Neacsa Ioana Roxana

SIC, anul 1

Modelarea procesului de decizie

Definirea problemelor si erori asociate; structurarea problemelor si modalitati de abordare

Ce este o decizie?

Hotarare luata in urma examinarii unei probleme, a unei situatii etc., solutie adoptata
(dintre mai multe posibile); rezolutie.

Decizia poate fi definita ca un proces rational de alegere a unei solutii, a unei linii de
actiune dintr-un numar oarecare de posibilitati, in scopul de a ajunge la un anumit rezultat.

Ce este un model?

Un model este o reprezentare matematica ce foloseste anumite variabile. Pentru a

rezolva probleme de decizie, acestea trebuie transformate in modele. Un model poate avea mai
multe solutii de rezolvare.

In general exista mai multe abordari a conceptului de decizie, dupa cum urmeaza:

 Hotararea luata ca urmare a examinarii unei probleme, situatii etc., solutia adoptata
(dintre mai multe posibilitati) (DEX, 1998)
 Alegeerea unei directii de actiuni (Simon, 1960)
 Alegerea unei strategii de actiune (Fishburn, 1964)
 O alegere conducand la un anume obiectiv dorit (Churchman, 1968)
 O forma specifica de angajare intr-o actiune (Minzberg, 1980)
 Elaborarea ad-hoc a mai multe strategii alternative, analiza strategiilor elaborate si a
celor deja formulate si alegerea unora din ele (Popescu, Gavanescu, Radulescu, 1983)
 Rezultatul unui tip particular de prelucrare a informatiilor, care consta in alegerea unui
plan de actiune (Bonczek, Holsapple, Whinston, 1984)
 Alegerea uneia dintr-un numar de alternative; cunostinte care indica o angajare intr-o
anumita directive de actiune (Holsapple, Whinston, 1966)
 O alocare a resurselor (Spradlin, 1997)
  Alegerea uneia dintre mai multe alternative: o afirmatie care arata angajarea intr-o
directive de actiune (Power, 2000)

Un lucru important este identificarea problemei si aprecierea situatiei, care impune

declansarea procesului decisional, in acest scop este necesar ca decidentul sa cunoasca la
timp aparitia factorilor ce influenteaza functionarea sistemului sau subsistemului,
determinandu-I abateri de la parametrii prestabiliti.

Procesul decizional implica:

 Existenta unei problem de rezolvat, adica formularea problemei

 Cai de actiune multiple
 Existenta unor scopuri (destinatii, rezultate)

Procesul rational de luare a deciziilor implica:

 Identificarea problemei
 Analiza problemei
 Generarea de solutii alternative
 Analiza consecintelor
 Luarea deciziei

Modalitati uzuale de luare a deciziei:

Situatia Metoda
Timpul este limitat, unii membri detin informatiile relevante Decizia minoritatii
si restul nu au informatia necesara si angajamentul unei
majoritati nu este necesar
Timpul este limitat, chestiuni nu atat de importante incat sa Decizia majoritatii
se impuna consens, angajamentul tuturor pentru
implementare nu este necesar
Situatii de rutina, cand timpul dat este limitat si restul Decizie individuala
membrilor grupului nu au informatia necesara
Grupul nu are un rol important in implementarea deciziei Decizia autoritatii
Grupul nu se poate reuni, timpul este limitat, membrii Media opiniilor individuale
grupului nu informatia necesara si angajamentul lor nu este
necesar pentru implementare
Pentru chestiuni majore si complexe care impun Decizia prin consens
angajamentul tuturor fata de decizia luata
 Caracteristici ale sistemului de suport decisional

Modele in luarea deciziilor

In cadrul proceselor de luare a deciziei, un loc important il ocupa structurarea

problemelor. In timp au fost dezvoltate o serie de modele cantitative care sunt folosite de catre
managerii din sectorul public din tarile occidentale in cadrul proceselor de luare a deciziei
pentru structurarea problemelor si care pot fi utilizate si in Romania pentru imbunatatirea
calitatii actului administrativ. Printre acestea putem mentiona:

 Modelul atributelor multiple (modelul multiatribut)

 Modelul alocarii resurselor
 Arborii de decizie

Modelul atributelor multiple

In teoria de luare a deciziilor, functia de utilitate a atributelor multiple este folosita

pentru reprezentarea preferintelor unui agent fata de anumite bunuri in conditii de certitudine
cu privire la rezultatele oricarei alegeri potentiale sau in conditii de incertitudine.
 O persoana trebuie sa ia o decizie dintre doua sau mai multe optiuni. Decizia e bazata pe
atributele optiunilor.

Cel mai simplu caz este atunci cand exista un singur atribut, de exemplu banii. Se asuma
ca se vor mai multi bani, de aceea problema in acest caz este usoara: se selecteaza optiunea din
care rezulta cei mai multi bani.

In realitate sunt mai multe atribute. In anumite conditii, preferintele unei persoane pot
fi reprezentate de o functie numerica.

Modelul alocarii resurselor

Un sistem adecvat de gestionare a resurselor sustine prioritatile strategice ale unei

organizatii si deciziile sale de portofoliu prin chestionarea prezumtiilor utilizate in zonele critice
de activitate si prin alocarea resurselor catre cea mai buna utilizare a lor.

Resurse necesare:

 Umane
 Material
 Informatice
 Timp
 Financiare
Arborii de decizie

Arborii decizionali sunt o metoda de asistare specifica managementului de proiect.

Luarea celei mai bune decizii este factorul cheie pentru succesul atingerii obiectivelor.

Alegerea celei mai bune solutii se simplifica cu ajutorul arborelui decisional. In plus,
aceasta fiind o tehnica standardizata in managementul de proiect, poate fi inteleasa mai usor
de catre persoanele interesate din cadrul proiectului (stakeholders). Mai mult, folosirea
metodei la scrierea proiectelor cu finantare externa se puncteaza la capitolul managementul
riscurilor, iar uneori este chiar obligatorie.

Pentru dezvoltarea unui arbore de decizie, se considera devizia care trebuie luata si se
reprezinta printr-un patrat, in partea stanga a unei reprezentari grafice. Din acest punct de start
se traseaza spre dreapta un numar de linii egal cu numarul alternativelor posibile pentru
stabilirea deciziei, precizandu-se alternative in dreptul fiecarei linii. Daca rezultatul parcurgerii
unei alternative este neclar, linia se finalizeaza cu un cerc, iar daca rezultatul reprezinta o alta
decizie care trebuie luata, linia se finalizeaza cu un alt patrat.
 Dezvoltarea arborelui de decizie

Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate studiaza modul in care variatia rezultatului unui proiect (output-
ul) poate fi atribuita, calitativ sau cantitativ, unor diverse variatii ale parametrilor de intrare
(input-ul). De asemenea, analiza de senzitivitate reprezinta punctul de plecare al analizei
riscurilor unui proiect si care trebuie luate in considerare de toate partile implicate, fie
beneficiari, finantatori sau chiar grupuri tinta.
 Analiza de senzitivitate se afla de obicei printre ultimele etape de evaluare a proiectelor
de investitii. Punctul de plecare in cadrul analizei consta in schimbarea unui singur factor la un
moment dat pentru a vedea efectele pe care acesta le produce asupra rezultatului, in conditiile
in care toti ceilalti factori raman fixate la valoarea centrala sau de baza. Astfel se poate observa
in ce masura dinamica anumior input-uri poate afecta rezultatul final al unui proiect.

In general analiza de senzitivitate raspunde la intrebare “ce s-ar intampla daca?” si este
folosita pentru investigarea viabilitatii programelor de investitii, simplificarea modelelor si,
totodata, poate fi definite ca un element de asigurare al calitatii inainte de finantarea si
demararea unui proiect.