizarea vegetaţiei native
care are ca avantaje directe: conservarea apei, reducerea cantităţii de pesticide, reducerea mortalităţii
plantelor şi cost de întreţinere redus şi pentru selectarea acelor copaci care plantaţi lângă clădire să
nu aducă, în timp, mari daune fundaţiilor sau acoperişurilor, prin creşterea rădăcinilor sau prin
creşterea coroanei. In general, copacii şi iarba contribuie la creşterea umidităţii şi reduc impactul pe
care ploile torenţiale îl pot produce în imediata vecinătate a clădirii.
Trebuie să se propună prin proiectul de amenajare peisageră umbrirea pe cel puţin 30% a
suprafeţelor amenajate pentru parcaje, pietonale, locuri de odihnă şi să fie utilizate materiale şi culori
reflectante cel puţin pe o suprafaţă de 30%.
O asemenea strategie aplicată la nivel urban poate conduce la 50% reducere din necesarul de căldură
al unei construcţii care în condiţii vitrege de microclimat beneficiază de măsurile de izolare
higrotermică optimă.
3.9.2. Orientarea clădirii în raport cu punctele cardinale şi faţă de vântul dominant
zona 1(rece)
zona 2 (temperat - continentală)
33
zona 3 (aridă)
zona 4 (tropicală)
Fig. 8. Orientarea clădirii în raport cu punctele cardinale
Cea mai favorabilă orientare a unei clădiri multietajate (Fig. 8) aflată în zona temperat - continentală,
indiferent că este vorba de clădiri rezidenţiale sau publice, este aceea în care axul lung al clădirii este
orientat Est–Vest, în aşa fel încât axul transversal perpendicular pe acesta să facă un unghi de 18°
spre Est faţă de axul Nord-Sud, cu preocuparea pentru asigurarea umbririi, pe timp de vară, pe
faţada lungă orientată spre Sud-Est. Faţadele scurte vor fi orientate spre Nord-Est şi Sud-Vest şi
este de preferat ca o faţadă orientată Vest să nu prezinte ferestre.
Excepţie fac clădirile situate în siturile urbane aglomerate în care nu s-a ţinut cont de climat sau în
siturile în care vederea spectaculoasă, care se deschide spre peisaj, contrazice orientarea cardinală
favorabilă. Se recomandă decupajul volumetric controlat pentru adoptarea unor soluţii specifice
proiectării solar – pasive.
Insorirea spaţiilor funcţionale este foarte importantă din punct de vedere igienico-sanitar mai ales în
cazul locuinţelor şi a programelor arhitecturale pentru învăţământ.
Fig.9.Soluţii utilizate în optimizarea luminării naturale a spaţiilor interioare
Optimizarea luminării naturală a spaţiilor interioare se poate realiza prin:
• configurarea spaţial – volumetrică şi strategia de proiectare privind controlul luminii care

pătrunde în interiorul spaţiilor (luminatoare, geometria ferestrelor, sisteme de redirecţionare a
luminii, diferite tipuri de atrium, curţi interioare);
• utilizarea dispozitivelor de umbrire cum sunt copertinele amplasate pe faţada orientată spre Sud,
utilizarea lamelelor verticale reglabile spre Est şi Vest şi / sau utilizarea vegetaţiei care permite
34
luminii naturale să pătrundă în interiorul spaţiilor având şi efect în reducerea strălucirii şi a

supraîncălzirii;
• utilizarea sistemelor, integrate tâmplăriei sau montate pe tavanul încăperii, de deflectare a luminii
/ tavane reflectorizante – în scopul de a permite luminii naturale să pătrundă în adâncimea
spaţiului încăperii (însoţită de un studiul necesar pentru evitarea strălucirii sau contrastului
excesiv);
• selectarea geamurilor în funcţie de factorul de transmisie luminoasă;
• utilizarea senzorilor pentru controlul iluminatului electric în funcţie de starea vremii, deci în
funcţie de cantitatea de lumină care pătrunde, în interiorul spaţiilor, în timpul zilei;
• alte strategii şi tehnologii utilizate în sporirea luminării naturale a spaţiilor interioare.
Controlul luminării naturale este necesar în cazul unor programe arhitecturale cum sunt şcolile; clasa
pe plan pătrat necesită luminarea pe două laturi fie adiacente (golul pe a doua latură, cea opusă
catedrei trebuie să reprezinte ca suprafaţă 1/3 din suprafaţa peretelui), fie opuse, fie suplimentarea pe
o latură a suprafeţei vitrate, cu ajutorul configurării spaţiale a ferestrei. Controlul luminării naturale
este necesară şi în spaţiile muzeale, atelierele artiştilor plastici etc. care necesită luminare zenitală.
Pentru unele încăperi cu destinaţie specială cum sunt laboratoarele, atelierele de meşteşugărit este
important ca ele să fie orientate şi să primească lumină dinspre Nord. Pentru alte încăperi cum sunt
bucătăriile din locuinţe trebuie evitată orientarea spre Vest, în condiţiile în care acest spaţiu este
utilizat mai ales dupăamiezele. Mai puţin importante sunt aceste probleme în cazul spaţiilor din
cadrul programelor arhitecturale de cazare – tranzit sau temporare. In cazul clădirilor de birouri
luminarea naturală s-a dovedit foarte importantă sub aspect psihologic şi aceasta a condus la găsirea
unor rezolvări particulare prin introducerea atriumurilor în cazul clădirilor compacte rezolvate pe
plan în adâncime (cunoscut ca spaţiu al biroului peisager sau spaţiu deschis etc.).
Este importantă proiectarea unor clădiri cu înaltă capacitate de stocaj, dar cu posibilităţi de ventilare
ziua şi mai ales noaptea în sezonul cald; experienţa în domeniu arată că sunt preferate şi construcţiile
cu posibilităţi de stocaj mediu, fără alte măsuri adiţionale de ventilare.
Vântul este perceput la nivelul solului sau la înălţimea omului ca rafală de vânt; viteza şi direcţia sa se
modifică mult în timp şi funcţie de caracteristicile spaţiale.
Elementele din peisaj şi felul în care acestea se succed sau se combină, indiferent că este vorba
despre relief, oraş sau alte tipuri de aşezări influenţează sistemul complex de impact al vântului în
foarte multe feluri. Sistemul vânturilor locale este în mare parte generat de diferenţele de temperatură
ale aerului deasupra pământului sau deasupra apei, în văi sau pe pantele delurilor sau munţilor,
funcţie de orele zilei sau ale nopţii, funcţie de orientarea cardinală a formelor de relief. Distribuţia
verticală a temperaturii aerului în atmosferă este un alt factor important. Profilul vertical dat de
viteza constantă a vântului este diferit in oraş faţă de zonele verzi din proximitatea lui.
In proiectul pentru o nouă aşezare schemele de analiză a direcţiei vântului şi a brizelor au devenite
operaţionale prin studiile sistemului de vânturi şi brize: vânturi cauzate de inversiuni termice, brize –
zi / noapte, brize – munte / vale etc.
35
Interacţiunea dintre curenţii de aer şi suprafeţele clădirilor este un fenomen foarte complex şi greu de
calculat. Poate fi predictibilă, însă, prin testarea machetelor în tunelul de vânt. Testele trebuie făcute
inainte ca peisajul urban să sufere alterări majore. Se recomandă testarea clădirilor de dimensiuni
mari, a clădirilor ale căror faţade prezintă deschideri de mari dimensiuni, au faţade curbe sau primesc
pe faţade alte tipuri de tehnologii fie ele de umbrire, fie integrate anvelopei. Deasemenea se
recomandă testarea pe machetă în tunelul de vânt a unui grup de clădiri, care prezintă zonele
exterioare dintre ele amenajate mai ales acolo unde se vor amplasa fântâni, paravane spălate de apă,
suprafeţe de apă cu rol ecologic etc.
Tehnologia computerizată avansată este un instrument pentru simularea mişcărilor aerului în

interiorul spaţiului construit în funcţie de condiţiile exterioare privind: viteza vântului, geometria
clădirii, mediul construit înconjurător, temperaturile interioare şi exterioare, tipul şi gradul de
permeabilitate al anvelopei.. Utilizarea corectă a vântului şi a presiunii exercitate asupra anvelopei
pot conduce la ventilarea naturală chiar şi în cazul clădirilor foarte înalte sau foarte joase.
Pentru zonele urbane au fost evidenţiate prin studii efectele locale nefavorabile pentru construcţii şi
spaţiile dintre ele: efectul Wise, efectul Venturi, efectul de piramidă, efectul de incintă, efectul de
canal etc.
Plantele în general şi copacii în mod special produc răcirea prin evaporare pe timpul verii, dar efectul
psihologic poate fi socotit mult mai important decât influenţa asupra temperaturii exterioare şi
implicit din interiorul clădirii. Copacii cu coroană bogată au efect de umbrire pe timpul verii şi lasă
razele Soarelui să însorească clădirea pe timpul iernii, perioadă în care îşi pierd frunzele. Aceşti
copaci, plantaţi în imediata vecinătate a clădirii, ajută eficient în realizarea controlului pasiv al
umbririi.
Fig.10 Plantaţiile - Efecte de umbrire şi de însorire
3.10.Evaluarea performanţelor energetice ale clădirilor
Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri se referă la determinarea nivelului de protecţie
termică al clădirii şi a eficienţei energetice a instalaţiilor de încălzire interioară, de ventilare /
climatizare, de preparare a apei calde de consum şi de iluminat şi vizează în principal:
- investigarea preliminară a clădirii şi a instalaţiilor aferente;
- determinarea performanţelor energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente
acesteia, precum şi a consumului anual de energie al clădirii pentru încălzirea spaţiilor,
de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum şi de iluminat,
- concluziile auditorului/expertului energetic asupra evaluării.
36
3.10.1.Investigarea preliminară a clădirilor.

Se efectuează prin analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz) şi
prin analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin vizitarea
clădirii.
Investigarea preliminară a clădirilor se referă la următoarele aspecte:
Analiza cărţii tehnice a clădirii, respectiv a documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii şi
instalaţiilor aferente şi care trebuie să cuprindă cel puţin:
• partiurile de arhitectură ale fiecărui nivel;
• dimensiunile geometrice ale elementelor de construcţii (fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi,
buiandrugi, plăci, elementele şarpantei);
• dimensiunile golurilor din pereţi, distanţa dintre goluri, înălţimea parapeţilor;
• structura anvelopei clădirii;
• tipul de uşi şi ferestre;
• alcătuirea şi materialele care compun elementele de închidere exterioară sau de separare între
spaţii cu diverse regimuri de temperatură;
• planuri şi scheme ale instalaţiilor de încălzire, ventilare, climatizare, preparare a apei calde de
consum şi electrice (iluminat).
În cazul când documentaţia de bază lipseşte, se execută un releveu al clădirii, evidenţiindu-se toate
elementele enumerate mai sus.
Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un releveu al zonelor
cu degradări specifice (igrasie, infiltraţii de apă, condens, mucegai etc.), precum şi cu un releveu al
instalaţiilor în scopul evidenţierii modificărilor efectuate asupra acestora.
Investigarea preliminara a cladiri se completeaza in “Fisa de analiza termica a cladiri”.-Anexa A12
3.10.2.Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit :

• zona climatică în care este amplasată clădirea;
• orientarea faţă de punctele cardinale;
• distanţa faţă de clădirile învecinate şi înălţimea acestora;
• direcţia vânturilor dominante şi gradul de adăpostire faţă de vânt;
• regimul de înălţime al clădirilor separate prin rost.
Prin studiul vecinătăţilor clădirii vor fi puse în evidenţă unele elemente ce pot influenţa regimul
higrotermic (regimul de înălţime al clădirilor din zonă, factorii de umbrire, geometria spaţiului în
legătură cu precizarea direcţiei şi intensităţii vântului dominant etc.), precum şi dacă acestea au fost
luate în seamă la realizarea construcţiei analizate.
3.10.3. Evaluarea stării actuale a clădirii prin comparaţie cu soluţia de proiect (conform cu
cartea tehnica a clădirii).
37
Evaluarea stării actuale a clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, se face în principal prin analiză vizuală
şi urmăreşte în special:
1. Evaluarea stării actuale a construcţiei prin comparaţie cu soluţia de proiect:
- starea elementelor de construcţie opace (pereţi, planşeu peste sol / subsol, planşeu sub pod,
terasă, acoperiş, rosturi deschise / închise, pereţi către spaţii comune – casa scărilor etc.) şi
evidenţierea punţilor termice liniare şi punctuale (cu pondere în valoarea rezistenţei termice
corectate), a defecţiunilor sau a deteriorărilor:
- fisuri, degradări ale tencuielii şi ale structurii de rezistenţă, igrasie, infiltraţii de apă de
la instalaţii sau din alte surse (neetanşeitatea învelitorilor, jgheaburilor şi burlanelor),
zone afectate de condens remanent şi de mucegai,
- deteriorarea acoperişului şi ale elementelor de închidere ale podului, terasei şi ale
locurilor de străpungere ale terasei,
- identificarea alcătuirii elementelor de închidere şi evaluarea stării termoizolaţiei din
componenţa pereţilor, planşeelor, terasei etc.
- identificarea prezentei punţilor termice (termoviziune în infraroşu, după caz),
- existenţa zonelor cu infiltraţii de aer (neetanşeităţi la uşi şi ferestre, rosturi neînchise,
străpungeri în jurul coşurilor de fum, conductelor etc.).
- identificarea tipurilor de închideri transparente (uşi şi ferestre fixe / mobile) -starea
elementelor de închidere vitrate din spaţiile locuite / ocupate şi din cele cu funcţii de spaţii comune
(casa scărilor, subsoluri etc.):
• geamuri sparte sau lipsa, rame deformate sau deteriorate, sistemele de închidere ale uşilor
şi ferestrelor defecte sau lipsa acestora, spaţii libere între tocul uşilor / ferestrelor şi
elementele de construcţie etc.,
• lipsa sistemelor automate de închidere a uşilor clădirilor,
- starea canalelor de ventilare a spaţiilor anexa (bai, bucătarii etc.).
2. Evaluarea stării actuale a instalaţiilor prin comparaţie cu soluţia de proiect:
• Instalaţii de încălzire;
• Instalaţii de ventilare şi climatizare.
• Instalaţia de preparare şi furnizare a apei calde de consum.
• Instalaţii de iluminat artificial.
In functie de starea elementelor de anvelopa opace sau transparente/translucide, a
instalatiilor, subsolului, cosurilor de fum, etc, se acorda penalitati, rezultand un coeficient
global de penalizare p0>1.
Penalizările acordate clădirii la notarea din punct de vedere energetic a acesteia sunt datorate unor
deficienţe de întreţinere şi exploatare a clădirii şi instalaţiilor aferente acesteia, având drept
consecinţe utilizarea neraţională a energiei. Acestea se determină cu relaţia:
po = p1  p2  p3  p4  p5  p6  p7  p8  p9  p10  p11  p12

Semnificatia fiecarui termen este explicitata in MC001-2006, partea a III-a
38
3.10.4. Determinarea performanţelor energetice şi a consumului anual de energie al clădirii

pentru încălzirea spaţiilor, apa caldă de consum, ventilare / climatizare şi iluminat: se
realizează ţinând seama de datele obţinute prin activitatea de investigare preliminară a clădirii şi
constă în:
1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa
anvelopei clădirii, cu separarea elementelor dupa orientarea fata de punctele cardinal (exceptie
planseele);
2. Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spaţiilor încălzite şi neîncălzite ale clădirii,
inclusiv a necesarului de căldură / frig şi a temperaturii interioare pe timp de vară fără climatizare ;
3. Determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor
încălzite, AÎnc), pentru încălzirea spaţiilor, la nivelul sursei de energie a clădirii:
încălzite, AÎnc), pentru ventilare – climatizare, la nivelul sursei de energie a clădirii;
încălzite, AÎnc), pentru iluminatul artificial, la nivelul sursei de energie a clădirii.
încălzite, AÎnc), pentru apa caldă de consum, la nivelul sursei de energie a clădirii.
7. Determinarea consumului anual de apă caldă de consum, total şi specific (prin raportare la
numărul de persoane normalizat şi numărul de zile de utilizare dintr-un an), la nivelul punctelor de
consum şi la nivelul sursei de energie a clădirii.
3.10.5.Concluziile asupra evaluării se referă la sintetizarea informaţiilor obţinute prin analiză
termică şi energetică a clădirii şi efectuarea diagnosticului energetic al acesteia, prin interpretarea
rezultatelor obţinute şi indicarea aspectelor legate de performanţa energetică a clădirii, atât în ceea ce
priveşte protecţia termică a construcţiei, cât şi gradul de utilizare a energiei la nivelul instalaţiilor
aferente acesteia.
3.11. Certificatul de performanţă energetică a clădirii-ANEXA A13
Certificarea energetică a clădirilor reprezintă activitatea de clasificare energetică a clădirilor prin
încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu, de notare din punct de vedere energetic şi
elaborarea certificatului de performanţă energetică.
Elaborarea certificatului de performanţă energetică al unei clădiri presupune parcurgerea
următoarelor etape:
• Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza
caracteristicilor reale ale sistemului construcţie – instalaţii aferente (încălzire, preparare /
furnizare a apei calde de consum, ventilare şi climatizare, iluminat artificial).
• Definirea clădirii de referinţă ataşată clădirii reale şi evaluarea performanţei energetice a
acesteia.
• Încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu a clădirii.
• Notarea din punct de vedere energetic a clădirii.
• Întocmirea certificatului de performanţă energetică al clădirii.
39
3.11.1. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza

caracteristicilor reale ale sistemului construcţie – instalaţii aferente (încălzire, preparare /
furnizare a apei calde de consum, ventilare şi climatizare, iluminat artificial).
În urma analizei termoenergetice, se întocmeste un Raport de analiză termică şi energetică a
clădirii (principalele caracteristici tehnice şi energetice ale clădirii analizate, datele referitoare la
modul de determinare a consumului total anual de energie pentru încălzire, ventilare / climatizare,
iluminat artificial şi prepararea apei calde de consum, estimat pentru clădirea analizată – date de
intrare, breviar de calcul sau denumirea programului de calcul atestat utilizat -, iar la capitolul
Concluzii va cuprinde în mod distinct toate informaţiile care caracterizează din punct de vedere
energetic clădirea şi care urmează a fi înscrise în certificatul de performanţă energetică, inclusiv
punctajul energetic acordat clădirii).
3.11.2. Definirea clădirii de referinţă

Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale, valabile
pentru toate tipurile de clădiri considerate:
• Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală;
• Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare, pereţi exteriori
vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale.
• Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei
clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform prevederilor legale
(Tab. 1a-cladiri de locuit, respectiv Completari la normativ C107/2005 din decembrie
2010)
• Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în
cazul clădirii de referinţă;
• Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( ) = 0,26;
• Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;
• Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0,5 h-1, considerându-se că
tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare, iar ventilarea este de tip
controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurării confortului
fiziologic în spaţiile ocupate
• Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este, după caz:
o staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură, în
cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
o centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi
cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru clădiri care nu
sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală;
• Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate conform
reglementărilor tehnice în vigoare;
40
• Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la
baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât şi la nivelul corpurilor statice;
de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire;
• În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură
general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum
la nivelul racordului la instalaţiile interioare, în aval de staţia termică compactă;
• În cazul clădirilor de locuit colective, instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre
înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;
• Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare;
• Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu
material caracterizat de conductivitate termică iz  0,05 W/mK, având o grosime de
minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
• Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare
conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum
este de 1068 . NP / Aînc [kWh/m²an], unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de
persoane aferent clădirii certificate, iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit /
condiţionat;
• În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate, randamentul instalaţiei de
climatizare este aferent instalaţiei, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care
funcţionează conform procesului cu consum minim de energie;
• În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta
utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz);
• Nu se acordă penalizări, p0 = 1,00.
3.11.3. Încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu a clădirii
Caracteristicile energetice ale clădirilor reprezintă valorile maxime şi minime posibile ale
consumului specific de căldură, diferenţiat pe utilităţi termice şi respectiv total. Indicele specific de
consum energetic, q, se obţine prin raportarea consumului energetic anual estimat la aria utilă totală
a spaţiilor încălzite, AÎnc, a clădirii certificate.
Domeniul de notare energetică este definit prin intervalul dintre nota maximă şi minimă, precum şi
de scala de notare energetică a clădirilor:
Nota maximă acordată clădirii: N(M) = 100 puncte,
Nota minimă acordată clădirii: N(m) = 20 puncte;
3.11.4. Notarea din punct de vedere energetic a clădirii analizate si a cladiri de referinta.
Consumul specific de energie anual pentru încălzirea spaţiilor, ventilare / climatizare, prepararea apei
calde de consum şi iluminat se determină conform părţilor I şi II ale Metodologiei MC001-2006.
A. Clădirea reală analizată, având caracteristicile determinate conform I.2. Se determină

următoarele valori ale consumului specific de căldură (după caz):
41
qT( C ) = qînc
(C ) (C )
+ qacm + qc( Clim
) (C )
+ qvm + qil( C ) - consumul specific de energie anual pentru încălzirea
spaţiilor, ventilare / climatizare, prepararea apei calde
de consum şi iluminat [kWh/m²an]
B. Clădirea de referinţă aferentă clădirii analizate, caracterizată de utilizarea eficientă a căldurii,

având caracteristicile conform cap. II.4.6:
qT( R ) = qînc
(R) (R)
+ qacm + qc( Rlim
) (R)
+ qvm + qil( R ) - consumul specific de energie anual pentru încălzirea
spaţiilor, ventilare / climatizare, prepararea apei calde
de consum şi iluminat [kWh/m²an]
Pe baza valorilor consumurilor specifice de energie determinate conform părţilor I şi II ale

Metodologiei şi pe baza domeniului de notare energetică conform pct. II.4.2, se determină notele
energetice după cum urmează:
- clădirii analizate, caracterizată de consumul specific de energie estimat q(TC) , i se atribuie nota
NC;
- clădirii de referinţă, caracterizată de consumul specific de energie estimat q(TR ) , i se atribuie
nota NR;
Relaţia de determinare a notei energetice funcţie de consumul specific anual de energie estimat, qT ,
al clădirii considerate este următoarea:
exp(− B1  qT  po + B2 ),
 pentru (qT  po ) qTm kWh / m 2 an
N =

100, pentru (qT  po ) qTm kWh / m 2 an
în care:
B1, B2 - coeficienţi numerici determinaţi din MC001/4 în funcţie de cazul de încadrare a

clădirii din punct de vedere al utilităţilor existente conform tabelului II.4.1,
po - coeficient de penalizare a notei acordate clădirii funcţie de gradul de utilizare a energiei în

raport cu nivelul raţional, corespunzător normelor minime de igienă şi întreţinere a clădirii
şi instalaţiilor interioare;
qTm - consumul specific anual normal de energie minim, obţinut prin însumarea valorilor
minimedin scalele energetice proprii utilităţilor existente / aplicabile;
Un “Model” completat de Certificat de performanta energetic este prezentat in Anexa A13 SI A14
42
4. ETANSAREA LA AER - CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR

4.1. Conceptul de transfer de aer
Etansarea la transferul de aer a elementelor de constructii constituie o cerintã esentialã de alcãtuire,
cu influente majore asupra confortului ambiental, prin aportul substantial asupra temperaturii
interioare, a umiditãtati respectiv a contributiei la împrospãtarea volumului de aer interior.
Standardele in vigoare trateazã teoretic problematica permeabilitãtii la aer, fãrã a solutiona în detaliu
elemente de alcãtuire sau etansare, în general practica proiectãrii si executiei neglijând acest aspect.
Legea Calitãtii în constructii nu prevede distinct permeabilitate la aer ca cerinta esentiala, aceastã
conditie fiind implicit tratatã la "economia de energie", daca acest aspect este înteles în profunzimea
consecintelor sale.
Aerul care se infiltreazã prin orificiile mici sau mari ale anvelopei unei constructii, constituie o sursã
importantã de pierderi de cãldurã prin convectie directã. Aerul se deplaseazã de la interior spre
exterior (exfiltratie) respectiv de la exterior spre interior (infiltratie). Fisurile cele mai importante le
gãsim pe perimetrul usilor si ferestrelor, care trebuie colmatate si etansate. In plus, aerul se infiltreazã
prin fiecare întrerupere a continuitãtii elementelor de constructii (strãpungeri pentru cabluri electrice,
rosturi perete - planseu sau perete tavan etc.).
Exfiltratiile de aer umed sunt cauze ale unor probleme care apar la anvelopã ca efluorescente,
coroziune, mucegai, exfolieri ale zugrãvelii sau a tencuielii etc.
Mecanismul de infiltrare a aerului are la bazã efectul a trei forte :
* miscarea ascensionalã a aerului ;
* presiunea vântului ;
* efectul sistemelor de ventilare.
Miscarea ascensionalã - efectul de semineu (fig.11.a) este cauzatã de diferenta de densitate a aerului
ca rezultat a temperaturii diferite. In perioada rece a aerului, aerul cald care este dilatat se ridicã si
încearcã sã iasã prin partea superioarã a clãdirii, iar aerul rece încearcã sã penetreze la interior, prin
partea inferioarã a clãdirii.
Actiunea vântului se manifestã prin diferenta de presiune exercitatã pe fatadele clãdirii (fig. 11.b).
Fatada expusã vântului suportã o presiune care conduce la infiltratii de aer, iar celelalte fatade si
acoperisul sunt supuse unei suctiuni, are provoacã infiltratii.
Ventilatia mecanicã, modificã presiunea interioarã a aerului. Evacuarea fortatã a aerului din bãi,
bucãtãrii, uscãtorii etc. rezolvã problema umiditãtii excesive sau a aerului viciat, dar creeazã o
presiune negativã care favorizeazã infiltratiile (fig.11.c).
Principalul efect al infiltratiilor de aer, în perioada rece a anului este cel de a modifica rezistenta
specificã la transfer termic si de a mãri sarcina termicã necesarã încãlzirii interioare, deci, efecte
directe asupra temperaturii interioare respectiv a confortului termic si mai ales asupra consumului de
energie.
43
a) b) c)
Fig.11 Mecanismul infiltratiilor de aer.
4.2. Prescriptii tehnice
Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii (document recomandat SR
EN ISO 13790:2004) sunt exprimate prin coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării
aerului/prin ventilare, calculat cu relaţia:
Hv = a  ca  V
în care:
Hv este coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării aerului/prin ventilare, în W/K;
a  ca este capacitatea termică volumică; a  ca = 1200 J/(m3K) sau a  ca = 0,34 Wh/(m3K);
V este debitul mediu volunic de aer proaspăt, în m3/s sau m3/h.
sau cu relaţia:
Hv = a  ca  na  V
în care:
a  ca este capacitatea termică volumică; a  ca = 1200 J/(m3K) sau a  ca = 0,34 Wh/(m3K);

na este numărul mediu de schimburi de aer pe oră, în h-1;
V este volumul încălzit, în m3.
Pentru clădirile de locuit şi asimitate acestora, numărul mediu de schimburi de aer pe oră poate fi
evaluat, în funcţie de:
− categoria de clădire;
− clasa de adăpostire a clădirii;
− clasa de permeabilitate la aer a clădirii,
utilizând datele din tabelul 3.
Valorile prezentate sunt conform MC001-2006.
44
Tabelul 3– Numărul de schimburi de aer, na, pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora
Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clasa de permeabilitate la aer
ridicată medie scăzută
Clădiri individuale (case neadăpostite 1,5 0,8 0,5

unifamiliale, cuplate sau
însiruite ş.a.) moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5
adăpostite 0,7 0,5 0,5
neadăpostite 1,2 0,7 0,5

dublă
moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5
Clădiri cu mai expunere
multe adăpostite 0,6 0,5 0,5
apartamente,
cămine, neadăpostite 1,0 0,6 0,5
internate, ş.a. simplă
moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5
expunere
Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului 4.
Tabelul 4 – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire
Clasa de adăpostire Tip de clădire
neadăpostite clădiri foarte înalte, clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe, clădiri la şes
moderat adăpostite clădiri în interiorul oraşelor, cu minim 3 clădiri în apropiere, clădiri la şes
protejate de arbori
adăpostite clădiri din centrul oraşelor, clădiri în păduri
Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 5.
Tabelului 5 - Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer
Clasa de permeabili- Tip de clădire

tate la aer
ridicată clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare
medie clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare
scăzută clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri

speciale de etanşare
45
Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi

lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). În acest
caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi:
i1 = 0,04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună, cu etanşare specială;
i2 = 0,14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială;
i3 =0,20 – pentru ferestre şi uşi în stare deteriorate (neetanşe),
rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer:

V
na1 = 0 ,52  (h-1)
L
V
na2 = 1,82  (h-1)
L
V
na3 = 2 ,60  (h-1)
L
în care:
L este lungimea rosturilor, în m;
Dacă, din calcule, va rezulta o valoare na  0,5 h-1, se va considera un număr de 0,5 schimburi de aer
pe oră.
De exemplu:
Dacă V = 50 m3 şi L = 16 m, rezultă:
na1 = 0 ,17 (h ) – se va considera na1 = 0 ,5 (h )

-1 -1
na2 = 0 ,58 (h )
-1
na1 = 0 ,83 (h )
-1
4.3. Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat, cu condiţia de menţinere a

confortului fiziologic
Condiţia de menţinere a confortului fiziologic este ca valorile concentraţiilor apaţinând CO 2 şi
vaporilor de apă să nu depăşească valorile (document recomandat NP 008-97):
• 1600 mg/m3 (cca. 0,05%) pentru CO2;

• 15.400 mg/m3, în regim de vară, respectiv 9.450 mg/m3 în regim de iarnă, pentru conţinutul de
vapori de apă în aer.
46
Verificarea valorii ratei de ventilare necesară, exprimată prin numărul necesar de schimburi de aer
între interior şi exterior se face cu relaţiile:
N pers  g
C ex + C 0  exp(− n a t f ) +
n a  Va   a
1 − exp(−n a 
 t f ) = C max
în care:
C0 – concentraţia de noxe minimă ca urmare a ventilării naturale a incintei;
Cex – concentraţia de noxe caracteristică mediului exterior natural;
C max – concentraţia maximă de noxe din spaţiu ocupat, la finele intervalului de timp t f ;
CL – concentraţia de noxe maxim admisă în spaţiul ocupat, document recomandat NP

008-97;
N pers – numărul de persoane din incintă;
g – debitul de noxe degajat de o persoană;

Va – volumul de aer din incintă, în m3;
na – rata de ventilare, în h-1;
tf – timpul la care se încheie activitatea din spaţiul ocupat, în s;
a – densitatea aerului, în kg/m2.
C max C L
În cazul unor activităţi organizate care se desfăşoară în timp finit este necesar ca la momentul t f (de
încheiere a activităţilor) şi să se respecte inegalitatea din relaţia anterioara. Este cazul în special al
spaţiilor în care se desfăşoară activităţi didactice, iar t f este reprezentat de durata orei de curs.
În cazul ventilării spaţiului cu un debit constant de aer proaspăt, rata de ventilare minimă admisă se
determină cu relaţia:
N pers  g
na = [h-1]
(C L − Cex )  Va   a
4.4. Pierderile de aer intr-o cladire

In conformitate cu un studiu elaborate, repartitia pierderilor de aer într-o clãdire prin elementele de
constructii se înscrie într-un domeniu larg, depinzând de multi parametri :
* tavane - 8 la 67% ;
* pereti - 15 la 77% ;
* usi si ferestre - 15 la 23% ;
47
* cãmine, sobe - 3 la 4%.

Punctele nevralgice la scurgerile de aer sunt prezentate în fig.12. Exfiltratii ale aerului cald
1. Trapã de acces 7. Prinderi corpuri de iluminat

2. Pervaz si umpluturã 8. Conducte de instalatii
3. Cosuri de fum 9. Intrerupãtoare si doze
4. Usi si ferestre 10.Usi si ferestre
5. Tavan fals 11.Rosturi la centuri
6. Pereti exteriori si interiori 12.Alte fisuri sau orificii
Fig.12. Puncte nevralgice la etanseitate la aer.
Evaluarea necesitãtilor de etansare presupune reperarea surselor de pierderi de aer sau de infiltratii
urmatã de alegerea ansamblului de lucrãri de etansare care convin cel mai mult necesitãtilor si
problemelor care trebuie solutionate. Se exemplificã câteva din zonele cu cauzele infiltratiilor-
exfiltratiilor de aer prin elementele de constructii.
1 - fisuri în pereti
2 - îmbinarea perete-planseu
3 - goluri în pereti
Fig.13. Surse de pierderi de aer în peretii subsolului

La peretii de subsol, (fig.13) scurgerile de aer pot avea loc prin fisuri, la racordul perete-planseu sau
prin golurile practicate în pereti
48
Planseul de pod prezintã numeroase zone care permit scurgerile de aer (fig.14). Principalele puncte
nevralgice sunt fantele din jurul cosurilor de fum a firelor electrice sau a coloanelor de instalatii,
toate dozele electrice instalate pe tavan trapa de acces în pod etc.
La podurile mansardate, pierderile principale de aer au loc prin structura planseului de lemn si prin
zona panei de streasinã si a streasinei (fig.15).
Puncte tipice de
infiltrare a aerului
Fig.14. Scurgeri de aer prin planseul de pod.
In general, toate strãpungerile elementelor de constructii se constituie ca zone permeabile la aer, atât
la infiltratie, cât si la exfiltratie.
Fig.15. Pierderi de aer la poduri mansardate
Etansarea la aer se rezolvã ,punctual, utilizând diverse soluþii, în principiu folosind variante ca :
* colmatarea fisurilor - rosturilor cu mastic ;
* spume expansive ;
* bandã expansivã ;
* membrane de etansare simple sau duble.
49
Detaliile de realizare a etansãrii diferitelor puncte nevralgice la scurgerile de aer se trateazã

diferit, de la caz la caz.
4.5. Concluzii
Etansarea la aer a elementelor de constructii constituie parte componentã a exigentei de
"economie de energie", conform Legea 10-95 Calitatea în constructii.
Infiltratiile si exfiltratiile de aer influenteazã confortul interior, în sens favorabil prin aportul
de aer proaspãt si în sens defavorabil prin mãrirea sarcinii termice necesare încãlzirii.
Practica de proiectare a instalatiilor de încãlzire neglijeazã de regulã sarcina termicã
suplimentarã necesarã încãlzirii aerului infiltrat, respectiv necesitatea etansãrii zonelor de pierderi de
aer.
O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar, va avea ca si efect cresterea

umiditati interioare peste limitele normale, cu consecinta aparitia condensului asociat de pete de
umezeala, mucegai, “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor, scaderea capacitatii de izolare
termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii, etc.
50
5. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE ENERGETICA A CLĂDIRILOR

EXISTENTE
5.1. Prevederi generale
Satisfacerea conditiilor de confort termic si/sau eliminarea situatiilor de condens, presupune
indeplinirea conditiilor impuse de C107/6-2005-completat in dec. 2010, respectiv MC001-2006.
Decretul nr.256/1984 si modificarile aduse de STAS 6472-89 in principal prin modificarea Ti,max,
fac ca solutiile utilizate inainte de 1985 sa nu satisfaca
R’  Rnec.;
deoarece era prevazut ca, de ex.
Rmin = 1,16 m2K/W ;(cf. STAS 6472-89 pentru zona climatica II)
necesitand imbunatatirea izolarii termice a elementelor exterioare,avand in vedere si prevederile
impuse de actualele norme, cu valorile medii prezentate in tabelul 1 si 2.
Deasemenea, la cladirile executate cu pereti exteriori neomogeni, cu punti termice datorate
nervurilor de legatura din beton armat (panouri mari) sau la diafragme din beton armat in trei straturi
pe suprafata interioara a acestor pereti apar fenomene de condens si mucegai, deoarece:
Tsi < τr
Reabilitarea energetică a clădirii, reprezinta ansamblul de măsuri tehnice şi financiare
necesare îmbunătăţirii performanţelor de izolare termică a elementelor de construcţie care
delimitează de exterior spaţiile interioare încălzite/climatizate, creşterii eficienţei energetice a
instalaţiilor interioare aferente clădirii cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de igienă şi confort
termic şi fiziologic interior, de a reduce pierderile de căldură, respectiv consumurile energetice
şi costurile de întreţinere, concomitent cu reducerea emisiilor poluante generate de
producerea, transportul şi consumul de energie.
Reabilitarea energetică a clădirii şi a instalaţiilor interioare aferente acesteia intră în obligaţia
proprietarului/asociaţiei de proprietari, parcurgand mai multe etape.
51
Scopul principal al măsurilor de reabilitare termica a clădirilor existente îl constituie reducerea

consumurilor de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum în
condiţiile asigurării condiţiilor de microclimat confortabil din punct de vedere biologic.
În ceea ce priveşte clădirile de locuit existente, din ansamblul acestora se disting două mari categorii
din punct de vedere al modului de repartiţie a criteriilor “energetice” - care se pretează mai bine la
tratarea aspectelor de reabilitare - şi anume:
A) Locuinţe caracterizate de confort termic - este vorba de clădirile prevăzute cu un sistem de
încălzire “global”, acesta putând fi: centralizat la nivel de locuinţa sau clădire (încălzire centrală
clasică), divizat (un aparat independent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt.
B) Locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a
confortului termic (de exemplu numai sobe), care se abat de la prevederile Legii 10/1995 privind
Calitatea în construcţii.
În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se
pune după cum urmează:
➢ menţinerea condiţiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau
schimbând tipul de energie (total sau parţial), conform politicii energetice naţionale;
➢ aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prin optimizarea
costului global actualizat, conform politicii energetice naţionale.
Asigurarea confortului termic se realizează prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şi a unei
surse de energie. Se disting trei mari categorii de sisteme de încălzire legate de tipul de locuinţe:
• încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) în casă individuală (cu apa caldă de consum
preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex. clădire individuală dotată
cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei calde de consum;
• încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) individual pe locuinţă în imobil colectiv (cu apa
caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex.
apartament din clădire colectivă, dotat cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei
calde de consum;
• încălzire centrală colectivă în imobil colectiv sau casă individuală (cu apa caldă de consum
distribuită, preparată centralizat la nivel de locuinţă sau furnizată de aparate independente) –
ex. clădire colectivă racordată la un sistem centralizat de alimentare cu căldură.
5.2. Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a
clădirilor existente
Intervenţiile avute în vedere la reabilitarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în
două categorii principale şi anume:
• Intervenţii asupra clădirii
• Intervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii.
5.2.1 Intervenţiile asupra clădirii-ANEXA A3-Solutii cadru (SC007/2011)
52
Intervenţiile asupra clădirii vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii, independent
de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. În principiu, acestea sunt următoarele:
5.2.1.1 Îmbunătăţirea izolaţiei termice
Îmbunătăţirea izolaţiei termice a unei construcţii existente are drept scop reducerea fluxului termic
disipat prin conducţie prin anvelopa clădirii către mediul exterior.
Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace orizontale
Izolaţia termică a planşeelor de terasă (T).

La planşeul peste ultimul nivel, (planşeu de terasă) se recomandă una din următoarele soluţii de
îmbunătăţire a nivelului de termoizolare, în funcţie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor
hidroizolante şi termoizolante existente:
• îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi
refacerea acestora în condiţiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat
termoizolant, de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe; soluţia se recomandă când
atât starea hidroizolaţiei, cât şi starea stratului termoizolant nu sunt corespunzătoare
(hidroizolaţie puternic deteriorată, termoizolaţie umezită ş.a.) – det. T din Anexa 3;
• îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă, în condiţiile menţinerii ei cu
funcţie de barieră contra vaporilor şi a menţinerii stratului termoizolant existent; montarea
unui strat termoizolant suplimentar, de calitate şi grosime corespunzătoare, precum şi a
tuturor celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante; soluţia se recomandă în situaţia
în care starea termoizolaţiei existente este bună, dar hidroizolaţia este deteriorată şi se
impune refacerea ei – det. T din Anexa 3;
• realizarea unei terase “inverse”, prin menţinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a
straturilor hidroizolante; soluţia presupune îndepărtarea doar a stratului de protecţie a
hidroizolaţiei, executarea unor eventuale reparaţii locale a hidroizolaţiei şi dispunerea,
eventual, a unui strat hidroizolant suplimentar, precum şi montarea unui strat termoizolant
din polistiren extrudat protejat corespunzător, peste hidroizolaţie; soluţia se recomandă în
situaţia în care starea hidroizolaţiei este bună şi are avantajul ca se asigura o buna protecţie
mecanică şi termică (inclusiv la acţiunea directă a radiaţiei solare) a straturilor hidroizolante –
det. T din Anexa 3;
• îndepărtarea tuturor straturilor, inclusiv a betonului de pantă şi refacerea completă a terasei,
eventual cu montarea betonului de pantă peste stratul termoizolant – det. T din Anexa 3.
Soluţiile de mai sus sunt valabile, cu adaptările de rigoare, şi în cazul teraselor cu stratul termoizolant
de grosime variabilă (cu umplutură termoizolantă în vrac sau cu plăci BCA dispuse în trepte).
În scopul reducerii substanţiale a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului
de peste ultimul nivel, este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant,
a aticelor, conform detaliilor din Anexa 3, det. T.
Izolarea termică a planşeelor de pod (A)

La planşeul peste ultimul nivel, sub podul neîncălzit, se recomandă una din următoarele soluţii:
53
• menţinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protecţie, repararea şi eventuala

ei consolidare, urmată de montarea unui strat termoizolant eficient, protejat corespunzător;
soluţia se recomandă când umplutura termoizolantă existentă este în stare bună (nu este
umezită, este consolidată etc.) şi când înălţimea liberă a spaţiului podului poate fi micşorată –
det. A din Anexa 3;
• îndepărtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant, executarea unei bariere de
vapori de calitate corespunzătoare pe faţa superioară a planşeului existent şi montarea unui
nou strat termoizolant, de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe; protejarea
stratului termoizolant poate fi realizată folosind, integral sau parţial, umplutura termoizolantă
existentă – det. A din Anexa 3.
În scopul reducerii efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul
nivel, este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant a parapetelor pe
care reazemă cosoroabele, conform detaliilor din Anexa 3 – det. A.
Izolarea termică a planşeelor peste subsol (S)

La planşeul peste subsolul neîncălzit, se recomandă soluţia executării unui strat termoizolant pe
suprafaţa inferioară a planşeului (la tavanul subsolului), în una din următoarele variante:
• fixarea, prin lipire sau/şi cu dispozitive mecanice (bolţuri împuşcate, dibluri tip
CONEXPAND ş.a.) a unui strat termoizolant realizat din plăci din polistiren sau vată
minerală; stratul termoizolant se protejează fie cu un strat de tencuială pe rabiţ, suspendat de
planşeu prin intermediul unor ancore din oţel inoxidabil, fie cu o tencuială uscata fixată pe o
reţea de şipci, fie cu un strat de glet adeziv, armat cu ţesătură din fibră de sticlă – det. S din
Anexa 3;
• aplicarea “in situ” a unui strat de spumă poliuretanică – det. S din Anexa 3.
Adoptarea soluţiei cu un strat termoizolant montat peste planşeul din beton armat sau peste
pardoseala existentă, este posibilă, dar nu este indicată decât în situaţia când, din alte considerente,
este necesară înlocuirea pardoselilor – det. S din Anexa 3.
În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice de pe conturul planşeului de

peste subsolul neîncălzit, este foarte important a se prevedea în proiectul de modernizare
termotehnică, următoarele masuri constructive:
• prevederea, pe faţa exterioara a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna
comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat); stratul
termoizolant va fi fixat atât mecanic, cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de
tencuială armată; pe înălţime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea superioară
să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat, iar la partea
inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile de înălţime
redusă (det. E din Anexa 3), până la 30…40 cm sub acestă cotă;
• prevederea, pe faţa interioară a pereţilor exteriori de pe conturul subsolului, a unui strat
termoizolant, pe o înălţime sub placă de cel puţin 50 cm – det. E din Anexa 3.
54
La soluţia cu stratul termoizolant nou, amplasat pe faţa inferioară a planşeului peste subsol, în scopul
reducerii influenţei defavorabile a punţilor termice interioare, se recomandă “îmbrăcarea” grinzilor
din beton armat de la tavanul subsolului cu un strat termoizolant.
Izolarea termică a plăcilor pe sol (P)
Planşeele amplasate direct pe pământ, dacă sunt întregi şi uscate, nu permit transmiterea unui flux
termic însemnat către sol, pământul uscat având o rezistenţă termică considerabilă. Practic, solul se
comportă ca un volant termic datorită capacităţii termice importante. Pe de altă parte tehnicile
utilizate la izolarea termică a planşeului sunt deseori costisitoare şi complicate din punctul de vedere
al execuţiei propriu-zise.
Cu toate acestea, dacă temperatura planşeului inferior se dovedeşte o sursă de disconfort pe care
acoperirea acestuia cu covoare nu reuşeşte să-l corecteze, sau dacă se prevede o refacere importantă
a planşeului din alte motive (tehnice, de rezistenţă etc.), ar putea fi interesant de realizat izolarea
termică a acestui element de construcţie.
În cazul în care pereţii exteriori prezintă la partea inferioară a acestora urme de umiditate provenite
mai ales din infiltraţiile din sol prin capilaritate, se impune drenarea pereţilor exteriori şi eventual a
solului-suport; dacă aceste masuri se dovedesc inoperante trebuie să se refacă stratul de pietriş şi
placa pe sol şi montat un strat hidroizolant nou – det. P din Anexa 3.
Prin urmare, la placa pe sol măsurile de îmbunătăţire a comportării termotehnice sunt, în principal,
următoarele:
• prevederea, pe faţa exterioară a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o bună
comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat); stratul
termoizolant va fi fixat atât mecanic, cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de
tencuială armată; pe înălţime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea superioară
să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat, iar la partea
inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile scunde
(det. P din Anexa 3), până la 30…40 cm sub acesta cotă;
• daca măsura de mai sus nu este suficientă pentru realizarea rezistenţei termice corectate
dorite, este posibilă, dar nu întotdeauna indicată, prevederea unui strat termoizolant
orizontal, continuu, peste pardoseala existentă sau peste placa din beton armat; aşa cum se
menţiona mai sus, aceasta măsură devine raţională şi eficientă în condiţiile în care, din alte
considerente, este necesară înlocuirea pardoselilor – det. P din Anexa 3.
Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace verticale

Izolarea termică la exterior a pereţilor exteriori (E)
Izolarea termică la exterior permite:
• renovarea faţadei;
• evitarea numeroaselor constrângeri întâlnite la izolarea pe interior: intervenţii în încăperi
ocupate, finisaje interioare de refăcut, tratarea dificilă a conturului uşilor şi a ferestrelor,
deplasarea conductelor şi a echipamentelor instalaţiilor etc.;
• să nu se diminueze aria utilă şi cea locuibilă;
55
• protejarea pereţilor la îngheţ, apa de ploaie, radiaţia solară, şi la variaţiile de temperatură de

la un anotimp la altul - diminuând astfel pericolul de degradare a lor;
• corectarea principalelor punţi termice.
Izolarea termică la exterior, tehnică delicată şi mai costisitoare decât izolarea la interior, trebuie
executată de către un personal calificat. Ea prezintă câteva dezavantaje care trebuie cunoscute înainte
de a opta pentru o astfel de soluţie. În primul rând soluţia tehnică menţionată modifică deseori
aspectul exterior al faţadei şi, dacă aceasta prezintă particularităţi “estetice” care se doresc a fi
conservate (cazul monumentelor de arhitectură), soluţia poate fi abandonată numai pentru acest
motiv. Pe de altă parte izolarea termică la exterior - pentru majoritatea procedeelor - prezintă o
suprafaţă a peretelui mai sensibilă la şocuri decât peretele iniţial; acest punct este sensibil mai ales în
zona accesului la parter (circulaţia automobilelor spre un garaj la subsol, zona de joacă a copiilor
etc.).
Diferitele tehnici de izolare termică la exterior se disting prin modul lor de fixare, aspectul final,
caracteristicile de etanşeitate etc. Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atât la natura
suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare), cât şi la expunerea la factori climatici
(ploaie, vânt), mai mult sau mai puţin agresivi şi la aspectul estetic care se doreşte a fi obţinut după
terminarea lucrării.
Izolarea termică la interior a pereţilor exteriori(E)

Aceasta soluţie prezintă ca principale avantaje costul mai mic în comparaţie cu izolarea termică la
exterior, precum şi o execuţie mai uşoară.
Pe de altă parte, ea prezintă câteva dezavantaje a căror importanţă trebuie apreciată cu mare atenţie
înainte de a opta pentru o astfel de soluţie:
• reducerea temperaturii în interiorul peretelui exterior, cu favorizarea producerii fenomenului
de condens a vaporilor de apă din interiorul acestuia şi chiar a îngheţului apei din perete;
• necesitatea deplasării conductelor şi a corpurilor de încălzire existente pe pereţii exteriori;
• dificultatea tratării unor puncte particulare (conturul golurilor din zidărie, plintele şi mulurile
plafonului etc.);
• imposibilitatea corectării unor punţi termice.
Având în vedere cele de mai sus, soluţia recomandată la pereţii exteriori este montarea unui strat
termoizolant eficient pe suprafaţa exterioară a pereţilor, în una din următoarele variante:
• fără strat de aer ventilat, cu stratul termoizolant (de regulă din plăci din polistiren expandat)
fixat mecanic şi/sau prin lipire pe suprafaţa suport reparată şi pregătită în prealabil (fig. E din
Anexa 3); stratul de protecţie a termoizolaţiei se poate realiza:
o cu un strat de tencuială din mortar M100T în grosime de 3-4 cm, armat cu plase
sudate STNB şi cu plase din rabiţ zincat; stratul de tencuială trebuie să fie temeinic
fixat (rezemat şi ancorat) prin intermediul unor bolţuri, dibluri, ancore şi plăcuţe din
otel inoxidabil, încastrate în peretele exterior;
56
o cu un strat de glet adeziv, realizat dintr-o pastă pe bază de ciment, aracet şi nisip fin,
de 3…5 mm grosime, armat cu ţesătură din fibre de sticlă.
• cu un strat de aer ventilat, de cca. 4 cm grosime, având stratul termoizolant (de regulă din
plăci din vată minerală sau polistiren extrudat) montat între elementele unui caroiaj din şipci
de lemn sau profile metalice inoxidabile, ancorat mecanic cu piese din oţel inoxidabil în
peretele exterior; stratul de protecţie poate fi realizat din foi (plane, ondulate sau cutate) din
tablă inoxidabilă, aluminiu sau masă plastică rezistentă la radiaţiile ultraviolete, din placi
subţiri din beton armat cu fibre de sticlă ş.a; stratul de protecţie este menţinut în poziţie şi
fixat de stratul suport sau de caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale, inoxidabile;
pentru asigurarea unei bune circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratul termoizolant şi stratul
de protecţie, trebuie să se realizeze în mod corespunzător – ca număr, dimensiuni şi poziţii –
orificiile de acces şi de evacuare a aerului.
În scopul reducerii efectului negativ al punţilor termice, trebuie să se asigure, în cât mai mare
măsură, continuitatea stratului termoizolant, în special la racordarea cu soclurile, cu aticele şi
cornişele de la terase şi cu parapetele de la acoperişurile cu pod.
În acelaşi scop, este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire
termoizolantă a tuturor glafurilor exterioare, inclusiv sub solbancuri, conform detaliilor din Anexa 3-
E.
Îmbunătăţirea elementelor de construcţie vitrate (F):

Îmbunătăţirea din punct de vedere termotehnic a tâmplăriei exterioare se poate realiza în următoarele
soluţii:
• prin îmbunătăţirea tâmplăriei existente;
• prin înlocuirea tâmplăriei existente cu tipuri noi, mai performante (cu barieră radiantă, geam
termoizolant prevăzut cu suprafaţă tratată, cu emisivitate redusă "low-e", geam cu umplutură
din gaz inert - ex. argon);
• montarea de elemente termoizolante mobile (obloane exterioare de o bună calitate termică).
Îmbunătăţirea tâmplăriei existente se referă, în principal, la:
• adăugarea unei foi de geam suplimentar, la cele două foi de geam existente, modificare care
se poate realiza fie prin înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant, fie prin
montarea pe cerceveaua interioară existentă, a unei cercevele suplimentare prevăzută cu un
geam simplu – tabelele A3.1 şi A4.2 din Anexa 4;
• prevederea unor garnituri de etanşare între toc şi cercevele, precum şi intre cercevele.
În Anexa 4 se prezintă o serie de detalii şi variante, atât pentru îmbunătăţirea tâmplăriilor existente,
cât şi pentru tâmplăriile noi, cu precizarea orientativă a performanţelor termotehnice ale acestora. Se
menţionează că în detaliile aferente tâmplăriei din lemn – îmbunătăţite şi noi – nu sunt figurate
garniturile de etanşare.
Îmbunătăţirea altor elemente de construcţie perimetrale

Pereţii adiacenţi rosturilor (de dilataţie, de tasare şi antiseismice) se termoizolează:
57
• la exterior - în cazul rosturilor deschise accesibile;

• la interior - în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilor închise.
Atât la rosturile deschise, cât şi la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşare
suplimentară din punct de vedere termotehnic şi hidrofug, precum şi faţă de infiltraţiile de aer rece.
Pereţii adiacenţi spaţiilor anexe neîncălzite (garaje, magazii, poduri, camere de pubele, verande,
sere, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară ş.a.) se termoizolează, de regulă, în exteriorul
volumului încălzit.
Pereţii exteriori - verticali şi / sau înclinaţi - precum şi planşeele superioare - orizontale şi / sau
înclinate - ale mansardelor existente, locuite şi încălzite, amenajate în podurile clădirilor.
Îmbunătăţirea comportării termotehnice a elementelor de construcţie perimetrale ale mansardelor
constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenţie - atât în situaţia în care
elementele de construcţie separă spaţiul mansardei de mediul exterior, cât şi, în special, dacă acestea
separă volumul încălzit al mansardei de spaţiul neîncălzit adiacent.
Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea inferioară (la bowindouri,
ganguri de trecere, planşee inferioare peste logii ş.a) se termoizolează - de regulă - la tavanul
planşeelor.
Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea superioară (planşee
superioare sub logii ş.a.), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune la faţa superioară a
planşeelor, sub pardoseală.
Pereţii exteriori, sub CTS, în contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurile încălzite.
Plăcile din beton slab armat, la partea inferioară a demisolurilor şi subsolurilor încălzite, sub CTS,
în contact cu solul.
Pereţii şi planşeele adiacente unor spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii, dar care
au alte funcţiuni sau destinaţii, de regulă mai puţin sau intermitent încălzite (spaţii comerciale la
parterul clădirilor de locuit, birouri ş.a.).
Diverse suprafeţe vitrate, altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare, pereţi exteriori vitraţi,
transparenţi sau translucizi etc.).
Uşi exterioare sau către spaţii neîncălzite, opace sau parţial transparente.
Pereţi cortină.
Măsuri de îmbunătăţire a comportării termotehnice, în principal în direcţia măririi rezistenţei termice
specifice, se recomandă a se lua şi la elementele de construcţie din interiorul volumului încălzit, dar
care separă încăperile încălzite de unele încăperi sau spaţii neîncălzite sau mult mai puţin încălzite
(windfanguri încălzite sau neîncălzite, holuri de intrare în clădire, casa scării, puţul liftului, cămările
direct ventilate ş.a.).
5.2.1.2 Îmbunătăţirea etanşeităţii la aer

Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltraţiilor parazite (rosturile
elementelor mobile, obloane rulante etc.), cât şi asigurarea aerului proaspăt necesar în vederea
limitării umidităţii şi a condensului, ce pot avea efecte negative asupra construcţiei.
Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit

58
Reducerea infiltraţiilor prin rosturile elementelor mobile exterioare care delimitează spaţiul încălzit de
mediul exterior vizează atât asigurarea etanşării rosturilor dintre tâmplărie şi elementul de construcţie
în care este amplasată fereastra / uşa, cât şi a spaţiului dintre geam şi tâmplărie.
Soluţia cea mai eficientă de îmbunătăţire a etanşeităţii la aer a cercevelelor constă în prevederea pe
tot perimetrul acestora a unei garnituri de cauciuc. Etanşarea între rama şi golul de fereastră se
realizează prin umplerea rostului cu ştraifuri din vată minerală, protejată cu mortar, sau cu spumă
poliuretanică.
În urma etanşării rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit, necesarul minim de aer
proaspăt va fi asigurat prin deschiderea periodică a ferestrelor sau prin ventilare mecanică.
Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul neîncălzit

Scopul acestei măsuri este menţinerea unei temperaturi acceptabile în spaţiile neîncălzite / anexe în
vederea limitării fluxului termic disipat dinspre spaţiul locuit către aceste spaţii.
Soluţiile recomandate pentru aplicarea acestei măsuri sunt aceleaşi ca la pct. 6.2.1.
Aplicarea uneia sau mai multor intervenţii asupra clădirii fără prevederea unor echipamente de reglaj
capabile să asigure adaptarea sarcinii termice la condiţiile climatice reale, poate provoca
supraîncălzirea încăperilor, şi în consecinţă utilizarea ineficientă a căldurii şi chiar creşterea fluxului
termic disipat spre exterior.
5.2.2 Intervenţiile asupra instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum aferente clădirii
Intervenţiile asupra instalaţiei vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea
necesarului determinat (încălzire, apă caldă de consum). Se poate interveni la mai multe nivele
(producere, transport, distribuţie, utilizare), atât pentru încălzire, cât şi pentru apa caldă de consum:
La nivelul producerii căldurii (în cazul clădirilor dotate cu sursă proprie de căldură):
• înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzătoare mai vechi de 9-10 ani şi cazane mai
vechi de 12-15 ani),
• adaptarea puterilor surselor de căldură în centrala termică,
• substituirea parţială sau totală a formei de energie,
• utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldură cu compresie mecanică, cu absorbţie, cazane
cu condensaţie, instalaţie solară);
La nivelul distribuţiei căldurii:
• izolarea termică a conductelor de distribuţie din spaţiile neîncălzite,
• reducerea temperaturilor de reglaj a instalaţiei de încălzire în scopul satisfacerii necesarului de
căldură;
• separarea circuitelor ai căror parametri funcţionali sunt net diferiţi,
• reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcţionând cu apa caldă (din
punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locală a izolaţiei, iar din
punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distribuţiei debitelor).
La nivelul utilizatorului (spaţiile încălzite şi punctele de consum a.c.m.):
59
• instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire şi, în cazul încălzirii colective,

combinarea acestei măsuri cu montarea sistemelor de repartizare individuală a costurilor de
încălzire.
Dacă reabilitarea unei instalaţii de reglare nu a fost încă menţionată este din cauză ca ea poate
interveni la toate nivelele (termostate de cameră, de preferinţă electronice, mai ales daca echipează
convectoare electrice, ansambluri clasice cu sonde exterioare - robinete cu servomotor comandate de
regulatoare cu legi de corespondenţă mai mult sau mai puţin complexe, simple limitatoare de
temperatură de conductă, termostat de cazan etc.).
La fiecare tip de reglaj pot fi asociate sisteme de programare (optimizare), în general limitate pentru
locuinţe la simple “ceasuri” programatoare, care permit o reducere a temperaturii pe timp de noapte.
În anumite cazuri particulare, în care vechimea instalaţiilor este mare, iar gradul de uzură al
echipamentelor este ridicat, nu se mai impune o ameliorare, ci o renovare totală a acestora, mai
ales dacă se referă la instalaţia de preparare a apei calde de consum colective.
O categorie aparte de clădiri existente este constituită de blocurile de locuinţe racordate la sisteme
centralizate de alimentare cu căldură (de tipul termoficării), caracterizate de indici specifici de
necesar de căldură care atestă caracterul disipativ din punct de vedere energetic al construcţiilor
existente, în ansamblul lor şi acestea implică o abordare aparte. În Anexa 5 sunt prezentate sintetic
măsurile de reabilitare şi modernizare energetică a blocurilor racordate la sisteme centralizate de
furnizare a utilităţilor termice.
În Anexa 5 se prezintă o listă de măsuri cu privire la utilizarea eficientă a căldurii, precizând unele
performanţe energetice ale soluţiilor propuse, cu referire la clădirile racordate la sisteme de încălzire
districtuală.
În Anexa 6 se prezintă sintetic soluţiile tehnice de reabilitare / modernizare energetică specifice
clădirilor de locuit individuale sau înşiruite, cu referire la utilizarea raţională şi eficientă a căldurii şi la
caracteristicile dotărilor acestor clădiri.
5.3. Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din
sectorul terţiar
Soluţiile tehnice pentru creşterea eficienţei utilizării energiei termice în cazul clădirilor din sectorul
terţiar pot fi grupate în două categorii şi anume:
• Soluţii tehnice comune tuturor categoriilor de clădiri din sectorul terţiar,
• Soluţii tehnice funcţie de categoriile principale de clădirilor din sectorul terţiar considerate în
normativ.
A. Principalele soluţii tehnice din prima categorie susmenţionată, sunt:

• Asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa sistemelor de
utilizare a energiei termice (corpuri de încălzire, pompe, ventilatoare, baterii de încălzire
armături de reglaj etc.) - prin prisma funcţiei de transfer a echipamentelor, a randamentelor, a
consumurilor specifice etc.;
• Contorizarea energiei termice;
60
• Asigurarea reglării sarcinii termice de încălzire conform graficului (curbei) de reglaj termic
proprie consumatorului (prevăzută prin contractul de furnizare a energiei termice);
• Eliminarea pierderilor din reţeaua de distribuţie a agentului termic din incinta clădirii
(amplasată în subsol tehnic sau spaţii anexe), prin eliminarea defectelor şi prin termoizolarea
conductelor;
• Eliminarea depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul conductelor de
alimentare cu agent termic şi a corpurilor de încălzire prin spălarea şi dezincrustarea acestora
şi dotarea instalaţiei de încălzire cu filtre eficiente;
• Înlocuirea armăturilor existente (de slabă calitate) din instalaţia de încălzire cu armături noi,
eficiente;
• Dotarea instalaţiei de apă caldă de consum cu armături de calitate ridicată, cu limitare a
consumului de apă;
• Reducerea necesarului de căldură al clădirii prin măsuri de protecţie termică suplimentară a
elementelor de construcţie opace şi transparente (ferestre cu caracteristici conservative din
punct de vedere energetic, ex. ferestre cu tâmplărie eficientă şi geam termoizolant), în
conformitate cu soluţiile prezentate în subcapitolul precedent;
• Reducerea consumului de căldură datorat infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor
elementelor mobile (uşi, ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspăt la valoarea impusă de
exigenţele de confort fiziologic;
• Recuperarea căldurii din entalpia aerului evacuat în cazul instalaţiilor de ventilare mecanică
sau/şi climatizare;
• Etanşarea elementelor mobile (uşi, ferestre) din componenţa spaţiilor anexe ale clădirii (casa
scării, subsolul tehnic etc.);
• Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor aferente.
B. Soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice la clădirile din sectorul terţiar
sunt prezentate în continuare, funcţie de categoriile de clădiri.
Clădiri spitaliceşti
• Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri spitaliceşti sunt:
• Măsuri de recuperare locală a căldurii (ex. din condensatul colectat sau din aerul de evacuare
din instalaţiile de ventilare, în limitele nivelelor de contaminare a aerului) şi utilizarea acesteia
ca sursă secundară de energie (ex. prepararea apei calde de consum sau pentru preîncălzirea
apei de adaos etc.);
• Reconsiderarea, în limita posibilităţilor, a distribuţiei energiei termice prin separarea
circuitelor pe zone care beneficiază de acelaşi regim termic şi program de funcţionare;
• Sporirea gradului de automatizare al instalaţiilor, corelat cu aplicarea unor regimuri de
exploatare raţionale, în funcţie de categoria clădirii spitaliceşti, felul ocupării, programul de
lucru şi condiţiile climatice;
• Izolarea termică a conductelor pentru diverşi agenţi termici şi a canalelor de aer cald şi rece;
• Utilizarea, în măsura posibilităţilor, a surselor neconvenţionale de energie;
61
Având în vedere exigenţele referitoare la regimul termic al clădirilor de tip spital şi implicit la
furnizarea energiei termice, se recomandă pentru spitale adoptarea soluţiilor care permit gestionarea
independentă a căldurii, respectiv puncte termice proprii (staţii termice compacte) sau chiar centrale
termice proprii.
De asemenea, având în vedere existenţa unor consumuri de căldură cvasiconstante (de tipul aburului
utilizat la sterilizarea aparaturii medicale sau la tratarea aerului, apa caldă necesară băilor de
tratament etc.), o soluţie de modernizare energetică a surselor de căldură aferente clădirilor de tip
spital poate fi constituită de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare termice).
Clădiri social-culturale
Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri culturale sunt:
• Prevederea unor echipamente de automatizare a instalaţiei de încălzire şi de preparare a apei
calde de consum în scopul asigurării reglajului sarcinii termice de încălzire / ventilare funcţie
de variaţia necesarului real;
• Utilizarea unor sisteme speciale de încălzire pentru reducerea gradientului spaţial la încălzirea
spaţiilor mari, fără consum suplimentar de energie.
Clădiri de învăţământ
Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor de învăţământ sunt:
• Asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire pe tipuri de încăperi / săli de curs;
• Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii;
• Reducerea infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre),
simultan cu asigurarea ventilării naturale organizate sau a ventilării controlate, a spaţiilor
ocupate;
Clădiri pentru servicii de comerţ şi instituţii publice
Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor comerciale sunt:
• Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii;
• Dotarea clădirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la
intrare sau cu sasuri având cu funcţia de tampon termic.
Clădiri pentru sport
În cazul consumatorilor de tip clădiri pentru sport, soluţiile tehnice de creştere a eficienţei energetice
se referă la:
• Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice;
• Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilării
sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat);
• Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii.
Hoteluri şi restaurante
În cazul consumatorilor de tip hotel sau restaurante, soluţiile tehnice de creştere a eficienţei
energetice se referă la:
• Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice;
• Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilării
sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat);
62
• Recuperarea căldurii pentru ventilare de la echipamentele de preparare a hranei.

Cu referire la instalaţiile de ventilare mecanică şi de iluminat artificial, soluţiile tehnice specifice de
creştere a eficienţei energetice sunt, în principiu următoarele:
• reglarea debitelor refulate / aspirate în funcţie de necesarul de ventilare normal,
• reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în funcţie de necesarul de căldură / frig
şi de ventilare,
• prevederea de filtre de aer eficiente,
• înlocuirea ventilatoarelor cu eficienţă energetică redusă,
• reglarea vitezelor aerului în spaţiile ocupate,
• prevederea de lămpi cu eficienţă energetică ridicată,
• automatizarea funcţionării instalaţiei de iluminat în funcţie de ocuparea spaţiilor,
• etc.
5.4. Particularitati tehnologice de executie a interventiilor

Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se vor lua masuri ca :
a) la protectii izolatoare aplicate la exterior :
- se curata suprafata suport de zugraveala, placaje ceramice etc., pana la tencuiala sau beton (daca
tencuiala este alterata) ;
- la structuri cu panouri mari prefabricate, rosturile orizontale si verticale se mateaza cu mortar
adeziv pe baza de ciment+aracet+nisip (1:0,5:1,5),sau cu chituri permanent plastice(in solutii
moderne) ;
- suprafetele denivelate se vor ciopli sau rectifica cu mortar de ciment ;
b) la protectii izolatoare aplicate la interior :
- se curata suprafata suport de finisaje pana la tencuiala sau beton (daca tencuiala nu este aderenta) ;
- se fixeaza punctele de fixare a galeriilor pentru perdele, alte obiecte fixate pe perete ;
- se curata suportul pentru prevenirea mucegaiului cu solutie bromocet 5%, sulfat de cupru 2...5%,
betonoftal 10% etc. Zonele cu mucegai se ard inainte cu flacara, cu lampa de benzina.
In continuare se trateaza diverse solutii de imbunatatire a izolatiei termice, cu dispunere la exterior
respectiv interior.
5.4.1. Placari exterioare la pereti cu polistiren celular sau vata minerala(fig. 16)
In aceasta solutie, protectia stratului de izolatie termica se poate realiza din :
- tencuiala armata;
- glet de mortar adeziv, armat cu tesatura din fibre de sticla.
Grosimea stratului termoizolant rezulta dintr-un calcul termotehnic, recomandandu-se min. 5
cm (grosime placi polistiren sau vata minerala).
Metoda de lipire punctuala (fig. 17).
Se aplica un cordon perimetral cu o latime de cca. 5cm si in mijlocul placi trei puncte de
lipire. Neplaneitatile de pana la 10mm pot fi preluate de stratul adeziv. Dezavantajul prezentat de
solutie este ca nu se formeaza o pelicula de aer, care, in contact cu exteriorul, permite eliminarea
63
vaporilor de apa care ajung pana la termoizolatie, in special la solutiile cu polistiren, acceptabil la
vata minerala.
Metoda de lipire continua (fig.18.).
Pe un suport plan, placile, se pot aplica continuu, cu un spaclu cu dinti de 10mm. In principiu se
folosesc numai placi intregi, aplicate de jos in sus, tesute, strans imbinate. In zona colturilor
golurilor, nu se vor realiza rosturi, placa trebuind sa depaseasca coltul golului (fig.19).
Fig.16. Dispunerea placilor in camp si la colturi
Fig. 17. Metoda de lipire pe contur Fig. 18. Metoda de lipire contiunua
Spaletii de la usi si ferestre (fig. 20).
Placile de fatada vor fi lipite astfel incat sa depaseasca muchia golului cu grosimea
termoizolatiei care se aplica pe spaleti.
Asezarea primului rand de placi (fig. 21 si fig. 22).
Primul rand de placi termoizolante se aseaza pe profilul de soclu,in siruri orizontale, cu rosturi
tesute.
Fig.20.
64
Fig. 21. Asezarea primului rand de placi termoizolante Fig. 22. Montarea placilor
Fixarea placilor prin dibluire(fig. 23).
Placile termoizolatoare de fatada, au nevoie de o fixare suplimentara lipiri cu adeziv si anume prin
dispunerea de dibluri.
Nu este necesara fixarea cu dibluri la lipirea placilor de polistiren pe zidarie proaspata din caramida,
blocuri de beton sau placi fibrolemnoase liate cu ciment (OSB).
Este obligatorie fixarea cu dibluri la sisteme cu greutatea >30kg/mp si la cladiri cu inaltimea>25m.
Placile de vata minerala se dibluiesc obligatoriu.
Alegerea diblurilor se face in functie de materialul peretelui suport. La caramizile cu goluri sau
blocurile ceramice cu goluri verticale, trebuie ca zona de ancorare a diblului sa depaseasca grosimea
peretelui exterior al caramizi/blocului. Se recomanda o adancime de ancorare de cca. 35mm. La
pereti din BCA sau lemn se folosesc dibluri fixate prin infiletare pe adancimi de 110mm respectiv
25mm. In general este necesar un numar de dibluri de 6
buc./mp.
Armarea locala la ferestre si usi (fig. 24).
La colturile ferestrelor si usilor exterioare, inainte de
armarea generala se aplica o armare locala, in diagonala
cu fasii de 20x40cm, de plasa fibra de sticla.
Realizarea protectiei termoizolatiei se face prin aplicarea
unui adeziv-masa de spaclu
Fig. 23. Dibluire la intersectie
Peste placile de izolatie aplicate ca mai sus se dispune o plasa de armatura din fibra de sticla. Plasa de
armatura se fixeaza intr-o masa de spaclu realizata dintr-un adeziv, plasa fiind acoperita min. 1mm.
Protectia se lasa sa se usuce min.7 zile. Dupa uscare acesta se poate zugravi normal. Urmeaza
straturile de finisaj-tencuiala decorativa.
Fig 24.Armare suplimentara la colturile golurilor Fig. 25. Aplicarea plasei din fibra de sticla
65
Realizarea izolari soclului, racordarii izolatiei la balcoane si terase si la parapetii ferestrelor

In tehnologia descrisa anterior, se rezolva si detaliile la:
• parapetii ferestrelor (fig. 26).
• socluri (fig. 27);
• balcoane (fig. 28);
Fig.26. Detaliu izolare parapet fereastra
Fig.27. Detaliu izolare soclu
66
Fig. 28. Racorduri la terase si balcoane

5.4.2. Placari interioare
Placari la pereti spre casa scarilor
Se poate utiliza atat polistiren celular, cat si vata minerala. In ambele situatii, termoizolatia se
dispune pe fata rece a peretelui.
a).Placari cu polistiren celular.
Suprafata suport se spituieste si se perie pentru a fi rugoasa si curata. Suportul se amorseaza cu
aracet D50 si apa 1:3. Placile de polistiren de 30x30 cm se lipesc cu pasta adeziva, aplicata 2...3 cm
in strat continuu, de jos in sus. Dupa uscare, se aplica un strat de armorsaj din mortar adeziv, iar la
24 h un strat de tinci 1...2 mm peste care se va executa un glet de var-ipsos-ciment-aracet ;
b) Placari cu placi din vata minerala protejate cu gips-carton.
Se realizeaza un caroiaj din sipci de lemn de 3x4 cm fixate la suport. In acest caroiaj se fixeaza
placile G100 de 5 cm. Daca placile sunt aplicate pe fata calda a peretelui, peste vata minerala se
dispune folie de polietilena de 0,1 mm. Peste acestea se fixeaza placi de gips-carton, prinse cu
suruburi pentru lemn de caroiajul din sipci. Finisajul final poate fi tapet sau zugraveala obisnuita pe
un glet.
5.4.3. Placari la plansee peste spatii neincalzite
Placile termoizolatoare din vata minerala (40 mm) sau saltele din produse textile netesute 4...5 cm se
dispun pe fata rece a planseului. Se dispun bolturi impuscate la cca. 50 cm intre ele, prevazute cu
saibe si piulite, de care se prin agrafe din sarma zincata, de 30 cm, indreptate in jos. Se monteaza
elementele de placaj, agrafele strapungandu-le si legandu-se de o plasa 3/20 pe care este fixata plasa
rabit. Intre plasa 3/20 si placile izolatoare se dispun distantieri, cupoane 12, cca. 8...10/m2 .
Protectia termoizolatiei se executa din mortar de ciment-var-nisip in grosime 1...1,5 cm, (primul
strat) 0,5...0,7 cm (al doilea), 0,5 cm (al treilea) in compozitii diferite.
Suprafata tinciului se trateaza cu glet de var si se vopseste cu culori de apa.
67
ANEXA 1.
TRANSMITANŢELE TERMICE (Ui), IN ZONELE NEIZOLATE TERMIC TAB. A1.1.
Ui
Grosimea
zone neizolate termic zone mai puţin
Nr. crt. ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE peretelui
termoizolate
mm W/(m2K)
1 PLANŞEE SUB TERASĂ - 2,25 -
2 PLANŞEE SUB POD NEÎNCĂLZIT - 3,25 -
3 PLANŞEE PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT - 2,75 -
4 PLĂCI PE SOL - 0,35 -
5 220 3,40 -
Panouri mari
6 270 3,10 -
prefabricate
7 320 2,85 -
8 150 3,30 -
9 200 3,00 -
Zone de punţi termice străpunse din
10 250 2,75 -
beton armat
11 Zidării şi 300 2,55 -
12 soluţii monolit 350 2,40 -
13 400 2,20 -
14 450 2,10 -
15 500 2,00 -
16 325 - 2,05
17 375 - 1,95
18 Zone de punţi termice din beton 425 - 1,85
armat, protejate cu zidărie din
19 cărămizi pline 125 mm 475 - 1,75
20 525 - 1,65
21 575 - 1,55
22 350 - 1,00
23 400 - 1,00
Zone de punţi termice din beton
24 armat, protejate cu polistiren celular 450 - 0,95
25 25 mm+ zidărie din cărămizi pline 500 - 0,95
125 mm
26 550 - 0,90
27 Zidării şi 600 - 0,90
28 soluţii monolit 200 - 1,70
29 250 - 1,60
75
30 300 - 1,55
31 350 - 1,50
32 250 - 1,40
Zone de punţi termice din
33 beton armat, protejate cu 100 300 - 1,35
34 plăci sau fâşii BCA GBN 350 - 1,30
35 cu grosimea în mm de:
PEREŢI EXTERIORI
35 250 - 1,25
36 125 300 - 1,20
37 350 - 1,15
38 250 - 1,15
150
39 300 - 1,10
68
40 350 - 1,05
ANEXA 2.
TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI
RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC] Tabelul A2.1
Umiditatea Temperatura aerului interior, Ti , în oC
relativă a
aerului i 12 14 16 18 20 22
%
100 + 12,0 + 14,0 + 16,0 + 18,0 + 20, 0 + 22,0
95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19, 2 + 21,2
90 + 10,4 + 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18, 3 + 20,3
85 + 9,6 + 11,5 + 13,5 + 15,4 + 17, 4 + 19,4
80 + 8,7 + 10,6 + 12,5 + 14,5 + 16, 5 + 18,4
75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4
70 + 6,7 + 8,6 + 10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3
65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 + 11,3 + 13,2 + 15,1
60 + 4,5 + 6,4 + 8,2 + 10,1 + 12, 0 + 13,9
55 + 3,2 + 5,1 + 7,0 + 8,8 + 10,7 + 12,5
50 + 1,9 + 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 + 11.1
45 + 0,4 + 2,3 + 4,1 + 5,9 + 7,7 + 9,5
40 - 1,0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6, 0 + 7,8
35 - 2,6 - 1,1 + 0,5 + 2,3 + 4,1 + 5,9
30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6
25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1,1
69
ANEXA 3.
SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI
CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE(conform SC 007-2011)
70
71
72
NOTATII/RECOMANDARI
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
ANEXA 4.
SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE
Tabel A4.1. - Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn, cuplată
R
SOLUŢIA
[m²K/W]
EXISTENT
A 0,39
A1 0,51
POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
A2 0,56
A3 0,57
114
Tabel A4.2. - Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn, dublă

R
SOLUŢIA
[m²K/W]
A 0,43
EXISTENT
A1 0,55
POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
A2 0,58
A3 0,59
115
Tabel A4.3 - TÂMPLĂRIE NOUĂ.

GEAMURI R
VARIANT
GROSIME TOC
Termoizolante
UTILIZARE
Simple A
MATERIALUL duble triple
AE GAZ
DENUMIREA
ALCĂTUIRE
1
e 12 R INERT
in 6
xt
m t.
. n t t m²K/W
m
Simpl 0,4
TS 62  0,54 DA
ă 9
0,3
84   - NU
9
T cuplat 0,5
C ă   0,55
3
94 DA
0,6
  0,68
3
17 0,4
  - NU
6 3
T 0,5
dublă   0,59
D 18 7
DA
LEMN
6 0,6
  0,73
8
0,3
 0,39 NU
7
0,4
 0,54
9
0,5
TP simplă 62  0,55
2
DA
0,5
 0,64
7
0,6
PVC
 0,67
2
LEGENDA
9, 12, 16 - Grosimea spaţiilor dintre geamuri [mm]
n - Fără suprafeţe tratate
t - Cu o suprafaţă tratată cu un strat reflectant la raze infraroşii
Coeficienţii de transfer termic Ug [W/m²K] ai geamurilor termoizolate
aer gaz inert
CARACTERISTICI
9 12 16 9 12 16
n 2,9 2,7
duble
t 1,8 1,6 1,5 1,4
116
triple 1,3 1,1 1,0 0,9
117
TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN

TÂMPLĂRIE SIMPLĂ (T.S.) - exemplu
R = 0,49 m²K/W
Rg==0,54
U 1,8 W/m²K
m²K/W
118

TÂMPLĂRIE CUPLATĂ (T.C.) - exemplu
a - R = 0,53 m²K/W
b - R = 0,63 m²K/W
a - Ug = 2,9 W/m²K
b - Ug = 1,8 W/m²K
119

TÂMPLĂRIE DUBLĂ (T.D.) - exemplu
a - R = 0,57 m²K/W
b - R = 0,68 m²K/W
a - Ug = 2,9 W/m²K
b - Ug = 1,8 W/m²K
120
TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN PVC (T.P.) - exemplu
b - R = 0,52 m²K/W
c - R = 0,62 m²K/W
121
ANEXA 5.
LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A
CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE
Tabel A5.1 - Reabilitarea anvelopei clădirii
Influenţă asupra consumului

Soluţia tehnică
de căldură prin:
Asigurarea etanşării tuturor

geamurilor de pe casa scărilor
Asigurarea etanşării uşilor de la Reducerea na între spaţiul
ghenele de gunoi din cadrul casei casei scărilor şi mediul
scărilor exterior, respectiv creşterea
Asigurarea închiderii etanşe a uşilor temperaturii casei scărilor
de intrare în bloc, inclusiv a sasului
protector
Reducerea infiltraţiilor
Etanşarea uşilor apartamentelor parazite între casa scărilor şi
corespondente cu spaţiul casei spaţiul locuit (influenţă asupra
scărilor clasei de permeabilitate a
clădirii)
Etanşarea ferestrelor şi uşilor
exterioare din apartamente
Etanşarea eventualelor fisuri de pe Reducerea na aferent spaţiului
perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor locuit
Etanşarea gurilor de acces la instalaţia
sanitară
Asigurarea corectei ventilări a Asigurarea cotei minime de
bucătăriilor şi băilor prin dispozitive aer proaspăt necesar realizării
de ventilare naturală (unde este cazul) confortului fiziologic
122
Tabel A5.2 - Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire

Influenţă asupra consumului de
Soluţia tehnică
căldură prin:
Creşterea eficienţei instalaţiei de
Spălarea tuturor corpurilor statice
încălzire interioară prin asigurarea
de încălzire şi a coloanelor de
unei bune circulaţii a agentului
distribuţie din interiorul clădirii
termic
Asigurarea unei bune circulaţii a
Înlocuirea tuturor ventilelor agentului termic şi eliminarea
nefuncţionale pierderilor de agent termic din
instalaţia interioară
Asigurarea unei bune circulaţii a
Dotarea corpurilor statice cu ventile
agentului termic în instalaţia
de aerisire
interioară
Eliminarea pierderilor de agent
Prevederea pe conductele de
termic datorate necesităţii golirii
legătură ale corpurilor statice a unor
coloanelor sau chiar a întregii
robinete de separare a corpurilor de
instalaţii de încălzire în situaţia
încălzire
unei avarii la corpurile statice
Corecta funcţionare a corpurilor Creşterea temperaturii casei
statice din spaţiul casei scărilor scărilor
Eliminarea pierderilor de agent
Înlocuirea tuturor vanelor defecte
termic şi a unei surse de inundare
care prezintă pierderi de apă
a subsolului tehnic
Tabel A5.3 - Modernizarea anvelopei

Soluţia tehnică
căldură prin:
Triplarea ferestrelor existente /

înlocuirea ferestrelor existente cu Reducerea fluxului termic disipat
ferestre moderne de tip termopan / prin elementele de construcţie
dotarea cu obloane mobile vitrate
exterioare
Izolarea termică a teraselor, a
Reducerea fluxului termic disipat
planşeului peste subsol (sau spaţii de
prin terasă şi prin elementele de
trecere exterioare) şi a pereţilor
construcţie către spaţii neîncălzite
adiacenţi unor spaţii reci
123
Reducerea fluxului termic disipat

Izolarea termică a pereţilor exteriori
prin pereţi exteriori
Tabel A5.4 - Modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire

Influenţă asupra consumului de căldură
Soluţia tehnică
prin:
Înlocuirea robinetelor colţar cu

Asigurarea reglajului termic local
robinete cu cap termostatic
Dotarea coloanelor verticale cu
Asigurarea reglajului termic la nivelul
dispozitive de păstrare a
coloanelor verticale
disponibilului de presiune constant
Dotarea corpurilor statice din spaţiul
Asigurarea controlului asupra livrării
locuit cu repartitoare de cost a
căldurii
căldurii consumate
Cunoaşterea consumurilor reale de
Dotarea instalaţiei cu contor de
căldură pentru încălzire şi asigurarea
căldură general
unei facturări corecte a căldurii
Reducerea fluxului termic disipat prin
Izolarea conductelor din subsolul
conductele de distribuţie a agentului
tehnic
termic1)
Tabel A5.5 - Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum
Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin:
Repararea tuturor armăturilor

Eliminarea pierderilor de apă caldă
defecte
Reducerea consumurilor de apă caldă de
Utilizarea perlatoarelor
consum (în situaţia în care se asigură
pentru reducerea debitului de
presiunea de utilizare la nivelul punctelor de
apă
consum)
Montarea debitmetrului pe Cunoaşterea consumurilor reale de căldură
branşamentul de alimentare pentru prepararea apei calde de consum şi a
cu apă caldă din subsolul consumurilor efective de apă, respectiv
1)
Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii subsolului tehnic
şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către subsolul tehnic dinspre spaţiul locuit. Prin urmare este necesar să
se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire, conform Metodologie partea I şi partea a II-a.
124
tehnic asigurarea unei facturări corecte a acestora
Tabel A5.6 - Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum

Soluţia tehnică
prin:
Introducerea unor armături cu

consum redus de apă Reducerea consumurilor de apă caldă
Contorizarea individuală a apei de consum
calde
Izolarea termică a conductelor de
distribuţie a apei calde de consum
Reducerea fluxului termic disipat prin
şi a conductei de recirculare din
conductele de apă caldă de consum
subsolul tehnic al clădirii şi din
spaţiul locuit
OBSERVAŢIE:
Soluţiile / măsurile de reabilitare sau/şi modernizare prezentate mai sus pot fi grupate în pachete de
soluţii, în măsura în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic / funcţional. În acest
caz, influenţa soluţiilor / măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de soluţii considerat şi nu
individual (efectele fiecărei măsuri în parte asupra reducerii consumului de căldură al clădirii nu se
însumează).
125

• repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor tehnice;
• desfiinţarea tuturor boxelor care împiedică accesul la coloanele de distribuţie a agentului
termic secundar şi a apei calde de consum;
asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii);
• contorizarea individuală a consumului de gaze la bucătării în vederea limitării consumului de
gaze strict pentru necesităţi de preparare a hranei;
• dotarea coloanelor de încălzire cu vane de echilibrare automate (presiune diferenţială
constantă)
• asigurarea alimentării cu agent termic a fiecărui bloc şi scară de bloc şi separarea contoarelor
comune cu vane acţionate manual;
• livrarea continuă a apei calde şi utilizarea recirculării;
• asigurarea presiunii şi debitelor corespunzătoare livrării normale a apei calde (şi reci);
• asigurarea parametrilor termici şi hidraulici conform protocolului încheiat prin contractul de
servicii între furnizor şi asociaţia de locatari/proprietari;
• asigurarea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor;
• modernizarea sistemului de distribuţie şi furnizare a utilităţilor termice;
• contorizarea apei de adaos în PT/CT;
• tratarea apei de adaos introdusă în instalaţia de încălzire;
• modificarea schemei de furnizare a utilităţilor termice;
• automatizarea funcţionării PT/CT, cel puţin pe secţiunea de preparare a apei calde, vizând în
principal menţinerea temperaturii apei calde la o temperatură apropiată de 60°C şi, în
secundar, limitarea debitului de apă livrat la consum în cazul scăderii temperaturii apei calde
sub 50°C;
• asigurarea corectei echilibrări hidraulice a reţelelor de încălzire şi distribuţie a apei calde;
• realizarea punctelor de monitorizare la fiecare bloc şi asigurarea securităţii accesului la
aparatura de măsură şi reglaj;
• adoptarea soluţiilor moderne de proiectare şi execuţie a lucrărilor de modernizare;
• asigurarea monitorizării şi a dispecerizării funcţionării instalaţiilor de distribuţie a căldurii;
• asigurarea condiţiilor de alimentare cu apă a construcţiilor astfel încât să se evite sustragerea
apei din instalaţia de încălzire de către locatari;
• contorizarea utilităţilor termice la consumatori.
126
ANEXA 6.
LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE /MODERNIZAREA ENERGETICĂ A
CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE
CĂLDURĂ
Tabel A6.1 - Reabilitarea anvelopei clădirii

Soluţia tehnică
prin:
Asigurarea etanşării tuturor geamurilor Reducerea na între aceste spaţii şi

din spaţiile neîncălzite (pod, spaţii anexe mediul exterior, respectiv creşterea
etc.) temperaturii acestor spaţii
Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare
Etanşarea eventualelor fisuri de pe Reducerea na aferent spaţiului locuit

perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor
Asigurarea corectei ventilări a Asigurarea cotei minime de aer

bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de proaspăt necesar realizării confortului
ventilare naturală (unde este cazul) fiziologic
Tabel A6.2 - Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire

Soluţia tehnică
prin:
Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală

Asigurarea unei bune circulaţii a agentului
Înlocuirea tuturor ventilelor
termic şi eliminarea pierderilor de agent
nefuncţionale
termic din instalaţia interioară
Dotarea corpurilor statice cu ventile Asigurarea unei bune circulaţii a agentului

de aerisire termic în instalaţia interioară
Dotarea corpurilor statice cu teuri de Asigurarea echilibrării hidraulice a
reglaj instalaţiei de încălzire interioară
Înlocuirea tuturor vanelor defecte Eliminarea pierderilor de agent termic şi a
care prezintă pierderi de fluid unei surse de inundare a subsolului
Curăţarea periodică a cazanelor de Creşterea randamentului de producere a
producere a căldurii pentru încălzire căldurii
Clădiri cu încălzire locală cu sobe
Creşterea randamentului de producere a
Curăţarea periodică a sobelor
căldurii
Dotarea sobelor cu element de
obturare a coşului de fum pe durata
nefuncţionării sobei
127
Tabel A6.3 - Modernizarea anvelopei
Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de
ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip construcţie vitrate
termopan / dotarea cu obloane mobile
exterioare
Izolarea termică a teraselor / acoperişului Reducerea fluxului termic disipat prin terasă şi prin
peste mansardă sau a planşeului sub pod elementele de construcţie către spaţii neîncălzite
Izolarea termică a planşeului peste subsol (sau
spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor
adiacenţi unor spaţii reci
Izolarea termică a pereţilor exteriori Reducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori
Construirea unei închideri a scării de intrare / Reducerea temperaturii exterioare aferentă intrării în clădire
asigurarea unui sas la intrarea în clădire şi reducerea debitului de aer rece prin uşa de intrare
Tabel A6.4 - Modernizarea instalaţiilor de încălzire interioară

Clădiri cu încălzire locală cu sobe
Schimbarea combustibilului solid sau
Creşterea randamentului de producere a căldurii
lichid cu combustibil gazos
Dotarea sobelor cu echipamente de
Creşterea randamentului de reglare prin evitarea supraîncălzirii
reglaj termostatic a acestora funcţie de
încăperilor
temperatura interioară
Înlocuirea sobelor cu instalaţie de
Creşterea randamentului sistemului de încălzire
încălzire centrală
Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală
Dotarea corpurilor statice cu robinete
Asigurarea reglajului termic local
cu cap termostatic
Dotarea circuitelor care alimentează
zone distincte încălzite cu dispozitive Asigurarea reglajului termic la pe zone încălzite
de reglare
Dotarea instalaţiei de încălzire cu
Asigurarea reducerii temperaturii spaţiilor încălzite pe durata nopţii
echipament de reglare cu ceas,
sau în perioadele de neocupare a acestora
programabil
Izolarea conductelor de distribuţie din Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a
spaţiile neîncălzite agentului termic2)
2)
Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii spaţiilor
neîncălzite traversate de conducte de încălzire şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către aceste spaţii dinspre
spaţiul locuit. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire, conform cap. 3 din
lucrarea [2].
128
Înlocuirea arzătorului care echipează

Creşterea randamentului anual de producerea căldurii
cazanul existent cu unul modern, nou
Inlocuirea cazanului de producere a căldurii pentru
încălzire cu cazan modern
Tabel A6.5 - Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum
Repararea tuturor armăturilor defecte Eliminarea pierderilor de apă caldă
Reducerea consumurilor de apă caldă de consum (în

Utilizarea perlatoarelor pentru
situaţia în care se asigură presiunea de utilizare la
reducerea debitului de apă
nivelul punctelor de consum)
Tabel A6.6 - Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum

Soluţia tehnică
căldură prin:
Reducerea consumurilor de apă caldă

Introducerea unor armături cu consum redus de apă
de consum
Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde de consum Reducerea fluxului termic disipat prin
din spaţiile neîncălzite şi din spaţiul locuit conductele de apă caldă de consum
Izolarea termică a boilerului cu acumulare pentru prepararea apei Reducerea fluxului termic disipat prin
calde de consum mantaua boilerului
Reducerea temperaturii apei calde de consum până la 50°C
Înlocuirea echipamentelor actuale de producere a apei calde de consum cu echipamente moderne, noi

• repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor;
• repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a
acestuia;
• curăţirea periodică a coşurilor de fum, în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea
combustibililor solizi sau lichizi;
• asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor;
asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).
129
ANEXA 7.
DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE PENTRU ANALIZA
ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE
Această Anexă prezintă conform METODOLOGIE III, cu titlu orientativ, date primare privind
costurile măsurilor de reabilitare / modernizare energetică în vederea utilizării la analiza economică în
cadrul auditului energetic al clădirii. Costurile se prezintă structurate pe clase reprezentative de
elemente de construcţie (anvelopa clădirii) – „C” sau instalaţii – „I”, cu referire la soluţiile de
modernizare posibil de aplicat, în vederea utilizării într-un program de calcul automat.
Avind in vedere ca reabilitarea termica si energetica cuprinde obligatoriu atit constructia cit si
instalatiile aferente acesteia, se trateaza ambele componente.
A7.1 Construcţie
Costurile specifice aferente anvelopei construcţiei sunt structurate în funcţie de tipul elementelor de
construcţie care formează anvelopa.
C. ANVELOPA CLĂDIRII
C.a. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE
C.b. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE
C.c. Alte tipuri
Pentru fiecare subclasă sunt indicate costuri specifice pe tipuri reprezentative de soluţii de
modernizare energetică, indicându-se fie valori sintetice ale costurilor, fie relaţii de calcul în funcţie
de indicatorii fizici ai soluţiilor respective (ex. suprafaţa de termoizolat şi volumul termoizolaţiei,
lungime de rosturi ale tâmplăriei etc.).
C.a. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE
C.a.01. Pereţi exteriori verticali
C.a.02. Acoperiş tip terasă
C.a.03. Acoperiş tip şarpantă (pod sau mansardă)
C.a.04. Planşeu sub pod neîncălzit
C.a.05. Pereţi interiori verticali (către spaţii neîncălzite)
C.a.06. Planşeu amplasat direct pe sol
C.a.07. Planşeu peste subsol neîncălzit
C.a.08. Planşeu peste spaţiu exterior (ex. Windfang)
C.a.09. Alte tipuri
130
Relaţia generală de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie exterioare

opace este următoarea:
CT = A  AIZ + B VIZ [Euro]
în care
AIZ reprezintă aria totală a pereţilor care urmează a fi termoizolaţi, măsurată la exteriorul sau la
interiorul acestora, după caz,
VIZ reprezintă volumul total al materialului termoizolant;
A, B reprezintă costul unitar al materialului termoizolant (pe m2, respectiv pe m3).
C.b. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE
C.b.01. Ferestre
C.b.02. Uşi
C.b.03. Etanşare rosturi elemente de tâmplărie
C.b.01. Ferestre
Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea:
CT = C  ATE [Euro]
în care
➢ C reprezintă costul unitar
➢ ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare,
Ferestre exterioare spaţiu locuit
Ferestre exterioare spaţii comune (ex. Casa scării)
Ferestre către spaţii neîncălzite
Luminatoare
Vitraj din blocuri de sticlă (Tip Nevada)
Montare oblon pe fereastră existentă
Alte tipuri
C.b.02. Uşi
Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea:
CT = C  ATE [Euro]
în care
➢ C reprezintă costul unitar
➢ ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare,
Uşi exterioare spaţiu locuit
Uşi exterioare spaţii comune (ex. Casa scării)
Uşi către spaţii neîncălzite
Alte tipuri
131
C.b.03. Etanşare rosturi elemente de tâmplărie

Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea:
CT = D  LR [Euro]
în care
➢ D reprezintă costul unitar
➢ LR reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul ferestrelor exterioare -
interioare şi exterioare).
Etanşare rosturi elemente mobile
Etanşare rosturi contur tâmplărie
A7.1 Instalaţii
I. INSTALAŢII AFERENTE CLĂDIRII
I.a. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE
I.b. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE

A A P E I C A L D E D E C O N S U M
I.c. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI ILUMINAT
I.d. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE
I.e. Alte tipuri
Costurile specifice aferente instalaţiilor clădirii sunt structurate în funcţie de tipul instalaţiei şi de
componentele acesteia.
I.a. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE
I.a.01. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ

C U C O R P U R I S T A T I C E
I.a.02. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE PRIN

R A D I A Ţ I E D E J O A S Ă T E M P E R A T U R Ă
I.a.03. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ

C U A E R C A L D
I.a.04. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE LOCALĂ (CU

A P A R A T E D E Î N C Ă L Z I R E I N D E P E N D E N T E )
I.a.05. Alte tipuri
Asigurarea reglajului instalaţiei de încălzire centrală:

Echipamente de contorizare energie termică:
132
I.b. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE A

A P E I C A L D E D E C O N S U M
I.b.01. SURSA DE PRODUCERE / PREPARARE

A APEI CALDE DE CONSUM
I.b.02. INSTALAŢIA DE DISTRIBUŢIE A APEI

C A L D E D E C O N S U M
I.b.03. INSTALAŢIA DE UTILIZARE A APEI

C A L D E D E C O N S U M
I.b.04. INSTALAŢIE SOLARĂ DE PREPARARE SI

U T I L I Z A R E A A P E I C A L D E D E C O N S U M
I.c. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI DE ILUMINAT
I.c.01. INSTALAŢIA DE ILUMINAT
I.c.02. APARATE ELECTRICE DE UZ CASNIC
I.c.03. APARATE ELECTRICE PENTRU BIROU
I.c.04. ECHIPAMENTE ELECTRICE AFERENTE

INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE, VENTILARE ŞI
A P Ă C A L D Ă D E C O N S U M
I.c.05. Alte tipuri
I.d. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE
I.d.01. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE

C E N T R A L I Z A T Ă A E R - A P Ă
I.d.02. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE

C E N T R A L I Z A T Ă N U M A I A E R
I.d.03. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE LOCALĂ
I.d.03.i. Cu aparate de fereastră
I.d.03.ii. Cu aparate de tip SPLIT
I.d.03.iii. Cu dulapuri de climatizare
I.d.04. Alte tipuri
133
ANEXA 8.
Caracteristici higrotermice ale unor materiale termoizolante
Nr. Tip de material Densitate Conductivitate Factorul
crt. aparentă termică de calcul rezistenţei la
  permeabilitate la
vapori D
kg/m3 W/(mK) -
1 Produse din vată minerală (din rocă)
1.1 Clasa A1 18   25 0,046 1
1.2 Clasa A2 25   35 0,040 1
1.3 Clasa A 3 35   60 0,038 1
1.4 Clasa A4 60   100 0,037 1
1.5 Clasa A5 100   160 0,038 2
1.6 Clasa A6 160   200 0,040 2
2 Produse din vată de sticlă
2.1 Clasa B1 7   9,5 0,047 1
2.2 Clasa B2 9,5   12,5 0,042 1
2.3 Clasa B3 12,5   18 0,039 1
2.4 Clasa B4 18   25 0,037 1
2.5 Clasa B5 25   50 0,035 1
2.6 Clasa B6 50   80 0,034 1
2.7 Clasa B7 80   120 0,036 1
3 Materiale plastice celulare
3.1 Polistiren expandat
3.1.1 Clasa P1 9   13 0,046 30
3.1.2 Clasa P2 13   16 0,042 30
3.1.3 Clasa P3 16   20 0,040 30
3.1.4 Clasa P4 20   25 0,038 30
3.1.5 Clasa P5 21   35 0,035 60
3.1.6 Clasa P6 35   50 0,033 60
3.2 Polistiren extrudat
3.2.1 Plăci fără gaz inclus altul decât aerul 28   40 0,042 150
3.2.2 Plăci expandate cu hydrofluorocarburi 25   40 0,035 150
HCFC
3.3 Produse din spumă rigidă de poliuretan
3.3.1 Plăci debitate din blocuri spumate 37   65 0,041 60
continuu şi expandate cu HCFC
3.3.2 Plăci spumate continuu sau debitate din 15   30 0,040 60
blocuri spumate expandate fără gaz
inclus altul decât aerul
134
3.3.3 Plăci spumate continuu injectate între

două panouri rigide
expandate cu HCFC 37   60 0,033 60
expandate fără gaz inclus altul decât 37   60 0,037 60
aerul
Coeficienţi de majorare a conductivităţii termice a materialelor de construcţie în funcţie de
starea şi vechimea lor
Coeficient de
Material Starea materialului
majorare
Zidărie din cărămidă sau blocuri vechime  30 ani
ceramice în stare uscată 1,03
afectată de condens 1,15
afectată de igrasie 1,30
Zidărie din blocuri de b.c.a. sau vechime  20 ani
betoane uşoare în stare uscată 1,05
Zidărie din piatră vechime  20 ani
în stare uscată 1,03
Beton armat afectat de condens 1,10
afectat de igrasie 1,10
Beton cu agregate uşoare vechime  30 ani
afectat de condens 1,10
afectat de igrasie 1,20
Tencuială vechime  20 ani
Pereţi din paiantă sau chirpici vechime  10 ani
în stare uscată, fără degradări vizibile 1,10
în stare uscată, cu degradări vizibile (fisuri, exfolieri) 1,15
afectaţi de igrasie, condens 1,30
Vată minerală în vrac, saltele, vechime  10 ani
pâsle în stare uscată 1,15
în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la 1,60
acoperişuri)
Plăci rigide din vată minerală vechime  10 ani
135

în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special 1,30
la acoperişuri)
Polistiren expandat vechime  10 ani
la acoperişuri)
Polistiren extrudat vechime  10 ani
la acoperişuri)
Coeficient de
Material Starea materialului
majorare
1 2 3
Poliuretan rigid vechime  10 ani
la acoperişuri)
Spumă de poliuretan aplicată vechime  10 ani
in situ în stare uscată 1,15
cu degradări vizibile datorită expunerii la radiaţiile UV 1,20
la acoperişuri)
Elemente din lemn vechime  10 ani
în stare uscată, fără degradări vizibile 1,10
în stare uscată, cu degradări vizibile (fisuri, 1,20
microorganisme)
în stare umedă 1,30
Plăci din aşchii de lemn liate cu vechime  10 ani
ciment în stare uscată 1,10
afectate de condens 1,20
în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la 1,30
acoperişuri)
136
Coeficienţi de transfer termic superficial hi şi he [W/(m2K)] şi rezistenţe termice superficiale Rsi şi Rse [m2K/W]
Elemente de construcţie în Elemente de construcţie în
contact cu: contact cu spaţii ventilate
exteriorul neîncălzite:
DIRECŢIA ŞI SENSUL FLUXULUI pasaje deschise (ganguri) subsoluri şi pivniţe
TERMIC poduri
balcoane şi logii închise
rosturi închise
alte încăperi neîncălzite
hi /Rsi he/Rse hi /Rsi he/Rse
8 *) 8 12
24
0,125 0,042 0,125 0,084
i e, u
8 *) 8 12
24
0,125 0,042 0,125 0,084
e, u
6 *) 6 12
24
i
0,167 0,042 0,167 0,084
e, u
*) Pentru condiţii de vară : he = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m2K/W

Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabelul 9.1.1 sunt valabile pentru suprafeţele interioare
obişnuite, netratate (cu un coeficient de emisie  = 0,9); valorile din tabel au fost determinate pentru o temperatură
interioară evaluată la + 20 oC.
Valoarea rezistenţei termice superficiale exterioare din tabel corespunde următoarelor condiţii:
- suprafaţa exterioară netratată, cu un coeficient de emisie  = 0,9 ;
- temperatura exterioară e = 0 oC
- viteza vântului adiacent suprafeţei exterioare v = 4 m/s
137
ANEXA 9.
METODA DE CALCUL SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE
CORECTATE LA CLADIRI EXISTENTE PRIN METODA COEFICIENTILOR DE REDUCERE r1 si r2
Termeni utilizati in tabele au semnificatia:
l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m];
p ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-];
A aria totală a elementului de construcţie, caracterizată prin aceiaşi rezistenţă termică unidirecţională [m 2];
−
U transmitanţa termică unidirecţională, medie, ponderată, aferentă ariei totale a zonelor neizolate sau mai
puţin izolate termic [W/(m2K)];
R rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W];
R1 rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota 0,00 şi cota stratului invariabil
(CSI), la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior [m 2K/W]
r1 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent, care ţine seama de influenţa
punţilor termice liniare [-];
r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent, care ţine seama de
prezenţa, în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral, a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-
].
− Σ( j  l j )
 = coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat [W/(mK)]
l
TABELUL 9.1
Coeficienţi “r1” pentru planşee de terasă şi de pod
R l/A ψ
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0,60 0,70 0.80
0.10 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.82 0.96 0.95
0.20 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.82 0.92 0.91
0.60 0.30 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.82 0.89 0.87
0.40 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.82 0.86 0.84
0.50 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.82 0.83 0.81
0.10 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.72 0.95 0.94
0.20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.72 0.90 0.89
0.80 0.30 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.72 0.86 0.84
0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.72 0.82 0.80
0.50 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.72 0.78 0.76
0.10 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.63 0.93 0.93
0.20 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.63 0.88 0.86
1.00 0.30 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.63 0.83 0.81
0.40 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.63 0.78 0.76
0.50 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.63 0.74 0.71
138
0.10 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.54 0.92 0.91

0.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.54 0.86 0.84
1.20 0.30 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.54 0.80 0.78
0.40 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.54 0.75 0.72
0.50 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.54 0.70 0.68
0.10 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.46 0.91 0.90
0.20 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.46 0.84 0.82
1.40 0.30 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.46 0.77 0.75
0.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.46 0.72 0.69
0.50 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.46 0.67 0.64
0.10 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.39 0.90 0.89
0.20 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.39 0.82 0.80
1.60 0.30 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.39 0.75 0.72
0.40 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.39 0.69 0.66
0.50 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.39 0.64 0.61
0.10 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.34 0.89 0.87
0.20 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.34 0.80 0.78
1.80 0.30 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.34 0.73 0.70
0.40 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.34 0.66 0.63
0.50 0.92 0.85 0.79 0.74 0.69 0.34 0.61 0.58
0.10 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.29 0.88 0.86
0.20 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.29 0.78 0.76
2.00 0.30 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.29 0.70 0.68
0.40 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.29 0.64 0.61
0.50 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.29 0.59 0.56
TABELUL 9.2
Coeficienţi “r1” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite
R l/A ψ
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0,60 0,70 0.80
0.10 1.00 0.99 0.99 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98
0.20 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95
0.30 0.30 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93
0.40 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.50 0.99 0.97 0.96 0.94 0.93 0.92 0.90 0.89
0.10 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97
0.40 0.20 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.30 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
139
0.40 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89

0.50 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
0.10 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95
0.20 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.60 0.30 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87
0.40 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.50 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81
0.10 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.80 0.30 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
0.50 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
0.10 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93
0.20 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
1.00 0.30 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81
0.40 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
0.50 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77 0.74 0.71
0.10 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
1.20 0.30 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
0.40 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
0.50 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
0.10 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.92 0.91 0.90
0.20 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82
1.40 0.30 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75
0.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69
0.50 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64
0.10 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.20 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
1.60 0.30 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
0.40 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66
0.50 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
TABELUL 9.3
Coeficienţi “r1” pentru placa pe sol
R1 l/A ψ
0.60 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00
2.50 0.10 2.30 2.06 1.87 1.71 1.57 1.46 1.36 1.27
140
0.20 1.71 1.46 1.27 1.13 1.01 0.92 0.84 0.78

0.30 1.36 1.13 0.97 0.84 0.75 0.67 0.61 0.56
0.40 1.13 0.92 0.78 0.67 0.59 0.53 0.48 0.44
0.50 0.97 0.78 0.65 0.56 0.49 0.44 0.39 0.36
0.10 2.15 1.90 1.71 1.55 1.42 1.31 1.21 1.13
0.20 1.55 1.31 1.13 0.99 0.89 0.80 0.73 0.67
3.00 0.30 1.21 0.99 0.84 0.73 0.65 0.58 0.52 0.48
0.40 0.99 0.80 0.67 0.58 0.51 0.45 0.41 0.37
0.50 0.84 0.67 0.56 0.48 0.42 0.37 0.33 0.30
0.10 2.02 1.77 1.57 1.42 1.29 1.18 1.09 1.01
0.20 1.42 1.18 1.01 0.89 0.79 0.71 0.65 0.59
3.50 0.30 1.09 0.89 0.75 0.65 0.57 0.51 0.46 0.42
0.40 0.89 0.71 0.59 0.51 0.45 0.40 0.36 0.32
0.50 0.75 0.59 0.49 0.42 0.37 0.32 0.29 0.26
0.10 1.90 1.65 1.46 1.31 1.18 1.08 0.99 0.92
0.20 1.31 1.08 0.92 0.80 0.71 0.64 0.58 0.53
4.00 0.30 0.99 0.80 0.67 0.58 0.51 0.45 0.41 0.37
0.40 0.80 0.64 0.53 0.45 0.40 0.35 0.32 0.29
0.50 0.67 0.53 0.44 0.37 0.32 0.29 0.26 0.23
0.10 1.80 1.55 1.36 1.21 1.09 0.99 0.91 0.84
0.20 1.21 0.99 0.84 0.73 0.65 0.58 0.52 0.48
4.50 0.30 0.91 0.73 0.61 0.52 0.46 0.41 0.37 0.33
0.40 0.73 0.58 0.48 0.41 0.36 0.32 0.28 0.26
0.50 0.61 0.48 0.39 0.33 0.29 0.26 0.23 0.21
0.10 1.71 1.46 1.27 1.13 1.01 0.92 0.84 0.78
0.20 1.13 0.92 0.78 0.67 0.59 0.53 0.48 0.44
5.00 0.30 0.84 0.67 0.56 0.48 0.42 0.37 0.33 0.30
0.40 0.67 0.53 0.44 0.37 0.32 0.29 0.26 0.23
0.50 0.56 0.44 0.36 0.30 0.26 0.23 0.21 0.19
0.10 1.62 1.38 1.20 1.06 0.95 0.86 0.78 0.72
0.20 1.06 0.86 0.72 0.62 0.55 0.49 0.44 0.40
5.50 0.30 0.78 0.62 0.52 0.44 0.39 0.34 0.31 0.28
0.40 0.62 0.49 0.40 0.34 0.30 0.26 0.24 0.21
0.50 0.52 0.40 0.33 0.28 0.24 0.21 0.19 0.17
0.10 1.55 1.31 1.13 0.99 0.89 0.80 0.73 0.67
6.00 0.20 0.99 0.80 0.67 0.58 0.51 0.45 0.41 0.37
0.30 0.73 0.58 0.48 0.41 0.36 0.32 0.28 0.26
141
0.40 0.58 0.45 0.37 0.32 0.27 0.24 0.22 0.20

0.50 0.48 0.37 0.30 0.26 0.22 0.20 0.18 0.16
TABELUL 9.4
Coeficienţi “r1” pentru pereţi exteriori
R l/A ψ
0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0,30 0,35 0.40
0.20 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97
0.40 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.60 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.80 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
1.00 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
0.40
1.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
1.40 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82
1.60 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
1.80 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
2.00 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
0.20 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95
0.40 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.60 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87
0.80 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
1.00 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81
0.60
1.20 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
1.40 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75
1.60 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.80 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.76 0.73 0.70
2.00 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
0.20 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.40 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.60 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.80 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
1.00 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
0.80
1.20 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69
1.60 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66
1.80 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63
2.00 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
142
0.20 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93

0.40 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
0.60 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81
0.80 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
1.00 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77 0.74 0.71
1.00
1.20 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
1.40 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64
1.60 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
1.80 0.92 0.85 0.79 0.74 0.69 0.65 0.61 0.58
2.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.63 0.59 0.56
0.20 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91

0.40 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.60 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
0.80 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.00 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
1.20
1.20 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63
1.40 0.92 0.86 0.80 0.75 0.70 0.66 0.63 0.60
1.60 0.91 0.84 0.78 0.72 0.68 0.63 0.60 0.57
1.80 0.90 0.82 0.76 0.70 0.65 0.61 0.57 0.54
2.00 0.89 0.81 0.74 0.68 0.63 0.58 0.54 0.51
0.20 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.92 0.91 0.90
0.40 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82
0.60 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75
0.80 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69
1.00 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64
1.40
1.20 0.92 0.86 0.80 0.75 0.70 0.66 0.63 0.60
1.40 0.91 0.84 0.77 0.72 0.67 0.63 0.59 0.56
1.60 0.90 0.82 0.75 0.69 0.64 0.60 0.56 0.53
1.80 0.89 0.80 0.73 0.66 0.61 0.57 0.53 0.50
2.00 0.88 0.78 0.70 0.64 0.59 0.54 0.51 0.47
0.20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
0.60 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.60
0.80 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66
1.00 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
1.20 0.91 0.84 0.78 0.72 0.68 0.63 0.60 0.57
143
1.40 0.90 0.82 0.75 0.69 0.64 0.60 0.56 0.53

1.60 0.89 0.80 0.72 0.66 0.61 0.57 0.53 0.49
1.80 0.87 0.78 0.70 0.63 0.58 0.54 0.50 0.46
2.00 0.86 0.76 0.68 0.61 0.56 0.51 0.47 0.44
0.20 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87
0.40 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
0.60 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.76 0.73 0.70
0.80 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63
1.00 0.92 0.85 0.79 0.74 0.69 0.65 0.61 0.58
1.8
1.20 0.90 0.82 0.76 0.70 0.65 0.61 0.57 0.54
1.40 0.89 0.80 0.73 0.66 0.61 0.57 0.53 0.50
1.60 0.87 0.78 0.70 0.63 0.58 0.54 0.50 0.46
1.80 0.86 0.76 0.67 0.61 0.55 0.51 0.47 0.44
2.00 0.85 0.74 0.65 0.58 0.53 0.48 0.44 0.41
TABELUL 9.5
Coeficienţi “r2” pentru planşee de terasă şi de pod
R p U
1.00 1.50 2.00 2.25 2.50 3.00 3.25 3.50
0.01 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99
0.02 1.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98
0.60 0.03 1.01 1.00 0.99 0.99 0.99 0.98 0.97 0.97
0.04 1.02 1.00 0.99 0.99 0.98 0.97 0.96 0.96
0.05 1.02 1.01 0.99 0.98 0.98 0.96 0.95 0.95
0.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99 0.99 0.98 0.98
0.02 1.00 1.00 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.97
0.80 0.03 1.01 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95
0.04 1.01 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93
0.05 1.01 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.93 0.92
0.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98
0.02 1.00 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.96 0.95
1.00 0.03 1.00 0.99 0.97 0.96 0.96 0.94 0.94 0.93
0.04 1.00 0.98 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.05 1.00 0.98 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.01 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.97
0.02 1.00 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
1.20
0.03 0.99 0.98 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.04 0.99 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
144
0.05 0.99 0.96 0.93 0.92 0.91 0.88 0.87 0.86

0.01 1.00 0.99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96
0.02 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93
1.40 0.03 0.99 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.90
0.04 0.98 0.96 0.93 0.92 0.91 0.89 0.88 0.87
0.05 0.98 0.95 0.92 0.90 0.89 0.86 0.85 0.84
0.01 0.99 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.96 0.96
0.02 0.99 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.92
1.60 0.03 0.98 0.96 0.94 0.93 0.92 0.90 0.89 0.88
0.04 0.98 0.95 0.92 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.05 0.97 0.93 0.90 0.88 0.87 0.84 0.83 0.81
0.01 0.99 0.98 0.97 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95
0.02 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.90
1.80 0.03 0.98 0.95 0.93 0.92 0.90 0.88 0.87 0.86
0.04 0.97 0.94 0.91 0.89 0.88 0.85 0.84 0.83
0.05 0.96 0.92 0.88 0.87 0.85 0.82 0.80 0.79
0.01 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.02 0.98 0.96 0.94 0.93 0.93 0.91 0.90 0.89
2.00 0.03 0.97 0.94 0.92 0.90 0.89 0.87 0.86 0.85
0.04 0.96 0.93 0.89 0.88 0.86 0.83 0.82 0.81
0.05 0.95 0.91 0.87 0.85 0.83 0.80 0.78 0.77
TABELUL 9.6
Coeficienţi “r2” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite
R p U
0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 2.75 3.00 3.50
0.10 1.08 1.04 1.01 0.98 0.95 0.94 0.93 0.90
0.15 1.12 1.06 1.02 0.97 0.93 0.91 0.89 0.86
0.60 0.20 1.16 1.09 1.02 0.96 0.91 0.88 0.86 0.82
0.25 1.21 1.11 1.03 0.95 0.89 0.86 0.83 0.78
0.30 1.27 1.14 1.03 0.94 0.87 0.84 0.81 0.75
0.10 1.06 1.02 0.98 0.94 0.91 0.89 0.88 0.85
0.15 1.10 1.03 0.97 0.92 0.87 0.85 0.83 0.79
0.80 0.20 1.14 1.04 0.96 0.89 0.83 0.81 0.78 0.74
0.25 1.18 1.05 0.95 0.87 0.80 0.77 0.74 0.69
0.30 1.22 1.06 0.94 0.85 0.77 0.74 0.70 0.65
0.10 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87 0.85 0.83 0.80
1.00
0.15 1.08 1.00 0.93 0.87 0.82 0.79 0.77 0.73
145
0.20 1.11 1.00 0.91 0.83 0.77 0.74 0.71 0.67

0.25 1.14 1.00 0.89 0.80 0.73 0.70 0.67 0.62
0.30 1.18 1.00 0.87 0.77 0.69 0.66 0.63 0.57
0.10 1.04 0.98 0.93 0.88 0.83 0.81 0.79 0.76
0.15 1.06 0.97 0.89 0.83 0.77 0.74 0.72 0.68
1.20 0.20 1.09 0.96 0.86 0.78 0.71 0.68 0.66 0.61
0.25 1.11 0.95 0.83 0.74 0.67 0.63 0.61 0.56
0.30 1.14 0.94 0.81 0.70 0.63 0.59 0.56 0.51
0.10 1.03 0.96 0.90 0.85 0.80 0.78 0.76 0.72
0.15 1.05 0.94 0.86 0.79 0.73 0.70 0.68 0.63
1.40 0.20 1.06 0.93 0.82 0.74 0.67 0.64 0.61 0.56
0.25 1.08 0.91 0.78 0.69 0.62 0.58 0.56 0.51
0.30 1.10 0.89 0.75 0.65 0.57 0.54 0.51 0.46
0.10 1.02 0.94 0.88 0.82 0.77 0.75 0.72 0.68
0.15 1.03 0.92 0.83 0.75 0.69 0.66 0.64 0.59
1.60 0.20 1.04 0.89 0.78 0.69 0.63 0.60 0.57 0.52
0.25 1.05 0.87 0.74 0.65 0.57 0.54 0.51 0.47
0.30 1.06 0.85 0.70 0.60 0.53 0.50 0.47 0.42
0.10 1.01 0.93 0.85 0.79 0.74 0.72 0.69 0.65
0.15 1.02 0.89 0.80 0.72 0.66 0.63 0.60 0.56
1.80 0.20 1.02 0.86 0.75 0.66 0.59 0.56 0.53 0.49
0.25 1.03 0.83 0.70 0.61 0.53 0.50 0.48 0.43
0.30 1.03 0.81 0.66 0.56 0.49 0.46 0.43 0.39
0.10 1.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.69 0.67 0.63
0.15 1.00 0.87 0.77 0.69 0.63 0.60 0.57 0.53
2.00 0.20 1.00 0.83 0.71 0.63 0.56 0.53 0.50 0.45
0.25 1.00 0.80 0.67 0.57 0.50 0.47 0.44 0.40
0.30 1.00 0.77 0.63 0.53 0.45 0.43 0.40 0.36
TABELUL 9.7
Coeficienţi “r2” pentru placa pe sol
R1 p U
0.20 0.225 0.25 0.275 0.30 0.325 0.35 0.375
0.10 1.05 1.05 1.04 1.03 1.03 1.02 1.01 1.01
0.15 1.08 1.07 1.06 1.05 1.04 1.03 1.02 1.01
2,50 0.20 1.10 1.10 1.08 1.07 1.05 1.04 1.03 1.01
0.25 1.10 1.10 1.10 1.08 1.07 1.05 1.03 1.02
0.30 1.10 1.10 1.10 1.10 1.08 1.06 1.04 1.02
146
0.10 1.04 1.03 1.03 1.02 1.01 1.00 1.00 0.99

0.15 1.06 1.05 1.04 1.03 1.02 1.00 0.99 0.98
3,00 0.20 1.09 1.07 1.05 1.04 1.02 1.01 0.99 0.98
0.25 1.10 1.09 1.07 1.05 1.03 1.01 0.99 0.97
0.30 1.10 1.10 1.08 1.06 1.03 1.01 0.99 0.96
0.10 1.03 1.02 1.01 1.00 1.00 0.99 0.98 0.97
0.15 1.05 1.03 1.02 1.01 0.99 0.98 0.97 0.96
3,50 0.20 1.06 1.04 1.03 1.01 0.99 0.97 0.96 0.95
0.25 1.08 1.06 1.03 1.01 0.99 0.97 0.95 0.95
0.30 1.10 1.07 1.04 1.01 0.99 0.96 0.95 0.95
0.10 1.02 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95
0.15 1.03 1.02 1.00 0.99 0.97 0.96 0.95 0.95
4,00 0.20 1.04 1.02 1.00 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95
0.25 1.05 1.03 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 1.06 1.03 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95
0.10 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95
0.15 1.02 1.00 0.98 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95
4,50 0.20 1.02 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.25 1.03 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 1.03 1.00 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.10 1.00 0.99 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95
0.15 1.00 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
5,00 0.20 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.25 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 1.00 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.10 0.99 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.15 0.99 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
5,50 0.20 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.25 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 0.97 0.95 0.95 0.95 0.94 0.95 0.95 0.95
0.10 0.98 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.15 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
6,00 0.20 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.25 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
TABELUL 9.8
R p Coeficienţi “r2” pentru pereţi exteriori
147
U
0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00
0.05 1.04 1.03 1.02 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97
0.10 1.09 1.06 1.04 1.02 1.00 0.98 0.96 0.94
0.40 0.15 1.14 1.10 1.06 1.03 1.00 0.97 0.94 0.92
0.20 1.19 1.14 1.09 1.04 1.00 0.96 0.93 0.89
0.25 1.25 1.18 1.11 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87
0.05 1.04 1.02 1.01 0.99 0.98 0.96 0.95 0.93
0.10 1.08 1.04 1.01 0.98 0.95 0.93 0.90 0.88
0.60 0.15 1.12 1.06 1.02 0.97 0.93 0.89 0.86 0.83
0.20 1.16 1.09 1.02 0.96 0.91 0.86 0.82 0.78
0.25 1.21 1.11 1.03 0.95 0.89 0.83 0.78 0.74
0.05 1.03 1.01 0.99 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90
0.10 1.06 1.02 0.98 0.94 0.91 0.88 0.85 0.82
0.80 0.15 1.10 1.03 0.97 0.92 0.87 0.83 0.79 0.75
0.20 1.14 1.04 0.96 0.89 0.83 0.78 0.74 0.69
0.25 1.18 1.05 0.95 0.87 0.80 0.74 0.69 0.65
0.05 1.03 1.00 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87
0.10 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77
1.00 0.15 1.08 1.00 0.93 0.87 0.82 0.77 0.73 0.69
0.20 1.11 1.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.63
0.25 1.14 1.00 0.89 0.80 0.73 0.67 0.62 0.57
0.05 1.02 0.99 0.96 0.93 0.91 0.88 0.86 0.84
0.10 1.04 0.98 0.93 0.88 0.83 0.79 0.76 0.72
1.20 0.15 1.06 0.97 0.89 0.83 0.77 0.72 0.68 0.64
0.20 1.09 0.96 0.86 0.78 0.71 0.66 0.61 0.57
0.25 1.11 0.95 0.83 0.74 0.67 0.61 0.56 0.51
0.05 1.02 0.98 0.95 0.92 0.89 0.86 0.84 0.81
0.10 1.03 0.96 0.90 0.85 0.80 0.76 0.72 0.68
1.40 0.15 1.05 0.94 0.86 0.79 0.73 0.68 0.63 0.59
0.20 1.06 0.93 0.82 0.74 0.67 0.61 0.56 0.52
0.25 1.08 0.91 0.78 0.69 0.62 0.56 0.51 0.47
0.05 1.01 0.97 0.93 0.90 0.87 0.84 0.81 0.79
0.10 1.02 0.94 0.88 0.82 0.77 0.72 0.68 0.65
1.60 0.15 1.03 0.92 0.83 0.75 0.69 0.64 0.59 0.55
0.20 1.04 0.89 0.78 0.69 0.63 0.57 0.52 0.48
0.25 1.05 0.87 0.74 0.65 0.57 0.51 0.47 0.43
148
149
ANEXA 10.
CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA
10.1. Prevederi legale
Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, intrata in vigoare la 1.01.2007,
(vezi Anexa 11), instituie măsuri pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor prin:
a) realizarea de clădiri noi cu consumuri reduse de energie şi, după caz, utilizarea unor sisteme
alternative de producere a energiei, în condiţiile legii;
b) realizarea auditului energetic al clădirilor existente, cu recomandarea măsurilor de creştere a
performanţei energetice a acestora;
c) realizarea inspecţiei centralelor termice, a instalaţiilor de încălzire şi a instalaţiilor de ventilare-
climatizare, în condiţiile legii;
Legea prevede elaborarea certificatelor de performanţă energetică pentru clădirile noi şi pentru
clădirile existente.
Pentru clădirile noi cerinţele minime obligatorii sunt:
a) asigurarea rezistenţelor termice corectate minim admisibile ale elementelor de construcţie ale
clădirii-din conditia de economie de energie;
b) respectarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie pentru
evitarea riscului de condens;
c) asigurarea debitului minim de aer proaspăt;
d) realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile locuite/ocupate;
Pentru clădirile existente supuse unor lucrări majore de renovare/reabilitare, este obligatorie
respectarea cerinţelor prevăzute la alin (2) lit. c) şi d) - pentru perioada de încălzire.
Certificatul de performanţă energetică al unei clădiri, este elaborat pe baza metodologiei şi a datelor
despre profilul consumului energetic al clădirii.
Certificatul este întocmit de către auditori energetici pentru clădiri, denumiţi în continuare auditori,
specialităţile: construcţii şi instalaţii, atestaţi de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, conform legislaţiei în vigoare.
Certificatul atestă performanţa energetică a clădirii prin încadrarea în clase de performanţă
energetică şi de mediu, precum şi de notare din punct de vedere energetic.
Certificatul de eficienta energetica, este însoţit obligatoriu de un raport care conţine:
a) principalele caracteristici termice şi energetice ale clădirii;
b) diferenţele apărute la construcţia nouă, ca urmare a execuţiei lucrărilor, sau
c) măsurile propuse pentru creşterea performanţei energetice la clădirile existente.
Pentru clădirile noi, potrivit legii, certificatul se elaborează conform prevederilor legale, iar datele
despre profilul consumului energetic al clădirii se regăsesc în documentaţia de execuţie a clădirii,
documentaţie existentă în cartea construcţiei.
150
Certificatul este prezentat obligatoriu de către proprietarul clădirii comisiei întrunite pentru
recepţia la terminarea lucrărilor, in vederea eliberarii „Autorizatiei de functionare ” a
cladiri.
În raportul care însoţeşte certificatul energetic, sunt precizate diferenţele dintre cerinţele minime
stabilite prin proiect şi cerinţele minime ale construcţiei realizate.
Pentru clădirile existente certificatul se elaborează pe baza datelor sintetice rezultate din analiza
termică şi energetică a clădirii şi a instalaţiilor interioare aferente acesteia.
In faza de proiectare, documentatia trebuie sa cuprinda cel putin determinarea coeficientului global
de izolare termica, cu demonstrarea satisfaceri conditiei:
G<GN
Auditul energetic se efectuează pe baza documentaţiei existente în cartea construcţiei, iar în lipsa
acesteia se efectuează releveul construcţiei şi al instalaţiilor aferente, conform prevederilor legale în
vigoare.
10.2. Determinarea coeficientului global „G”
Coeficientului global de izolare termica „G”, se determina in faza de proiectare, in conformitate
cu Normativul C107/2005, a metodologiei de calcul conform Legea 372-2005 si a rezistentelor
medii pe elemente de constructii, cu compararea lor cu valorile normate.
Exemplificarea prezentata in continuare se refera la o cladire analizata in faza de proiectare, cu
etapele succesive de calcul.
I). Cladirea analizata are urmatoarea alcatuire:
Regim de inaltime:_________________________;
Structura verticala:_________________________;
Structura orizontala:________________________;
Acoperis :________________________________;
Usa/poarta de intrare:_______________________;
Ferestre:_________________________________;
Placa pe sol:______________________________;
Planseu de pod/terasa_______________________;
II). Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii,(conform P.A.C.).
ARII
Tip supra- Pereti Feres- Usa Planseu Planseu Placa Pereti int. Peret Pereti Aria
fata exte- tre intrare de pod/ peste pe sol adiacent i adia- TOTALA
riori FE UE Terasa/ subsol Psol spatii man- cent a anve-
opaci mansar- Psb nein- sard rost lopei
PE da calzite a inchis
Pac PI Pm Prost
Aria(m2)
VOLUME
Volumul interior incalzit al cladiri(V):
151
V=__________________________m3
TEMPERATURI
In calcule se utilizeaza temperaturile:
ELEMENT Pereti Pereti ext. Pereti ext. Pereti FE- Placa Pl.peste Planseu de
exteriori mansarda rost ext. UE pe.sol subsol pod/ter./mans.
inchis/deschis subs.
Ti(0C) 20 20 20 20 20 20 20 20
Text(0C) -15 -15 10/-15 10 -15 10 5 -15
III). Rezistente termice unidirectionale corectate(R’m:)
Se utilizeaza recomandarea din C107/1-97, conform fazei preliminare de proiectare.
La fazele preliminare de proiectare, influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o reducere
globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent), astfel :
• la pereţi exteriori 20...45 %
• la terase şi planşee sub poduri 15...25 %
• la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri 25...35 %
• la rosturi 10...20 %
 Pereti exteriori opaci:
 alcatuire:
Resist.
Straturi componente Coeficient
corectata
Suprafata (i → e) reducere, r
PE Descriere R’
[m2]
Grosime -
Material [m2K/W]
[m]
1. Perete exterior ___________ ______ ______ (r=0.55-
____________________ _______ ______ 0.80)
________ ______
 Suprafata totala a peretilor exteriori opaci [m2]:_______________m2

 Stare:  buna  pete condens  igrasie
 Starea finisajelor;  buna  tencuiala cazuta partial / total
 Tipul si culoarea materialelor de finisaj: tencuiala culoare ________, de grosime 1,5 cm.
 Elemente de umbrire a fatadelor: exista/nu exista.
 Rosturi despartitoare pentru tronsoane ale cladirii: exista/nu exista
 Tipul rostului  inchis  deschis
 alcatuire:
Coeficient Resist. corectata
Suprafata Straturi componente reducere R’
RD Descriere
[m2] (i → e) r
152
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Perete ext. la rost (r=0.80-0.90)
 Suprafata totala a peretilor catre rostul de dilatatie [m2]:___________m2

 Deschiderea rostului (distanta dintre pereti), d [m]:NU
 Inaltimea rostului, H [m] (pentru rost de dilatatie deschis:NU)
 Pereti catre spatii anexe (casa scarilor, ghene, etc.):
Coeficient Resist.
Straturi componente reducere corectata
Suprafata (i → e) r R’
P Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Perete la casa scarii (r=0.90)
neincalzita
 Suprafata totala a peretilor catre casa scarilor [m2]:________________ m2
 Volumul de aer din casa scarilor [m3]:NU
 Planseu peste subsol:
Coeficient Resist.
PSb Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Planseu peste subsol (r=0.65-0.75)
neincalzit/incalzit
 Suprafata totala a planseului peste subsol tehnic [m2]:______________ m2
 Volumul de aer din subsolul tehnic [m3]: NU
 Placa pe sol:
Coeficient Resist.
PSb Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Placa pe sol -
 Suprafata totala a placi pe sol[m2]:______________ m2

 Terasa / acoperis:
 Tip:  circulabila  necirculabila
 Stare:  buna  deteriorate
 uscata  umeda
 Ultima reparatie:  <1 an  1-2 ani
153
 2-5 ani  > 5 ani

Straturi componente Coeficient Resist.
Suprafata (i → e) Reducere r Corectata R’
TE Descriere
[m2] Grosime
Material - [m2K/W]
m]
Planseu terasa (r=0.75-0.85)
 Suprafata totala a terasei [m2]:____________ m2
 Materiale finisaj:
 Starea acoperisului peste pod:
 buna  acoperis spart / neetans la actiunea ploii sau a zapezii
 Planseu sub pod:
Coeficient Resist.
Pp Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Planseu sub pod (r=0.75-0.85)
 Suprafata totala a planseului peste pod [m2]: ______________ m2

 Ferestre / usi exterioare:
Resist.
Nr. Buc/
corectata
FE/ Supra- Grad de Prezenta oblon
Descriere Tipul tamplariei R’
UE fata etansare i/e
[m2K/W]
[m2]
FE Ferestre cuplate de / TERMOPAN - fara /cu Exista/lipsa
Al/PVC, cu deschidere Al/PVC/lemn masuri de
interioara cu/fara geam etansare
low-e
UE Usa ext. Termopan din /

Al/PVC
 Starea tamplariei:
 buna/foarte buna  evident neetansa; fara masuri de etansare; cu garnituri de etansare
 cu masuri speciale de etansare
 Alte elemente de constructie:
intre casa scarilor si pod;
intre acoperis si pod;
intre casa scarilor si acoperis;
intre casa scarilor si subsol.
154
Coeficie Resist.
Straturi componente nt corectata
Suprafata
Pl Descriere (i → e) reducere R’
[m2]
Material Grosime[m] - [m2K/W]
 Elementele de constructie mobile din spatiile comune

 usile de intrare in cladire:
 Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon, cheie);
 Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta inchisa in perioada de neutilizare;
 Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata frecvent deschisa in perioada
de neutilizare;
 ferestre/usi de pe casa scarilor: starea geamurilor, a tamplariei si gradul de etansare;
 ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare
 ferestre/usi in stare buna, dar fara masuri de etansare
 ferestre/usi in stare proasta lipsa sau sparte.
OBSERVATIE:
Caracteristici ale spatiului locuit / incalzit [m2].
 Suprafata totala a pardoselii spatiului incalzit [m2]:_____________
 Volumul spatiului incalzit [m3]:_____________________________
 Inaltimea medie libera a unui nivel [m]: ______________________
Gradul de ocupare al spatiului incalzit / nr. de ore de functionare a instalatiei de incalzire:100%/24h
Raportul dintre suprafata fatadei cu balcoane inchise si suprafata totala a fatadei prevazuta cu
balcoane / logii_________
Tipul solului si adincimea medie a panzei freatice: Ha=_________
Inaltimea medie a subsolului / demisolului fata de cota terenului sistematizat [m]:__________
Perimetrul exterior al pardoselii subsolului / demisolului cladirii: _______________m
Perimetrul exterior al placii pe sol:_______________m
IV). DEFALCAREA ARIILOR PERETILOR EXTERIORI SI A TAMPLARIEI EXTERIOARE-
(S=mp)
Element de constructie/Tip Orientare TOTAL R’m
V N S E (m2) [m2K/W]
FE-Cuplate
Tamplarie
exterioara UE-TERMOPAN
Al/PVC
Pereti PE1=______cm
exteriori
TOTAL
V). DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA “G”
155
Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G), este un parametru termo-energetic al
anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate
(pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii, pentru o
diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la 1K, raportată la volumul clădirii, la care se
adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor
suplimentare de aer rece.
Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia :
Σ( Lj . τj )
G = ---------------- + 0,34 x n [W/(m3K)]
V
în care :
L coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relaţia :
A
L = --------- [W/K]
R'm
τ factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [ - ];
V volumul interior, încălzit, al clădirii [m3];
R'm rezistenţa termică specifică corectată, medie, pe ansamblul clădirii, a unui element de
construcţie [m2K/W];
A aria elementului de construcţie [m2], având rezistenţa termică R'm;
n viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h-1].
Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia :
Ti – Tj
τ = ----------------- [-]
Ti - Te
în care :
Te temperature exterioară convenţională de calcul pentru perioada rece a anului, care se
consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României, pentru perioada de
iarnă, din anexa D din [1], astfel:
Zona I Te = -12oC
Zona II Te = -15oC
Zona III Te = -18oC
Zona IV Te = -21oC
Ti temperature interioară convenţională de calcul pe timpul iernii, care la clădirile de locuit se
consideră temperature predominantă a încăperilor:
Ti = +20oC
156
Tu temperatura în spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei, determinată pe baza unui calcul
al bilanţului termic, efectuat în conformitate cu prevederile din [1] şi [2].
Tj temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi:
Tj = Te, sau
Tj = Tu
Pentru calcule în faze preliminare de proiectare, valorile τ se pot considera:
τ = 0,9 la rosturi deschise şi la poduri ;
τ = 0,5 la rosturi închise, la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe, la camere de pubele, precum şi
la alte spaţii adiacente neîncălzite sau având alte destinaţii;
τ = 0,8 la verande, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară;
τ = 0,9 la tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară.
τ = 1,0. la elementele de construcţie care separă mediul interior Tj de mediul exterior.
Numarul de schimburi de aer cu exteriorul
Se ia in conformitate cu NP 048, Tab. 3.2. in functie de :
Tamplaria exteriora este/nu este prevazuta cu garnituri de etansare;
Cladirea face parte din categoria cladirilor “colectiva”;
Cladirea se poate considera moderat-adapostita;
Tamplaria nu este deteriorata, are/ nu are garnituri de etansare;
Rezulta na=_____ h-1.
Coeficienti de absobtie a radiatiei solare si a factorului optic mediu
S-au considerat valorile:
Tencuieli de var deschis la culoare cu abs=0.35;
Ferestre cuplate cu doua geamuri simple cu ( )n=0.30;
Factorii medii de insorire sunt:
Supr. Orizontale: 0.85;
Supr. Verticale: 0.85;
REZISTENTA TERMICA MEDIE PE CLADIRE
Valorile rezistentei termice medii pe cladire se determina conform NP048, pct. 3.1.1., pentru fiecare
luna in functie de valorile de mai sus si de pozitia de despartire a liniilor de flux termic catre exterior
de pe conturul spatiului incalzit
Rezistenta medie pe cladire , rezulta
Nr.crt. Elementul de c-tie Aj R’j tj Aj  j
R' j
m2 m2k/w - w/k
Pereti exteriori. 1.00
Pereti exteriori la 1.00
mansarda
157
Pereti ext. la rost 0,50

Pereti ext. subsol 1.00
Ferestre 1.00
Usi 1.00
Placa pe sol 1.00
Planseu peste 0,50
subsol
Planseu de 0,90
pod/terasa/
mansarda
TOTAL
Aj
R’med= = =_______m2k/w
Aj  j

R' j
Rezistenţele termice specifice corectate ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia
suprafeţelor vitrate, se determina în mod simplificat, cu suficientă exactitate, dar mai operativ, cu
relaţia:
2
R’ = r.R= r1 .r2 .R [m K/ W]
în care:
r1 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent, care ţine seama
de influenţa punţilor termice liniare [-];
r2 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent, care ţine seama
de prezenţa, în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral, a unor zone neizolate sau mai
puţin izolate termic [-].
La placa pe sol, în loc de R s-a considerat rezistenţa termică R1.
Pentru calcule, cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate, s-a utilizat relaţia de calcul a
rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol sub forma:
R1 = 2,72 + 0,5.h + d/λ [m2K/W] (rel.14.3-Met.III )
în care:
R1 =rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0,00 şi cota
stratului invariabil (CSI), la care se adaugă rezistenţa termică superficială interioară [m2K/W]
h=înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii
din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al şapei (sub termoizolatie)[m]
d=grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]
λ=conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)]
Temperatura medie pe cladire, se determina conform SR 4839-1997 si rezulta functie de
temperaturile necesare fiecarui spatiu din camera:
158
Ti,med=______0C
Coeficientul global de izolare termica rezulta determinat cu relatia
Lj  j
G= + 0.34  n a =____________________-
V
Pentru cladire cu N niveluri si A/V, rezulta din Tab. Anexa 2 din C107/1-97:
GN=________
Deci:
G=________?GN=__________
Cladirea, reala/proiectata, NU CORESPUNDE / CORESPUNDE criteriului de izolare globala.
VI. COMPARATIE INTRE VALORILE CALCULATE SI VALORILE NORMATE ALE
REZISTENTELOR(valori corectate).
Nr.crt. Elementul de c-tie R’j R’min
m2k/W m2k/W
1 Pereti exteriori 1.80
(sau reabilitati)
2 Pereti exteriori la mansarda 1.80
3 Pereti ext. la rost inchis 1,10
Pereti ext. la rost deschis 1.80
4 Pereti ext. subsol neincalzit -
(incalzit) (2,90)
5 Ferestre 0.77
(sau reabilitate)
6 Usi 0.77
7 Placa pe sol sub CTS 4,80
Placa pe sol peste CTS (4,50)
8 Planseu peste subsol neincalzit/pivnite 2.90
9 Planseu pod/terasa/mansarda 5.00
(sau reabilitat)
10.3. Determinarea clasei de permeabilitate la aer
Clasa de permeabilitate se determina in functie de categoria cladiri si clasa de adapostire, conform
tabel A10.1.
Tabelul A.10.1. – Numărul de schimburi de aer, na, pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora
Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clasa de permeabilitate la aer
ridicată medie scăzută
Clădiri individuale (case neadăpostite 1,5 0,8 0,5
unifamiliale, cuplate sau însiruite moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5
ş.a.) adăpostite 0,7 0,5 0,5
Clădiri cu mai neadăpostite 1,2 0,7 0,5
dublă
multe moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5
expunere
apartamente, adăpostite 0,6 0,5 0,5
cămine, simplă neadăpostite 1,0 0,6 0,5
internate, ş.a. expunere moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5
159

Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului A10.2.
Tabelul A.10.2. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire
Clasa de adăpostire Tip de clădire
neadăpostite clădiri foarte înalte, clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe, clădiri la şes
moderat adăpostite clădiri în interiorul oraşelor, cu minim 3 clădiri în apropiere, clădiri la şes
protejate de arbori
adăpostite clădiri din centrul oraşelor, clădiri în păduri
Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului A10.3.
Tabelului A10.3. - Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer
Clasa de permeabilitate la Tip de clădire
aer
ridicată clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare
medie clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare
scăzută clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale de
etanşare
Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi
lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). În
acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi:
i1 = 0,04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună, cu etanşare specială;
i2 = 0,14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială;
i3 =0,20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe),
rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer:
V
na1 = 0 ,52  (h-1)
L
V
na2 = 1,82  (h-1)
L
V
na3 = 2 ,60  (h-1)
L
în care:
L este lungimea rosturilor, în m;
Dacă, din calcule, va rezulta o valoare na  0,5 h-1, se va considera un număr de 0,5 schimburi de
aer pe oră.
10.4. Determinarea coeficientului global normat de izolare termica GN.
Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de :
• numărul de niveluri (N)
• raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V).
La clădirile având suprafeţe construite diferite de la nivel la nivel (de ex. la clădirile cu retrageri
gabaritice), precum şi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât aceea de locuinţe la unele niveluri
sau porţiuni de niveluri, pentru numărul de niveluri N se va calcula o valoare convenţională, cu
relaţia:
160
N = ΣAc / Ac max
în care :
Ac aria construită a clădirii, măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă (exclusiv logiile
şi balcoanele) la fiecare nivel al clădirii [m2];
Ac max cea mai mare valoare Ac din clădire [m2].
Pentru cladire cu N niveluri si raportul A/V, valoarea GN rezulta din Tab. Anexa 2 din C107/1-97.
161
COEFICIENŢI GLOBALI NORMAŢI DE IZOLARE TERMICĂ GN [W/(m3K)] LA

CLĂDIRI DE LOCUIT
Tabel A10.4
162
CONCLUZII
Nivelul de izolare termică globală este corespunzător, dacă se realizează condiţia :
G  GN [W/m3K]
Posibilităţile de realizare a acestei condiţii trebuie să fie atent analizate încă de la fazele preliminare ale proiectului,
atunci când se face concepţia complexă a clădirii, când încă se mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi pe
verticală a construcţiei, precum şi asupra parametrilor ei geometrici.
Principalii factori geometrici, care infuenţează asupra coeficientului global de izolare termică G, sunt următorii :
• Raportul P/Ac, în care :
• P perimetrul clădirii, măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă;
• Ac aria în plan a clădirii, limitată de perimetru (arie construită).
• Gradul de vitrare, exprimat prin raportul dintre aria tâmplariei exterioare şi aria totală a pereţilor exteriori
(partea opacă + partea vitrată);
• Retragerile gabaritice, existenţa bowindourilor, precum şi alte variaţii ale suprafeţelor Ac de la nivel la
nivel.
Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii coeficientului global
de izolare termică, se recomandă aplicarea următoarelor măsuri:
La alcătuirea generală a clădirii:
• la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atât orientarea cardinală,
cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante, ţinând seama şi de existenţa clădirilor învecinate;
deşi nu se consideră în calcule, ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ;
• pentru reducerea pierderilor de căldură spre spaţiile de circulaţie comună, se vor prevedea windfanguri la
intrările în clădiri, aparate de închidere automată a uşilor de intrare în clădiri, termoizolaţii la uşile de
intrare în apartamente, încălzirea spaţiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinţe ş.a.;
• la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct, se vor prevedea măsuri de termoizolare.
La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale:
• se vor utiliza soluţii cu rezistenţe termice specifice sporite, cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente
(polistiren, vată minerală ş.a.);
• se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară, cu cel puţin 3 rânduri de geamuri sau cu geamuri
termoizolante;
• se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice fel, în special în zonele de
intersecţii a elementelor de construcţie (colţuri, socluri, cornişe, atice), cât şi la balcoane, logii, bowindouri,
în jurul golurilor de ferestre şi uşi de balcon, ş.a;
• se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea punţilor termice.
În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece
• la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor dintre tocuri şi conturul
golurilor din pereţi;
• se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare;
• suprafeţele vitrate, luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare care să excludă
orice infiltraţii ;
• la pereţii din panouri mari prefabricate, rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “închis” şi vor fi
etanşate cu chituri de calitate corespunzătoare, care să confere o siguranţă deplină, atât faţă de infiltraţiile
163
de apă, cât şi faţă infiltraţiile de aer ; la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza soluţii constructive
caracterizate printr-o permeabilitate la aer ridicată.
164
ANEXA A11
Legea 372/2005 aparuta in M.O. 1144 - 19/12/2005,
actualizata la 20 iulie 2013 cf. Legii 159/2013 din M.O. 283 - 20/05/2013
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1
(1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a
clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de
confort interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor de performantă
energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.
(2) Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse
de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a
proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică, reprezintă
acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii
cadrului urban construit şi al protecţiei mediului. (la 19-iul-2013 Art. 1 din cap. I modificat de Art.
I, pct 1. din Legea 159/2013 )
Art. 2
Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:
a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor şi a unităţilor
acestora;
b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi la noile unităţi ale
acestora;
c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, unităţile de clădire şi
elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii supuse unor lucrări de renovare majoră, precum şi în
cazul instalării/înlocuirii/modernizării sistemelor tehnice ale clădirilor;
d) certificarea energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;
e) inspecţia sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri;
f) sistemul de control al certificatelor de performanţă energetică, al rapoartelor de audit energetic,
precum şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor tehnice ale clădirilor. (la19-iul-2013 Art. 2 din cap
I modificat de Art. I, pct 2. din Legea 159/2013 )
CAPITOLUL II: Definiţii

Art. 3
Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:
1. clădire – ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care
alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru
asigurarea confortului interior;
(la 19-iul-2013 Art. 3, pct 1. din cap. II modificat de Art. I, pct. 3. din Legea 159/2013 ) 2.
performanţa energetică a clădirii – energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde
necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea,
prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul.
Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin
unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică,
165
caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi 2amplasarea clădirii în raport cu

factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de
producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de
energie;
3. certificat de performanţă energetică a clădirii-document elaborat conform metodologiei de calcul
al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri
sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie în clădiri şi
care, după caz, poate fi însoţit de recomandări de reducere a acestora; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 3.
din cap. II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 )
4. cogenerare – producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice sau
a energiei mecanice; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 4. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea
159/2013 )
5. sistem de climatizare – combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de
tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în
combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 5. din cap
II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 )
6. cazan – ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura
degajată prin arderea unui combustibil;
7. putere termică nominală – puterea termică maximă a unui echipament, exprimată în kW,
specificată şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue,
respectându-se randamentele nominale specificate de producător; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 7. din
cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 )
8. pompă de căldură – mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul natural –
aer, apă sau sol – către clădire sau către instalaţii industriale, inversând fluxul natural al căldurii,
astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. în cazul pompelor de
căldură reversibile, acestea pot transfera căldura din clădire către mediul natural;
(la 19-iul-2013 Art. 3, pct 8. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 ) 9. renovare
majoră – lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror
costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este
situată clădirea; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 9. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea
159/2013 )
10. trigenerare – producere simultană, în acelaşi proces, a energiei termice, energiei electrice şi
frigului. (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 10. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 )
11. unitate a clădirii – o zonă/o parte a unei clădiri, un etaj sau un apartament dintr-o clădire, care
este concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat;
12. sistem tehnic al clădirii – totalitate a echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi
de clădire destinate pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă de consum, iluminat, sau pentru o
combinaţie a acestora;
13. anvelopa clădirii – totalitate a elementelor de construcţie perimetrale care delimitează spaţiul
interior al unei clădiri de mediul exterior;
14.element al clădirii – element al anvelopei clădirii sau un sistem tehnic al acesteia;
15.clădire cu consum de energie aproape egal cu zero – clădire cu o performanţă energetică foarte
ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este
166
foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu
energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere;
16.încălzire centralizată sau răcire centralizată – distribuţie a energiei termice, sub formă de abur,
apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producere centralizată – centrală electrică de
termoficare, centrală termică de zonă/cvartal sau punct termic – prin intermediul unei reţele, către
mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării sale pentru încălzire sau răcire în clădiri;
17.energie primară – energie rezultată din sursele de energie regenerabile şi neregenerabile, care nu
a fost supusă niciunui proces de conversie sau transformare;
18.energie din surse regenerabile – energie obţinută din surse regenerabile nefosile, precum: energia
eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energia hidraulică,
biomasa, gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gazul de fermentare a
nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz;
19.clădire existentă – clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea
aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind
aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu
modificările şi completările ulterioare;
20.nivel optim din punct de vedere al costurilor – nivel de performanţă energetică ce determină cel
mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă, unde costul cel mai redus este determinat
ţinându-se seama de costurile de investiţie legate de creşterea performanţei energetice a clădirii, de
costurile de întreţinere şi exploatare, de categoria clădirii, după caz, iar durata normată de
funcţionare rămasă a clădirii se referă la durata de viaţă estimată rămasă a unei clădiri sau a unui
element al acesteia şi pentru care cerinţele de performanţă energetică sunt stabilite fie pentru
clădirea în ansamblu, fie pentru elementele clădirii. Nivelul optim din punct de vedere al costurilor
se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata
normată de funcţionare este pozitivă. Calculul nivelului optim din punct de vedere al costurilor se
efectuează pe baza cadrului metodologic comparativ, aplicat în funcţie de condiţiile generale,
exprimate în parametri, prevăzute de reglementările tehnice specifice clădirilor;
21.audit energetic al clădirii – totalitate a activităţilor specifice prin care se obţin date
corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri/unităţi de clădire şi,
după caz, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile de economisire a energiei prin
identificarea soluţiilor de creştere a performanţei energetice, de cuantificare a economiilor de
energie şi de evaluare a eficienţei economice a soluţiilor propuse cu estimarea costurilor şi a duratei
de recuperare a investiţiei, precum şi de elaborare a raportului de audit energetic;
22.raport de audit energetic – document elaborat în urma desfăşurării activităţii de audit energetic al
clădirii, care conţine descrierea modului în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor
caracteristici termice şi energetice ale clădirii/unităţii de clădire şi, acolo unde este cazul, a
măsurilor propuse pentru creşterea performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire şi
instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la eficienţa
economică a aplicării măsurilor propuse şi durata de recuperare a investiţiei;
23.auditor energetic pentru clădiri – persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să realizeze
auditul energetic pentru clădiri/unităţi de clădire şi să întocmească certificatul de performanţă
energetică şi raportul de audit energetic. Auditorul energetic pentru clădiri este specialistul care îşi
167
desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice,
conform prevederilor legale în vigoare;
24.expert tehnic atestat – persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu
modificările ulterioare, pentru specialitatea instalaţii de încălzire – climatizare, în conformitate cu
reglementarea tehnică “Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu
activitate în construcţii”, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei nr. 777/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Expertul tehnic atestat este
specialistul care are dreptul să realizeze inspecţii, din punct de vedere energetic, ale sistemelor de
încălzire şi/sau de climatizare şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea. Expertul tehnic
atestat îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane
juridice, conform prevederilor legale în vigoare;
25.clădiri de interes şi utilitate publică – clădiri existente, ce cuprind spaţii în care se desfăşoară
activităţi în domenii de interes public general şi/sau comunitar şi social şi care implică prezenţa
publicului, temporar sau permanent, în aria totală expusă.
CAPITOLUL III: Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
———Art. 4
(1)În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei
legi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează şi aprobă, prin ordin al
ministrului, reglementarea*) tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a
clădirilor, denumită în continuare metodologie.
___
*) În anul 2007 a fost emis Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice “Metodologie de calcul al performanţei energetice
a clădirilor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 februarie
2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:
a)caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea
interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;
b)instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce
priveşte izolarea acestora;
c)instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului;
d)instalaţia de ventilare mecanică;
e)instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;
f)poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
g)sistemele solare pasive şi de protecţie solară;
h)ventilarea naturală;
i)condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;
j)aporturile interne de căldură.
(3)Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra
performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:
a)sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie
regenerabilă;
168
b)electricitate produsă prin cogenerare;

c)centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;
d)utilizarea luminii naturale.
(4)În aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere
al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri, elaborat de către
Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condiţiile generale, exprimate în parametrii
naţionali.
(5)Datele şi ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor,
ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi rezultatele acestora, se includ în
planurile naţionale de eficienţă energetică şi se transmit Comisiei Europene de către Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la intervale care nu depăşesc 5 ani. Primul raport se
transmite până la 30 iunie 2014.
———Art. 5
Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire este exprimată, în principal, prin următorii
indicatori de performanţă:
a)clasa energetică;
b)consumul total specific de energie;
c)indicele de emisii echivalent CO2.
CAPITOLUL IV: Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor
———Art. 6
(1)Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite
în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile
noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:
a)locuinţe unifamiliale;
b)blocuri de locuinţe;
c)birouri;
d)clădiri de învăţământ;
e)spitale;
f)hoteluri şi restaurante;
g)construcţii destinate activităţilor sportive;
h)clădiri pentru servicii de comerţ;
i)alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.
(2)Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a
preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale,
destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.
(3)Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte
ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.
———Art. 7
Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:
a)Clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie
au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în
mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
b)clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
169
c)clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere
şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;
d)clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;
e)clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2.
CAPITOLUL V: Clădiri noi
———Art. 8
La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.
———Art. 9
(1)Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri prevăzute la art. 14 alin. (2), prin certificatul de
urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea obţinerii,
în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea respectării
cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind
posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea
acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător.
(2)Aceste sisteme alternative pot fi:
a)descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;
b)de cogenerare/trigenerare;
c)centralizate de încălzire sau de răcire ori de bloc;
d)pompe de căldură;
e)schimbătoare de căldură sol-aer;
f)recuperatoare de căldură.
(3)Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant şi este parte componentă a studiului de
fezabilitate.
(4)Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi
efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeaşi localitate. Pentru
sistemele centralizate de încălzire şi răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate
la acelaşi sistem.
CAPITOLUL VI: Clădiri existente
———Art. 10
(1)La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanţa energetică a
acestora sau a unităţilor de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătăţită, pentru a satisface
cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere
tehnic, funcţional şi economic.
(2)Documentaţia tehnică elaborată pentru autorizarea lucrărilor de intervenţie pentru renovarea
majoră dezvoltă măsurile prevăzute în raportul de audit energetic.
(3)În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/administratorii acestora pot monta sisteme
alternative de producere a energiei prevăzute la art. 9 alin. (2), în măsura în care prin auditul
energetic al clădirii se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi
economic.
———Art. 11
Cerinţele se aplică clădirii sau unităţii de clădire renovate, în scopul creşterii performanţei
energetice globale a clădirii.
CAPITOLUL VII: Sistemele tehnice ale clădirilor
170
———Art. 12
(1)În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă
cerinţele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice,
în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la instalarea corectă, dimensionarea, reglarea şi
controlul sistemelor tehnice şi vizează cel puţin următoarele:
a)sistemele de încălzire;
b)sistemele de preparare a apei calde de consum;
c)sistemele de climatizare/condiţionare a aerului;
d)sistemele de ventilare de mari dimensiuni;
e)o combinaţie a acestor sisteme.
(2)Cerinţele se aplică în măsura în care, prin proiect, se stabileşte că acest lucru este posibil din
punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.
———Art. 13
În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente,
proprietarii/administratorii clădirilor pot solicita, în condiţiile legii, montarea unor sisteme
inteligente de contorizare, sau, după caz, instalarea unor sisteme de control active, precum
sistemele de automatizare, control şi/sau monitorizare, care vizează economia de energie.
CAPITOLUL VIII: Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
———Art. 14
(1)Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31
decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal
cu zero.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor
administraţiei publice care urmează să fie recepţionate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al
căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero.
(3)Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie din surse
convenţionale este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte
prin reglementări tehnice, diferenţiat pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile, şi se
actualizează periodic, în funcţie de progresul tehnic.
(4)Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate în domeniul
creşterii performanţei energetice a clădirilor, iniţiază planuri naţionale de creştere a numărului de
clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero, în care pot fi
incluse obiective diferenţiate în funcţie de categoriile clădirilor prevăzute la art. 6 alin. (1).
(5)Planurile naţionale prevăzute la alin. (4) se iniţiază pe baza planurilor locale de măsuri prioritare,
elaborate de către autorităţile administraţiei publice locale şi transmise anual Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
———Art. 15
Prevederile art. 14 se aplică în măsura în care investiţiile respective se justifică din punct de vedere
tehnico-economic, în baza analizei de rentabilitate pe durata normală de funcţionare a clădirii.
CAPITOLUL IX: Stimulente financiare
———Art. 16
În scopul creşterii performanţei energetice a clădirilor şi al tranziţiei către clădiri al căror consum de
energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero, Ministerul Dezvoltării Regionale şi
171
Administraţiei Publice, în calitatea acestuia de autoritate competentă a administraţiei publice

centrale, iniţiază acte normative prin care promovează măsuri care au în vedere, în principal:
a)utilizarea adecvată a fondurilor structurale în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor, în
special a locuinţelor;
b)utilizarea eficientă a fondurilor atrase de la instituţii financiare publice;
c)coordonarea utilizării fondurilor de la Uniunea Europeană cu cele naţionale, precum şi alte forme
de sprijin, în vederea stimulării investiţiilor în eficienţa energetică, în scopul realizării obiectivelor
naţionale;
d)gestionarea resurselor financiare alocate din fonduri publice pentru finanţarea, în condiţiile legii, a
elaborării documentaţiilor tehnico-economice, certificatelor de performanţă energetică, rapoartelor
de expertiză tehnică şi audit energetic, precum şi pentru executarea lucrărilor de renovare majoră a
clădirilor incluse în programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.
———Art. 17
Autorităţile administraţiei publice locale pot finanţa, în limita fondurilor aprobate anual cu această
destinaţie în bugetele locale, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, precum şi executarea
lucrărilor de renovare majoră la clădiri de locuit şi la clădiri de interes şi utilitate publică, incluse în
programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.
CAPITOLUL X: Certificatul de performanţă energetică a clădirii
———Art. 18
(1)Certificatul de performanţă energetică, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru:
a)categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1) şi unităţile acestora, care se construiesc, se vând,
se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore;
b)clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează
servicii publice.
(2)Certificatul se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea
investitorului/proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire şi este valabil 10 ani de la
data eliberării înscrisă în certificat, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea/unitatea de clădire la
care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră care modifică
consumurile energetice ale acesteia.
(3)Certificatele pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), inclusiv pentru unităţile de
clădire şi spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, din clădirile de locuit colective, se
elaborează pe baza metodologiei.
(4)Nu se elaborează certificat pentru clădirile prevăzute la art. 7.
(5)Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu
privire la consumurile de energie şi emisiile de CO2, care permit investitorului/
proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire să compare şi să evalueze performanţa
energetică a clădirii/unităţii de clădire.
(6)Certificatul cuprinde, anexat, recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu
excepţia cazurilor în care nu există potenţial de reducere semnificativă al acestora comparativ cu
cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare la data elaborării certificatului, precum şi
estimarea economiei de energie prin realizarea lucrărilor de creştere a performanţei energetice a
clădirii.
172
(7)Forma şi conţinutul-cadru ale certificatului de performanţă energetică se aprobă prin ordin al

ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
———Art. 19
(1)Pentru clădirile sau unităţile de clădire care se vând sau se închiriază,
investitorul/proprietarul/administratorul este obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător
sau chiriaş, după caz, anterior perfectării contractului, o copie de pe certificat, astfel încât acesta să
ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire pe care urmează să o
cumpere/închirieze, după caz.
(2)La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligaţia de a transmite
certificatul, în original, noului proprietar.
(3)La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are
obligaţia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va rămâne în
posesia proprietarului.
(4)Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse
nulităţii relative, potrivit prevederilor Codului civil.
———Art. 20
(1)Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija
investitorului/proprietarului/ administratorului, este prezentat de către acesta, în original, comisiei
întrunite în vederea recepţiei la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul-verbal de
recepţie şi constituie parte componentă a cărţii tehnice a construcţiei.
(2)Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor şi neînsoţit de copia de pe
certificat este nul de drept.
(3)Prin excepţie de la prevederile art. 18 şi 19, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea
recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispoziţia
cumpărătorului date/informaţii în vederea evaluării performanţei energetice a clădirii/unităţii de
clădire, cuprinse în documentaţia tehnică a acesteia, urmând ca la recepţia la terminarea lucrărilor să
se aplice prevederile alin. (1).
———Art. 21
În scopul informării potenţialilor cumpărători sau chiriaşi, investitorul/proprietarul/administratorul
clădirii/unităţii de clădire prevăzute la art. 6 alin. (1) va preciza în anunţurile de vânzare sau
închiriere a acestora informaţii din certificat cu privire la indicatorii de performanţă prevăzuţi la art.
5.
———Art. 22
(1)În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 500 m2, aflate în proprietatea/administrarea
autorităţilor publice, precum şi în cazul clădirilor în care funcţionează instituţii care prestează
servicii publice, prin grija proprietarului/administratorului clădirii, după caz, certificatul, în
valabilitate, se afişează într-un loc accesibil şi vizibil publicului.
(2)Începând cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplică clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de
peste 250 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau în care funcţionează
instituţii care prestează servicii publice.
(3)În aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), conducătorii instituţiilor publice, astfel cum sunt definite
la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările
ulterioare, şi conducătorii instituţiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct.
173
39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
proprietarii sau administratorii clădirilor de interes şi utilitate publică vor acţiona pentru elaborarea
şi afişarea certificatului.
(4)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi de către ceilalţi proprietari sau
administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi.
CAPITOLUL XI: Inspecţia sistemelor de încălzire
———Art. 23
(1)În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se
efectuează:
a)inspecţie periodică la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează
combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se
efectuează şi pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de
combustibil:
b)inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea
nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează
combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani;
c)inspecţie a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o
vechime mai mare de 15 ani.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a) şi b), nu se efectuează inspecţii, în cazul în care:
a)nu se aduc modificări sistemului de încălzire al clădirii/unităţii de clădire;
b)nu se modifică cerinţele pentru încălzire;
c)există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării sistemelor de încălzire.
———Art. 24
(1)Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire ale clădirilor/unităţilor de clădire
se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către
experţi tehnici atestaţi.
(2)Raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, şi se
păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcţiei.
(3)Raportul elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei,
precum şi recomandări pentru creşterea performanţei energetice a sistemului inspectat.
CAPITOLUL XII: Inspecţia sistemelor de climatizare
———Art. 25
În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede
inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de 5 ani.
Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu
necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau
înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile.
———Art. 26
(1)Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare ale clădirilor/unităţilor de
clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către
experţi tehnici atestaţi.
(2)Raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/administratorului clădirii, după caz, şi se
păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcţiei.
174
(3)Raportul de inspecţie elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul
inspecţiei, precum şi recomandări pentru creşterea performanţei energetice a sistemului inspectat.
CAPITOLUL XIII: Experţi independenţi
———Art. 27
(1)Certificarea şi auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru
clădiri, atestaţi pe grade profesionale de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor.
(2)Auditorii energetici pentru clădiri, prevăzuţi la alin. (1), în funcţie de gradul profesional pentru
care au fost atestaţi:
a)întocmesc şi eliberează certificatul pentru clădirile/unităţi ale clădirilor prevăzute la art. 6 alin. (1);
b)întocmesc raportul de audit energetic, pentru clădirile/unităţi ale clădirilor prevăzute la art. 6 alin.
(1), în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acestora.
(3)Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se stabilesc şi
competenţele şi obligaţiile acestora, pe grade profesionale, se aprobă prin ordin al ministrului
dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
———Art. 28
(1)Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi au obligaţia înscrierii datelor de
identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor şi rapoartelor de audit energetic,
precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/climatizare, după caz, în registrul
propriu de evidenţă a activităţii.
(2)Certificatele şi sintezele rapoartelor de audit energetic şi ale rapoartelor de inspecţie a sistemelor
de încălzire şi climatizare, se transmit, în format electronic, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice în termen de maximum 30 de zile de la data întocmirii acestora.
(3)Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice constituie bănci de date specifice, scop
în care poate contracta, în condiţiile legii, proiectarea, realizarea şi gestionarea băncilor de date
specifice.
(4)Finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea, realizarea şi gestionarea băncilor de date specifice
eficienţei energetice a clădirilor se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în limita fondurilor aprobate anual cu această
destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.
(5)Documentele prevăzute la alin. (2) puse la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice sunt documente confidenţiale, datele şi informaţiile tehnice cuprinse în
acestea utilizându-se în scopul constituirii băncilor de date specifice performanţei energetice a
clădirilor, iar rezultatele fiind informaţii de interes public.
(6)Conţinutul-cadru al documentelor prevăzute la alin. (2) şi procedura de transmitere în format
electronic a acestora, precum şi procedura de constituire şi gestionare a băncilor de date specifice,
se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
———Art. 29
(1)Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi
independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei
în vigoare.
175
(2)Lista auditorilor energetici pentru clădiri atestaţi se afişează pe pagina de internet a Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
CAPITOLUL XIV: Sistemul de control
———Art. 30
(1)Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea
unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de
încălzire/climatizare, în baza unei proceduri elaborate de către Inspectoratul de Stat în Construcţii –
I.S.C. şi aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în scopul
realizării şi menţinerii cerinţei esenţiale de “economie de energie şi izolare termică”, precum şi a
celorlalte cerinţe esenţiale prevăzute de Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.
(2)Controlul vizează:
a)verificarea afişării certificatului la clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor
administraţiei publice, precum şi la clădirile instituţiilor care prestează servicii publice, conform
prevederilor art. 22;
b)verificarea, prin sondaj, a certificatelor şi a rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor
de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare.
(3)Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. prezintă anual Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, precum şi la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control
desfăşurată şi măsurile dispuse.
———Art. 31
La solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., specialiştii desemnaţi din cadrul
asociaţiilor profesionale de profil reprezentative, respectiv ale inginerilor constructori şi ale
inginerilor de instalaţii pentru construcţii, ale auditorilor energetici pentru clădiri, ale arhitecţilor,
precum şi ale producătorilor de materiale de construcţii, atestaţi ca auditori energetici pentru clădiri
şi/sau experţi tehnici atestaţi pentru specialitatea încălzire-climatizare, participă la controalele
prevăzute la art. 30 alin. (2).
CAPITOLUL XV: Sancţiuni
———Art. 32
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a
înscrie în registrul propriu de evidenţă a activităţii documentele prevăzute la art. 28 alin. (1);
b)nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a
transmite, în format electronic, la termenul stabilit prin lege, conţinutul documentelor prevăzute la
art. 28 alin. (2) sau transmiterea incompletă a acestora;
c)nerespectarea obligaţiei de afişare a certificatului de către proprietarii/administratorii clădirilor
prevăzute la art. 22;
d)neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii –
I.S.C. la controlul anterior;
e)întocmirea şi eliberarea de certificate şi/sau rapoarte de audit energetic, precum şi rapoarte de
inspecţie, pentru care auditorul energetic pentru clădiri şi, respectiv, expertul tehnic atestat, nu au
competenţe de elaborare, semnare şi ştampilare, conform prevederilor legale în vigoare.
(2)Emiterea certificatului de urbanism de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene
competente, în vederea emiterii autorizaţiei de construire, cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1),
176
se consideră certificat de urbanism incomplet, constituie contravenţie şi se sancţionează conform

prevederilor art. 26 alin. (1) lit. h) şi alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a)cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c) şi d);
b)cu amendă de la 250 lei la 500 lei, cele prevăzute la lit. b);
c)cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. e).
(4)Actualizarea limitelor amenzilor contravenţionale sa face prin hotărâre a Guvernului, în funcţie
de rata inflaţiei.
———Art. 33
(1)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 32 se fac de către
personalul cu atribuţii de control şi inspecţie din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii –
I.S.C.
(2)Contravenţiilor prevăzute la art. 32 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL XVI: Dispoziţii tranzitorii şi finale
———Art. 34
(1)Pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor/unităţilor de clădire în scopul reducerii
consumurilor energetice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea sa
de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, va acţiona pentru:
a)iniţierea programelor de informare şi educare a proprietarilor/administratorilor clădirilor, precum
şi a altor activităţi de diseminare a informaţiilor prin toate mijloacele de informare, în legătură cu
diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice, introducerea sistemelor
alternative de energie, precum şi de informare în legătură cu instrumentele financiare disponibile în
acest sens, inclusiv pentru utilizarea fondurilor obţinute prin iniţierea şi dezvoltarea schemelor de
investiţii verzi, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 432/2010 privind iniţierea şi
dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, cu modificările ulterioare;
b)iniţierea şi promovarea politicilor şi programelor pentru creşterea, în perioada 2014-2020, a
numărului de clădiri cu consum de energie din surse convenţionale aproape egal cu zero;
c)iniţierea şi promovarea programelor pentru montarea şi exploatarea sistemelor alternative de
producere a energiei în clădiri.
(2)Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) se finanţează, în condiţiile legii, de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita fondurilor aprobate
anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, şi se aprobă prin ordin al
ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu respectarea prevederilor Legii nr.
500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 69/2010.
———Art. 35
Metodologia prevăzută la art. 4 alin. (1), inclusiv cerinţele minime de performanţă energetică a
clădirilor/unităţilor de clădire stabilite prin metodologie, precum şi reglementările tehnice specifice
privind inspecţia sistemelor tehnice ale clădirilor şi unităţilor de clădire se revizuiesc ori de câte ori
se justifică din punct de vedere tehnic, dar cel puţin la 5 ani, pentru a reflecta progresul tehnic, şi se
aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
177
———Art. 36
Prevederile art. 18 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie
potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor
unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe, se aplică la 3 ani de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
———Art. 37
*
Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei 2010/31/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor
(reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 153 din 18 iunie 2010.
NOTA:
Reproducem mai jos art. II, III, VI şi VII din Legea nr. 159/2013 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care nu sunt încorporate în forma
republicată a Legii nr. 372/2005 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului
modificator:
“- Art. II
(1)Lista măsurilor prevăzute la art. 125*) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a
clădirilor, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta
lege, se actualizează la fiecare 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se includ în planurile
naţionale de acţiune privind eficienţa energetică.
______
*) – Art. 125 a devenit, prin renumerotare, art. 16 în forma republicată a Legii nr. 372/2005 privind
performanţa energetică a clădirilor.
(2)Procedura prevăzută la art. 201**) alin. (1) din Legea nr. 372/2005, cu modificările ulterioare,
astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, se elaborează în maximum 60
de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
______
**) – Art. 201 a devenit, prin renumerotare, art. 30 în forma republicată a Legii nr. 372/2005
privind performanţa energetică a clădirilor.
- Art. III
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice colaborează cu Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei, cu alte instituţii publice, cu autorităţi ale administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi cu universităţi tehnice, institute de cercetare-dezvoltare şi asociaţii
profesionale implicate în performanţa şi eficienţa energetică în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor
pentru construcţii, în scopul promovării politicilor publice privind creşterea eficienţei energetice în
domeniul performanţei energetice a clădirilor, respectiv pentru fundamentarea strategiilor,
elaborarea planurilor naţionale de acţiuni, precum şi pentru constituirea bazelor de date specifice în
vederea integrării şi utilizării acestora ca informaţii de interes public, în infrastructura naţională de
date.
………………
- Art. VI
178
(1)Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice poate emite instrucţiuni care se aprobă prin ordine ale ministrului şi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor, al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei
administrative nr. 691/1.459/288/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
performanţa energetică a clădirilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din
12 octombrie 2007, se abrogă.
- Art. VII
La data intrării în vigoare a prezentei legi, art. 14 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008
privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de
energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu
modificările ulterioare, se abrogă.”
-****-
_______
*) Republicată în temeiul art. VIII din Legea nr. 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al Românei,
Partea I, nr. 283 din 20 mai 2013, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 372/2005 a fost publicată la Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 1.144 din 19
decembrie 2005, iar ulterior a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009
privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată la Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 919
din 29 decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 240/2011, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 864 din 8 decembrie 2011.
*) În anul 2007 a fost emis Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice “Metodologie de calcul al performanţei energetice
a clădirilor”, publicat în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 februarie
2007, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se
stabilesc prin reglementări tehnice, diferenţiat pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile
şi se actualizează periodic, în funcţie de progresul tehnic.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 451 din data de 23 iulie 2013
OG nr. 13/2016 - modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa

energetică a clădirilor
179
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a
clădirilor
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. II.2 din Legea nr.
346/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
Art. I. — Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1. La articolul 2, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:
„c1) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la elementul/elementele care face/fac
parte din anvelopa clădirii şi are/au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a
acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite;”.
2. La articolul 3, punctele 3, 5, 9, 15 şi 25 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„3. certificat de performanţă energetică a clădirii — document elaborat conform metodologiei de
calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei
clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară
şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum şi cantitatea de emisii în echivalent CO2.
Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde şi măsuri recomandate pentru reducerea
consumurilor energetice, precum şi pentru creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile de
energie în total consum;
[...]
5. sistem de climatizare — combinaţie a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a
aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. Prin climatizare se
poate realiza şi controlul umidităţii şi purităţii aerului;
[...]
9. renovare majoră — lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia,
ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe
care este situată clădirea. Valoarea de impozitare a clădirii se determină potrivit Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
[...]
15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero — clădire cu o performanţă
energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte
180
scăzut şi este acoperit, în proporţie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu
energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere;
[...]
25. clădire de interes şi utilitate publică — clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250
m2 frecvent vizitată de public, ocupată de autorităţi ale administraţiei publice în care se
desfăşoară activităţi de interes public naţional, judeţean sau local sau în care se desfăşoară
activităţi comerciale, social-culturale, de învăţământ, educaţie, asistenţă medicală, sportive,
financiar-bancare, de cazare şi alimentaţie publică, prestări de servicii şi altele asemenea.”
3. La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
cuprins:
„(4) La stabilirea eficienţei măsurii privind montarea sistemelor alternative de producere a energiei,
prevăzute la art. 9 alin. (2), se vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnic şi
funcţional, a cerinţelor fundamentale aplicabile, astfel cum sunt prevăzute la art. 5 alin. (1) din
Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi încadrarea în nivelul optim, din
punctul de vedere al costurilor, a cerinţelor minime de performanţă energetică.”
4. La articolul 11, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul
cuprins:
„(2) Cerinţele se aplică şi elementului/elementelor de anvelopă care face/fac parte din anvelopa
clădirii şi are/au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, în cazul în care
este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite.”
5. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 14. — (1) Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza
autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de
energie este aproape egal cu zero.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor
administraţiei publice, care urmează să fie recepţionate în baza autorizaţiei de construire emise după
31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(3) Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu
zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice, diferenţiat
pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile, şi se actualizează periodic, în funcţie de
progresul tehnic.
(4) Primarii localităţilor urbane cu mai mult de 5.000 de locuitori iniţiază planuri locale multianuale
pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal
cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de categoriile de
clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.
(5) Finanţarea elaborării planurilor prevăzute la alin. (4), de către autorităţile administraţiei publice
locale, se asigură astfel:
181
a) din bugetele proprii;

b) din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi
procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale
specifice implementării programelor operaţionale.
(6) Prevederile alin. (4) şi (5) se pot aplica şi de către primarii celorlalte localităţi urbane şi rurale.
(7) în planurile prevăzute la alin. (4) se cuprind, în principal, politici şi măsuri financiare sau de altă
natură adoptate pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero,
precum şi măsuri referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi în clădirile
existente care fac obiectul unor renovări majore.
(8) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri noi al căror consum de energie este
aproape egal cu zero şi încurajarea realizării transformării eficiente — din punctul de vedere al
costurilor — a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se
constituie prin centralizarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a
planurilor locale multianuale prevăzute la alin. (4), elaborate de autorităţile administraţiei publice
locale, şi se revizuieşte o dată la 3 ani.
(9) Pentru evaluarea aplicării măsurilor cuprinse în planurile locale multianuale prevăzute la alin.
(4), până la 30 martie anul curent, pentru anul precedent, autorităţile administraţiei publice locale
transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice planurile şi măsurile realizate
prevăzute în acestea, cuantificate atât fizic, cât şi valoric.”
6. La articolul 22, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(3) în aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), conducătorii instituţiilor publice, astfel cum sunt
definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
completările ulterioare, şi conducătorii instituţiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2
alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare, proprietarii sau administratorii clădirilor de interes şi utilitate publică,
denumiţi în continuare deţinători, vor acţiona pentru elaborarea şi afişarea certificatului.
(4) în scopul informării publice privind consumurile energetice în clădiri şi al mobilizării
deţinătorilor acestora în promovarea acţiunilor privind creşterea performanţei energetice a
clădirilor, certificatul se afişează la toate categoriile de clădiri de interes şi de utilitate publică,
precum şi la cele prevăzute la art. 6 alin. (1), care sunt frecvent vizitate de public.”
7. La articolul 22, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5)—(7), cu
următorul cuprins:
„(5) Deţinătorii clădirilor publice vor acţiona, în perioada de valabilitate a certificatelor, pentru
punerea în aplicare a măsurilor recomandate incluse în certificatele elaborate pentru clădirile pe care
le deţin.
(6) Punerea în aplicare a măsurilor recomandate prevăzute la alin. (5) implică, în principal,
expertizarea tehnică structurală şi auditul energetic al clădirii existente, proiectarea, executarea şi
182
recepţia lucrărilor de intervenţie, cu respectarea actelor normative şi a reglementărilor tehnice în

vigoare.
(7) Finanţarea activităţilor/lucrărilor pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate se asigură
astfel:
a) din bugetele proprii ale autorităţilor administraţiei publice;
b) din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi
procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale
specifice implementării programelor operaţionale.”
„Art. 23. — (1) În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de
carbon se efectuează:
a) inspecţie periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care
utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW;
inspecţia se efectuează şi pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri
de combustibil;
b) inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având
puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care
utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani.
(2) Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW,
indiferent de natura combustibilului şi la care există un sistem de monitorizare şi control al
funcţionării acestora, inspecţia se efectuează la intervale de 10 ani.”
„Art. 27. — (1) Certificarea şi auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii
energetici pentru clădiri, atestaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în
calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor.
(2) Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se prevăd
condiţiile, modul de atestare şi obligaţiile şi răspunderile auditorilor energetici pentru clădiri,
precum şi modalitatea de confirmare periodică sau suspendare, după caz, a dreptului de practică al
acestora se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.”
10. La articolul 30 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,b) verificarea anuală, prin sondaj, a minimum 10% din certificatele şi rapoartele de audit energetic,
precum şi din rapoartele de inspecţie a sistemelor de încălzire şi de climatizare, înregistrate anual în
băncile de date specifice.”
11. La articolul 30, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii — I.S.C. prezintă Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice trimestrial, precum şi la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea
de control desfăşurată şi măsurile dispuse, inclusiv sancţiunile aplicate.”
183
12. La articolul 32 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a
transmite, în format electronic, la termenul stabilit prin lege, conţinutul documentelor prevăzute la
art. 28 alin. (2);”.
13. La articolul 32 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu
următorul cuprins:
,,b1) transmiterea de date şi informaţii incomplete şi/sau eronate a documentelor prevăzute la art. 28
alin. (2);”.
14. La articolul 32 alineatul (1), după litera e) se introduc patru noi litere, literele f)—i), cu
următorul cuprins:
,,f) nerealizarea de către investitori a studiului prevăzut la art. 9 alin. (1);
g) nerespectarea de către auditori, în măsurile recomandate, a prevederilor art. 11 alin. (1) şi,
respectiv, (2), după caz;
h) nerespectarea de către experţi, în măsurile recomandate, a prevederilor art. 12;
i) nerealizarea de către primari a măsurii prevăzute la art. 14 alin. (4).”
15. La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) cele prevăzute la lit. a), b) si c), cu amendă de la 1.250 lei la 2.500 lei;
b) cele prevăzute la lit. b1), d), f) g), h) si i), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;
c) cele prevăzute la lit. e), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.”
16. După articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 35 1, cu următorul cuprins:
„Art. 351. — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice afişează pe pagina web
actele normative şi reglementările tehnice în vigoare, aplicabile creşterii performanţei energetice a
clădirilor, în scopul informării unitare a tuturor factorilor interesaţi în creşterea performanţei
energetice a clădirilor, reducerea consumurilor energetice şi creşterea ponderii utilizării energiei din
surse regenerabile de energie în total consum de energie primară.”
Art. II. — În termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va actualiza actele normative emise în
aplicajea şi executarea Legii nr. 372/2005, republicată.
Art. III. — În tot cuprinsul Legii nr. 372/2005, republicată, sintagma „clădire al cărei consum de
energie este aproape egal cu zero din surse convenţionale” se înlocuieşte cu sintagma „clădire al
cărei consum de energie este aproape egal cu zero”.
Art. IV. — Certificatele de performanţă energetică emise până la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe rămân în valabilitate până la data expirării acestora.
Art. V. — Dispoziţiile referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. I pct.
14 şi 15 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe.
184
Art. VI. — Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, cu modificările şi completările
aduse prin prezenta ordonanţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor
o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Ministrul energiei,
Victor Vlad Grigorescu
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
Bucureşti, 27 ianuarie 2016.
OG-Nr. 13.
185
ANEXA 12
Fişa de analiză termică şi energetică

(model)
Clădirea:
Adresa:
Proprietar:
❑ Categoria clădirii:
locuinţe birouri spital
comerţ hotel autorităţi locale / guvern
şcoală cultură altă destinaţie: cămin – centru plasament copii
❑ Tipul clădirii:
individuală înşiruită
bloc tronson de bloc
❑ Zona climatică în care este amplasată clădirea:

❑ Regimul de înălţime al clădirii: S + P + .... E
❑ Anul construcţiei:
❑ Proiectant / constructor:
❑ Structura constructivă:
zidărie portantă cadre din beton armat
pereţi structurali din beton armat stâlpi şi grinzi
diafragme din beton armat schelet metalic
❑ Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:

partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,
secţiuni reprezentative ale construcţiei ,
detalii de construcţie,
planuri pentru instalaţia de încălzire interioară,

schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară,
planuri pentru instalaţia sanitară,
❑ Gradul de expunere la vânt:

adăpostită moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită)
❑ Starea subsolului tehnic al clădirii:

Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună,
Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună,

Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),
❑ Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, a distanţelor
până la clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de căldură sau a
punctului de racord la sursa de căldură exterioară.
❑ Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici
termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii: tip, arie, straturi,
grosimi, materiale, punţi termice:
 Pereţi exteriori opaci:
✓ alcătuire:
Straturi componente (i → e) Coeficient
PE Descriere Arie [m²]
Material Grosime [m] reducere , r
✓ Aria totală a pereţilor exteriori opaci [m²]:

✓ Stare: bună, pete condens, igrasie,
✓ Starea finisajelor: bună, tencuială căzută parţial / total,
✓ Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: Tencuială similipiatră culoare
combinată cenuşiu – verde,
 Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: nu este cazul
 Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc.):

P Descriere Arie [m²] reducere, r
Material Grosime [m] [%]
✓ Aria totală a pereţilor către casa scărilor [m²]:

✓ Volumul de aer din casa scărilor [m³]:
 Planşeu peste subsol:

PSb Descriere Arie [m²]
Material Grosime [m] reducere, r
✓ Aria totală a planşeului peste subsol [m²]:

187
✓ Volumul de aer din subsol [m³]:

 Terasă / acoperiş:
✓ Tip: circulabilă, necirculabilă,

✓ Stare: bună, deteriorată,
uscată, umedă
✓ Ultima reparaţie: < 1 an, 1 – 2 ani

2 – 5 ani, > 5 ani

TE Descriere Arie [m²] reducere, r
✓ Aria totală a terasei [m²]:

✓ Materiale finisaj: covor bituminos;
 Starea acoperişului peste pod: nu este cazul
Bună,
Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii;
 Planşeu sub pod: nu este cazul

PP Descriere Arie [m²] reducere, r
✓ Aria totală a planşeului sub pod [m²]:
 Ferestre / uşi exterioare:
FE / Tipul Prezenţă oblon

Descriere Arie [m²] Grad etanşare
/ UE tâmplăriei (i / e)
✓ Starea tâmplăriei: bună evident neetanşă

fără măsuri de etanşare,
188
cu garnituri de etanşare,
cu măsuri speciale de etanşare;
 Alte elemente de construcţie:
- între casa scărilor şi pod,

- între acoperiş şi pod,
- între casa scărilor şi acoperiş,
- între casa scărilor şi subsol,
PI Descriere Arie [m²] reducere, r
P CS-Sb
 Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune:
✓ uşa de intrare în clădire:

Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon,
cheie),
Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada
de neutilizare,
Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent

deschisă în perioada de neutilizare,
✓ ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de etanşare:

Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,
Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe,
Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,
❑ Caracteristici ale spaţiului locuit / încălzit:

✓ Aria utilă a pardoselii spaţiului încălzit [m²]:
✓ Volumul spaţiului încălzit [m³]:
✓ Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]:
❑ Gradul de ocupare al spaţiului încălzit / nr. de ore de funcţionare a instalaţiei de încălzire:
❑ Raportul dintre aria faţadei cu balcoane închise şi aria totală a faţadei prevăzută cu balcoane /
logii:
❑ Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = ... m;
❑ Înălţimea medie a subsolului faţă de cota terenului sistematizat [m]: ... m
❑ Perimetrul pardoselii subsolului clădirii [m]:
❑ Instalaţia de încălzire interioară:
✓ Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
Sursă proprie, cu combustibil: combustibil lichid uşor
189
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
✓ Tipul sistemului de încălzire:

Încălzire locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:
❑ Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: nu este cazul

Element Data
Nr. Data Element
Tipul sobei Combustibil închidere ultimei
crt. instalării reglaj ardere
tiraj curăţiri
✓ Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului:

Coşurile au fost curăţate cel puţin o dată în ultimii doi ani,
Coşurile nu au mai fost curăţate de cel puţin doi ani,
❑ Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul

Total Total
locuit comun locuit comun
✓ Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară, superioară, mixtă

✓ Necesarul de căldură de calcul [W]:
✓ Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,
diametru nominal [mm]:
disponibil de presiune (nominal) [mmCA]:
✓ Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice: nu este cazul
✓ Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, reţea de distribuţie, coloane): nu
există
✓ Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):
190
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert dintre
acestea nu sunt funcţionale,
Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre
armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale,
✓ Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite:

- Lungime [m]:
- Diametru nominal [mm, ţoli]:
- Termoizolaţie:
✓ Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul
sezon de încălzire,
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de

ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult

de trei ani în urmă,
✓ Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:

Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora,
funcţionale,
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a

acestora sau nu sunt funcţionale,
❑ Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: NU ESTE CAZUL

- Aria planşeului încălzitor [m²],
- Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină. [mm]
Lungime [m]
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei;

✓ Sursa de încălzire – centrală termică proprie:
- Putere termică nominală: h
- Randament de catalog:
- Anul instalării:
- Ore de funcţionare:
- Stare (arzător, conducte / armături, manta):
- Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare:
❑ Date privind instalaţia de apă caldă de consum:
✓ Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
191
Sursă proprie, cu:
✓ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:
✓ Puncte de consum: a.c.m. / a.r.;

✓ Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri : Lavoar –
Spălător –
Duş: -
Cadă de baie: -
Rezervor WC -
✓ Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,

diametru nominal [mm]:
presiune necesară (nominal) [mmCA]:
✓ Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează nu există

✓ Contor de căldură general: tip contor ,
anul instalării ,
existenţa vizei metrologice ;
✓ Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există parţial peste tot

✓ Alte informaţii:
- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic:
- programul de livrare a apei calde de consum:
- facturi pentru apa caldă de consum pe ultimii 5 ani:
- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalaţie proprie de
producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale – facturi pe ultimii 5 ani :
192
- date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea

termoizolaţiei etc.: completare ocazională a instalaţiei de încălzire, puncte de consum acm
cu pierderi
- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea (valori medii
lunare – de preluat de la staţia meteo locală sau de la regia de apă)
- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc
consumurile facturate):
✓ Informaţii privind instalaţia de climatizare:
✓ Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:
✓ Informaţii privind instalaţia de iluminat:
193
ANEXA 13
Cod poştal Nr. înregistrare la Data
localitate Consiliul Local înregistrării
z z l l a a
5 0 7 0 1 0 –0 0 8 2 1 8 – 0 2 0 3 1 2
Performanţa energetică a clădirii Notare

energetică: 56,23
Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Clădirea Clădirea de
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
certificată referinţă
aplicarea Legii 372/2005
Eficienţă energetică ridicată
CERTIFICAT DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ
A
B B
C
D
E E
F
G
Eficienţă energetică scăzută
Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 430 180
Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 85 40
Consum anual specific de energie Clasă energetică

[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea de
certificată referinţă
Încălzire: 240 D B
Apă caldă de consum: 110 E C
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 80 E C
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0
Date privind clădirea certificată:
Adresa clădirii: Aria utilă: m²
Categoria clădirii: Aria construită desfăşurată: m²
Regim de înălţime: Volumul interior al clădirii: m³
Anul construirii:
Scopul elaborării certificatului energetic:
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura
(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi
ştampila
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia
de atestare auditorului
auditorului
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII
Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:
ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:
D E E
A B C D E F G A B C D E F G A B C D E F G
40
120
70
173
245
343
500
15
59
90
132
200
73
91
117
35
49
59
kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an
TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE

MECANICĂ:
DE CONSUM, ILUMINAT
E
A B C D E F G A B C D E F G
A B C D E F G
125
291
408
566
820
201
20
87
134
198
300
50
11
15
21
30
8
kWh/m²an kWh/ m² an kWh/ m² an
Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] Notare
energetică
pentru:
Încălzire: 85
Apă caldă de consum: 45
100
Climatizare: -
Ventilare mecanică: -
Iluminat: 50
Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:
P0 = 1,45 – după cum urmează.
Subsol uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia p1 = 1,01
Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu racord automat de închidere şi este lăsată frecvent
deschisă în perioada de neutilizare p2 = 1,05
Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02
Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale p4 = 1,05
Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1,05
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1,03
Tencuială exterioară căzută parţial p8 = 1,05
Pereţii exteriori prezintă pete de condens p9 = 1,02
Clădire fără ecord de ventilare organizată p12 = 1,10
Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:
Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,
Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.
INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ
Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.

Date privind construcţia:
Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport
clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie
Nr. Niveluri: Subsol, Demisol,
Parter + etaje
Nr. De apartamente şi suprafeţe utile:
Aria unui
Tip. Ap. apartament Nr. Ap. Sut [m²]
[m²]
0 1 2 3
1 cam.
2 cam.
3 cam.
4 cam.
5 cam.
Volumul total al clădirii: m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Tip element de Rezistenţa termică
Aria [m²]
construcţie corectată [m²K/W]
0 1 2
PE 1
PE 2
FE
UE
TE
Sb
CS
Indice de compactitate al clădirii, SE / V: m-1

Date privind instalaţia de încălzire interioară:
Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
Sursă proprie, cu combustibil:
Tipul sistemului de încălzire:
Alt racord de încălzire:
Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:
Numărul sobelor:
Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – racord
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
în în în în
spaţiul spaţiul Total spaţiul spaţiul Total
locuit comun locuit comun
Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară,

superioară,
mixtă
Necesarul de căldură de calcul: : W
Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: mm,
- disponibil de presiune (nominal): mmCA
Contor de căldură: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
Elemente de reglaj termic:
- la nivel de racord ,
- la nivelul coloanelor ,
- la nivelul corpurilor statice ;
Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;
Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;
Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
-15 -10 -5 0 +5 +10
Temp. tur [°C]
Qînc. mediu orar [W]
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:
Aria planşeului încălzitor: m²
Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
Lungime [m]
Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:
Date privind instalaţia de apă caldă de consum:
Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:
Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Alt ecord de preparare a.c.m.:
Puncte de consum a.c.m.:
Numărul de obiecte sanitare – pe tipuri:
Racord la sursa centralizată cu căldură: ecord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: mm,
- necesar de presiune (nominal): mmCA
Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,
nu funcţionează
nu există
Contor de căldură general: - tip contor ,
Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parţial
peste tot
Informaţii privind instalaţia de climatizare:
Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:
Informaţii privind instalaţia de iluminat:
Întocmit, Numele şi prenumele,
Auditor energetic pentru clădiri, Ştampila şi semnătura
ANEXA A14
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A APARTAMENTULUI
❑ Grile de clasificare energetică funcţie de consumul de căldură anual specific:
ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:

C D A
A B C D E F G A B C D E F G A B C D E F G
70
173
245
343
500
15
90
132
200
40
73
91
120
117
35
49
59
59
kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an
TOTAL
Încălzire, apă caldă de consum,
iluminat
A B C D E F G
125
291
408
566
820
201
kWh/m²an
❑ Penalizări aplicate apartamentului şi motivarea acestora:

P0 = 1,302– după cum urmează:
▪ Corpuri statice sunt dotate cu armaturi de reglaj dar unele nu funcţionează p1 = 1,02
▪ Corpurile statice nu au fost demontate şi spălate / curtate în totalitate după ultimul
sezon de încălzire p2 = 1,05
▪ Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armaturi de separare şi golire a acestora,
funcţionale p3 = 1,02
▪ Există contor general de căldura pentru încălzire şi a.c.c. p4 = 1,00
▪ Stare proasta a tencuielii exterioare p5 = 1,05
▪ Pereţii exteriori umezi p6 = 1,05
▪ Terasă degradată, dar în stare uscată p7 = 1,00
▪ Nu prezintă coşuri de fum p8 = 1,00
▪ Există sistem de ventilare naturală, stare de nefuncţionare p9 = 1,06
▪ Alte penalităţi funcţie de starea tehnică a apartamentului/blocului de locuinţep10 = 1,02
Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei
energetice a apartamentului:
A. Soluţii recomandate la nivel de clădire

Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii:
❑ Sporirea rezistentei termice a peretilor exteriori peste valoarea minimă prevazută

de normele tehnice în vigoare, prin izolarea termică.
❑ Sporirea rezistenţei termice a plăcii peste subsol peste peste valoarea minimă
prevazută de normele tehnice în vigoare, prin izolarea termică.
❑ Sporirea rezisţentei termice a terasei peste valoarea minimă prevazută de normele
tehnice în vigoare, prin izolarea termică.
❑ Înlocuirea tâmplăriei exterioare existente din lemn şi metal aferentă spaţiilor
comune, cu tâmplărie eficientă energetic.
Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii:
❑ Refacerea izolaţiei conductelor de distribuţie agent termic încălzire şi apă caldă de

consum aflate în subsolul clădirii.
❑ Montarea robineţilor cu termostat pe racordul corpurilor de încălzire din spaţiile
comune.
❑ Asigurarea calităţii aerului interior prin ventilare naturală sau ventilare hibridă a
spaţiilor comune.
❑ Montarea debitmetrelor pe racordurile de apă caldă şi apă rece şi a
gicacalorimetrelor.
❑ Montarea becurilor economice în locul celor cu incandescenţă din spaţiile comune.
B. Soluţii recomandate la nivel de apartament
Soluţii recomandate pentru anvelopa apartamentului:
❑ Înlocuirea tâmplăriei exterioare existente din lemn şi metal aferentă camerelor

apartamentului, cu tâmplărie eficientă energetic. Pentru evitarea creşterii umidităţii
interioare şi asigurarea calităţii aerului interior tâmplăria va fi prevăzută cu fante
higroreglabile.
Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente apartamentului:
❑ Montarea robineţilor cu termostat pe racordul corpurilor de încălzire.

❑ Montarea debitmetrelor la punctele individuale de consum apă caldă şi apă rece.
❑ Montarea becurilor economice în locul celor cu incandescenţă.
❑ Asigurarea calităţii aerului interior prin ventilare naturală sau ventilare hibridă a
apartamentelor (introducere permanentă aer exterior prin orificii pe faţade şi
evacuare aer interior prin băi şi grupurisanitare)
Sunt recomandate şi următoarele măsuri conexe în vederea creşterii în mod direct sau
indirect a performanţei energetice a apartamentului din blocul de locuinţe:
-măsuri generale de organizare:
❑ informarea administraţiei şi a locatarilor despre economisirea energiei;

❑ înţelegerea corectă a modului în care clădirea trebuie să funcţioneze atât în
ansamblu cât şi la nivel de detaliu;
❑ desemnarea unui reprezentant al utilizatorilor pentru urmărirea execuţiei lucrărilor
de reabilitare termică;
❑încurajarea ocupanţilor de a utiliza clădirea corect, fiind motivaţi pentru a reduce
consumul de energie;
❑ înregistrarea regulată a consumului de energie (electricitate, apă caldă, căldură-
dacă există repartitoare de cost);
❑ analiza facturilor de energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi modificarea
contractelor, dacă este cazul;
❑ utilzarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate
(care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii);
-măsuri asupra instalaţiilor de încălzire:
❑schimbarea coloanelor de încălzire şi a racordurilor la corpurile de încălzire;

❑demontarea şi spălarea corpurilor de încălzire sau înlocuirea lor;
❑ îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către
încăpere
❑ introducerea între perete şi radiator a unei suprafeţe reflectante care să reflecteze
căldura radiantă către cameră;
❑ echilibrarea termo-hidraulică corectă a corpurilor de încălzire, coloanelor de agent
termic, reţelei de distribuţie în general;
❑ executarea unui coş comun pentru fiecare coloană de apartamente, pentru
evacuarea gazelor de ardere emise de centralele murale;
-măsuri asupra instalaţiilor de apă caldă de consum:
❑ schimbarea coloanelor colmatate de a.c.c. şi a racordurilor cu pierderi la obiectele

sanitare;
❑ înlocuirea obiectelor sanitare vechi/ineficiente;
❑ utilizarea panourilor solare pentru prepararea individuală/colectivă a a.c.c.;
❑ utilizarea de dispersoare de duş economice;
❑ înlocuirea garniturilor la robineţi şi repararea armăturilor defecte;
❑ echilibrarea hidraulică a reţelei de distribuţie a apei calde de consum.
INFORMAŢII PRIVIND APARTAMENTUL CERTIFICAT
1. Date privind construcţia:

❑ Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente
❑ Nr. niveluri: Subsol, Demisol,
Parter + 3 etaje
❑ Număr & tip apartamente şi suprafeţe utile:

Tip. ap. Nr. ap. Sap [m²]
1 2 3
3 cam 24 62,2
❑ Volumul incalzit al apartamentului: 168 m³

❑ Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Rezistenţă termică
Suprafaţă
Element de construcţie corectată
m2 m2K/W
1 2 3
Perete exterior opaci 56,77 1,150
Perete spatiu neincalzit 8,40 0,309
Tamplarie lemn 6,12 0,39
2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:
❑ Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Sursă proprie, cu combustibil:
❑ Tipul sistemului de încălzire:


Alt sistem de încălzire:
❑ Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:

- Numărul sobelor:
- Tipul sobelor,
❑ Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Tip corp static Număr de corpuri statice [buc]
În spaţiul În spaţiul
Total
locuit comun
624/4 6 - 6
- Necesarul de căldură de calcul: 4800 W

- Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
- Contor de căldură: - tip contor ,

- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:

- la nivel de racord ,
- la nivelul coloanelor ,
- la nivelul corpurilor statice armaturi de reglaj;
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 206,3 m
3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

❑ Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:

❑ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

Alt sistem de preparare a.c.m.:
❑ Puncte de consum a.c.m.: 3

❑ Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 1 WC: 1 lavoare: 1 baterii : 1 spalator
❑ Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
❑ Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,
nu funcţionează
nu există
❑ Contor de căldură general: - tip contor ,
❑ Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există

parţial
peste tot
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 124 m
4. Date privind instalaţia de iluminat:

❑ Tip iluminat:
fluorescent incandescent mixt
❑ Starea reţelei de conductori pentru asigurarea iluminatului:

bună uzată date indisponibile
❑ Puterea instalată a sistemului de iluminat: aproximativ 670 W

Întocmit, Auditor energetic pentru clădiri, Numele şi prenumele, Ştampila şi semnătura
ANEXA 15
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - MDRAP - Ordin nr. 386/2016 din
28 martie 2016
Ordinul nr. 386/2016 pentru modificarea şi completarea Reglementării
tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005
În vigoare de la 21 aprilie 2016
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 306 din 21 aprilie 2016. Nu
există modificări până la 28 aprilie 2016.
În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa
energetică a clădirilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de
reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism,
amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările şi completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 5 februarie 2016 al Comitetului tehnic de
specialitate nr. 10 "Instalaţii şi echipamente aferente construcţiilor" şi Procesul-verbal de avizare
nr. 2 din 8 februarie 2016 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 4 pct. II lit. e) şi art. 12 alin. (7) din Hotărârea
Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.
Art. I. - Partea a 3-a din Reglementarea tehnică "Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.124 şi 1.124 bis din 13 decembrie 2005, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Anexa D - Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă se modifică şi se înlocuieşte
cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.
2. După anexa K se introduce o nouă anexă, anexa L - Nivelul necesarului de energie pentru
clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, al cărei conţinut este prevăzut în anexa
nr. 2 la prezentul ordin.
Art. II. - În tot cuprinsul Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, prevăzută la art. I, se vor utiliza,
pentru zona climatică V, prin extrapolare, prevederile corespunzătoare zonei climatice IV.
Art. III. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. IV. - Prezentul ordin se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Viceprim-ministru, ministrul
Bucureşti, 28 martie 2016. dezvoltării regionale şi
Nr. 386 administraţiei publice,
Vasile Dîncu
ANEXA Nr. 1
(Anexa D la partea a 3-a din reglementarea tehnică)
Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă

ANEXA Nr. 2
(Anexa L la partea a 3-a din reglementarea tehnică)
Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
*) Conform zonării climatice a României pentru perioada de iarnă prevăzută în anexa D a părţii a
3-a din reglementarea tehnică "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie
ale clădirilor, indicativ C107 - 2005".
ANEXA 16
ORDIN nr. 2641 din 4 aprilie 2017 privind modificarea şi completarea
reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanţei energetice
a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr. 157/2007
În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3) şi art. 36 din Legea nr. 372/2005 privind
performanţa energetică a clădirilor, republicată, şi ale art. VI alin. (1) din Legea nr.
159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa
energetică a clădirilor, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) şi (4) din
Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii
de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având în
vedere procesele-verbale de avizare nr. 4 din 29 iunie 2016 şi nr. 5 din 21 septembrie
2016 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 13 "Performanţa energetică a clădirilor",
precum şi Procesul-verbal de avizare nr. 2 din 18 noiembrie 2016 al Comitetului Tehnic
de Coordonare Generală,
În temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
republicată, ale art. 5 pct. 34 şi ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei
Publice şi Fondurilor Europene,
Viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi
fondurilor europene, emite prezentul ordin.
Art. I
Reglementarea tehnică "Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor",
aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
157/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21
februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1. În anexa nr. 1 "Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", partea I
- Anvelopa clădirii, indicativ Mc001/1-2006, la punctul I.11 "Cerinţe de performanţă şi
niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele
anvelopei clădirilor şi pentru ansamblul acesteia" se introduce o nouă teză, cu următorul
cuprins:
"La proiectarea clădirilor noi, precum şi la renovarea clădirilor existente, se respectă
cerinţele minime de performanţă energetică prevăzute în anexa A15."
2. În anexa nr. 1 partea I, la punctul I.11, subpunctele I.11.1 şi I.11.2 se abrogă.
3. În anexa nr. 1 partea I, după anexa A14 se introduce o nouă anexă, anexa A15
"Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elementele de anvelopă ale
acestora", al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin.
4. În anexa nr. 2 "Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", partea a
II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001/2-2006, la
punctul II.1, subpunctul II.1.10.1 "Energia primară", tabelele I.12-I.14 se abrogă.
5. În anexa nr. 2, partea a II-a, la punctul II.1, subpunctul II.1.10.1, după ultima teză se
introduce o nouă teză, cu următorul cuprins:
"Factorii de conversie în energie primară sunt prevăzuţi în anexa II.1.H."
6. În anexa nr. 2, partea a II-a, la punctul II.1, subpunctul II.1.10.2 "Emisia de CO 2",
după ultima teză se introduce o
nouă teză, cu următorul cuprins:
"Factorul de emisie CO2 atribuit energiei primare, corespunzător fiecărui tip de
combustibil sau sursă energetică, precum şi pentru cel atribuit fiecărui agent frigorific
(refrigerent), aferent scăpărilor (pierderilor) de agenţi frigorifici (refrigerenţi) din
instalaţiile frigorifice şi de aer condiţionat, este prevăzut în anexa II.1.H."
7. În anexa nr. 2, partea a II-a, după anexa II.1.G2 se introduce o nouă anexă, anexa
II.1.H "Energia primară şi factorul de emisie CO2 atribuit energiei primare", al cărei
cuprins este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
8. În anexa nr. 3 "Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", partea a
III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii, indicativ Mc 001/3-2006, la punctul
III.2.1, subpunctul III.2.1.1 "Domeniu de aplicare", ultima teză se modifică şi va avea
următorul cuprins:
"Realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:
1. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza
caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţii aferente (încălzire, apă caldă
de consum, ventilare, climatizare, iluminat).
2. Respectarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elementele
de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii,
indicativ Mc 001/1-2006.
3. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a
acestora.
4. Întocmirea raportului de audit energetic."
Art. II
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,
Sevil Shhaideh
ANEXA nr. 1: Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri şi

elemente de
anvelopă ale acestora
(- Anexa A15 la partea I)
Cerinţele minime de performanţă energetică pentru elementele de construcţie care fac
parte din anvelopa clădirii, precum şi pentru ansamblul clădirii, denumite în continuare
cerinţe minime, sunt stabilite diferenţiat pentru clădirile noi şi existente, precum şi pentru
diverse categorii de clădiri.
CAPIT OLUL 1: A Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri noi
1. A.1. Clădiri rezidenţiale
1.1. A.1.1. Pentru clădirile rezidenţiale, cerinţele minime pentru proiectarea clădirilor din
punct de vedere energetic sunt structurate astfel:
- pe elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, unde cerinţa minimă
este rezistenţa termică corectată minimă pentru fiecare element de construcţie al clădirii,
R'min [m2K/W], respectiv transmitanţa termică corectată maximă a acestora, U'max
[W/(m2K)];
- pe ansamblul clădirii, unde cerinţele minime sunt:
a) coeficientul global de izolare termică, G [W/(m3K)];
b) consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru
încălzirea clădirii.
1.2. A.1.2.
(1) Rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie se calculează cu relaţia:
R' = r * R [m2K/W]
în care:
r = coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale
Transmitanţele termice liniare şi punctuale nu diferă în funcţie de zonele climatice; ele se
determină pe baza calculului numeric automat al câmpurilor de temperaturi,
corespunzător Metodologiei de calcul al performanţei
energetice a clădirilor, partea I - Anvelopa clădirii.
în care:
Rsi - rezistenţa la transfer termic superficial interior, [m2K/Wl;
Rse - rezistenţa la transfer termic superficial exterior, [m2K/W];
Rj - rezistenţa la transmisie termică a unui strat omogen j (din alcătuirea unui element de
construcţie);
Ra - rezistenţa termică a unui strat de aer neventilat;
R - rezistenţa termică totală (de la mediu la mediu, în zona de câmp a unui element de
construcţie).
(2) Transmitanţa termică corectată a elementului de construcţie se calculează cu relaţia:
în care:
R - rezistenţa termică specifică unidirecţională aferentă ariei (A) a elementului de
construcţie;
R' - rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie, calculată cu luarea în
considerarea influentei tuturor punţilor termice asupra acestuia;
I - lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A a elementului de
construcţie;
Coeficienţii specifici liniari ( ) şi punctuali ( ) de transfer termic aduc o corecţie a calcului
unidirecţional, ţinând seama atât de prezenţa punţilor termice constructive, cât şi de
comportarea reală, bidimensională, respectiv tridimensională, a fluxului termic, în zonele
de neomogenitate a elementelor de construcţie.
1.3. A.1.3. Valorile normate ale rezistenţei termice corectate minime, respectiv ale
transmitanţei termice corectate maxime sunt prevăzute în tabelul 1.
Tabelul 1: Rezistenţe termice corectate minime (valori normate)
1.4. A.1.4. Coeficientul global de izolare termică este un parametru termoenergetic al

anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi exprimă pierderile totale de căldură la clădirile
rezidenţiale.
Coeficientul global de izolare termică al clădirii - G(1) se calculează cu relaţia:
____
(1)Conform Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor
de construcţie ale clădirilor", indicativ C107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările
ulterioare - Partea I - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la
clădirile de locuit, C107/1.
în care:
L - coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relaţia:
- factorul de corecţie a temperaturilor exterioare:
V - volumul interior, încălzit, al clădirii [m3];
R'm - rezistenţa termică corectată medie, pe ansamblul clădirii, a unui element de
construcţie [m2K/W];
A - aria elementului de construcţie [m2], având rezistenţa termică corectată medie R'm;
n - viteza de ventilare a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h-1].
1.5. A.1.5. Valorile normate ale coeficientului global de izolare termică, GN [W/(m3K)], în
funcţie de raportul [A/V](2) şi numărul de niveluri ale clădirii - N, sunt prevăzute în tabelul
2.
____
(2)A - aria anvelopei clădirii de locuit şi V-volumul interior, încălzit, al clădirii, care se
determină conform Reglementării tehnice Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi
completările ulterioare.
NOTA:
Pentru alte valori A/V şi N, coeficientul global de izolare termică se interpolează liniar.
1.6. A.1.6. La proiectarea, din punct de vedere energetic, a clădirilor rezidenţiale trebuie
respectate, cumulativ, următoarele:
a) R'm > = R'min [m2K/W] pentru fiecare element de construcţie al clădirii, respectiv,
U'< = U'max [W/(m2K)],
b) G < = GN [W/m3K], şi
c) consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea
clădirii qan < = qan,max.
1.7. A.1.7. Consumul anual specific maxim qan,max de energie primară din surse
neregenerabile pentru încălzirea clădirii
este:
- qan,rrax = 153 kWh/m2an, pentru clădiri cu regim de înălţime suprateran < P + 4,
- qan,rrax = 117 kWh/m2an pentru clădiri cu regim de înălţime suprateran > = P + 4.
1.8. A.1.8. Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru
încălzirea clădirii se determină prin conversia energiei finale în energie primară, utilizând
factorii de conversie din anexa II.1.H din partea a II-a.
2. A.2. Clădiri nerezidenţiale
2.1. A.2.1. Pentru clădirile nerezidenţiale, cerinţele minime pe elementele de construcţie
care fac parte din anvelopa clădiri sunt:
a) rezistenţa termică minimă, R'min, a componentelor opace ale pereţilor verticali care fac
cu planul orizontal un unghi mai mare de 60°, aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un
spaţiu neîncălzit [m2K/W];
b) rezistenţa termică minimă, R'min, a planşeelor de la ultimul nivel (orizontale sau care
fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60°, aflate în contact cu exteriorul sau cu un
spaţiu neîncălzit [m2K/WJ,
c) rezistenţa termică minimă, R'min, a planşeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul
sau cu un spaţiu neîncălzit [m2K/W];
d) transmitanţa termică liniară maximă pe perimetrul clădirii, la nivelul soclului
[W/(mK)];
e) rezistenţa termică minimă, R'min, a pereţilor transparenţi sau translucizi aflaţi în
contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit, calculată luând în considerare
dimensiunile nominale ale golului din perete [m2K/W].
NOTĂ:
Un perete este considerat transparent sau translucid dacă factorul de transmisie a luminii
corespunzător acestui element este cel puţin 0,15. În caz contrar el este considerat opac.
2.2. A.2.2. Pe ansamblul clădirii, cerinţele minime sunt:
a) coeficientul global de izolare termică, G1 [W/m3K];
b) consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru
încălzirea clădirii.
2.3. A.2.3. Valorile de control - coeficienţi de control - pe elementele de construcţie,
structurate diferenţiat pe zone climatice(3) şi categorii de clădiri, sunt prevăzute în
tabelele 3 şi 4.
____
(3)Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă este prevăzută în anexa D din
partea 3-Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de
construcţie ale clădirilor, indicativ C107/3, din Reglementarea tehnică "Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C107-2005,
2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
*)Pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru clădirile rezidenţiale de la pct.
A.1.1.
NOTĂ:
Clădirile nerezidenţiale de categoria 1 sunt acele clădiri cu "ocupare continuă" şi clădiri cu
"ocupare discontinuă" de clasă de inerţie mare, a căror funcţionalitate impune ca
temperatura mediului interior să nu scadă (în intervalul "ora 0-ora 7") cu mai mult de
7°C sub valoarea normală de exploatare.
Pentru zona climatică V se vor utiliza, prin extrapolare, valorile corespunzătoare zonei
climatice IV.
*)Pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru clădirile rezidenţiale de la pct.

A.1.1.
NOTĂ:
Clădirile nerezidenţiale de categoria 2 sunt acele clădiri cu "ocupare discontinuă", cu
excepţia celor din clasa de inerţie mare, a căror funcţionalitate permite ca abaterea de la
temperatura normală de exploatare să fie mai mare de 7°C pe o perioadă de 10 ore pe zi,
din care cel puţin 5 ore în intervalul "ora 0-ora 7".
Pentru zona climatică V se vor utiliza, prin extrapolare, valorile corespunzătoare zonei
climatice IV.
2.4. A.2.4. Coeficientul global de izolare termică este o caracteristică de performanţă
termoenergetică globală a clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire.
Coeficientul global de izolare termică al unei clădiri nerezidenţiale - G1 se calculează cu
relaţia:
în care:
V-volumul încălzit al clădirii sau părţii de clădire, [m3];
Aj - aria elementului de construcţie j, prin care are loc schimbul de căldură, [m2];
- factor de corecţie a diferenţei de temperatură între mediile separate de elementul de
construcţie j;
Rmj - rezistenţa termică specifică corectată medie a elementului de construcţie j
[m2K/W].
2.5. A.2.5. Valorile normate ale coeficientului global de izolare termică, G1ref [W/(m3K)],
se determină pe baza coeficienţilor de control prevăzuţi la pct. A.2.3 şi a suprafeţelor
aferente acestor elemente, cu relaţia:
2.6. A.2.6. La proiectarea, din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidenţiale,
trebuie respectate condiţiile:
a) G1 ≤G1ref [W/m3K];
b) consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea
clădirii qan ≤qan,max.
2.7. A.2.7. Consumul anual specific maxim qan,max de energie primară din surse
neregenerabile pentru încălzirea
diverselor categorii de clădiri, pentru toate zonele climatice, este prevăzut în tabelul 5:
____
*)Pentru partea de cazare se aplică prevederile de la pct. A.1.6 pentru clădirile
rezidenţiale.
2.8. A.2.8. Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru
încălzirea clădirii se determină prin conversia energiei finale în energie primară, utilizând
factorii de conversie din anexa II.1.H la partea a II-a.
CAPIT OLUL 2: B. Cerinţe minime de confort higrotermic în clădirile noi
1. B.1 Cerinţele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcţie care fac
parte din anvelopa clădirii, precum şi pentru ansamblul clădirilor noi şi existente, sunt
stabilite diferenţiat pentru diverse categorii de clădiri:
a) pe elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii;
b) pe ansamblul clădirii.
2. B.2 Pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale, cerinţele minime pe elementele de
construcţie ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:
a) diferenţa maximă de temperatură admisă între temperatura interioară şi temperatura
medie a suprafeţei interioare - , pentru considerente de confort higrotermic.
Pentru partea opacă a clădirii, valorile normate sunt prezentate în tabelul VI din partea 3
- Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de
construcţie ale clădirilor, indicativ C107/3, din cadrul Reglementării tehnice "Normativ
privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 -
2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru diverse destinaţii şi
funcţiuni specifice. La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea
oamenilor este de scurtă durată (de exemplu,casa scării, holurile de intrare în clădirile de
locuit ş.a.) valorile se măresc cu 1 K;
b) rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie, calculată cu luarea în
considerare a influenţei tuturor
punţilor termice asupra acestuia, calculată pentru fiecare încăpere, să fie mai mare decât
valoarea de control R'nec -rezistenţa termică necesară din considerente igienico-sanitare,
calculată conform art. 13.1 din partea 3 - Normativprivind calculul performanţelor
termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, dincadrul
Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 - 2005, aprobată prin Ordinul ministrului
ulterioare;
c) temperatura superficială minimă Θsi min pentru evitarea riscului de condens superficial
pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor,
pentru care trebuie respectată condiţia:
Θsi, min≥Θr[°C]
unde
valorile temperaturilor superficiale medii Θsi, min se limitează indirect prin normarea
indicatorilor globali de confort termic, precum şi a indicatorilor specifici disconfortului
local.
Pentru cazurile şi detaliile curente, temperaturile superficiale minime si min se dau în
tabelele cuprinse în cataloagele de valori precalculate pentru punţi termice uzuale,
prezentate în anexa K din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor
termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul
Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
ulterioare;
Θr - temperatura punctului de rouă se poate determina din anexa B din Partea 3 -
Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie
ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice "Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 - 2005,
2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de temperatura
interioară convenţională de calcul şi de umiditatea relativă a aerului interior.
3. B.3 Pentru clădirile rezidenţiale şi asimilate acestora, cerinţele minime pe ansamblul
clădirii, din punctul de vedere ai confortului higrotermic, se referă la debitul minim de aer
proaspăt. Numărul mediu de schimburi de aer pe oră, [h-1] este prezentat pentru diverse
categorii de clădiri în anexa I din partea 1 - Normativ privind calculul coeficienţilor
globali de izolare termică la clădirile de locuit, indicativ C 107/1 din cadrul Reglementării
tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale
clădirilor", indicativ C107 - 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor
construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Cerinţa minimă se referă la numărul minim de schimburi de aer corespunzător clasei
medii de permeabilitate, dar care nu poate fi mai mic de 0,5 h-1.
4. B.4 Pentru clădirile nerezidenţiale, cerinţele minime pe ansamblul clădirii, din punctul
de vedere al confortului higrotermic, se referă la:
a) debitul de aer proaspăt în cazul ventilării clădirilor cu prezenţa umană, pentru care
sunt prezentate valori, în funcţie de clasa de ambianţă, în tabelele 5.4.1 şi 5.4.2 din
Reglementarea tehnică "Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I 5-2010, aprobată prin Ordinul
ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011;
b) permeabilitatea la aer a elementelor de închidere ale unei clădiri trebuie să fie astfel
încât rata de ventilare suplimentară în raport cu rata de ventilare specifică să nu fie mai
mare, în medie, de 0,2 schimburi pe oră, în sezonul de încălzire. Cerinţele minime privind
asigurarea calităţii aerului interior prin ventilare trebuie respectate în funcţie de
destinaţia încăperii, tipul surselor de poluare şi activitatea care se desfăşoară în încăpere.
Nivelul de CO2 pentru diferite categorii de calitate a aerului interior este prezentat în
tabelul 3.2 din Reglementarea tehnică "Normativ pentru proiectarea, executarea şi
exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I 5-2010, aprobată prin
Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011.
CAPITOLUL 3: C. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri cu

consum de energie aproape egal cu zero
Cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădirile noi cu consum de energie
aproape egal cu zero priveşte consumul de energie primară şi emisiile de CO2, care sunt
prezentate distinct, pe categorii de clădiri şi zone climatice, pentru orizontul de timp
01.01.2019 şi 01.01.2021, în anexa L "Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al
căror consum de energie este aproape egal cu zero" din partea 3 - Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3 din
cadrul Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
ulterioare.
CAPITOLUL 4: D. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri
existente
1. D.1. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor
rezidenţiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de la pct. A.1.6
lit. a) şi c).
2. D.2 Prin excepţie de la pct. D.1, pentru clădirile rezidenţiale pentru care nu se pot
realiza cerinţele minime prevăzute la pct. A.1.6 lit. a), pentru unul sau mai multe
elemente de construcţie ale clădirii, este obligatorie îndeplinirea condiţiei de la pct. A.1.6
lit. c), respectiv:
qan ≤qan,max [kWh/m2an]
3. D.3 La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor
nerezidenţiale existente, este obligatorie îndeplinirea condiţiei prevăzute la pct. A.2.6 lit.
b), respectiv:
qan ≤qan,max [kWh/m2an]
ANEXA nr. 2: Energia primară şi factorul de emisie CO2 atribuit energiei
primare
(- Anexa II.1.H la partea a II-a)
Pentru determinarea cantităţii de energie primară necesară/consumată pentru încălzirea
unei clădiri, factorii de conversie a energiei finale (la nivelul consumatorului) în energie
primară, corespunzător fiecărui tip de combustibil sau sursă energetica, sunt prevăzuţi în
tabelul 1.
___
*)Se consideră puterea calorifică inferioară a combustibilului.
Pentru determinarea cantităţii de CO2 atribuită energiei primare necesară/consumată,
factorul de emisie CO2 atribuit
acesteia este prevăzut în tabelul 2.
Tabelul 2: Cantitatea de CO2 atribuită energiei primare necesară/consumată
*)Se consideră puterea calorifică inferioară a combustibilului.

Pentru determinarea cantităţii de CO2 atribuită scăpărilor (pierderilor) de agenţi frigorifici
(refrigerenţi) din instalaţiile
frigorifice şi de aer condiţionat, factorul de emisie se determină pentru fiecare agent
frigorific (refrigerent) şi tip de
instalaţie, utilizând tabelele 3 şi 4.
BIBLIOGRAFIE
1. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor, Indicativ C 107/0-7 –
2005
2. NP 008-97 – Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de
activităţile desfăşurate, în regim de iarnă-vară.
3. SR EN 410:2003 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea caracteristicilor luminoase şi solare ale vitrajelor;
4. SR EN 673:2000 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea transmitanţei termice U. Metodă de calcul;
5. SR EN 673:2000/A1:2002 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea transmitanţei termice U. Metodă de
calcul;
6. SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea transmitanţei termice U.
Metodă de calcul;
7. SR EN ISO 832 :2002 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzire.
Clădiri de locuit;
8. SR EN ISO 832 :2002/AC :2002 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru
încălzire. Clădiri de locuit;
9. SR EN ISO 832 :2002/AC :2002/AC :2003 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de
energie pentru încălzire. Clădiri de locuit;
10. SR ISO 6240 :1998 – Standarde de performanţă în clădiri. Conţinut şi prezentare;
11. SR ISO 6241:1998 – Standarde de performanţă în clădiri. Principii de elaborare şi factori de luat în
considerare;
12. SR EN ISO 6946:1998 – Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenţă termică şi transmitanţă termică.
Metodă de calcul;
13. SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 – Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenţă termică şi transmitanţă
termică. Metodă de calcul;
14. SR EN ISO 7345:2002 – Izolaţie termică. Mărimi fizice şi definitii;
15. SR ISO 7730:1007 – Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea
condiţiilor de confort termic;
16. SR EN ISO 9251:2002 – Izolaţie termică. Condiţii de transfer de căldură şi proprietăţi ale materialelor.
Vocabular;
17. SR EN ISO 9288:2002 – Izolaţie termică. Transfer de căldură prin radiaţie. Mărimi fizice şi definiţii;
18. SR EN ISO 9346:1998 – Izolaţie termică. Transfer de masă. Mărimi fizice şi definiţii ;
19. SR EN ISO 10077-1 :2002 – Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor. Calculul transmitanţei
termice. Partea 1 : Metodă simplificată;
20. SR EN ISO 10077-2:2004 – Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor. Calculul transmitanţei
termice – Partea 2 : Metodă generală;
21. SR EN ISO 10211-1:1998 – Punţi termice în construcţii. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. Partea
1 : Metode generale de calcul;
22. SR EN ISO 10211-1:1998/AC :2003 – Punţi termice în construcţii. Fluxuri termice şi temperaturi
superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul;
23. SR EN ISO 10211-2 :2002 – Punţi termice în construcţii. Calculul fluxurilor termice şi temperaturilor
superficiale. Partea 2 : Punţi termice liniare;
24. SR EN ISO 10456 – Materiale şi produse pentru construcţii. Proceduri pentru determinarea valorilor
termice declarate şi de proiectare ;
25. SR EN ISO 12524 – Materiale şi produse pentru construcţii. Proprietăţi higrotermice. Valori de proiectare
tabelate;
26. SR EN 13363-1:2003 - Dispozitive de protecţie solară aplicată vitrajelor. Calculul factorului de transmisie
solară şi luminoasă. Partea 1: Metodă simplificată;
27. SR EN 13363-2:2006 - Dispozitive de protecţie solară aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie
solară şi luminoasă, Partea 2: Metodă detaliată de calcul;
28. SR EN ISO 13370 :2003 – Performanţa termică a clădirilor. Transferul termic prin sol. Metode de calcul;
29. SR EN 13788:2002 – Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de construcţie.
Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficilae critice şi condensului interior.
Metodă de calcul;
30. SR EN 13789: – Performanţa termică a clădirilor. Coeficient de pierderi de căldură prin transfer. Metodă de
calcul;
31. SR EN ISO 13790:2004 – Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru
încălzirea spaţiilor;
32. SR EN ISO 13791:2006 – Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi
în timpul verii, fără climatizare. Criterii generale şi proceduri de validare;
33. SR EN ISO 13792:2006 – Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi
în timpul verii, fără climatizare. Metode de calcul simplificate;
34. SR EN ISO 14683 :2004 – Punţi termice în clădiri. Transmitanţă termică liniară. Metode simplificate şi
valori aproximate.
35. SR EN ISO 15927-1 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor
climatice. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor meteorologice simple;
climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru încălzire şi răcire;
climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spaţiilor;
38. SR EN 27726:1996 – Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice;
39. SR 1907-1/1997 – Instalaţii de încălzire. Neceasarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul;
40. SR 1907-2/1997 – Instalaţii de încălzire. Neceasarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare de calcul;
41. SR 1907-3/1997 – Instalaţii de încălzire. Neceasarul de căldură de calcul. Determinarea necesarului de
căldură de calcul al serelor simplu vitrate;
42. SR 4839/1997 – Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile;
43. STAS 6648/2-82 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Parametri climatici exteriori.
44. STAS 6221-1989 – Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul natural al încăperilor –
Prescripţii de calcul
45. STAS 4908-1985 – Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume convenţionale.
46. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
47. Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisiri energiei
termice;
48. Legea nr. 211/2003 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit
multietajate;
49. Norme metodologice privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de
locuit multietajate-HG nr. 1070/2003;
50. Legea nr. 372/2005, privind performanţa energetică a clădirilor-REPUBLICATA;
51. MC001-2006/1/2/3/4/5/6-Metodologie de calcul a performanţei energetice a clădirilor conform Legea 372-
2005. Partea I-a ......VI-a. Auditul şi certificatul de performanţă energetică ale clădirii;
52. Teza de doctorat: Contributii privind optimizarea energetica a cladirilor individuale de locuit din Romania,
ing. Iancau M., Oradea 2013

Curs MASTER - DD - SEM - II - 2018-2019 COMPLETAT CU OG13 SI COMPLETARE LA C107 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs MASTER - DD - SEM - II - 2018-2019 COMPLETAT CU OG13 SI COMPLETARE LA C107 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MASTER:REABILITAREA CONSTRUCTIILOR/ CALCULUL PERFORMANŢELOR

TERMICE ŞI ENERGETICE ŞI CERTIFICAREA ENERGETICĂ A CONSTRUCŢIILOR

2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE 10

3. CERTIFICAREA TERMICA SI ENERGETICA AL CLADIRILOR 15

4. ETANSAREA LA AER - CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR 42

5.SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE ENERGETICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE 50

1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC

Un criteriu esential al confortului termic il reprezinta diferenta de temperatura dintre Ti si Tsi,

➢ zona V: -240C (orase caracteristice: Miercurea Ciuc, Odorhei, Sf. Gheorghe)

Zonarea climatica de iarna a ROMANIEI

Fig.2. Solutii de realizare a peretilor exteriori dupa 1985(<2000)

2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE

- au un pret de cost mai redus ;

Fig.3. Diagramele calitative de variatie T, pv si ps, in solutii clasice de alcatuire.

Fig.4. Diagramele calitative de variatie T, pv si p s, in solutia cu termoizolare la interior, fara

2.3. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare

2.4. Efectul barierei contra vaporilor

Bariera vapori Ti>Te-perioada rece a anului

Fig.6. Diagramele de variatie T, pv si ps-efectele barierei contra vaporilor

3. CERTIFICAREA TERMICA SI ENERGETICA AL CLADIRILOR

Procedeul tehnic de elaborare a auditului este cuprins in „METODOLOGIA DE CALCUL-MC

- condiţiile de iluminat natural,

Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori,  , al unui material este o mărime

3.5. Parametri de performanta ai anvelopei

Alţi parametri utilizaţi sunt:

în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale :

3.6.2. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la

evitarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care

Rezistenţa termică, necesară din considerente de confort higrotermic, se calculează, cu relaţia:

3.7. Temperaturi superficiale normate

3.8. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului

3.8.1. Parametri de climat interior

3.8.2. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi

Conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în funcţie de:

Coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale “r” ale tuturor elementelor de

− Σ(U i  A' ) Σ(U  p i )

calculează cu relaţia (O serie de valori aproximative U i se dau în tabele):

La fazele preliminare de proiectare, influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o

3.9. Influenta pozitiei in mediul construit asupra comportari cladirilor

3.9.1. Amplasamentul cladiri

Proiectul clădirii şi proiectul de amenajare peisageră sunt un răspuns la microclimatul local şi la

− în zonă preponderent antropizată – structură urbană istoric constituită;

• să se asigure optima luminare naturală a încăperilor şi câştigul de căldură necesar;

3.9.2. Orientarea clădirii în raport cu punctele cardinale şi faţă de vântul dominant

zona 2 (temperat - continentală)

Fig. 8. Orientarea clădirii în raport cu punctele cardinale

Fig.9.Soluţii utilizate în optimizarea luminării naturale a spaţiilor interioare

Optimizarea luminării naturală a spaţiilor interioare se poate realiza prin:

• configurarea spaţial – volumetrică şi strategia de proiectare privind controlul luminii care

luminii naturale să pătrundă în interiorul spaţiilor având şi efect în reducerea strălucirii şi a

Tehnologia computerizată avansată este un instrument pentru simularea mişcărilor aerului în

Fig.10 Plantaţiile - Efecte de umbrire şi de însorire

3.10.Evaluarea performanţelor energetice ale clădirilor

3.10.1.Investigarea preliminară a clădirilor.

3.10.2.Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit :

po = p1  p2  p3  p4  p5  p6  p7  p8  p9  p10  p11  p12

3.10.4. Determinarea performanţelor energetice şi a consumului anual de energie al clădirii

3.11.1. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza

3.11.2. Definirea clădirii de referinţă

A. Clădirea reală analizată, având caracteristicile determinate conform I.2. Se determină

B. Clădirea de referinţă aferentă clădirii analizate, caracterizată de utilizarea eficientă a căldurii,

Pe baza valorilor consumurilor specifice de energie determinate conform părţilor I şi II ale

B1, B2 - coeficienţi numerici determinaţi din MC001/4 în funcţie de cazul de încadrare a