Sunteți pe pagina 1din 9

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

TEMĂ-PROIECT:

ACHIZITIILE PUBLICE -

Izvoarele derivate ale dreptului European, transpuse in legislatia interna

STUDENTA: CUŢITARU (COŞULEANU) DIANA ANDREEA

An studiu: III (echivalare, conform Proces verbal nr. 649 din 06.08.2019)

Specializare: Administraţie publică- ID

Nr. matricol: 310440512RSL193034


Studiul de caz este o metodologie de cercetare care s-a folosit frecvent în
științele sociale; este o strategie de cercetare și o anchetă empirică care investighează
un fenomen în contextul său real.
Studiul de caz se bazează pe o investigație aprofundată a unui singur individ,
grup sau eveniment pentru a explora cauzele principiilor care stau la baza.
Studiul de caz, include dovezi cantitative, se bazează pe mai multe surse de
dovezi și beneficii din dezvoltarea anterioară a propozițiilor teoretice.
Studiile de caz sunt analiza persoanelor, grupurilor, evenimentelor, deciziilor,
perioadelor, politicilor, instituțiilor sau altor sisteme care sunt studiate holistic prin una sau
mai multe metode.

Achizițiile publice de servicii, bunuri (produse) și/ lucrări se realizează de catre o


instituție publică centrală sau locală, sau de către o structura din componența instituțiilor,
care au delegată calitatea de ordonator de credite.
Achizițiile publice se desfășoară la nivel european, pe baza Directivelor
Europene, care stabilesc „limbajul” comun al achizițiilor publice.
Scopul legislației în domeniu îl constituie asigurarea cadrului legal necesar
pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență
economică și socială.
Conform articolului 2, al. 2 din Legea achizițiilor publice nr. 98//2016, principiile
care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică sunt:
a) Nediscriminarea;
b) Tratamentul egal;
c) Recunoașterea reciproca;
d) Transparența;
e) Proporționalitatea;
f) Asumarea răspunderii.
Achiziţiile publice reprezintă suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a
priorităţilor, organizare, publicitate şi de proceduri, realizate în vederea derulării
procedurilor de atribuire de către instituţiile publice care sunt finanţate total sau parţial de
la bugetele publice (europene, naţionale, venituri proprii). Autoritatea contractanta are
obligaţia să se asigure că prin procesul de achiziţii publice se consumă efectiv, eficient,
în mod etic, echidistant şi transparent fondurile publice alocate autorităţii respective în
decursul unei perioade.
Comisia Europeana estimeaza dimensiunea acestui sector economic, respectiv
achizitiile publice, la 16,5% din PIB-ul UE. Armonizarea procedurilor de achiziții publice
la nivelul Uniunii Europene este un deziderat important al pieței comune europene.
Principiul transparenței, din legislația europeană, guvernează concurența între
firme prin utilizarea de proceduri de selecție transparente. De asemenea, legislația
europeană conține prevederi de acțiune coercitivă împotriva autorităților contractante
care nu-și îndeplinesc obligațiile.
Directivele europene (17/2004/CE și 18/2004/CE împreună cu directivele
1989/65/CEE și 92/13/CEE) sunt periodic revizuite în scopul simplificării cadrului legislativ
existente și pentru stimularea utilizării procedurilor electronice.
La nivel internațional, Achizițiile Publice sunt exceptate de la regulile de bază ale
Organizației Comerțului Internațional (WTO).
În scopul transparenței achizițiilor publice, s-a înființat o platforma comuna:
Sistemul Electronic de Achiziții Publice, unde fiecare produs, serviciu sau/si lucrare deține
un Cod Comun Internațional Privind Achizitiile de Produse si Servicii (Common
Procurement Vocabulary).
Folosirea codurilor CPV a devenit obligatorie la nivel european începând cu 16
decembrie 2003 prin intrarea în vigoare a Regulamentului CE nr. 2151/2003 când s-a
concluzionat că Statele membre au nevoie de un sistem de referinţă unic care să utilizeze
aceeaşi descriere a bunurilor, serviciilor şi lucrărilor în limbile oficiale ale Comunităţii,
precum şi acelaşi cod alfanumeric corespunzător care să permită astfel depăşirea
barierelor lingvistice la nivel comunitar.
Astfel, Vocabularul principal se bazează pe o structură arbore care cuprinde
coduri de până la 9 cifre (un cod de 8 cifre plus o cifră de verificare) asociată cu o
formulare care descrie tipul de livrări, lucrări sau servicii care fac obiectul contractului.
Fiecare din ultimele trei cifre oferă un grad mai mare de precizie în cadrul fiecărei
categorii. O a noua cifră servește la verificarea cifrelor anterioare.
Vocabularul suplimentar poate fi utilizat pentru a extinde descrierea subiectului
unui contract. Articolele sunt alcătuite dintr-un cod alfanumeric cu o formulare
corespunzătoare care permite adăugarea de detalii suplimentare cu privire la natura sau
destinația specifică a mărfurilor care urmează să fie achiziționate.
Autoritățile contractante ar trebui să încerce să găsească codul care se
potrivește achiziției preconizate cât mai exact posibil. Deși, în unele ocazii, autoritățile
contractante pot considera că trebuie să selecteze mai multe coduri, este important să
selecteze un singur cod pentru titlul anunțului de participare.
În cazul în care nivelul de precizie al CPV este insuficient, autoritățile
contractante ar trebui să se refere la diviziunea, grupul, clasa sau categoria care descriu
mai bine achiziția prevăzută - un cod mai general care poate fi recunoscut, deoarece are
mai multe zerouri.
În momentul de faţă, Vocabularul Comun al Achiziţiilor (CPV) desemnează
nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică, adoptat prin
Regulamentul nr. 2195/2002/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind
vocabularul comun al achiziţiilor publice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
asigurându-se totodată corespondenţa cu alte nomenclatoare existente.
Necesitatea utilizării pe scară comunitară a CPV-urilor de către toate autorităţile
contractante din statele membre derivă şi din recomandările Comisiei Europene cuprinse
în următoarele documente:
 96/527/EC – Recomandarea Comisiei Europene din 30 iulie 1996 privind
utilizarea CPV pentru descrierea obiectului contractelor de achiziţie publică.
Recomandarile acestui document sunt ca autorităţile contractante şi operatorii
economici să folosească codurile CPV şi să participe la permanentă revizuire şi
îmbunătăţire a acestora.
 COM (96) 583 Cartea Verde – Achiziţiile Publice în Uniunea Europeană:
Explorarea căii de urmat din 27 noiembrie 1996. În cuprinsul acestui document,
Comisia a solicitat punctul de vedere al tuturor părţilor implicate în procesul de
achiziţie publică (state membre, asociaţii private, instituţii publice) asupra
oportunităţii introducerii CPV-ului pe scară largă. Răspunsul celor consultaţi a fost
unul favorabil, prin prisma necesităţii simplificării procedurilor de publicitate
corespunzătoare achiziţiilor publice.
 COM (98) 143 Comunicarea Comisiei privind Achiziţiile Publice în Uniunea
Europeană din 11 martie 1998. Acesta a fost documentul care a creat premisele
folosirii pe scară largă de către autorităţile contractante a mijloacelor electronice
în procesul de asigurare a publicităţii procedurilor de achiziţii publice. Astfel,
Comisia a declarat că va asigura în continuare, fără costuri suplimentare,
publicarea anunţurilor care respectă cerinţele de formă prevăzute în cuprinsul
Directivelor, includ o referire la codurile CPV şi folosesc modele standard, în caz
contrar, toate costurile fiind suportate de autorităţile contractante din statele
membre.

Regulamentul CE nr. 2151/2003 a implementat o versiune revizuită a CPV ca un


sistem unic de clasificare pentru achiziţiile publice, a cărui punere în aplicare este
reglementată de directivele privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor
de achiziţii publice. De asemenea, au fost elaborate tabele de corespondenţă cu titlu
orientativ care să indice corespondenţa dintre CPV şi Clasificarea produselor aferente
activităţilor din cadrul Comunităţii Economice Europene (CPA), Clasificarea centrală a
produselor al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Nomenclatorul statistic al activităţilor
economice din Comunitatea Europeană (NACE Rev. 1) şi Nomenclatura combinată (NC).
De asemenea, s-a agreat asupra faptului că este posibil ca structura şi codurile CPV să
necesite adaptări sau chiar modificări periodice, în funcţie de evoluţia pieţelor şi de
nevoile utilizatorilor, în acest sens stabilindu-se o procedură corespunzătoare de revizuire
prin care propunerile formulate de toate părţile implicate în sistemul de achiziţii publice
sunt luate în considerare.
Legislația care guvernează achizițiile publice, Legea nr. 98/2016, HG 395/2016,
Legea 101/2016 are la baza transpunerea numeroaselor regulamente si directive în
legislația internă, chiar dacă regulamentul are caracter general şi obligatoriu cu privire la
întregul său cuprins şi se adresează în egală măsură tuturor statelor membre ale uniunii,
dar şi instituţiilor europene.
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L279/2019 au fost publicate
Regulamentele delegate (UE) nr. 2019/1827, nr. 2019/1828, nr. 2019/1829 și nr.
2019/1830 ale Comisiei Europene de modificare a Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE,
2014/25/UE si 2009/81/CE, ale Parlamentului European și ale Consiliului, privitor la
cuantumul noilor praguri valorice aplicabile în cadrul procedurilor de achiziție publică la
nivel național.

În data de 23 septembrie 2019, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul de


punere în aplicare (UE) 2019/1780 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea
anunțurilor în domeniul achizițiilor publice și de abrogare a Regulamentului de punere în
aplicare (UE) 2015/1986.
Prin introducerea noilor formulare standard electronice (“eForms”) se urmărește
eficientizarea procesului de achiziții publice, creșterea transparenței sistemului de
achiziții publice, precum și îmbunătățirea interacțiunii utilizatorilor cu sistemul electronic
de achiziții publice. În comparație cu formularele standard anterioare, eForms sunt
concepute astfel încât să fie într-o mare măsură completate automat de sistemele de
achiziții electronice, reducând semnificativ sarcina administrativă.
În vederea unei mai bune înțelegeri a procesului de implementare a formularelor
standard electronice, Comisia Europeană prin DG GROW – Direcția Generală pentru
Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri urmează să pună la dispoziția tuturor
părților interesate un pachet informativ care va include și un Manual de Implementare a
Politicii eForms.
Utilizarea noilor formulare standard electronice aferente anunțurilor în domeniul
achizițiilor publice publicate la nivel european va deveni obligatorie începând cu data de
14 noiembrie 2023.
În prezent documentatia de atribuire, cuprinde următoarele documente:
- Caietul de sarcini ce conține detalii tehnice cu privire la produsul/ serviciul/
lucrarea ce urmează a fi achiziționată;
- Strategia de contractare. Documentul care face parte din etapa de
planificare/pregătire a fiecărui proces de achiziție publică, prin intermediul căreia
autoritatea/entitatea contractantă își documentează deciziile pe care le ia înainte
de organizarea propriu-zisă a fiecărei proceduri de atribuire.
- Documentul Unic de Achiziție European (DUAE) reprezintă instrumentul care
facilitează participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire a
contractelor de achiziție publică/sectoriale și reduce sarcinile administrative pentru
autoritățile/entitățile contractante, fiind instituit la nivelul Uniunii Europene prin
Regulamentul C.E. nr. 7/2016.
- Fisa de date a achiziției conține informațiile specifice referitoare la aplicarea
concretă a procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică, care sunt
destinate potențialilor ofertanți interesați să participe la procedura aplicată pentru
atribuirea contractului de furnizare:
 datele de contact și informații despre autoritatea contractantă;
 detalii despre activitatea desfașurată;
 obiectul și informații despre contract;
 cod CPV etc.;
 informații juridice, economice, financiare și tehnice;
 condiții de participare;
 procedura de atribuire;
 criterii de atribuire și evaluare;
 informații administrative;
 prezentarea ofertei;
 alte informații suplimentare;
 căi de atac;
 date despre Consiliul Național de Solutionare a Contestațiilor;
 anexe.
- Declarația funcțiilor de decizie. Autoritatea contractantă are obligația de a
completa în platforma SEAP, înainte de publicarea documentației de atribuire, o
declarație ce va conține datele de identificare ale persoanelor ce dețin funcții de
decizie în cadrul autorității contractante. Acest document nu are caracter de
document public. Prin persoană cu funcție de decizie se înțelege:
 conducătorul autorității contractante,
 membrii organelor decizionale ale autorității contractante ce au legătură cu
procedura de atribuire,
 orice persoană din cadrul autorității contractante ce poate influența
conținutul documentației de atribuire,
 orice persoană din cadrul autorității contractante ce poate influența
procedura de atribuire.
- Modelul de contract si Formulare ce urmeaza a fi completate de operatorii
economici care vor dori să participe la procedura, devenind astfel ofertanți.
În prezent documentațiile se completează manual de către achizitori (Fișa de
date, Caietul de sarcini, Strategia de contractare și Anunțul/ Invitația de participare), din
această cauză Agenția Națională pentru Achiziții Publice, în calitate de instituție cu
autoritate de control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul
achizițiilor publice, precum și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții
publice, resping documentațiile ex-ante (control privind aspectele de calitate şi aspectele
de regularitate, aşa cum sunt definite de prezenta ordonanţă de urgenţă, efectuat la
solicitarea autorităţii contractante) in mod continuu.
Odata cu introducerea formularelor standard electronice, interpretarea eronata
a prevederilor legislative, ale autoritatilor sau a verificatorilor ANAP, se va dispersa,
rezultand un flux mai sporit de documentatii aprobate și implicit o comunicare mai facila
între autorități și operatorii economici.

În concluzie, Directivele trebuiesc transpuse într-un termen imediat in legislația


internă, în cazul nerespectării acestei obligaţii, directivele urmând să aibă un efect direct
asupra dreptului intern, persoanele private vătămate de neimplementarea acestora în
dreptul intern având dreptul să se prevaleze de dispoziţiile directivelor, care trebuie să fie
clare şi precise.
Modificarea periodică a pragurilor pune accent pe necesitatea de a nu îngreuna
nejustificat (prin prisma costurilor şi a termenelor) procedurile de atribuire a contractelor.