Areale Protejate Caras Severin

AREALE PROTEJATE DIN JUDEŢUL CARAŞ - SEVERIN
AREALELE PROTEJATE
DIN JUDEŢUL CARAŞ - SEVERIN
Coordonator Bogdan Bădescu

Autori Claudiu Balaş
Iosif Morac
Ovidiu Balea
Mihail Suru
Ioan Heinz
Traducere Ilie Georgiu
Grafică Bogdan Bădescu
Foto Mihail Suru
Adrian Iurkiewicz
Tehnoredactare Nicoleta Bădescu
Claudiu Balaş
Mulţumim colegilor din A.S.E.R. pentru sprijinul acordat. O menţiune specială pentru
Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, Direcţia Silvică Caraş-Severin,
Ocolul Silvic Reşiţa şi Ocoalele silvice Băile Herculane, Moldova Nouă, Oraviţa,
Bozovici.
Mulţumiri speciale domnilor: Ilie Chincea, Gheorghe Pitulan, Simion Ţeicu (A.P.M.
C.S.), Ion Chisăliţă, Mihail Stepănescu, Sabin Nicolescu, Gheorghe Bălan, Nicu
Maidan (Romsilva C.S.), Adrian Iurkiewicz (Prospecţiuni S.A.), Ştefan Negrea
(I.S.E.R.B.), Camelia Danciu (Case S.A.), Rusalin Fîc (D.J.T.S. C.S.).
Publicaţie editată de Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa , 1998

Proiect cofinanţat de Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Caraş - Severin
Realizat cu sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş - Severin, Romsilva Caraş - Severin
1
Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa
Istoric
În toamna anului 1961 trei membrii ai secţiei de
Turism a C.S.M. Reşiţa intră pentru prima dată în
Avenul din Poiana Gropii. În acelaşi an ia naştere
Grupul Speo Reşiţa care, mai târziu, se transformă în
Clubul de Speologie Exploratorii Reşiţa. În 1991
dobândeşte personalitate juridică, devenind Asociaţia
Speologică Exploratorii Reşiţa. În decursul timpului
înfiinţează filiale la Băile Herculane, Timişoara,
Anina, primele două devenind ulterior autonome.
Scop
Desfăşurarea activităţilor în domeniile: protecţia
mediului, cercetare, educaţie, artă, sănătate, servicii
sociale, voluntariat, cooperare internaţională.
Organizaţia este neguvernamentală, nonprofit,
apolitică.
Zona de activitate
România, judeţul Caraş – Severin; Germania.
Filiale / Grupe de lucru

România (Anina), Germania, Canada.
Servicii
Protecţia permanentă a cavităţilor speologice importante; ecologizarea arealelor protejate, a parcurilor;
baze de date; cercetare în domeniile: carstologie, hidrogeologie; instruirea voluntarilor în domeniile:
speologie, protecţia mediului, foto; realizarea de materiale documentare; organizarea de congrese,
simpozioane, forumuri.
Beneficiari
Tineri, elevi, cercetători, administraţia publică, membrii asociaţiei din ţară şi din străinătate.
Activităţi
Cercetarea carstului din Caraş-Severin (peste 1200 cavităţi cercetate), acţiuni de protecţie şi igienizare
(protecţia permanentă a 8 peşteri în rezervaţia Cheile Caraşului, ecologizarea a peste 25 de obiective
situate în 2 parcuri naţionale şi un parc natural), baze de date (carst, mediu, O.N.G.-uri), expoziţii
tematice, realizare publicaţii în diverse domenii, foaie informativă, acţiuni educative, instruirea
voluntarilor în cadrul a peste 35 de tabere de ecologie sau cercetare, două Congrese Naţionale de
Speologie (Crivaia 1977, Băile Herculane 1996), Forumul Judeţean al Organizaţiilor Neguvernamentale
din Caraş-Severin (Reşiţa 1998).
Telefon 055/222100 Fax 055/225256 E-mail aser_ro@hotmail.com

Pagina web http://www.exploratorii.ro
2
PREFAŢĂ
Întotdeauna, apariţia unei cărţi este un moment memorabil care încununează efortul autorilor de a
completa sau a dezvolta imaginea culturală, spirituală şi ştiinţifică a planului problematic abordat.
Totodată, reprezintă momentul în care lucrarea închegată porneşte pe propriul drum şi în propria viaţă,
similar cu momentul oricărei naşteri. Lucrarea ,,Arealele protejate din judeţul Caraş – Severin“
constituie o asemenea experienţă, trebuie să recunosc, îndelung aşteptată de către toţi cei care, într-o
formă sau alta, se interesează de valorificarea oportunităţilor deosebite pe care cadrul natural din această
parte de ţară le oferă ca suport dezvoltării pe termen mediu şi lung, modalitate tot mai intens formulată
ca dezvoltare durabilă.
Judeţul Caraş Severin, al treilea ca mărime din România, se situează pe locul întâi în ceea ce priveşte
valorile cadrului natural şi ponderea de parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii naturale şi
monumente ale naturii, în mod sintetic, areale protejate. Potenţialul de protecţie are în continuare resurse
şi se aşteaptă cercetări viitoare de fundamentare şi decizie în acest sens.
Lucrarea reprezintă un instrument deosebit de preţios, care a reuşit să reunească în mod atractiv,
competent şi eficient toate informaţiile esenţiale asupra celor aproape şaptezeci de formaţiuni teritoriale
supuse protecţiei şi asupra celor câteva sute de obiective protejate.
Prin formă şi conţinut, textul devine captivant la o lecturare ca atare, dar şi un ghid de specialitate asupra
căruia vei reveni ori de câte ori vei căuta informaţia ştiinţifică, constituind, iată, de acum, cea mai
completă bază de date specializată.
În finalul acestei scurte prezentări nu pot decât să îmi exprim adânca mulţumire şi recunoştinţă pentru
membrii Asociaţiei Speologice Exploratorii Reşiţa, care au hotărât să facă acest demers ştiinţific şi
bineînţeles, în aceeaşi măsură pentru Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Caraş Severin care,
înţelegând importanţa temei, a susţinut financiar iniţiativa.
Nu în ultimul rând, remarc colaborarea fără rezerve a unor instituţii şi specialişti ai judeţului, consemnaţi
în lucrare dovedind prin aceasta capacitatea de abordare şi soluţionare în plan teritorial a problemelor de
interes general ca cea prezentată în lucrarea de faţă.
Ilie Chincea
Director A.P.M. C-S
3
CUPRINS
ASOCIAŢIA SPEOLOGICĂ EXPLORATORII REŞIŢA 2
PREFAŢĂ 3
CUPRINS 4
JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN 6
PARCUL NAŢIONAL SEMENIC - CHEILE CARAŞULUI 11
Rezervaţia Cheile Caraşului 14
Rezervaţia Buhui – Mărghitaş 15
Rezervaţia Izvoarele Caraşului 16
Rezervaţia Cheile Gârliştei 17
Rezervaţia Izvoarele Nerei 18
Rezervaţia Bârzăviţa 19
Rezervaţia Groposu 20
Rezervaţia Peştera Buhui 21
Rezervaţia Peştera Comarnic 22
Rezervaţia Peştera Popovăţ 23
Peştera Exploratorii* 24
Peştera Răsuflătoarei* 25
Peştera 2 Mai* 26
Peştera Ramonei* 27
Avenul Bizonului* 28
Avenul dintre Brânduşe* 29
Peştera Frumoasă* 30
Peştera Speo Sport* 31
PARCUL NAŢIONAL CHEILE NEREI – BEUŞNIŢA 32
Rezervaţia Cheile Nerei - Beuşniţa 35
Rezervaţia Valea Ciclovei - Ilidia 36
Rezervaţia Cheile Şuşarei 37
Rezervaţia Bigăr 38
Rezervaţia Lisovacea 39
Rezervaţia Dugin 40
Peştera Întunecoasă din Poiana Roşchii* 41
PARCUL NAŢIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEI 42
Rezervaţia Coronini - Bedina 44
Rezervaţia Domogled 45
Rezervaţia Iauna – Craiova 46
Rezervaţia Belareca 47
Rezervaţia Iardăşiţa 48
Rezervaţia Peştera lui Ion Bârzoni 49
Peştera lui Adam* 50
PARCUL NATURAL PORŢILE DE FIER 51
4
Rezervaţia Valea Mare 54

Rezervaţia Baziaş 55
Rezervaţia Balta Nera – Dunăre 56
Rezervaţia Râpa cu Lăstuni 57
Valea Berzasca* 58
Cheile Sirinei* 59
Feţele Dunării* 60
Ostrovul Moldova Nouă* 61
Ostrovul Kalinovăţ* 62
Peştera cu Apa din Valea Polevii* 63
AREALE PROTEJATE NEINCLUSE ÎN PARCURILE NAŢIONALE 64
Rezervaţia Cheile Rudăriei 66
Rezervaţia Cheile Globului 67
Rezervaţia Punctul Cuptor Brădisorul de Jos 68
Rezervaţia Pădurea Dognecea 69
Rezervaţia Pădurea Berzovia 70
Rezervaţia Pădurea Parc Ezerisel 71
Rezervaţia Pădurea de Molid pe Turba Sucu – Olteană 72
Rezervaţia Fânetele cu Narcise Zerveşti 73
Rezervaţia Ogaşul Slătinic 74
Rezervaţia Valea Greaţca 75
Rezervaţia Ravena Crouri 76
Rezervaţia Râpa Neagră 77
Rezervaţia Dealul Petrolea – Cuptoare 78
Rezervaţia Sfinxul Bănăţean 79
Rezervaţia Punctul Fosilifer Delineşti 80
Rezervaţia Punctul Fosilifer Zorlenţu Mare 81
Rezervaţia Punctul Fosilifer Petroşniţa 82
Rezervaţia Punctul Fosilifer Ezeriş 83
Rezervaţia Punctul Fosilifer Târnova 84
Rezervaţia Punctul Fosilifer Valeapai 85
Rezervaţia Punctul Fosilifer Globu Craiovei 86
Rezervaţia Punctul Fosilifer Apadia 87
Rezervaţia Punctul Fosilifer Tirol 88
Rezervaţia Punctul Fosilifer Soceni 89
MONUMENTE ALE NATURII 90
Fauna 90
Flora 91
Arbori Seculari 93
Izvoare Termominerale 94
BIBLIOGRAFIE 96
ABREVIERI 97
* Areale protejate propuse.
5
Judeţul Caraş-Severin
Judeţul Caraş Severin este al III-lea judeţ ca mărime din ţară, cu o suprafaţa de 8514 km2 (din care
14,6% arii protejate). Este situat în partea de sud-vest a României, între urmatoarele limite extreme: în
nord, Valea Rusca (lat. nordică 450, 40’10” şi long. estică 22026’15”); în sud, Dealul Capriva (lat.
nordică 440 35’20” şi long. estică
2909’10”); în vest, limita extremă
este la nord-vest de localitatea Iam PONDEREA ARIILOR
(lat. nordică 4501’10” şi long. estică PROTEJATE ÎN
21021’40”); în est, Vârful Scărişoara
0
(lat. nordică 45 25’00” şi long.
CARAS - SEVERIN
estică 22043’30”). Localităţile
extreme sunt: în nord, Ruschiţa; în judet
sud, Cozla; în vest, Socol; în est, 85,3%
Bucova.
Relieful este de o mare varietate,

predominând munţii (65,5%), zone
depresiuni (17%), dealuri (11%) şi tampon
câmpii colinare (6,4%). Pe teritoriul 11,5%
judeţului sunt 11 unităţi montane: rezervatii
Munţii Semenic (1446,9 m alt.),
3,1%
Munţii Aninei (1159,7 m alt.),
Munţii Locvei (735,2 m alt.), Munţii
Almăjului (1224,1 m alt.), Munţii
Poiana Ruscă (în judeţ, Vârfu Pedesu 1374,0 m alt.), Muntele Mic (1801,6 m alt.), Munţii Ţarcu (2189,9
m alt.), Munţii Godeanu (2229,0 m alt.), Munţii Cernei (1928,4 m alt.), Munţii Mehedinţi (în judeţ,
Vârful Colţul Pietrii 1227,8 m alt.), Munţii Dognecei (616,9 m alt.).
Geologie. Structura geologică are la bază importanta încălecare a Pânzei Getice peste Autohtonul
Danubian, iar la vest Unitatea Supragetică. Unitatea Getică este alcătuită dintr-un fundament cristalin
străpuns de intruziuni granitice şi acoperit de o cuvertură sedimentară. La est de linia Rudăria, Unitatea
Danubiană constă de asemenea dintr-un fundament cristalin ce include câteva serii metamorfice
străpunse de corpuri de granite acoperite de pachetul carbonatic. Principalele zone carstice sunt:
Sinclinoriul Reşiţa – Moldova Nouă, Sviniţa – Svinecea Mare, Cazanele Dunării, Sinclinalul Cerna,
Sinclinalul Ezeriş – Calina. Peste aceste zone carstice se suprapun cele patru parcuri nationale din judet.
Reţeaua hidrografică este compusă din reţeaua de ape de suprafaţă, ape subterane şi lacuri.
Apele de suprafaţă cuprind o parte importantă din bazinele râurilor Timiş (87 km şi un bazin de 5248
km2), Caraş (76 km şi un bazin de 1118 km2), Nera (131 km şi un bazin de 1360 km2) şi Cerna (84 km
cu un bazin de 892 km2), ce izvorăsc în judetul Caraş - Severin. Dunarea mărgineşte la sud judeţul pe o
lungime de 80 km. Afluenţii pe care îi primeşte sunt râuri scurte cu debite bogate (Radimna, Boşneag,
Liborajdea, Sicheviţa).
Apele subterane sunt favorizate de mari suprafeţe calcaroase care au generat drenaje cu consecinţe în
dezorganizarea reţelei hidrografice de suprafaţă ce a condus la apariţia unor sisteme carstice importante.
6
Au fost puse în evidenţa peste 50 de trasee subterane în medie de 2 km, distanţa maximă fiind de 7 km în
Munţii Aninei şi peste 15 km în Munţii Mehedinţi. În Rezervaţia Cheile Caraşului există izvoare
atermale cu temperaturi de până la 19oC, iar la Herculane izvoare termale cu temperaturi cuprinse între
17o şi 62oC.
Lacurile naturale sunt rare, situate în carst: Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa (Lacul Dracului cu o
suprafaţa de 700 m2 şi un volum de 3197 m3, Lacul Ochiul Beului cu o suprafaţă de 284 m2 şi un volum
de 313 m3). Lacuri crio-nivale: Baia Vulturilor, în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului şi câteva
lacuri glaciare de mici dimensiuni în Munţii Ţarcu - Godeanu (Tăurile Pietrei, Iezerul Tare). Lacuri
antropice: Lacul Mare, Lacul cu Nuferi de la Dognecea, Lacul Marghitaş de la Anina, Lacul Trei Ape de
la Garâna, Lacul Gozna de la Văliug, Lacul Breazova şi Lacul Secu de la Reşiţa.
Clima. Datorită situării sale, judeţul se află într-un climat temperat-continental moderat, cu nuanţe
submediteraneene. Acest climat se caracterizează prin circulaţia maselor de aer atlantic şi mediteranean,
astfel că regimul termic are un caracter moderat, cu primăveri timpurii şi toamne lungi, veri secetoase şi
ierni cu temperaturi destul de ridicate cu diferenţe ale valorilor în funcţie de altitudine, de 10oC. Pe
Ţarcu se remarcă o frecvenţă ridicată, predominând vânturile de nord, nord-est, sud-est; pe platforma
Semenic, vânturile de sud, sud-est şi nord, nord-vest. În zona Dunării, direcţia dominantă este din partea
vestică şi estică. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii din zona montană sunt în Munţii Ţarcu (1242,5
mm), cele mai reduse fiind de 700 mm în zona de câmpie.
Vegetaţia, flora.
Peste 50% din suprafaţa judeţului este împădurită. Vegetaţia este influenţată de litologie şi relief, fiind
etajată după urmatoarele zone:
• Zona stepei şi silvostepei
În Câmpia Gătaiei şi în golful de câmpie drenat de apele Caraşului şi Nerei se întâlnesc pajişti de Festura
sucata, Festura rubra, Festura valltesiaca. Cresc arbori în luncile râurilor, cum ar fi: plopi (Plopus alba),
sălci (Salix alba, Salix trianorla), ulmi (Ulmus campestre). Văile şi depresiunile oferă condiţii pentru fag
(Fagus silvatica). În Cheile Caraşului se pot întâlni: scumpia (Cortinus coggygnia), dârmozul (Viburnum
lantana), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris).
• Zona pădurilor
• Etajul guercineelor: este alcătuit din cer, garniţă, tei, stejar pufos (pe dealurile vestice).
• Etajul fagului: principala specie pe care o întalnim este fagul, care determină aspectul
general al pădurilor din Munţii Banatului. Acesta se întinde de la 52 m până la 1453 m pe o
altitudine largă. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte (Ulmus montana), paltinul
(Acer pseudoplatanus), iar în partea superioară se amestecă cu bradul (Abies alba) şi
molidul (Picea esalsa).
• Zona alpină
• Etajul subalpin: între 1700-1800 m, predomină pajiştile de iarba câmpului (Agrostis tenuis),
paiul roşu (Festuca rubra), ţepoşica (Nordus stricta), firuţa (Poa violacea). Se întâlnesc şi
plante cu flori viu colorate: garofiţa de munte (Dianthus), sminolarul (Rhododendron
kotschy), ienupărul (Juniperus sibinica).
• Etajul alpin: pajişti de iarba vântului (Agrostis rupestris), paruşca (Festuca supina), coarna
(Carex curvula).
Fauna. Specifice zonei pădurilor sunt: lupul, şoarecele gulerat, veveriţa, pârşul, jderul de pădure,
mistreţul, căprioara, iepurele, reptile (vipera cu corn, pe Cheile Nerei, Cheile Minişului; şarpele lui
Esculap, pe Valea Cernei), scorpionul (Euscorpio carpathicus), păsări ( cocosul de munte, ierunca,
privighetoarea, mierla, cucul, sturzul). În jurul Băilor Herculane se întâlnesc peste 1600 de specii de
lepidoptere. Reţeaua de ape este bogată şi variată, cuprinzând diverse specii de peşti cum ar fi:
păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu (Salmo irioleus), zlovoaca (Cottus gobio) în
zonele de munte, iar la câmpie cleanul (Leucisus cephalus), mreana (Banbus banbus), iar în Dunăre
nisetrul, păstruga, morunul.
7
Protecţia mediului. Datorită reliefului, morfologiei, geologiei, florei şi faunei, pe teritoriul judeţului
Caraş – Severin s-a impus necesitatea protejării unor areale de excepţie prin înfiinţarea a 3 parcuri
naţionale, 1 parc natural, 50 rezervaţii, precum şi propunerea în prezent a noi obiective. Din cele 50
rezervaţii, 17 rezervaţii se situează pe roci calcaroase, reprezentând 53,7% din suprafaţa totală protejată
la care se mai adaugă cei 13.871,0 m galerii de peşteră.
Ponderea tipurilor arealelor protejate in

Caras - Severin
speologice mixte forestiere

8% 38% 18%
paleontologice geoloice botanice

20% 10% 6%
Parcuri
Arealul protejat Nr. Sup. (ha) Sup. (ha) Sup. (ha)
Rezervaţi Rezervaţii integrale Zona Tampon Totală
Parcul Naţional 10 14.420,8 21.944,0 36.364,8
Semenic – Cheile Caraşului
Parcul Naţional 6 5.663,2 22.634,7 28.297,9
Cheile Nerei – Beuşniţa
Parcul Naţional 6 9.960,0 11.962,7 21.922,7
Domogled – Valea Cernei
Parcul Natural Porţile de 4 1.364,9 58.635,1 ~ 60.000.0
Fier
TOTAL 26 31.408,9 115.176,5 146.585,4
Rezervaţii integrale
Tip Număr Suprafaţă ha (m)
Rezervaţii mixte 19 19.323,5
Rezervaţii forestiere 9 12.424,5
Rezervaţii botanice 3 689,0
Rezervaţii geologice 5 26,5
Rezervaţii paleontologice 10 19,9
Rezervaţii speologice 4 (13,871,0)
TOTAL 50 32.483,4
(13,871,0)
8
Arealele au fost declarate

începând din anul 1932 DINAMICA DECLARARII ARIILOR
(Rezervaţia Domogled), 1954,
1955, 1973, 1982, 1990, PROTEJATE IN CARAS - SEVERIN
1994, până în prezent. Actele
de constituire a arealelor sunt:
Jurnalul Consiliului de 53
Miniştrii, Hotărârea confirmare
Consiliului de Miniştri, 60 42
Decizia Consiliului Popular
Judeţean, Decret Prezidenţial, 40
NUMAR
Ordinul Ministerului
Mediului şi reconfirmate prin 1 1 1 2 2 1 3 1
20
Hotărârea Consiliului
Judeţean Caraş-Severin. 0
Administrarea arealelor revine
1932
1943
1954
1955
1973
1975
1982
1990
1994
1998
în proporţie de 98,1% la
Romsilva (11 ocoale silvice) ANUL
şi 1,9% celor 22 consilii
locale. Romsilva
administrează în majoritate
rezervaţiile mixte şi forestiere
precum şi o parte din cele botanice la care se adaugă integral zonele tampon ale parcurilor naţionale şi
naturale. Consiliile locale administrează exclusiv rezervaţiile paleontologice, geologice, speologice si
majoritatea rezervaţiilor botanice.
Trebuie amintită aici şi contribuţia
substanţială a Organizaţiei Neguvernamentale
Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa în
Suprafata administrata de
asigurarea protecţiei şi conservarea Romsilva si Consiliile Locale
rezervaţiilor speologice declarate precum şi a
altor obiective de importanţă deosebită, însă
nedeclarate până în prezent. Pe lângă 31872,5
instituţiile statului (Agenţia pentru Protecţia 40000,00
Mediului, Direcţia Silvică) s-au mai implicat
ONG-urile: Fundaţia Pact pentru Dezvoltare 30000,00
Durabilă, Asociaţia Speologică Speocaraş, 20000,00 610,90
Asociaţia Temerarii, Club Montan Scorilo, 10000,00
Asociaţia Prietenii Munţilor, Clubul Turistic 0,00
Banatia. ha.
Pentru conservarea naturii la nivel european, Romsilva
zona sudică a judeţului a fost inclusă în C. L.
sistemul european de arii protejate ca Parc
Transfrontalier Iugoslavia – România. Partea
română a fost declarată ca arie protejată
(Parcul Natural Porţile de Fier) prin ordinul
ministrului.
Protecţia efectivă este asigurată de personalul silvic din teritoriu, însă nu are efectul scontat, în schimb
arealele aflate în administrarea consiliilor locale sunt practic fără pază, deci expuse unor riscuri maxime.
9
Dacă Romsilva a instalat numeroase plăcuţe avertizoare, a delimitat perimetre precum şi iniţierea altor
acţiuni, consiliile locale până în prezent nu au făcut nimic în acest sens.
În prezent, problema majoră o constituie lipsa legislaţiei, a unei administraţii exclusive a Parcurilor
Naţionale care să asigure managementul necesar pentru protejarea, conservarea, cercetarea şi exploatarea
turistică aşa cum există în toate ţările dezvoltate. Atâta timp cât aceste cerinţe nu sunt îndeplinite,
arealele protejate vor exista mai mult teoretic.
10
Fig. 1. Delimitarea Parcurilor Naturale în cadrul judeţului Caraş – Severin: 1. PN Semenic –

Cheile Caraşului; 2. PN Cheile Nerei – Beuşniţa; 3. PN Domogled – Valea Cernei; 4. PN Porţile de Fier.
Parcul naţional Semenic-Cheile

Caraşului
Aşezare geografică NUMARUL REZERVATIILOR

Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului
este situat în partea centrală a judeţului
Caraş-Severin, ocupând o suprafaţă de
36.364,8 ha ce include 10 rezervaţii
declarate (14.420,8 ha) şi 8 rezervaţii speologice propuse 8
propuse.
Limite speologice 3
Limita nordică a parcului urmareşte Valea
Bârzavei până în dreptul Rezervaţiei forestiere 3
Groposu. Limita estică merge înspre Vf.
Nemanul Mare (1122 m), după care coteşte mixte 4
înspre nord-est, continuându-se din nou pe
Valea Bârzavei. Din localitatea Văliug 0 2 4 6 8
limita merge paralel cu şoseaua DJ 582
până în dreptul lacului de acumulare Trei
Ape.
Limita sudică trece peste vârfurile Flamânda (1008,8 m), Cracul Lung (1244,1m), Poiana Rusului
(1023,0 m), ajungând în extremitatea sudică pe Dealul Trei Movile (926,9 m).
Limita estică porneşte de la lacul de acumulare Trei Ape, trecând peste Vârfurile Tâlva (1176,5 m),
Poiana Radcoasa (1228,6 m), Flamânda (1008,8 m).
Limita vestică porneşte de la marginea sudica a oraşului Reşiţa, urmărind cumpăna de ape marcată de
Dealul Ponor (808,3 m), trece pe lângă satul Iabalcea până pe Dealul Pasac (592,3 m). De aici
traversează Rezervaţia Cheile Caraşului (a cărei limită vestică este la Caraşova), trecând peste Dealul
Zabal (561,3 m), Vârful Cioaca Vachina (540,0 m), Dealul Budineac (596,3 m), Dealul Golaş (495,10 m
-traversează Rezervaţia Cheile Gârliştei a cărei limită vestică este la capătul aval al cheilor), Dealul
Moghila (680,8 m), traversează din nou pe malul drept al Gârliştei trecând peste dealurile Tâlva Lupului
(691,6 m), Colonovăţul Mic (778,6 m), Dealul Colonovăţ (817,4 m), Dealul Frumos (832,2 m), Dealul
Trei Movile (926,9 m).
11
Obiective existente:
Nr Denumirea Localizare Tipul Sup. ha Administrator
1 Rezervaţia Cheile Caraşului Caraşova Mixtă 3028,3 Romsilva
2 Rezervaţia Buhui-Mărghitaş Anina Mixtă 979,0 Romsilva
3 Rezervaţia Izvoarele Caraşului Anina Mixtă 578,0 Romsilva
4 Rezervaţia Cheile Gârliştei Anina, Goruia Mixtă 517,0 Romsilva
5 Rezervaţia IzvoareleNerei Prigor Forestieră 5028,0 Romsilva
6 Rezervaţia Bârzăviţa Văliug Forestieră 3406,9 Romsilva
7 Rezervaţia Groposu Reşiţa Forestieră 883,6 Romsilva
8 Rezervaţia Peştera Buhui Anina Speologică 6.547,0m C. L. Anina
9 Rezervaţia Peştera Comarnic Caraşova Speologică 6.201,0m C. L. Caraşova
10 Rezervaţia Peştera Popovăt Caraşova Speologică 1.121,0m C. L. Caraşova
Obiective propuse:
Nr Denumirea Localizare Tipul Lungime Administrator
1 Rezervaţia Peştera Exploratorii Caraşova Speologică 5.172,0m A.S.Exploratorii
2 Rezervaţia Peştera Răsuflătoare Caraşova Speologică 740,0m A.S.Exploratorii
3 Rezervaţia Peştera 2 Mai Caraşova Speologică 700,0m A.S.Exploratorii
4 Rezervaţia Peştera Ramonei Caraşova Speologică 534,0m A.S.Exploratorii
5 Rezervaţia Avenul Bizonului Cuptoare Speologică 444,7m A.S.Exploratorii
6 Rezervaţia Avenul dintre Caraşova Speologică 288,0m A.S.Exploratorii
Brânduşe
7 Rezervaţia Peştera Frumoasă Caraşova Speologică 141,0m A.S.Exploratorii
8 Rezervaţia Peştera SpeoSport 77 Caraşova Speologică 80,0m A.S.Exploratorii
Morfologie
Munţii Aninei, în zona parcului, au principalele vârfuri: Dealul Ponor (808 m), Culmea Certej (955,3 m),
Dl. Socolovăţ (783,2 m), Dl. Ravniştea Mare (753,9 m), Dl. La Mese (823,5 m), Dl. Moghila (680,8 m)
şi care coboară până la 200 m altitudine. În toată regiunea, intensa carstificare a creat fenomene exo şi
endocarstice importante: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Valea Sodol, Piatra Albă; platouri cu
lapiezuri şi doline la Iabalcea, Ravniştea, Cârneala; marile văi de doline de la Sodol, dornele de la P.
Ţolosu, dolina de prăbuşire de la P. de după Cârşă, numeroase cascade, izbucuri, ponoare, peste 600 de
peşteri şi avene.
Munţii Semenic reprezintă unitatea montană bine individualizată ce constituie centrul orohidrografic al
Banatului, izvorând de aici râurile: Timiş, Bârzava, Nera si Mehadica. Principalele înălţimi sunt: Vf.
Gozna (1446,9 m), Vf. Semenicului (1446,4 m), Cracul Lung (1244,1m), care formează platoul Semenic,
dinspre care coboară culmi netede şi văi cu pantă medie sau uneori văi adâncite de torente. Formaţiunile
geologice sunt constituite din roci metamorfice (şişturi cristaline), magmatice (granitoide) şi sedimentare
(argile, marne, conglomerate).
Endocarstul
Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului ocupă zona nordică a sinclinoriului Reşiţa - Moldova Nouă,
cea mai întinsă zonă calcaroasă din ţară. Gradul de dezvoltare a golurilor carstice este avansat,
înregistrându-se densitatea cea mai mare de deschideri carstice: 6,8/ km2 în anumite perimetre.
Principalele sisteme carstice sunt: Avenul din Poiana Gropii (-236,0 m), Peştera de la Ponorul Dragoina
(257,8 m), Peştera Gaura Turcului (1603,8 m), Avenul Raicovacea (-15,0 m), Peştera de după Cârşă
(1300,0 m), Avenul Albastru (-50,0m), Peştera Buhui, Peştera Cârneala (162,0 m), Izbucul Caraşului,
Peştera Vidra (521,0 m), Peştera cu Apă, Ponorul Romanovăţ, Peştera Ţolosu (1847,0 m), Peştera Izbuc
(141,0 m), Ponoarele Comarnic, Peştera Exploratorii (5172,0 m), Izbucul Racoviţă, Peştera Comarnic
12
(6203,0 m), Izbucul Comarnic, Ponor, Peştera Popovaţ (1121,0 m). Cavităţi importante: Peştera
Galaţiului (258,0 m), Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei (910,0 m), Peştera din Celnicu Mic (101,0 m),
Peştera Mărghitaş (115,0 m), Peştera din Valea Seacă (537,0 m), Peştera nr. 3 de la Cârneala (310,0 m),
Peştera Mistreţilor (170,0 m), Peştera nr. 4 de la Haldină (355,0 m), Peştera Bătrână (136,8 m), Peştera
nr. 4 din Naveşu Mare (111,3 m), Peştera Descendentă (264,0 m), Peştera Socolovăţ (130,5 m), Peştera
Cioploaia (338,0 m), Peştera Fugarilor (243,0 m), Peştera nr. 1 din Socolovăţ (181,4 m), Peştera 2 Mai
(700,0 m), Peştera Zidita nr. 1 (126,0 m), Peştera cu Gururi (110,3 m), Peştera Cerbului (223,0 m),
Peştera Racoviţa (350,0 m), Peştera Cuptorul Porcului (355,7 m), Peştera Cuptorul Ciumei (170,0 m),
Peştera de sub Cetate (576,0 m), Peştera Liliecilor (640,0 m), Peştera Omului (152,0 m), Peştera Lungă
(211,2 m), Peştera cu Prăbuşiri (121,5 m), Peştera Căpoşilor (100,0 m), Peştera Răsuflatoarei (740,0 m),
Peştera Frumoasă (141,0 m), Avenul dintre Brânduşe (288,0 m), Peştera Ramonei (534,0 m), Avenul
Tineretului (146,2 m), Peştera din Valea Topliţei (165,4 m), Peştera cu Gheaţă (279,0 m), Avenul
Prieteniei (100,4 m), Peştera nr. 6 din Valea Topliţei (155,5 m), Peştera Strategică (217,0 m), Avenul
Curat (172,7 m), Peştera Gaură de la Capu Baciului (111,0 m), Peştera Gaura Pârşului de la Capu
Baciului (281,0 m), Peştera Ponor din Valea Seacă (140,0 m), Avenul Calului (108,0 m), Avenul lui
Luţă (108,0 m), Avenul de la Stână (-51,0 m), Avenul Bufniţei (-54,0 m), Avenul Socolovăţ (-50,1m),
Avenul Dibaci (-72,3 m), Avenul de la Padina Seacă (-86,2 m), Avenul Mare (-55,9 m), Avenul Cioaca
Mare (-137,0 m), Avenul din Dolină (-129,6 m), Avenul Bizonului (-101,0m).
Clima
Subtipul climatic bănăţean se caracterizează prin circulaţia maselor de aer atlantic şi prin invazia maselor
de aer mediteranean, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic şi cantităţi ale precipitaţiilor
ridicate.
Regimul termic
Diferă în funcţie de masiv, astfel: în Munţii Aninei (400 m) temperatura medie este de 90C iar în Munţii
Semenic (1400 m) de 40C.
Regimul vânturilor
Pe platforma Semenic domină în cea mai mare parte a anului vânturile din sud, sud-est şi nord, nord-
vest. În regiunile joase, vara sunt frecvente brizele de munte sau de vale.
Regimul precipitaţiilor
Cantitatea medie de precipitaţii este de 950 mm. Numărul mediu al zilelor cu sol acoperit de zăpadă este
de 186 pe Muntele Semenic.
Vestigii istorice
În perimetrul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului au fost descoperite vestigii din Paleolitic,
Eneolitic, Prefeudal şi Feudal (ruinele unei cetăţi feudale din sec. XII deasupra Cheilor Caraşului) la
Caraşova şi vestigii din epoca romană la Secu.
Factori antropici
Aşezările umane. În perimetrul parcului nu se afla decât două localităţi: Cuptoare şi Secu. Densitatea
populaţiei este de 60 locuitori / km2 în zona Reşiţa şi Anina, 25-44 locuitori / km2 în zona Caraşova –
Iabalcea şi sub 11 locuitori / km2 in celelalte zone ale parcului.
Activităţile economice au un efect minor asupra arealului întrucât sunt desfăşurate în afara parcului,
excepţie făcând lacurile artificiale (Secu, Trei Ape, Buhui, Mărghitaş), staţiunile turistice (Semenic, Trei
Ape, Crivaia, Secu, Mărghitaş, Maial) şi taberele de elevi (Râul Alb, Jervani, Cireşnaia).
13
REZERVAŢIA CHEILE CARAŞULUI

Suprafaţa 3028 ha
Tipul Mixtă
Declarată în baza Hotărârii Comisiei Mediului 1625/1955, Hotărârea 8/1994
Administrator Romsilva
Teritoriul administrativ Caraşova
Coordonate geografice Lat. 45o10’, long. 21o56’.
Cale de acces Din Reşiţa se urmează şoseaua înspre Anina. La intrare în
Caraşova se coboară sub viaduct şi se urmează poteca marcată de
pe versantul stâng al râului Caraş.
Marcaje turistice Bandă albastră: Caraşova – Prolaz – Peştera Comarnic – Crivaia –
Semenic.
Cruce roşie: Comarnic – Vila Klaus – Semenic.
Importanţa Geologie: micaşisturi, gnaise, conglomerate, microconglomerate,
gresii, argile, calcare de Gumpina, marne de Tămaşa, calcare de
Valea Aninei, calcare de Brădet, calcare de Marila, marne de
Crivina, calcare de Plopa inferioare, calcare de Plopa superioare,
calcare de Miniş.
Morfologie: în afara zonei estice unde rocile sunt cristaline, rocile
solubile au favorizat dezvoltarea carstificării , a majorităţii
fenomenelor exo şi endocarstice (doline, doline de prăbuşire, văi
de doline, uvale, lapiezuri, peşteri, avene, ponoare, izbucuri,
sectoare de chei, pereţi calcaroşi, cueste, marmite, cascade,
travertine).
Speologie: cele mai interesante peşteri sunt: P. Comarnic, P.
Popovăţ, P. Exploratorii, P. 2 Mai, P. Ramonei, P. Frumoasă, P.
Răsuflatoare, P. Speo-Sport, P. de după Cârşă, P. Liliecilor, P. de
sub Cetate, P. Ţolosu, P. Descendentă, P. Ţapului, P. nr. 1 din
Naveşul Mare, Av. Dibaci, Av. de la Padina Seacă, etc.
Flora: ghimpele (Ruscuc aculeatus), cornişorul (Ruscuc
hypoglosum), brândusa galbenă (Crocus moesicus), Zada (Larix
decidua), liliacul (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus),
scumpia (Cotinus coggygria).
Fauna: vipera cu corn (Vipera ammodytes), ursul (Ursus arctos),
râsul (Lynx lynx), corbul (Corbus corax), liliacul mediteranean
(Rinolophus luryale).
Starea rezervaţiei Apa: nepoluată
Aer: nepoluat
Sol: poluat
Pericole Turismul necontrolat.
Puncte de cazare Reşiţa, Mărghitaş, Anina.
Puncte alimentare Reşiţa, Caraşova, Iabalcea, Anina.
Puncte sanitare Reşiţa, Caraşova, Anina.
Comunicaţii Reşiţa, Caraşova, Anina.
Obiective turistice P. Comarnic, P. de după Cârşă, P. Liliecilor, P. de sub Cetate, P.
Ţolosu, P. Descendentă, chei, dornele de la Ţolosu, platoul de
doline, pădurea Socolovăţ, “La Belvedere”, relieful calcaros.
14
REZERVAŢIA BUHUI – MĂRGHITAŞ

Suprafaţa 979 ha
Tipul Mixtă
Declarată în baza Decretului 499/1982, Hotărârea 8/1994
Teritoriul administrativ Anina
Cale de acces Din Anina se urmează drumul înspre Cabana Maial. De aici se
merge pe drumul din direcţia nord-est.
Marcaje turistice Cruce roşie: Anina – Lacul Buhui – Mărghitaş.
Triunghi roşu: Lacul Buhui – Dealul Trei Movile – V. Minişului.
Triunghi galben: Lacul Buhui – Poiana Moşneagului – Poneasca.
Importanţa Geologie: calcare de Valea Aninei, calcare de Plopa inferioare,
calcare de Plopa superioare, calcare de Miniş.
Morfologie: doline, văi de doline, uvale, lapiezuri, peşteri, avene,
izbucuri, sectoare de chei, pereţi calcaroşi.
Speologie: cele mai interesante peşteri sunt: P. Mărghitaş, P.
Buhui, P. de la Haldină.
hypoglosum), brânduşa galbenă (Crocus moesicus), zada (Larix
Starea rezervaţiei Apa: poluare mică
Aer: nepoluat
Sol: poluare mică
Puncte de cazare Anina, Maial, Cabana Diana.
Puncte alimentare Anina.
Puncte sanitare Anina.
Comunicaţii Anina.
Obiective turistice Lacurile Buhui şi Mărghitaş, P. Buhui, P. Mărghitaş.
15
REZERVAŢIA IZVOARELE CARAŞULUI

Suprafaţa 578 ha
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Anina
Cale de acces Din Anina se urmează şoseaua înspre Mărghitaş. De la cantonul
silvic Mărghitaş se urmează drumul forestier înspre cantonul silvic
Cârneala. După cca. 2-3 km se coboară pe o vale până la
confluenţa cu râul Caraş.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: micaşisturi, gnaise, calcare de Plopa superioare.
Morfologie: pe calcarele de Plopa superioare s-au format pereţi
calcaroşi, grohotişuri, peşteri, avene, doline, lapiezuri, numeroase
ponoare, izbucuri; micaşisturile au favorizat formarea cuestelor.
Speologie: P. de la Cârneala, P. din Valea Seacă, P. Nr. 3 de la
Cârneala.
scumpie (Cotinus coggygria).
Aer: nepoluat
Sol: nepoluat
Puncte de cazare Anina, Mărghitaş, Cereşnaia, Maial.
Puncte alimentare Anina.
Puncte sanitare Anina
Comunicaţii Anina, Mărghitaş.
Obiective turistice Izbucul Caraşului, P. de la Cârneala, P. din Valea Seacă, P. Nr. 3
de la Cârneala.
16
REZERVAŢIA CHEILE GÂRLIŞTEI

Suprafaţa 517 ha
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Anina, Goruia
Cale de acces Din Anina se merge înspre nord pe firul râului Gârlişte.
Marcaje turistice Punct albastru: Anina – Cheile Gârliştei – Gârlişte.
Importanţa Geologie: calcare de Gumpina, marne de Tămaşa, calcare de Valea
Aninei, calcare de Brădet, calcare de Marila, marne de Crivina,
calcare de Plopa inferioare, calcare de Plopa superioare.
ponoare, izbucuri, sectoare de chei, pereţi calcaroşi, cueste.
Speologie: cele mai interesante peşteri sunt: P. Galaţiului, P. cu
Apă din Cheile Gârliştei, P. Vidra.
Starea rezervaţiei Apa: foarte poluată
Aer: nepoluat
Sol: poluat
Pericole Deversarea continuă a apelor menajere şi industriale în râul
Gârlişte.
Puncte de cazare Anina.
Puncte alimentare Anina, Gârlişte.
Puncte sanitare Anina.
Comunicaţii Anina, Gârlişte.
Obiective turistice Relieful carstic, P. cu Apă din Cheile Gârliştei, P. Galaţiului.
17
REZERVAŢIA IZVOARELE NEREI

Suprafaţa 5028 ha
Tipul Forestieră
Declarată în baza Ordinului 2974/1973, Hotărârea 8/1994
Teritoriul administrativ Prigor
Cale de acces Din Văliug se urmează şoseaua până în Crivaia. De aici se merge
pe drumul înspre Vila Klaus. După Vila Klaus se merge pe primul
drum din partea dreaptă. După ce trecem de cantonul silvic
Coşava, se merge până în locul în care drumul întâlneşte râul Nera.
Marcaje turistice Cruce roşie: Semenic – Izvoarele Nerei – Borlovenii Vechi.
Importanţa Geologie: gnaise, feldspaţi, micaşisturi, paragnaise cu muscovit şi
biotit, granite şi granodiorite.
Morfologie: rupturi de pantă, torente, ravene, râpe de obârşie,
conuri de dejecţie, martori de gelifracţie.
Speologie: -
Flora: ghimpele (Ruscuc aculeatus), floarea semenicului
(Anthenaria dioica).
Fauna: râsul (Lynx lynx), ursul (Ursus arctos), corbul (Corbus
corax).
Aer: nepoluat
Sol: nepoluat
Pericole Exploatarea forestieră, vânătoarea.
Puncte de cazare Crivaia.
Puncte alimentare Văliug.
Puncte sanitare Văliug.
Comunicaţii Văliug, Crivaia.
Obiective turistice Zonele împădurite, golul alpin.
18
REZERVAŢIA BÂRZĂVIŢA
Suprafaţa 3406,9 ha
Tipul Forestieră
Teritoriul administrativ Văliug
Cale de acces Se merge din Reşiţa până în Văliug. De aici drumul se continuă
înspre Crivaia, iar de aici se urmează drumul înspre Vila Klaus
până la cantonul silvic Şaua Bârzava.
Marcaje turistice Triunghi albastru: Semenic – Anina.
conuri de dejecţie.
Speologie: -
hypoglosum), floarea semenicului (Anthenaria dioica).
Fauna: râsul (Lynx lynx), ursul (Ursus arctos), corbul (Corbus
corax).
Starea rezervaţiei Apa: nepoluată.
Aer: nepoluat
Sol: nepoluat
Pericole Exploatarea forestieră, pescuitul, vânatoarea.
Puncte de cazare Crivaia.
Puncte alimentare Văliug.
Puncte sanitare Văliug.
Comunicaţii Crivaia, Văliug.
Obiective turistice Valea Bârzavei.
19
REZERVAŢIA GROPOSU
Suprafaţa 883,6 ha
Tipul Forestieră
Declarată în baza Decretului 499/1982
Teritoriul administrativ Reşiţa
Cale de acces Din Reşiţa se merge pe şoseaua înspre Complexul Turistic Secu.
De aici se urmează drumul forestier care şerpuieste pe malul râului
Bârzava. Pe versantul drept, al doilea pârâu este pârâul Groposu.
Marcaje turistice -
conuri de dejecţie.
Speologie: -
Flora: floarea semenicului (Anthenaria dioica).
Fauna: ursul (Ursus arctos), corbul (Corbus corax).
Aer: nepoluat
Sol: nepoluat
Pericole Exploatarea forestieră.
Puncte de cazare Reşiţa, Complexul Turistic Secu.
Puncte alimentare Reşiţa.
Puncte sanitare Reşiţa.
Comunicaţii Reşiţa, Complexul Turistic Secu.
Obiective turistice Fondul silvic.
20
REZERVAŢIA PEŞTERA BUHUI

Cod 2237/4
Localitatea Anina
Poziţia reţelei Vale
Dealul Colonovăţ
Valea Buhui
Coordonate geografice Lat. 45o50’48”, long. 21o52’55”, alt. 600m.
Dezvoltare 6547 m
Denivelare -50 m
Roca Calcare de Plopa superioare, calcare de Miniş.
Vârsta Barremian - Apţian inferior, Apţian superior.
Nr. intrări 4
Nr. etaje 2
Tipul reţelei Activ
Tipologia golului Cavitate de dimensiuni foarte mari.
Forme de eroziune Nivele de curgere, nivele de meandru, albii extinse lateral, pilieri,
săritori, marmite.
Forme de coroziune Alveole, pereţi rugoşi, muchii tăioase, albii lărgite, hieroglife,
septe de podea, linguriţe, săli de confluenţă, cupole de coroziune,
septe de tavan, pereţi văluriţi.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane plane structurale.
Umplutură Acumulări de blocuri, blocuri izolate, conuri de grohotiş, cruste
descuamate, aluviuni, depozite de nisip, argile, terase aluvionare.
Speleoteme Stalactite, stalagmite, coloane, cruste parietale, cruste de planşeu,
domuri, văluri, gururi, cristale flotante, perle.
Tip hidrologic Activ, fosil
Hidrologia reţelei Insurgenţă, resurgenţă.
Sistem carstic Binar
Debit 210 l/s
Cartare V. Sencu
Recartată, completată L. Botoşăneanu, A. Negrea, Şt. Negrea (1961-1972); As.
Speotimiş, As. Cristal (1972-1986); GESS (1982-1983).
Meteorologie Curenţi de aer bidirecţionali.
Biospeologie Trichoniscus sp. , Duvalius milleri, Centromerus drescoi,
Brachydesmus troglobius, Fridericia striata, Enchytraeus
buchholzi, Dendrobaena rubida, Cochlodina laminata, Laciniaria
plicata, L. biplicata, Paranemastoma sillii, Meta menardi,
Porrhomma convexum, Parasitus niveus, Mesoniscus graniger,
Trachysphaer costata, Hypogastrura cf. armata, Heteromurus
nitidus paucidentata, Lepidocyrtus serbicus, Bulgarosoma
ocellatum.
Paleontologie Schelete de Ursus spealeus, Capra ibex.
Arheologie -
Conservare Degradarea speleotemelor, înscrisuri pe pereţii galeriilor,
distrugerea depozitelor paleontologice şi sustragerea fosilelor.
Peştera nu este protejată cu porţi. Din 1998 a intrat în atenţia
Asociaţiei Speologice Exploratorii filiala Anina.
21
REZERVAŢIA PEŞTERA COMARNIC

Cod 2243/3
Localitatea Caraşova
Poziţia reţelei Versant
Dealul Cleanţul Putnata
Valea Ponicova
Coordonate geografice Lat. 45o10’42”, long. 21o56’98”, alt.440 m.
Dezvoltare 6203 m
Denivelare -100 m
Roca Calcare de valea Aninei, calcare de Plopa superiore.
Vârsta Kimmeridgian inf. - Oxfordian sup., Apţian inf. - Barremian.
Nr. intrări 7
Nr. etaje 3
Tipul reţelei Activă.
Tipologia golului Cavitate de dimensiuni mari.
săritori, marmite, praguri, podele lustruite.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane plane structurale, plane de litoclaze şi
oglinzi de fricţiune.
domuri, văluri, gururi, cristale flotante, perle, anemolite.
Tip hidrologic Activ, subfosil, fosil.
Hidrologia reţelei Insurgenţă, resurgenţă.
Sistem carstic Binar.
Debit 65 l/s.
Cartare E. Balogh (1939).
Recartată, completată A. S. Exploratorii Reşiţa (1983, 1992), I. S. Emil Racoviţă (1987).
Meteorologie Circulaţie de aer bidirecţională, temperatura aerului 9 - 9,5°C.
Biospeologie Fauna parietală: Nesticus cellulanus, Nemastoma cf. Sillii,
Phylopotamus montanus, Stenophylax (aripi), Micropterna (aripi),
Limnobia nubeculosa, Tipulidaie indet., Rhymosia fenestralis,
Sciaridae indet., Thelida atricornis, Leria captiosa, Leria captiosa,
Ixodes vespertilionis, Radix peregra, Meta menardi, Porrhomma
convexum, Plecoptera, Coleoptera indet., Stenophylax vibex
speluncarum, Rhyacophila tristis, Hydropsyche sp., Clausilidae
(juvenili indet.), Gyas sp., Diplopoda indet., Ephemeroptera indet.,
Fauna de planşeu: Oxychilus sp. , Clausilidae indet. ,
Trichoceridae indet. , Porrhoma convexum, Nemastoma cf. sillii,
Ephemeroptera.
Paleontologie -
Arheologie -
Conservare Degradarea masivă a speleotemelor, înscrisuri pe pereţii galeriilor.
Este protejată de porţi metalice la intrări. Lucrările de conservare a
22
peşterii precum şi porţile au fost asigurate de A.S.E.R. până în

1996.
REZERVAŢIA PEŞTERA POPOVĂŢ

Cod 2240/2
Dezvoltare 1121 m
Denivelare -15 m
Roca Calcare de Plopa superioare.
Vârsta Apţian inferior – Barremian.
Nr. intrări 1
Nr. etaje 2
Tipul retelei Subfosilă.
săritori, marmite.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane plane structurale.
domuri, văluri, gururi, cristale flotante, perle.
Tip hidrologic Subfosil, fosil.
Hidrologia reţelei Resurgentă.
Debit 15 l/s.
Cartare E. Balogh (1939).
Recartată, completată Negrea (1961).
Meteorologie Circulaţie de aer unidirecţională, temperatura aerului 9 - 9,5°C
Biospeologie Fauna parietală: Meta menardi, M. merianae, Nesticus cellulanus,
Cybaeus tetricus, Nemastoma cf. sillii, Stenophylax permistus,
Micropterna nycterobia, Triphosa sabaudiata, T. dubitata,
Limnobia nubeculosa, Phoridae indet. , Leria captiosa, Helomyza
brachypterna, Tegenaria silvestris, Triphosa dubitata, Scoliopteryx
libatrix, Limnobia nubeculosa, Culicidae indet. , Helomyza
brachypterna, Ero furcata, Coleoptera indet. , Tipulidae indet. ,
Limnobiidae indet. , Cecidomyiidae indet. , Hesperinus sp. ,
Empididae indet. , Phoridae indet. , Rhymosia fenestralis, Sciaridae
indet.
Fauna de planşeu: Nesticus cellulanus, Nemastoma cf. sillii.
Paleontologie -
Arheologie -
Conservare Degradarea speleotemelor în zona intrării, înscrisuri pe pereţi. Este
protejată de o poartă metalică. Lucrările de conservare a peşterii
precum şi porţile au fost asigurate de A.S.E.R. pina în 1997. În
prezent administrarea revine Consiliului Local Caraşova .
23
REZERVAŢIA PEŞTERA EXPLORATORII

Cod 2243/85
Dezvoltare 5172 m
Denivelare 48,6 m
Vârsta Barremian - Apţian inferior.
Nr. intrări 1
Nr. etaje 1
Tipul reţelei Dendritică.
Tipologia golului Cavitate foarte mare.
săritori, marmite, praguri, podele lustruite.
septe.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane plane structurale, plane de litoclaze şi
oglinzi de fricţiune.
domuri, văluri, gururi, cristale flotante, perle, anemolite.
Hidrologia reţelei Insurgenţă.
Debit 34 l/s.
Cartare Karban G., Bala R., Ţigla M., Nania V., Iucu M., Bădescu B.,
Florea A., Varga C. (1986).
Recartată, completată -
Meteorologie Curenţi slabi de aer.
Biospeologie Fauna parietală: este variată şi relativ bogată. Cel mai bine
reprezentat: lepidoptere (Triphosa dubitata şi Triphosa sabaudista)
şi diptere (Limonia nubeculosa şi Culex pipieus), gasteropode
(Oxychilius glaber, Oxychilius depresus), araneide (Meta
menardi),
opilionide (Parammastoma). Din zona vestibulară cu resurse
trofice mai abundente (detritus vegetal, sol despădurit) s-a colectat
colembole de tipul: Pseudosinella sp. , iar în profunzime
oligochetul Deurohanna rubida, gasteropodul cu Oxychilius glaber,
Aegopinella minor, Vitrea diaphana, Orcula jetchinii.
Paleontologie Schelete şi resturi de Ursus speleus, Felis sylvestris, Lupus
europaeus, Ovis sau Capra.
Arheologie -
Conservare Este intactă, cu urme inevitabile trecerii omului. În prezent peştera
nu este protejată de poartă metalica. Lucrările de conservare ale
peşterii precum şi grilajul sunt asigurate de A.S.E.R.
24
REZERVAŢIA PEŞTERA RĂSUFLĂTOARE

Cod 2240/79
Dezvoltare 740,0 m
Denivelare +35,0; -0,5 m
Roca Calcare
Nr. intrări 1
Nr. etaje 1
Forme de eroziune Nivele de curgere, albii extinse lateral, săritori.
Forme de coroziune Pereţi rugoşi, hieroglife, lapiezuri, marmite inverse, săli de
confluenţă, cupole, septe laterale, fisuri lărgite, anastomoze, galerii
tip metrou.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, plane de litoclaze şi oglinzi de fricţiune,
surplombe.
Umplutură Argilă, cruste, planşeu de blocuri, conuri de grohotiş laterale.
Speleoteme Stalactite, stalagmite, coloane, domuri, cruste parietale şi de
planşeu, gururi, microgururi, perle, draperii, baldachine,
odontolite, coralite, cristale flotante, mondmilch.
Tip hidrologic Fosilă.
Hidrologia retelei -
Sistem carstic -
Debit -
Cartare Karban G., Osan C., Iucu M., Nania V., Ţigla M., Fischer W.
(1983)
Meteorologie Peştera cu o umiditate de 95% UR, având curenţi bidirecţionali la
intrare. Temperatura este de 10 – 11,4oC aer şi 9,4 – 10,8oC
planşeu.
Biospeologie Fauna parietală: Oxychilus glaber, Gyas annulatus, Meta menardi,
Triphosa dubitata, T. sabaudiata, Scoliopteryx libatrix, Limonia
nubeculosa, Heteromyza atricornis.
Fauna de planşeu: Aegopinella minor, Vitrea subrimata, Bulgarica
vetusta, G. anulatus, Mesotritia sp., Nicoletiella denticulata, Ixodes
vespertilionis, Isopoda, Diplopoda, Lithobius dacicus,
Heteromurus nitidus paucidentata, Onychiurus sp., Coleoptera, L.
dacicus.
Paleontologie Ursus spelaeus, Capra sp., Clethrionomys glareolus.
Arheologie -
Conservare Peştera este intactă, cu urme inevitabile trecerii omului, protejată
de o poartă metalică. Lucrările de conservare a peşterii precum şi
grilajul sunt asigurate de A.S.E.R.
25
REZERVAŢIA PEŞTERA 2 MAI

Cod 2238/30
Dezvoltare 700 m
Denivelare +16 m
Vârsta Barremian - Aptian inferior.
Nr. intrări 1
Nr. etaje 2
Forme de eroziune Nivele de curgere, pilieri.
Forme de coroziune Alveole, pereţi rugoşi, pseudohieroglife, labirinte de coroziune,
cupole, galerii tip metrou.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, surplombe.
Umplutură Planşeu de blocuri, goluri colmatate, argilă, debrişuri de calcar.
odontolite, coralite, cristale flotante, gelifracţie, mondmilch.
Hidrologia reţelei -
Sistem carstic -
Debit -
Cartare Karban G., Ţigla M., Pistolea A., Nagy A. (1977).
Meteorologie Peşteră relativ umedă, cu curenţi slabi la intrare. Temperatura este
de 12,8oC - aer, 10,3oC - argilă la 20 m după poartă; 9,5oC - aer,
9,1oC- argilă în Cimitirul Urşilor; 9oC – apa în gur în Sala Circului.
Biospeologie Fauna parietală : opilionide (Paranemastoma sillii), araneide
(Meta menardi), lepidoptere (Triphosa sabandiata (argintie)),
trichiptere (Micropterua nycterobia)
Diptere: Limonia nubeculosa (tip ţânţar), Hetermiza atricornis
(musca de guano)
Fauna de planşeu: opilionide (Paranemastroma sillii), araneide
(Centromeurus drescoi (mic, alb)), isopode (Mesouiscus graniger)
Fauna acvatică: s-a filtrat apa dintr-un gur din Sala Circului –
proba azoică (la microscop nimic).
Paleontologie Schelete de Ursus spealeus, chiroptere, rozătoare.
Arheologie În zona intrării fragmente de ceramică feudală şi modernă.
Conservare Săpături soldate cu distrugerea parţială şi sustragerea osemintelor.
Este protejată de un grilaj, în partea inferioară un zid, intrarea
făcându-se printr-o poartă cu un singur sistem de închidere. Din
cauza intrării mari grilajul a fost parţial distrus. Lucrările de
conservare a peşterii precum şi grilajul sunt asigurate de A.S.E.R.
26
REZERVAŢIA PEŞTERA RAMONEI

Cod 2240/124
Dezvoltare 525,5 m.
Denivelare +27,6 m.
Roca Calcare.
Nr. intrări 1
Nr. etaje 1
Tipul reţelei Labirintică.
Forme de eroziune Nivele, saritori.
Forme de coroziune Pereţi rugoşi, hieroglife, lapiezuri, marmite inverse, labirinte de
coroziune, săli de conflueţă, cupole, septe laterale, fisuri lărgite,
anastomoze.
Forme de desprindere Cupole de prabuşire, plane de litoclaze şi oglinzi de fricţiune,
surplombe.
Umplutura Argilă, cruste, pietriş rulat, blocuri sau colmatări de galerii.
odontolite, coralite, cristale flotante, mondmilch.
Sistem carstic -
Debit -
Cartare Ţigla M., Bădescu B., Nania V., Balogh A., Oprea St., Heinz I
(1988).
Recartată, completată Bădescu B., Heinz I. (1992).
Meteorologie Peşteră cu o umiditate de 93% UR, având curenţi bidirecţionali la
intrare. Temperatura este de 8,5oC - aer şi 8oC - apa.
Biospeologie Fauna de planşeu: araneide, colembole (Hipopostrurid).
Paleontologie În a doua jumătate a peşterii sunt abundente osemintele de Ursus
spealeus. Într-o săliţă există un craniu calcificat de Capra ibex.
Arheologie -
Conservare Peştera este intactă, cu urme inevitabile trecerii omului, protejată
de o poartă metalică. Lucrările de conservare a peşterii precum şi
grilajul sunt asigurate de A.S.E.R.
27
REZERVAŢIA AVENUL BIZONULUI

Cod 2246/60
Dezvoltare 444,7 m
Denivelare 101,0 m
Roca Calcare de Plopa superioare
Vârsta Barremian - Apţian inferior
Nr. intrări 1
Nr. etaje 1
Tipul reţelei Verticală
Tipologia golului Cavitate de dimensiuni mijlocii.
Forme de eroziune Nivele de curgere, săritori, puţuri, pereţi şlefuiţi, excavaţii de rodaj.
Forme de coroziune Alveole de coroziune, muchii tăioase, pereţi rugoşi, hieroglife,
amprente de aluviuni grosiere, săli de confluenţă, puţuri
remontante, conducte fortate, pereţi văluriţi.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane în trepte, cornişe de desprindere.
Umplutura Conuri de grohotiş, cruste descuamate, argilă, goluri colmatate,
aluviuni, terase aluvionare, pietriş, nisip, piramide de pământ.
Speleoteme Stalactite, stalagmite, coloane, baldachine, cruste parietale şi de
planşeu, gururi, perle, draperii, odontolite, coralite, mondmilch.
Tip hidrologic Subfosil.
Sistem carstic Unar
Debit 0,3 l/s
Cartare Bădescu B., Ţigla M., Balogh A., Nania V., Oprea Şt., Szabo L.
(1991).
Recartată, completată Bădescu B., Heinz I., (1994).
intrare. Temperatura este de 9oC - aer, 8oC - argilă şi 8oC - apă.
Biospeologie Diptere (Heteromiza astriconis, Rimonia fenestronis), tisanure
(Trigonioplitoli), araneide( Meta menardi, nestius), coleoptere
(Stofilianid), oligochete (Denalroben), colembole(Hipopgastrunid),
acarieni (Sminturide), gasteropode (Zonitid (oxichilion)).
Paleontologie Schelete de bizon.
Arheologie Nu s-au întreprins cercetări.
Conservare Intact, cu urme inevitabile vizitării, nu este închis cu poartă
metalică, accesul fiind limitat de condiţiile naturale. Conservarea
este asigurată de A.S.E.R.
28
REZERVAŢIA AVENUL DINTRE BRÂNDUŞE

Cod 2240/113
Dezvoltare 288 m
Denivelare 43,5 m
Roca Calcare
Nr. intrări 2
Nr. etaje 1
Tipul reţelei Verticală.
Forme de eroziune Săritori, pilieri, banchete sculpturale.
Forme de coroziune Pereţi rugoşi, excavaţii de egutaţie, pseudohieroglife, şanţuri de
podea, hieroglife, săli de confluenţă, tavane plane orizontale, fisuri
lărgite.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane în trepte, plane de litoclaze şi oglinzi
de fricţiune.
Umplutură Planşeu de blocuri, trene de grohotiş, conuri de grohotiş, cruste
descuamate, argile, cruste de argilă, planşee suspendate.
Speleoteme Stalactite, stalagmite, coloane, baldachine, cruste parietale şi de
planşeu, gururi, microgururi, perle, draperii, odontolite, coralite,
mondmilch.
Sistem carstic Unar
Debit -
Cartare Karban G., Florea A., Ţigla M., Nania V., Jula I. (1987).
Meteorologie Circulaţie de aer intensă în zona intrării.
Biospeologie Fauna parietală: Meta menardi, M. segmentata, Diplopoda,
Limonia nubeculosa, Nesticus cellulanus, Lepthyphantes leprosus,
Harpolithobius banaticus, Taleporia cf. tubulosa, Rhymosia
fenestralis.
Fauna de planşeu: Oxychilus glaber, Cochlodina laminata,
Paranemastoma sillii, Chilopoda, Heteromyza atricornis,
Coleoptera, O. depressus, Vitrea diaphana, Aegopinella minor,
Laciniaria plicata, Tegenaria silvestris, Isopoda, Diplopoda,
Tomocerus flaviscens, Hypogastrura armata, Amblyteles
quadripunetorius, R. fenestralis, H. atricornis.
Paleontologie Nu s-au întreprins cercetări.
Arheologie Nu s-au întreprins cercetări.
Conservare Intact cu urme inevitabile vizitării, nu este închis cu poartă
metalică, accesul fiind limitat de condiţiile naturale. Conservarea
este asigurată de A.S.E.R.
29
REZERVAŢIA PEŞTERA FRUMOASĂ

Cod 2240/100
Dezvoltare 141 m
Denivelare 3,9 m
Nr. intrări 1
Nr. etaje 1
Forme de eroziune Nivele de curgere, nivele de meandru, albii adâncite, săritori,
pilieri.
Forme de coroziune Hieroglife, linguriţe de talie mică, pereţi văluriţi, septe, alveole,
pereţi rugoşi.
Forme de desprindere Plane de litoclaze.
Umplutură Planşeu de blocuri, argilă, cruste descuamate.
odontolite, coralite, cristale flotante, mondmilch, helictite.
Sistem carstic -
Debit -
Cartare Mezei I., Karban G. (1984).
Recartată, completată Oprea Şt., Suru M. (1991).
Meteorologie Peşteră cu o umiditate de 75 % UR, având un curent de aer slab,
bidirecţional. Temperatura este de 10oC - aer şi 9,6oC - apă.
Biospeologie Fauna parietală: Laciniaria plicata, Paranemastoma sillii, Meta
menardi, Tegenaria sp. , Lepismachilis notata, Triphosa dubitata,
T. sabaudiata, Limonia nubeculosa.
Fauna de planşeu: Fridericia sp. , Chthonius leruthi, Roncus sp. ,
Pergamasus sp. , Isopoda, Diplopoda, Lithobius dacicus,
Heteromurus nitidus, Hypogastrura armata, Diptera.
Paleontologie -
Arheologie -
Conservare Este intactă, cu urme inevitabile trecerii omului. Peştera este
protejată de o poartă metalică cu un singur sistem de închidere.
Lucrările de conservare a peşterii precum şi poarta sunt asigurate
de A.S.E.R.
30
REZERVAŢIA PEŞTERA SPEO SPORT

Cod 2240/30
Dezvoltare 96,2 m
Denivelare 17,2 m
Nr. intrări 1
Nr. etaje 1
Tipul rţelei Dendritică.
Forme de eroziune Nivele de curgere, nişe de subsăpare.
Forme de coroziune Alveole de coroziune, pseudohieroglife, cupole de coroziune.
Forme de desprindere Cornişe de desprindere, surplombe, plane de litoclaze.
Umplutură Blocuri izolate, debrişuri de calcar, crustă descuamată, pulberi.
planşeu, gururi, microgururi, perle, draperii, odontolite, coralite,
mondmilch.
Hidrologia retelei -
Sistem carstic -
Debit -
Cartare Karban G., Covalciuc R., Wenner H. (1977).
intrare. Temperatura este de 9,5oC - aer şi 9oC - argilă.
Biospeologie Fauna parietală: araneide (Meta menardi), tricoptere
(Micropterua uycterobia), himenoptere (Amblytheles
goadripunctorius), lepidoptere (Triphosa sabaudiata, Triphosa
dubitata)
Fauna de planşeu: diplopode (Polidesuid (alb)), araneide
(Centromerus drescoi), acarieni (Parasitidae), collembole
(Heteromurus entidus (sar))
Paleontologie Schelete de chiroptere.
Arheologie -
Conservare Intactă cu urme inevitabile vizitării. Este protejată de o poartă cu
un sistem de închidere. Lucrările de conservare sunt asigurate de
A.S.E.R.
31
Parcul naţional Cheile Nerei-Beuşniţa
Aşezare geografică
Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa
ocupă zona sudică a Munţilor Aninei şi NUMARUL REZERVATIILOR
partea nordică a Munţilor Locvei,
ocupând o suprafaţă de 36.364,8 ha ce
include 6 rezervaţii declarate şi una speologice 1
propusă. propuse
Limite
Limita nordică: trece peste versantul 1
Dealului Tâlva Mare, Sanatoriul Marila, forestiere
Culmea Ocnar, Crivina, Valea
Minişului până la ieşirea râului din mixte 5
chei.
Limita sudică: Şopotu Nou, Valea
0 1 2 3 4 5
Cremeniţa, Tâlva Bălanului (716 m),
Cărbunari.
Limita estică: Valea Minişului până în
apropierea localităţii Bozovici, Dealu Pojaru (539,0 m), Cracul Morii, Dealu Pârciu Mare (606,3 m),
Dealu Cornilor (613,0 m), Dealu Tibuichi (554,0 m), Smulta Mare (545,3 m), Valea Ducinului, Valea
Nerei, Şopotu Nou.
Limita vestică: Sasca Montană, Sasca Română, Custura Cetaţii (658,9 m), Capul Dealului (658,6 m),
Dealul Craiu (500,6 m), Dealul Dâlma (487,4 m), Ciclova Montană, Valea Oraviţei.
1 Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa Sasca R. Mixtă 3081,3 Romsilva
2 Rezervaţia Valea Ciclovei-Iilidia Ciclova M. Mixtă 1865,6 Romsilva
3 Rezervaţia Cheile Şuşarei Sasca M. Mixtă 246,0 Romsilva
4 Rezervaţia Bigăr Bozovici Mixtă 176,6 Romsilva
5 Rezervaţia Lisovacea Bozovici Mixtă 33,0 C.L. Bozovici
6 Rezervaţia Dugin Lăpuşnicu M. Forestieră 260,7 Romsilva
Obiective propuse:
1 Peştera Întunecoasă din Poiana Lăpuşnicu Speologică 1.505,3m AS.Exploratorii
Roşchii Mare
Morfologie
Munţii Aninei, în zona parcului, au principalele vârfuri pe aliniamentele Dealu Simionului, Custura
Cetăţii (658,9 m), Grohanul Mare (1044,1 m), Vârful Leordiş (1159,7 m), Vârful Pleşiva (1143,7 m);
32
Vârful Eşălnata (915,4 m), Cârşia Mare (1097,4 m), Dealu Cornetu Mare (821,6 m). Altitudinea coboară
în Valea Nerei până la 150 m, fiind o diferenţă de nivel totală de 1000 m. Regiunea este caracterizată de
platouri calcaroase ridicate de unde pornesc pantele accentuate ale unor văi ce străpung adânc pachetul
de roci carbonatice: Cheile Minişului, Cheile Nerei, Valea Beului, Valea Ciclovei, Valea Oraviţei, Valea
Cremeniţa. Platourile calcaroase înalte (Poiana Roşchii, Poiana Lisovacea, Poiana Odobaşniţa) au
majoritatea formelor endo şi exocarstice, unele dezvoltate la contactul cu gresia de Golumbu: izvoare,
ponoare, peşteri, avene, pereţi calcaroşi, chei. Platouri cu lapiezuri şi doline în Poiana Florii, Dealu
Lişvaru, Păuleasca, Poienile Femeia Moartă, Cornetu Mare; dornele din Valea Rea; Izbucurile Bigăr,
Lapuşnic, Moceriş, Dugin, Tisia, Beuşniţa, Vicinic, Simion, majoritatea cu mari depuneri de travertin în
care s-au dezvoltat cascade (Moceriş); peste 300 cavităţi.
Munţii Locvei: zona inclusă în parc este în întregime carstică, caracterizată de platouri cu doline,
lapiezuri şi avene (Cărbunari, Stăncilova, La Poieni), străpunse de văile: Şuşara, Cremeniţa, Ogaşu
Porcului, Ulmu Mic, Ulmu Mare. În zonă au fost descoperite până în prezent 145 cavităţi.
Endocarstul
Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa ocupă zona centrală a Sinclinoriului Reşiţa - Moldova Nouă,
zonă carstificată până la altitudinea maximă de 1160 m. Principalele sisteme carstice sunt: Ponor
Lisovacea; Avenul de la Insurgenţa Golumbului (-10,6 m), Peştera cu Apă de la Bigăr (30,0 m), Izbucul
Bigăr, Peştera Întunecoasă din Poiana Roşchii (1505,3 m), Izbucul Lăpuşnic, Peştera Ponor (50,0 m),
Peştera Plopa (760,0 m). Cavităţi importante: Peştera Boilor (126,0 m), Peştera Gaura Porcariului (152,0
m), Peştera Dubova (348,0 m), Peştera cu Horn (195,0 m), Peştera cu Apă din Valea Şuşarei (151,8 m),
Peştera nr. 1 din Stâncile Ursoanei (102,0 m), Peştera din Capul Balaban (299,0 m), Peştera cu Cascade
(104,0 m), Peştera cu Prăbuşiri (117,0 m), Peştera Meandrată (323,0 m), Peştera din Poiana Pleşivei
(239,0 m), Peştera Ponor Uscat (265,0 m), Peştera de la Cotu Porcului (100,0 m), Pştera Găurile lui
Miloi nr. 2 (132,0 m), Peştera de la Cârşa Roşie (149,0 m), Peştera cu Scorpion (109,0 m), Peştera de la
Captare (960,2 m), Peştera Suspendată (113,0 m), Peştera Albă din Valea Minişului (120,0 m), Peştera
Lenuţa (108,0 m), Peştera Bijuteria din Muntele Rol (151,0 m), Peştera de sub Padina Popii (101,0m),
Peştera Mică din Rol (100,0 m), Avenul Speranţei (-80 m), Avenul Speotimiş nr. 3 (-59,0 m), Avenul din
Valea Ulmul Mic (-102,5 m), Avenul de la Pogoane (-57,2 m), Avenul de la Izbucul Moceriş (-68,0 m),
Avenul Odobaşniţa nr. 5 (-62,0 m), Avenul celor Trei (-70,8 m), Avenul Mare de la Păulesca (-51 m),
Avenul din Răspâ ntii (-57,0 m), Avenul Uteriş (-66,0 m), Avenul cu Peşteră (-57,0 m), Avenul cu Sifon
(-62,2 m), Avenul de sub Vârfu Radoşca (-68 m), Avenul Pădurarului (-67,0 m), Avenul nr. 1 din
Muntele Simion (-92,0 m), Avenul din Dosul Simionului (-53,0 m).
Clima
Subtipul climatic bănăţean se caracterizează prin circulaţia maselor de aer atlantic şi prin invazia maselor
de aer mediteranean, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic şi cantităţi ale precipitaţiilor
ridicate.
Regimul termic
În Munţii Aninei temperatura medie este de 80C, ± 20C în funţie de altitudine.
Regimul vânturilor
Se evidenţiază dominarea în primul rând a vânturilor din sectorul vestic.
Cantitatea medie de precipitaţii este de 930 mm.
Vestigi istorice
Au fost descoperite vestigii doar în partea de sud – vest a parcului, la Ilidia (Epoca Bronzului, Hallstatt,
Prefeudal şi Feudal), şi Potoc – Cheile Nerei (Cetatea Terezia sec. XVII).
Factori antropici
Aşezările umane. În perimetrul parcului se află doar localitatea Stăncilova. Densitatea populaţiei în
general este de 10 locuitori / km2. În anumite zone (Poiana Lisovacea, Poiana Cuceş, Poiana Roşchii,
Poiana Odobaşniţa) sunt concentrări de salaşe, în majoritate locuite doar primăvara – toamna. În
33
imediata apropiere a parcului sunt localităţile: Anina, Bozovici, Lăpuşnic, Moceriş, Şopot, Cărbunari,
Sasca Română, Sasca Montană, Potoc, Socolari, Ilidia, Ciclova Română, Ciclova Montană, Oraviţa.
Activităţi economice. Se rezumă doar la creşterea animalelor şi exploatarea forestieră. În extremitatea
nordică mai funcţionează un sanatoriu de tratament a bolilor de plămâni (Marila). Poziţionată înafara
parcului, construirea Termocentralei Crivina a periclitat totuşi arealul protejat prin deversări de ape
poluate; în prezent nu mai prezintă nici un pericol.
34
REZERVAŢIA CHEILE NEREI – BEUŞNIŢA

Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Sasca Română, Şopotu Nou
Cale de acces Pe DN 57 până în localitatea Sasca Română, apoi pe poteca
marcată.
Marcaje turistice Bandă roşie: Cheile Nerei; bandă albastră: confluenţa Beului cu
Nera -Valea Racăşdeanu; triunghi albastru: Valea Beuşniţa.
Importanţa Geologie: conglomerate, gresii, argile, calcare de Gumpina, marne
de Tămaşa, calcare de Valea Aninei, calcare de Brădet, calcare de
Marila, marne de Crivina, calcare de Plopa inferioare, calcare de
Plopa superioare, calcare de Miniş.
ponoare, izbucuri, sectoare de chei, pereţi calcaroşi, cueste,
marmite, cascade.
Speologie: P. Boilor, P. de la Lacul Dracului, P. Dubova, P. de la
Cotu Porcului, Av. Speranţei, Av. din Valea Ulmului Mic.
Flora: alunul turcesc (Corylus colurna), vişinul turcesc (Podus
mahaleb), nucul comun (Jugleus regia), maceşul de Beuşniţa (Rosa
stylosa var beucensis), tisa (Taxus baccata), mojdeanul (Fraxinus
ornus), cărpiniţa (Carpinus orientalix), ghimpele (Ruscuc
aculeatus), cornişorul (Ruscuc hypoglosum), stânjenelul (Iris
graminea), bujorul de pădure (Peonia mascula var triternatifolia),
săbiuţa (Gladiolus illiricus), garofiţa bănăţeană (Dianthus
banaticus), bujorul bănăţean (Peonia officinalis var banatica).
Fauna: ursul (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), vulturul alb
(Neophran perenopterus), lăstunul mare (Apus melba), lăstunul de
stâncă (Hirunda rupestris), rândunica roşcată (Hirunda daurica),
pietrarul bănăţean (Oenanthe hispanica), presura bărboasă
(Emberiza cirulus), vipera cu corn (Vipera amodytes), şarpele orb
(Anguis fragilis colticus), scorpionul (Euscarpius carpathicus),
liliacul mediteranean (Rhinolopus luryale), fasa mare (Cobitis
elongata).
Starea rezervaţiei Apa: poluată
Aer: nepoluat
Sol: poluat
Puncte de cazare Cantonul Silvic Valea Beului, Cantonul Silvic Damian.
Puncte alimentare Sasca Română, Şopotu Nou.
Puncte sanitare Sasca Română, Şopotu Nou.
Comunicaţii Sasca Română, Şopotu Nou.
Obiective turistice Chei, peşteri, izbucuri.
35
REZERVAŢIA VALEA CICLOVEI – ILIDIA

Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Ciclova Română
Cale de acces Din Oraviţa se merge pe şosea înspre Ciclova Montană. Din faţa
fabricii de bere din Ciclova Montană se urmează drumul din partea
dreaptă. Acest drum duce până în rezervaţie.
Marcaje turistice Triunghi albastru: Ciclova Montană - Mănăstirea Călugăra; punct
albastru - Ciclova Montană - Poiana Iulia; bandă albastră: Ciclova
Montană - Piatra Rolului - P. Sf. Elena.
Importanţa Geologie: diorite cuarţifere, calcare de Valea Aninei, calcare de
Brădet, calcare de Marila, marne de Crivina, calcare de Plopa
inferioare, calcare de Plopa superioare.
ponoare, izbucuri, sectoare de chei, pereţi calcaroşi, cueste,
marmite, cascade.
Speologie: Av. Mare din Simion, P. Lenuţa, P. Bijuteria, P. de sub
Padina Popii, P. Mică din Rol.
Flora: ghimpele (Ruscus aculeatus), bujorul de pădure (Peonia
mascula var triternotifolia), alunul turcesc (Corylus colurna), nucul
comun (Jugleus regia).
Fauna: râsul (Lynx lynx), ursul (Ursus arctos), pietrosul bărbos
(Emberiza cirulus), vipera cu corn (Vipera ammodytes).
Aer: nepoluat
Sol: nepoluat
Pericole Turismul necontrolat, exploatări forestiere.
Puncte de cazare Oraviţa.
Puncte alimentare Oraviţa, Ciclova Română, Ciclova Montană.
Puncte sanitare Oraviţa, Ciclova Română.
Comunicaţii Oraviţa.
Obiective turistice Mănăstirea Călugăra, Piatra Simionului, Piatra Rolului, Peştera Sf.
Elena.
36
REZERVAŢIA CHEILE ŞUŞAREI

Suprafaţa 246 ha
Tipul Mixtă
Declarată în baza Decretului 4991982, Hotărârea 8/1994
Teritoriul administrativ Sasca Montană
Cale de acces Din Oraviţa se merge pe DN 57 până la intersecţia cu DJ 571. Se
urmează şoseaua până în Sasca Montană. Din sat se merge în
amonte pe valea Şuşara.
Marcaje turistice Cruce albastră: Sasca Montană - Cheile Nerei.
Importanţa Geologie: calcare de Plopa inferioare, calcare de Plopa superioare,
calcare de Miniş.
Morfologie: chei, pereţi calcaroşi, grohotişuri, lapiezuri, doline,
izbucuri, cascade, peşteri.
Speologie: P. cu Nisip, P. cu Apă din Valea Şuşara.
Flora: alunul turcesc (Corylus colurna), vişinul turcesc (Podus
mahaleb), nucul comun (Jugleus regia), măceşul de Beuşniţa (Rosa
stylosa var beucensis), tisa (Taxus baccata), mojdeanul (Fraxinus
ornus), cărpiniţa (Carpinus orientalix), ghimpele (Ruscuc
aculeatus), cornişorul (Ruscuc hypoglosum), stânjenelul (Iris
graminea), bujorul de pădure (Peonia mascula var triternatifolia),
săbiuţa (Gladiolus illiricus), garofiţa bănăţeană (Dianthus
banaticus), bujorul bănăţean (Peonia officinalis var banatica).
Fauna: ursul (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), vulturul alb
(Neophran perenopterus), lăstunul mare (Apus melba), lăstunul de
stâncă (Hirunda rupestris), rândunica roşcată (Hirunda daurica),
pietrarul bănăţean (Oenanthe hispanica), presura bărboasă
(Emberiza cirulus), vipera cu corn (Vipera amodytes), şarpele orb
(Anguis fragilis colticus), scorpionul (Euscarpius carpathicus),
liliacul mediteranean (Rhinolopus luryale).
Aer: nepoluat
Sol: nepoluat
Pericole Turism necontrolat, exploatări forestiere.
Puncte alimentare Oraviţa, Sasca Montană.
Puncte sanitare Oraviţa, Sasca Montană.
Comunicaţii Oraviţa, Sasca Montană.
Obiective turistice Cascada Şuşara, P. cu Apă din Valea Şuşara.
37
REZERVAŢIA BIGĂR
Suprafaţa 176,6 ha
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Bozovici
Cale de acces Din Anina pe DN 57 B până în dreptul Cascadei Bigăr (paralela
45).
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: calcare de Valea Aninei, calcare de Plopa superioare,
calcare de Miniş.
Morfologie: chei, pereţi calcaroşi, lapiezuri, doline, peşteri, avene,
ponoare, izbucuri.
Speologie: P. lui Tibi, P. nr. 1 din Valea Minişului, Av. de sub
Cotă, P. cu Apă de la Bigăr.
Fauna: râsul (Lyncs lyncs), ursul (Ursus arctos), pietrosul bărbos
Starea rezervaţiei Apa: poluată.
Aer: nepoluat.
Sol: poluat.
Pericole Poluarea continuă a Văii Minişului.
Puncte de cazare Anina, Bozovici.
Puncte alimentare Anina, Bozovici.
Puncte sanitare Anina, Bozovici.
Comunicaţii Anina, Bozovici.
Obiective turistice Izbucul Bigărului, Cascada Bigăr, peşteri.
38
REZERVAŢIA LISOVACEA
Suprafaţa 33 ha
Tipul Mixtă
Administrator Consiliul Local Bozovici, Consiliul Local Lăpuşnicu Mare
Teritoriul administrativ Bozovici, Lăpuşnicu Mare
Cale de acces Din Anina se merge pe DN 57 B până la începutul barajului de
acumulare de pe Valea Minişului (Gura Golumbului). De aici se
urmează drumul forestier de pe versantul drept al Minişului.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: calcare de Miniş, gresii de tip Gura Golumbului.
Morfologie: zona reprezintă o depresiune carstică la contactul
dintre calcare şi gresii. Se regăsesc doline, lapiezuri, izvoare,
ponoare, avene de maxim – 60 m.
Speologie: Av. cu Peşteră, Av. cu Sifon, Av. cu Trei Intrări.
(Emberiza cirulus).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole -
Puncte de cazare Anina, Bozovici.
Puncte alimentare Anina, Bozovici.
Puncte sanitare Anina, Bozovici.
Comunicaţii Anina, Bozovici.
Obiective turistice Avene, fondul silvic.
39
REZERVAŢIA DUGIN
Suprafaţa 260,7 ha
Tipul Forestieră
Declarata in baza Decretului 499/1982, Hotărârea 8/1994
Teritoriul administrativ Lapuşnicu Mare
Cale de acces Din Bozovici se merge pe DJ 571 B spre Şopot trecând cu 2 Km de
Moceriş, urmând drumul forestier înspre Poiana Roşchii.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: calcare de Plopa superioare, calcare de Miniş, gresii de
tip Gura Golumbului.
Morfologie: abrupturi calcaroase, pereţi calcaroşi de până la 200
m, doline, lapiezuri, peşteri, avene, izvoare, ponoare, văi seci,
depuneri de travertin.
Speologie: P. cu Cascade, P. cu Prăbuşiri, P. Meandrată.
mascula var triternotifolia), alunul turcesc (Corylus colurna).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole -
Puncte de cazare Bozovici
Puncte alimentare Bozovici, Moceriş.
Puncte sanitare Bozovici.
Comunicaţii Bozovici.
Obiective turistice Fondul silvic, peşteri, procesele de modelare exocarstică.
40
REZERVAŢIA PEŞTERA ÎNTUNECOASĂ DIN POIANA ROŞCHII

Cod 2232/41
Dezvoltare 1505,3 m
Denivelare -101,2
Roca Calcare
Vârsta Apţian inf.
Nr. intrări 3
Nr. etaje 3
Forme de eroziune Nivele de curgere, nivele de meandru, albii adâncite, albii extinse
lateral, cascade, săritori, pilieri, marmite, pereţi şlefuiţi, podele
lustruite, praguri şi repezişuri.
Forme de coroziune Alveole de coroziune, muchii tăioase, excavaţii de egutaţie,
lapiezuri endocarstice, albii lărgite, şanţuri de tavan şi planşeu,
hieroglife, septe, săli de confluenţă, tavane plan orizontale,
marmite, cupole.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane plane structurale, plane de litoclaze.
Umplutură Terase aluvionare, pietrişuri, nisipuri, planşeu de blocuri, trene de
grohotiş, conuri de grohotiş, cruste descuamate, argile, cruste de
argilă, planşee suspendate.
Speleoteme Stalactite, stalagmite, coloane, baldachine, cruste parietale, cruste
de planşeu (cea mai mare de 940 m2), gururi, microgururi, perle,
draperii, odontolite, coralite, mondmilch.
Hidrologia reţelei Insurgentă.
Debit 0,5 l/s
Cartare C. S. Cristal Timişoara (1982).
Recartată, completaăa Bădescu B., Orzen O., Miculianici M., Nania V., Georgiu I., Suru
M., Heinz I., Vasile G., Veverca I., Piroi M. ,Dubovan D. (1993).
Meteorologie Circulaţie de aer intensă în zona intrării.
Biospeologie Liliacul (Rhinolphus ferrumequinum), tritonul de munte (Triturus
alpestris).
Paleontologie -
Arheologie -
Conservare Intactă, cu urme inevitabile vizitării, nu este închisă cu poartă
metalică, accesul fiind limitat de condiţiile naturale. În lunile 5 – 9
apa este uneori poluată de stână. Conservarea este asigurată de
A.S.E.R.
41
Parcul naţional Domogled-Valea-

Cernei
Parcul Naţional Domogled – Valea
Cernei este situat în partea sud - estică a NUMARUL REZERVATIILOR
judeţului Caraş - Severin, Munţii
Cernei şi Mehedinţi, de-a lungul Văii
Cerna şi a limitei teritoriale a judeţului
Caraş -Severin, ocupând o suprafaţă de speologice propuse 1
21.922,7 ha ce include şase rezervaţii
declarate (9.960,0 ha) şi o rezervaţie speologice 1
propusă.
forestiere 2
Limite
Limita nordică: se suprapune peste 3
mixte
limita teritorială a judeţului Caraş –
Severin, între Vârfu Dobrii (1928,4 m), 0 1 2 3
Ciocul Gâştii (1430,6 m), Valea Cernei.
Limita sudică: porneşte din Vârful
Pietroasa (878,7 m) şi coboară pe culme
până în localitatea Topleţ.
Limita estică: începe din localitatea Topleţ, trecând prin Valea Pecinişca până la limita teritorială a
judeţului Caraş – Severin peste care se suprapune până în apropierea localităţii Cerna Sat.
Limita vestică: porneşte din Vârful Pietroasa (878,7 m), traversează Valea Iardaşiţa, Culmea Zanaletului
(762,9 m), coboară în Valea Belareca, mergând paralel cu aceasta până după localtatea Mehadica. De
aici limita merge pe creasta Munţilor Cernei trecând peste Vârfurile: Culmea Mare (927,6 m), Dealu
Cicilovete, Arjana (1512,5 m), Vlascul Mic (1733,3 m), Boldoveni (1799,5 m), Dobrii (1928,4 m).
1 Rezervaţia Coronini-Bedina Băile Herculane Mixtă 3864,8 Romsilva
2 Rezervaţia Domogled Băile Herculane Mixtă 2382,8 Romsilva
3 Rezervaţia Iauna-Craiova Cornereva Mixtă 1545,1 Romsilva
4 Rezervaţia Belareca Cornereva Forestieră 1665,7 Romsilva
5 Rezervaţia Iardaşiţa Mehadica Forestieră 501,6 Romsilva
6 Rezervaţia Peştera Ion Cornereva Speologică 400,0m C.L. Cornereva
Bîrzoni
Obiective propuse:
1 Peştera lui Adam Băile Herculane Speologică 212,0m -
42
Morfologie
Munţii Cernei: s-au format pe axa NE – SV, culminând în Vârful Dobrii (1928,4 m). Altitudinea coboară
în Valea Cernei până la 150 m, fiind o diferenţa de nivel totală de 1780 m. Rocile carbonatice dispuse în
benzi peste granite şi roci cristaline au dat naştere unui relief carstic suspendat alogen, fragmentat
datorită eroziunii văilor transversale (Ogaşu Clepeneac, Ogaşu Vânturătoarea, Ogaşu Bidinii, Pârâu
Prisăcina, Pârâu Iuţa, Cheile Bobotului). Ridicarea rapidă a munţilor a determinat apariţia unor văi
suspendate cu numeroase cascade, precum şi pereţi calcaroşi de peste 200 m, de-a lungul Văii Cerna. În
aceste calcare s-au format peste 150 cavităţi, unele fiind termale. Pe rocile magmatice şi metamorfice s-
au format văi adânci, ravene, cueste, iar în golul alpin, stâncării de sub care izvorăsc ape ce ajung în
Cerna şi Bela Reca.
Munţii Mehedinţi: în zona parcului au cel mai înalt punct pe Vârful Colţul Pietrii (1227,8 m). Rocile
carbonatice ocupă cea mai mare suprafaţă, determinând carstificarea acesteia - pereţi calcaroşi de peste
200 m pe Valea Cernei, sectoare de chei pe afluenţii (Valea Săliştii, Valea Feregari, Valea Şuha Padinei,
Valea Ţăsna), numeroase văi suspendate (în special pe Domogled), ponoare, izvoare, peste 45 cavităţi,
doline şi lapiezuri.
Endocarstul. Datorită condiţiilor geologice şi morfotectonice, peşterile sunt în general de dimensiuni
mici ce variază între 5 şi 500 m, excepţie făcând Peştera Mare de la Sălitrari (1500,0 m), fiind în general
peşteri de versant şi foarte rar insurgente sau exurgente. În versantul drept al Cernei, principalele cavităţi
sunt: Peştera lui Adam (169,0 m), Peştera de la Despicătură (105,0 m), Peştera Hoţilor de la Băile
Herculane (143,0 m), Peştera din Plaiul Băniţei (101,0 m), Peştera Alpiniştilor (188,0 m), Peştera de la
Bobot (510,0 m), Peştera lui Ion Bârzoni (400,0 m), Peştera lui Nicolae Drăghicescu (145,0 m), Peştera
nr. 63 din Bazinul Cernei (120,0 m), Peştera nr. 1 de la Salitrări (104,0 m), Peştera nr. 2 de la Salitrări
(440,0 m), Peştera Mare de la Salitrări (1500,0 m), Peştera Gaura Hoţilor de sub Paltin (332,9 m),
Peştera nr. 9 din Valea Prisăcina (361,0 m), Peştera Gaura Hoţilor de sub Gogâltan (330,0 m), Peştera nr.
18 din Valea Prisăcina (108,0 m), Petera din Geanţu Ineleţ (100,6 m), Peştera nr. 9 din Geanţu Ineleţ
(100,0 m). În versantul stâng al Cernei, principalele cavităţi sunt: Peştera cu Stână (130,0 m), Peştera
Gaura lui Nistor (201,0 m), Peştera Mare de la Soronişte (153,0 m), Peştera Ungurului (249,0 m).
Clima parcului este temperat continentală, moderată, cu influenţe mediteraneene.
Regimul termic
Temperatura medie din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei este de 9oC.
Regimul vânturilor
Frecvenţa vânturilor este în general mai ridicată în zonele înalte, cu predominarea vânturilor din vest.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 1000 mm.
Vestigii istorice
O locuire paleolitică a fost descoperită în apropierea Băilor Herculane, în Peştera Hoţilor. Tot în această
peşteră există dovezi că, în urmă cu cca. 12 000 ani î.e.n., au poposit vânători de păsări şi animale mici,
veniţi aici din regiunile sudice ale Europei. Materialele arheologice atestă că ei utilizau arme şi unelte
microlitice confecţionate din silex. La Băile Herculane au fost găsite unelte din perioada de trecere de la
neolitic spre epoca metalelor (cârlige de undiţă, ace, dăltiţe şi lame de cuţit).
În urma descoperirii unor cărămizi ştampilate s-a dovedit faptul că în această regiune era cantonată în
timpul romanizării populaţiei geto - dacice Legiunea a XIII-a Gemina. În acest timp, staţiunea Băile
Herculane era cunoscută sub numele de Ad Aquas Herculi Sacras ad Mediam, datorită numeroaselor
izvoare termale care erau cunoscute în această zonă.
Factori antropici
43
Aşezări umane. În perimetrul parcului se află localităţile Băile Herculane şi Pecinişca, precum şi
numeroase aşezări: Prisacina, Dobraia, Cracu Mare, Ineleţ, Scărişoara, Tatu. Densitatea populaţiei în
Valea Cernei este de 25 locuitori / km2, fiind mult redusă în zonele înalte unde sunt doar stâne locuite
vara.
Activităţile economice ce afectează integritatea parcului sunt: exploatările de ape termale (au determinat
distrugerea unor cavităţi), exploatarea calcarului prin cariera Pecinisca, construirea unor baraje, captarea
unor ape şi dirijarea lor în alte bazine hidrografice, păşunatul excesiv, turismul necontrolat.
REZERVAŢIA CORONINI-BEDINA
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Băile Herculane, Mehadia
Cale de acces Din Băile Herculane pe DN 67 D cca. 15 km. Rezervaţia se află pe
versantul drept al Cernei.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: granite, conglomerate, gresii, calcare (Jurasic -
Cretacic).
Morfologie: pereţi calcaroşi, canioane, cascade, peşteri, avene,
lapiezuri.
Speologie: P. lui Ion Bârzoni, Av. Lui Adam, P. Alpiniştilor.
Flora: alunul turcesc (Corylus colurna L.), garofiţa bănăţeană
(Dianthus banaticus Heuff Borb.), garofiţa albă (Dianthus kitaibelli
janka ssp. Spiculifolius Schur. Sanda), tămâioara (Viola jooi
Janka), lăcrămioare (Convallaria majalis L.), brânduşa galbenă
(Crocus moesiacus Ker. Gawl.).
Fauna: scorpionul (Euscorpius carpathicus), vipera cu corn (Vipera
ammodytes ammodytes), balaurul (Coluber jugularis), broasca
ţestoasă de uscat (Testudo hermanni hermanni), lăstunul de stâncă
(Hirundo rupestris), lăstunul mare (Apus melba), pietrarul bănăţean
(Oenanthe hispanica), rândunica roşcată (Hirundo daurica), presura
bărboasă (Emberiza cirlus), liliacul mediteranean (Rhinolophus
euryale), liliacul lui Blasius (Rhinolophus blasii), liliacul lui
Bechstein (Myotis bechsteini).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Puncte de cazare Băile Herculane.
Puncte alimentare Băile Herculane.
Puncte sanitare Băile Herculane.
Comunicaţii Băile Herculane.
Obiective turistice Av. lui Adam, P. Alpiniştilor, canioane, lacul Cerna, locuri de
belvedere.
44
REZERVAŢIA DOMOGLED
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Băile Herculane
Cale de acces Din Băile Herculane se urcă înspre Domogled pe o vale seacă în
vecinatatea căreia se află o veche carieră de exploatare a
calcarului.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: roci carstificabile (Thitonic - Neocomian, Cretacic
superior).
ponoare, izbucuri, sectoare de chei, canioane, pereţi calcaroşi cu o
înălţime de 100-200 m, cueste, marmite.
Speologie: cea mai interesantă peşteră este Peştera Soronişte.
Flora: alun turcesc (Corylus colurna L.), garofiţa bănăţeană
Janka ssp. spiculifolius Schur. Sanda), tămâioara (Viola jooi
Janka), lăcrămioarele (Convallaria majalis L.), brânduşa galbenă
ammodytes), balaurul (Coluber jugularis), broasca ţestoasă de
uscat (Testudo hermanni), lăstunul de stâncă (Hirundo rupestris),
lăstunul mare (Apus melba), pietrarul bănăţean (Oenanthe
hispanica), rândunica roşcată (Hirundo daurica), presura bărboasă
(Emberiza cirlus), liliacul mediteranean (Rhinolophus euryale),
liliacul lui Blasius (Rhinolophus blasii), liliacul lui Bechstein
(Myotis bechsteini).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Obiective turistice Relieful carstic, pădurile sălbatice, P. Soronişte.
45
REZERVAŢIA IAUNA – CRAIOVA

Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Cornereva, Mehadia
Cale de acces Din Băile Herculane pe DN 67 D cca. 35 km. Rezervaţia se afllă pe
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: roci cristaline, banatite, calcare.
Morfologie: văi adâncite, pereţi calcaroşi, lapiezuri, cueste.
Speologie: -
Flora: alunul turcesc (Corylus colurna L.), garofiţa bănăţeană
Janka ssp. spiculifolius Schur. Sanda), tămâioara (Viola jooi
(Emberiza cirlus), liliacul mediteranean (Rhinolophus euryale).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Păşunatul, turismul.
Obiective turistice Puncte de belvedere, golul alpin.
46
REZERVAŢIA BELARECA
Suprafaţa 1665,7
Tipul Forestieră
Teritoriul administrativ Cornereva, Mehadia
Cale de acces Din localitatea Bogâltin se urcă spre Vârful Arjana.
Marcaje turistice -
Importanta Geologie: brecii, conglomerate, gresii, gresii cuarţuase, calcare.
Morfologie: ravene, cueste, abrupturi, torente.
Speologie: -
Flora: alun turcesc (Corylus colurna L.), garofiţa bănăţeană
Janka ssp. Spiculifolius Schur. Sanda), tămâioara (Viola jooi
(Emberiza cirlus).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Puncte alimentare Cornereva, Băile Herculane.
Puncte sanitare Cornereva, Băile Herculane.
Comunicaţii Cornereva, Băile Herculane.
Obiective turistice Fondul forestier.
47
REZERVAŢIA IARDAŞIŢA
Suprafaţa 501,6 ha
Tipul Forestieră
Teritoriul administrativ Mehadia
Cale de acces Din Băile Herculane pe E 94 cca. 7 km. Rezervaţia se află pe
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: şişturi cristaline, gnaise, cuarţite, serpentinite, granite.
Morfologie: torenţi, ravene, râpe de obârşie.
Speologie: -
Flora: garofiţa albă (Dianthus kitaibelli Janka ssp. Spiculifolius
Schur. Sanda), tămâioara (Viola jooi Janka), lăcrămioarele
(Convallaria majalis L.), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus Ker.
Gawl.).
Fauna: balaurul (Coluber jugularis), broasca ţestoasă de uscat
(Testudo hermanni), lăstunul mare (Apus melba), pietrarul
bănăţean (Oenanthe hispanica), rândunica roşcată (Hirundo
daurica), presura bărboasă (Emberiza cirlus).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Puncte alimentare Băile Herculane, Pecinişca.
Comunicaţii Băile Herculane, Pecinişca.
48
REZERVAŢIA PEŞTERA LUI ION BÂRZONI

Cod 2144/7
Dezvoltare 400 m
Denivelare +9m
Roca Calcar
Vârsta Malm neocomian
Nr. intrări 2
Nr. etaje 1
Tipul reţelei Dendritic
Tipologia golului Cavitate de dimensiuni medii.
Forme de eroziune Pilieri, săritori, nivele de curgere.
Forme de coroziune Alveole, hieroglife, săli de confluenţă, cupole de coroziune.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, cornişe de desprindere.
Umplutură Planşeu de blocuri, blocuri izolate, argile, cruste descuamate.
Speleoteme Stalactite, stalagmite, coloane, domuri, gururi, perle, cruste
parietale, cruste de planşeu, văluri, odontolite.
Tip hidrologic Fosil
Sistem carstic -
Debit -
Cartare E. Şerban
Recartată, completată Şt. Avram, D. Dancău şi E. Şerban.
Meteorologie Temperatura aerului -110C, umiditate mare, fără curenţi de aer.
Biospeologie Sophrochaeta, miriapode (Lithobius decapolitus,
Trichopolydesmus eremitis), izopode (Trichoniscus cf. Inferus)
Paleontologie -
Arheologie -
Conservare Intactă, cu urme inevitabile vizitării. Peştera a fost protejată până
în 1988 de Asociaţia Speologică Exploratorii filiala Băile
Herculane.
49
REZERVAŢIA PEŞTERA LUI ADAM

Cod 2146/3
Dezvoltare 169,0 m
Denivelare -27,0 m
Rocă Calcar
Vârstă Malm neocomian
Nr. intrări 1
Nr. etaje 1
Tipologia golului Verticală – orizontală.
Forme de eroziune Nivele de curgere, albii extinse lateral, săritori, pilieri.
Forme de coroziune Alveole, pereţi rugoşi, hieroglife, piele de leopard.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane plane structurale, plane de litoclaze.
Umplutură Argilă, depozite mari de guano.
Speleoteme Cruste parietale, planşee stalagmitice, baldachine, stalactite,
stalactite gelatinoase (4 – 8 cm), stalagmite, coloane,.
Tip hidrologic Fosilă, cu emisii de aburi.
Sistem carstic -
Debit -
Cartare I. Povară 1972.
Meteorologie Temperatura aer - 290 – 31oC, umiditate 100%, emisii de aburi cu
temperaturi cuprinse între 41 – 450C.
Biospeologie Neotrombicula adamensis, Trichoniscus cf. inferus, Meta menardi,
Eupolybothrus transsylvanicus, Uroctinia cf. coprophila,
Tricouropoda orbicularis, Neotrombicula adamensis, Trichoniscus
cf. inferus, Nesticus.
Paleontologie -
Arheologie -
Conservare Intactă, cu urme inevitabile vizitărilor. Nu este protejată cu poartă.
50
Parcul natural Porţile de Fier

Parcul Natural Porţile de Fier este un NUMARUL REZERVATIILOR
parc transfrontalier, inclus în sistemul
european de arii protejate, declarat prin
ordinul ministrului M.A.P.P.M. însă speologice 1
nepublicat în M.O. Pe teritoriul propuse
judeţului Caraş - Severin, ocupă o
suprafaţă aproximativă de 60.000 ha, mixte 5
incluzând 4 rezervaţii declarate (550,5 propuse
ha) şi 6 rezervaţii propuse, fiind
constituit pe suprafaţa a trei teritorii mixte 4
administrative:
• România - Judeţul Caraş - Severin 0 1 2 3 4 5
• România - Judeţul Mehedinţi
• Iugoslavia
Limite
Situat în partea de sud-vest a României (M-ţii. Locvei şi M-ţii. Almăjului), Parcul Natural Porţile de Fier
are următoarele limite:
Limita nordică: începe din confluenţa Râului Nera cu Dunărea, urmărind limita bazinului Dunării, Vf.
Livada (500 m), Vf. Poiana Lisa (546 m), Culmea Naidăşului, Vf. Tâlva (724 m), Tâlva Blidarului (897
m), Vf. Aria (991 m), după care traversează Pârâul Rudărica şi se continuă peste Vf. Svinecea Mică,
Svinecea Mare (1224,1 m), ajungând la limita cu judeţul Mehedinţi.
Limita sudică: este constituită de Dunăre (frontiera de stat cu Iugoslavia) pe sectorul cuprins între
confluenţa râului Nera cu Dunărea şi limita de judeţ (Mehedinţi) situată la 2,5 km aval de localitatea
Cozla.
Limita estică: se suprapune peste limita administrativă cu judeţul Mehedinţi, trecând peste Vf. Svinecea,
Vf. Poiana Mare, Vf. Oprişneul Mare (897 m), Dl. Urzica (873 m), Dl. Copriva (802 m), Vf. Cărpiniş
(849 m), Vf. Dumbrăviţa (664 m), Dunăre.
Limita vestică: este reprezentată de Râul Nera şi frontiera de stat cu Iugoslavia, situată între localitatea
Socol şi confluenţa râului Nera cu Dunărea.
În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier sunt cuprinse obiectivele existente:

1 Rezervaţia Valea Mare Moldova N. Mixtă 431,9 Romsilva
2 Rezervaţia Baziaş Socol Mixtă 103,6 C.L. Socol
3 Rezervaţia Balta Nera – Dunăre Socol Mixtă 10,0 C.L. Socol
4 Rezervaţia Râpa cu Lăstuni Pojejena Mixtă 5,0 C.L. Pojejena
51
Obiective propuse:
1 Rezervaţia Valea Berzasca Berzasca Mixtă 4200,0 Romsilva
2 Rezervaţia Cheile Sirinei Cozla Mixtă 1000,0 Romsilva
3 Rezervaţia Feţele Dunării Moldova N. Mixtă 322,0 Romsilva
4 Rezervaţia Ostrovul Moldova Moldova N. Mixtă 29,0 C.L.Moldova N.
N.
5 Rezervaţia Ostrovul Calinovăţ Divici Mixtă 1,5 C.L. Socol
6 Rezervaţia Peştera Poleva Moldova N. Speologică 951,0 m A.S.Exploratorii
Morfologie
Munţii Locvei: culminează în Vf. Corhanul Mare (735 m) şi sunt alcătuiţi la vest din şişturi cristaline iar
la est din calcarele ce constituie zona sudică a sinclinoriului Reşiţa - Moldova Nouă. În aceste condiţii,
zona vestică se caracterizează prin dealuri cu pante mici, acoperite de păduri.
Zona estică are o energie mare de relief, determinată de procesele de carstificare ce au generat versanţi
abrupţi, pereţi calcaroşi, sectoare de chei (Valea Mare, Berzasca, Liborajdea, Cameniţa, Dunăre),
platouri de doline (Gârnic, Sfânta Elena), câmpuri de lapiezuri (Sfânta Elena), doline de prăbuşire,
dorne, numeroase cascade, izbucuri, ponoare, peşteri şi avene.
Munţii Almăjului: culminează în Vf. Svinecea Mare (1224 m) şi sunt alcătuiţi din Cristalinul Danubian,
peste care în unele regiuni sunt dispuse roci sedimentare, calcare şi conglomerate.
Întreg masivul este caracterizat de culmi ce ating frecvent 1000 m, iar versanţii sunt în cea mai mare
parte abrupţi. În zonele sedimentare predomină peisajul carstic dezvoltându-se în special exocarstul: chei
şi pereţi calcaroşi (Valea Berzasca, Sirinea, Rudărica Mică, Vf. Svinecea), doline (zona Lalca), lapiezuri
(Svinecea Mare, Bigăr), endocarstul fiind reprezentat de peşterile: Peştera cu Apă de la Lalca, Peştera La
Pişătoare, Peştera Zamoniţa, Avenul Rudărica.
Defileul Dunării (între confluenţa Nera - Dunăre şi Pescari). Valea este largă, după care se strâmtează,
versanţii devenind abrupţi până în dreptul localităţii Liborajdea (albia are lăţimi de doar 300 m). De aici,
aval, doar versantul drept atinge înălţimi de peste 550 m. Aval de Berzasca şi până după localitatea
Cozla, sectorul devine din nou îngust.
Clima
Datorită aşezării Parcului Natural Porţile de Fier, teritoriul său se integrează climatului temperat -
continental moderat, cu influenţe mediteraneene.
Regimul termic
Repartiţia valorii medii a temperaturii variază în funcţie de altitudine cu 5oC. Astfel, în zona defileului
(55 m alt.), temperatura medie anuală este de 10oC, în zona înaltă a M-ţilor Locvei (700 m) de 8 – 9oC,
iar în zona înaltă a M-ţilor Almăjului (1200 m) de 5 - 6oC.
Regimul vânturilor
Cele mai violente vânturi din România, Coşava şi Gorniacul au direcţia dominantă din sectorul estic şi
vestic, remarcându-se slaba amplitudine a vânturilor din nord şi sud.
Precipitaţiile atmosferice cresc în raport cu altitudinea, media anuala de precipitaţii în M-ţii Locvei fiind
de 800 - 900 mm, iar în M-ţii Almăjului de 1000 mm, mediile plurianuale de precipitaţii fiind de 800 -
1400 mm.
Endocarstul
Sistemele carstice corespund peşterilor active, alimentate de cursuri de apă formate pe depozite
impermeabile sau al căror activ este alimentat din zona marilor platouri carstice. Cele mai semnificative
dintre acestea sunt străpungerile hidrogeologice reprezentate de Peştera Gaura Haiducească (1370,0 m),
Sistemul Ponorul Ascuns – Peştera cu Apă de la Moară (182,8 m) şi Ponorul Polevii – Peştera Poleva
52
(951,0 m), Avenul Rudărica (240,0 m) – Peştera cu Apă de la Lalca (204,0 m) (presupus). Acviferele
carstice ce se descarcă prin numeroase exurgenţe au format: Peştera de la Padina Matei (94,0 m), Peştera
cu Lacuri (270,0 m), Peştera de lângă Drum (160,8 m), Peştera Cicalavăţ (350,8 m), Peştera din Valea
Ceuca (217,6 m), Peştera Gaura cu Muscă (254,0 m), Peştera Filipova Dira (78,0 m). Avenele sunt
prezente în platourile calcaroase, însă au denivelări mici, excepţie făcând Avenul Roşu (-148,0 m).
Vestigii istorice
Cercetările arheologice au evidenţiat în zonă vestigii preromane la Pojejena, romane la Gornea, Pescari,
Pojejena, Baziaş şi Socol, medievale la Pojejena. Vestigii arheologice au mai fost descoperite şi la
Şuşca, Măceşti, Moldova Nouă, Sicheviţa, Liubcova, Berzasca, Drencova, Cozla. Alte obiective de
interes sunt: Mănăstirea de la Baziaş; Schitul de la Berzasca; morile cu ciutură de pe văile Liborajdea,
Cameniţa, Liubcova, Valea Mare, Berzasca; Peştera Chindiei II (conţine picturi din sec. XIV).
Factori antropici
Sunt cei care cauzează degradarea calităţii mediului prin poluarea aerului, apei, solului şi subsolului.
Sursele de poluare sunt generate de aşezările umane şi activităţile economice.
Aşezările umane: sunt majoritatea pe malul Dunării, excepţie făcând zona Liborajdea – Liubcova, unde
localităţile sunt dispuse între limita nordică şi sudica a Parcului Natural Clisura Dunării (33 sate, 6
comune şi un oraş).
Densitatea populaţiei este de: 25 - 50 locuitori / km2 în zona Socol – Pojejena, 60 - 75 locuitori / km2 în
zona Moldova Nouă – Pescari, 25 - 50 locuitori / km2 în zona Gârnic – Sicheviţa, între 11 – 25 locuitori /
km2 în zona Berzasca – Bigăr, iar în centrul M-ţilor Locvei şi Almăjului zona este nepopulată. În zonele
montane, prezenţa omului este foarte redusă, reprezentată doar de angajaţii Romsilva şi de ciobani.
Activităţile economice: au o mare influenţă asupra calităţii mediului, în special exploatările miniere
(Moldova Nouă, Cozla), Igoserv, transportul fluvial. În total sunt 50 de agenţi poluatori şi 220 surse de
poluare identificate.
53
REZERVAŢIA VALEA MARE

Suprafaţa 1179 ha
Tipul Mixtă
Declarată în baza Decretului Prezidenţial 230/1975, Hotărârea 8/1994
Teritoriul administrativ Moldova Nouă
Cale de acces Din Moldova Nouă se merge pe drumul de pe malul râului Valea
Mare până în rezervaţie.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: calcare de Valea Aninei, calcare de Brădet, calcare de
Plopa superioare, calcare de Miniş, diorite cuarţifere şi
granodiorite, scarne şi corneene.
Morfologie: procesele de carstificare au determinat formarea unor
sectoare de chei şi versanţi abrupţi cu pereţi calcaroşi de până la 50
m, două cascade în tuf calcaros de până la 30 m înălţime, doline,
lapiezuri, ponoare, izbucuri.
Speologie: P. cu Lacuri din Valea Seacă (270 m).
Flora: pinul de Banat (Pinus nigra Arn. ssp. banatica Borb.),
păducelul negru (Crataegus nigra Wet K), jugastrul bănăţean (Acer
monspessulanum L.), iedera albă (Daphne laureola L.),
lăcrămioarele (Convallaria majalis L.), brânduşa galbenă (Crocus
moesiacus Ker. Gawl.), stânjenelul (Iris reichenbachii Heuff.),
casita (Iris graminea L.), poroinicul galben (Orchis pallens L.),
poroinicul gemanariţă (Orchis pappilonacea L.).
Fauna: vipera cu corn (Vipera ammodytes), balaurul (Coluber
jugularis), broasca ţestoasă de uscat (Testudo hermanni), vulturul
alb-hoitarul (Neophran percnopterus), lăstunul de stâncă (Hirundo
rupestris), lăstunul mare (Apus melba), pietrarul bănăţean
(Oenanthe hispanica), rândunica roşcată (Hirundo daurica), presura
bărboasă (Emberiza cirlus), liliacul mediteranean (Rhinolophus
euryale), liliacul lui Blasius (Rhinolophus blasii).
Aer: poluat.
Sol: poluat.
Pericole Descărcările de ape menajere şi depozitarea de deşeuri în cursurile
apelor, flataţia nisipurilor din iazurile decantoare ale Întreprinderii
Miniere Moldova Nouă, haldinele de steril, construirea noii şosele
între Moldova Nouă şi Padina Matei.
Puncte de cazare Moldova Nouă.
Puncte alimentare Moldova Nouă.
Puncte sanitare Moldova Nouă.
Comunicaţii Moldova Nouă.
Obiective turistice P. cu Lacuri din Valea Seacă, cascadele din Valea Mare.
54
REZERVAŢIA BAZIAŞ
Suprafaţa 170 ha
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Socol
Cale de acces Din Moldova Nouă se merge pe DN 57 A. La cca. 4,5 km de
Divici se află rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: loessuri
Morfologie: zonă colinară aridă, cueste, văi adâncite.
Speologie: -
Flora: pinul de Banat (Pinus nigra Arn. ssp. banatica Borb.),
garofiţa bănăţeană (Dianthus banaticus Heuff Borb.), bujorul de
Banat (Paeonia officinalis L. var. banatica Roch Graebn),
păducelul negru (Crataegus nigra Wet K), jugastrul bănăţean (Acer
monspessulanum L.), lăcrămioarele (Convallaria majalis L.),
brânduşa galbenă (Crocus moesiacus Ker. Gawl.), stânjenelul (Iris
reichenbachii Heuff.), săbiuţa (Gladiolus illyricus Koch.).
Fauna: broasca ţestoasă de uscat (Testudo hermanni), vulturul alb-
hoitarul (Neophron percnopterus), potârnichea de stâncă (Alectoris
graeca), lăstunul de stâncă (Hirundo rupestris), lăstunul mare
(Apus melba), pietrarul bănăţean (Oenanthe hispanica), rândunica
roşcată (Hirundo daurica), presura bărboasă (Emberiza cirlus).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Exploatări forestiere.
Puncte de cazare Moldova Nouă, Moldova Veche.
Puncte alimentare Divici.
Puncte sanitare Pojejena.
Comunicaţii Pojejena.
Obiective turistice Fond forestier.
55
REZERVAŢIA BALTA NERA-DUNĂRE

Suprafaţa 20 ha
Tipul Mixtă
Administrator Consiliul Local Socol
Teritoriul administrativ Socol
Cale de acces Din Moldova Nouă se merge pe DN 57 A până în Socol.
Rezervaţia se întinde de-a lungul râului Nera.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: pietrişuri şi nisipuri.
Morfologie: zonă de luncă inundată periodic.
Speologie: -
Flora: păducelul negru (Crataegus nigra Wet K), lăcrămioarele
(Convallaria majalis L.), casiţa (Iris Graminea L.).
Fauna: vulturul alb-hoitarul (Neophron percnopterus), barza
(Ciconia ciconia), buha (Bubo bubo), striga (Tyto alba), egreta
mică (Egretta garzetta).
Starea rezervaţiei Apa: localităţile amonte de rezervaţie ce sunt traversate de Nera
deversează apele menajere neepurate şi deşeuri menajere ce sunt
transportate de apă până la Dunăre.
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Pescuitul excesiv, poluarea râului Nera.
Puncte alimentare Socol, Câmpia, Pârneaura, Zlatiţa.
Puncte sanitare Socol, Moldova Nouă.
Comunicaţii Socol, Câmpia, Parneaura, Zlatiţa.
Obiective turistice Canale ale Râului Nera cu stuf, papură şi salcie.
56
REZERVAŢIA RÂPA CU LĂSTUNI – DIVICI

Suprafaţa 5 ha
Tipul Mixtă
Declarată în baza Decretul 499/1982 , Hotărârea C.J. 8/1994.
Administrator Consiliul Local Pojejena .
Teritoriul administrativ Pojejena .
Cale de acces Din Moldova Nouă se merge pe DN 57 A până în localitatea
Belobreşca. De aici se urmează DN57 A cca. 800 m. Rezervaţia se
află pe partea dreaptă a drumului.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: pietrişuri , nisipuri , depozite loessoide.
Morfologie: eroziunea terasei înalte a Dunării.
Speologie: -
Flora: garofiţa bănăţeană (Dianthus banaticus Heuff Borb.),
bujorul de Banat (Paeonia officinalis L. var. banatica Roch
Graebn), păducelul negru (Crataegus nigra Wet K), lăcrămioarele
(Convallaria majalis L.), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus Ker.
Gawl.), stânjenelul (Iris reichenbachii Heuff.), săbiuţa (Gladiolus
illyricus Koch.).
Fauna: lăstunul comun ( Riparia riparia ), potârnichea de stâncă
(Alectoris graeca), lăstunul de stâncă (Hirundo rupestris), lăstunul
mare (Apus melba), rândunica roşcată (Hirundo daurica), presura
bărboasă (Emberiza cirlus).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole -
Puncte alimentare Divici , Belobreşca.
Puncte sanitare Divici , Belobreşca.
Comunicaţii Divici , Belobreşca.
Obiective turistice Peisajul - fenomenul de eroziune în Loess.
57
REZERVAŢIA VALEA BERZASCA

Suprafaţa Cca 4200 ha
Tipul Mixtă
Declarată în baza -
Teritoriul administrativ Berzasca
Cale de acces Din localitatea Berzasca se merge amonte pe valea cu acelaşi nume
cca 16 km (1km după Poiana Debeliug).
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: brecii, gresii cuarţuase, calcare grezoase, marnocalcare,
calcare cu silice, calcare marnoase, calcare litografice, şişturi
cristaline, gnaise, filite, cuarţite.
sectoare de chei şi versanţi abrupţi cu pereţi calcaroşi de până la
100 m, canioane, cascade, dorne, doline, văi de doline, lapiezuri,
ponoare, izbucuri, peşteri, avene.
Speologie: Peştera de la Voinicovăţ (66,0 m), Peştera Gaura Cornii
(121,0 m), Peştera Zamoniţa (64,0 m), Peştera cu Apă de la Lalca
(204,0 m), Peştera “La Pişătoare” (272,0 m), Avenul Rudărica
(-43,0 m), Avenul din Pădure (-18,0 m).
Flora: alunul turcesc (Corylus colurna L.), zada (Larix decidua
Mill.), tisa (Taxus baccata L.), pinul de Banat (Pinus nigra Arn.),
garofiţa Bănăţeană (Dianthus banaticus Heff borb.), păducelul
negru (Crataegus nigra Wet K.), jugastrul bănăţean (Acer
monspessulanum L.), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus Ker.
Gawl.), casiţa (Iris graminea l.), săbiuţa (Gladiolus illyricus Koch),
poroinic galben (Orchis pallens l.), poroinic gemănăriţa (Orchis
pappilonacea l.).
alb-hoitarul (Neophran percnopterus), potârnichea de stâncă
mare (Apus melba), pietrarul bănăţean (Oenanthe hispanica),
rândunica roşcată (Hirundo daurica), presura bărboasă (Emberiza
cirlus), liliacul mediteranean (Rhinolophus euryale), liliacul lui
Blasius (Rhinolophus blasii), liliacul lui Bechstein (Myotis
bechsteini).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole83 Nu sunt.
83
Puncte de cazare Moldova Nouă, Oraviţa.
Puncte alimentare Berzasca, Bigăr, Eftimie Murgu.
Puncte sanitare Berzasca.
Comunicaţii Berzasca, Bigăr, Eftimie Murgu.
Obiective turistice P. Zamoniţa, P. Gaura Corni, P. “La Pişătoare”, cascade, chei.
58
REZERVAŢIA CHEILE SIRINEI

Suprafaţa 50ha
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Berzasca
Cale de acces Din Moldova Nouă se merge pe DN 57 până în localitatea Cozla.
De aici urmăm drumul înspre localitatea Bigăr care trece prin
rezervaţie.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: brecii, gresii cuarţuase, calcare grezoase, marnocalcare,
calcare cu silice, calcare marnoase, calcare litografice.
m, lapiezuri , izbucuri.
Speologie: cavităţile sunt de dimensiuni mici, în versanţii cheilor.
Flora: alunul turcesc (Corylus colurna L.), zada (Larix decidua
Mill.), tisa (Taxus baccata L.), pinul de banat (Pinus nigra Arn.),
garofiţa bănăţeană (Dianthus banaticus Heff borb.), păducelul
negru (Crataegus nigra Wet K.), jugastrul bănăţean (Acer
monspessulanum L.), brânduşa galbenă (Crocus Moesiacus Ker.
Gawl.), casiţa (Iris graminea l.), săbiuţa (Gladiolus illyricus Koch),
poroinic galben (Orchis pallens l.), poroinic gemănăriţa (Orchis
pappilonacea l.).
alb-hoitarul (Neophran percnopterus), potârnichea de stâncă
mare (Apus melba), pietrarul bănăţean (Oenanthe hispanica),
rândunica roşcată (Hirundo daurica), presura bărboasă (Emberiza
cirlus), liliacul mediteranean (Rhinolophus euryale), liliacul lui
Blasius (Rhinolophus blasii), liliacul lui Bechstein (Myotis
bechsteini).
Aer: nepoluat
Sol: nepoluat
Pericole Pescuitul excesiv, activităţile miniere şi exploatarea forestieră.
Puncte de cazare Moldova Nouă , Orşova.
Puncte alimentare Cozla , Bigăr.
Puncte sanitare Cozla.
Comunicaţii Cozla.
Obiective turistice Peisajul carstic.
59
REZERVAŢIA FEŢELE DUNĂRII

Suprafaţa 322 ha
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Moldova Nouă, Pescari, Sicheviţa
Cale de acces Din Moldova Nouă se merge pe DJ 571 până la intersecţia acestuia
cu DJ 571 A. Se urmează DJ 571 A până în localitatea Gârnic.
Rezervaţia se află la sud de această localitate.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: conglomerate, gresii, argile, calcare de Gumpina, marne
de Tămaşa, calcare de Valea Aninei, calcare de Brădet, calcare de
Plopa superioare, calcare de Miniş, micaşişturi, granodiorite.
m, numeroase cascade, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri.
Speologie: cele mai interesante cavităţi sunt: P. Gaura
Haiducească, P. Poleva.
Flora: garofiţa bănăţeană (Dianthus banaticus Heuff Borb.),
păducelul negru (Crataegus nigra Wet. K), jugastrul bănăţean
(Acer monspessulanum L.), lăcrămioarele (Convallaria majalis L.),
brânduşa galbenă (Crocus moesiacus Ker. Gawl.), stânjenelul (Iris
reichenbachii Heuff.), casiţa (Iris graminea L.), poroinic galben
(Orchis pallens L.), poroinic gemănăriţa (Orchis pappilonacea L.).
Fauna: vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca ţestoasă de
uscat (Testudo hermanni), vulturul alb-hoitarul (Neophron
percnopterus), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca), lăstunul de
stâncă (Hirundo rupestris), lăstunul mare (Apus melba), pietrarul
bănăţean (Oenanthe hispanica), rândunica roşcată (Hirundo
daurica), presura bărboasă (Emberiza cirlus).
Aer: poluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Persistenţa fenomenului de deflaţie, exploatarea forestieră.
Puncte alimentare Moldova Nouă, Liborajdea, Sf. Elena.
Puncte sanitare Moldova Nouă, Pescari.
Comunicaţii Moldova Nouă, Liborajdea, Sf. Elena.
Obiective turistice Peisajul carstic şi sălbatic din întreaga rezervaţie, amintind aici:
văile Poleva, Liborajdea (cu cascade şi marmite), podul natural şi
dolina de prăbuşire din Valea Liborajdea, peşterile Poleva şi Gaura
Haiducească.
60
REZERVAŢIA OSTROVUL MOLDOVA NOUĂ

Suprafaţa 1 ha
Tipul Mixtă
Teritoriul administrativ Moldova Nouă
Cale de acces Din oraşul Moldova Nouă (cartierul Moldova Veche) se trece
Dunărea cca. 1 km până la insulă.
Marcaje turistice -
Morfologie: insula are o suprafaţă totală de 345 ha, având înălţimi
mici faţă de cota medie a Dunării.
Speologie: -
Flora: casiţa (Iris graminea L.), poroinic galben (Orchis pallens L.),
poroinic gemănăriţa (Orchis pappilonacea L.).
Fauna: cuibăritul păsărilor de pasaj (cormorani, egrete, raţe şi gâşte
sălbatice), grauri, lăstuni; castori.
Aer: poluat.
Sol: poluat.
Pericole Extinderea şi exploatarea defectuoasă a bazinului de decantare,
extinderea activităţilor turistice, pescuitul excesiv.
Puncte de cazare Moldova Veche.
Puncte alimentare Moldova Nouă, Moldova Veche.
Puncte sanitare Moldova Nouă.
Comunicaţii Moldova Nouă.
Obiective turistice Fauna.
61
REZERVAŢIA OSTROVUL KALINOVĂŢ

Suprafaţa 0,5 ha
Tipul Mixtă
Administrator Consiliul Local Pojejena.
Teritoriul administrativ Pojejena
Cale de acces Din Moldova Nouă se merge pe DN 57 A până în Divici. De aici
se continuă drumul cca. 4 km după care se trece Dunărea până în
rezervaţie.
Marcaje turistice -
Morfologie: insula are o suprafaţă totală de 17 ha, având înălţimi
mici faţă de cota medie a Dunării.
Speologie: -
Flora: casiţa (Iris graminea L.), poroinic galben (Orchis pallens L.),
poroinic gemănăriţa (Orchis pappilonacea L.).
Fauna: cuibăritul păsărilor de pasaj (cormorani, egrete, raţe şi gâşte
sălbatice), grauri, lăstuni; castori, nutrii.
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole -
Puncte alimentare Divici, Baziaş.
Puncte sanitare Divici, Baziaş.
Comunicaţii Divici, Baziaş.
Obiective turistice Aspect deltaic cu stuf, papură şi salcie.
62
REZERVAŢIA PEŞTERA CU APĂ DIN VALEA POLEVII

Cod 2221/6
Dezvoltare 390 m
Denivelare +14,5 m
Vârsta Apţian inferior – Barremian
Nr. intrări 1
Nr. etaje 2
Tipul reţelei Dendritică
Tipologia golului Nedenivelat
Forme de eroziune Nivele de curgere, albii extinse lateral, săritori, pilieri.
Forme de coroziune Alveole, albii lărgite, hieroglife, linguriţe, septe.
Forme de desprindere Cupole de prăbuşire, tavane plan structurale, plane de litoclaze.
Umplutură Argilă, nisip, pietriş, brecie.
Speleoteme Cruste parietale, planşee stalagmitice, baldachine, discuri stalactite,
stalagmite, coloane, gururi.
Tip hidrologic Activ
Hidrologia reţelei Resurgenţă
Debit 10-15 l/s
Cartare C. S. Speorom-Bucureşti (K. Kiriţescu, 1980)
Recartată, completată C. S. Labirint Bucureşti (Constantin S., 1982)
Meteorologie Circulaţie de aer bidirecţională intermitentă.
Biospeologie Nu au fost efectuate cercetări.
Paleontologie -
Arheologie -
Conservare Intactă, cu urme inevitabile explorării. Nu este protejată cu poartă.
63
Arealele protejate neincluse în parcurile naţionale sunt situate majoritatea în partea de nord a judeţului,
iar câteva lângă Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei. Suprafaţa cumulată a arealelor este de
1.888,9 ha însă delimitarea rezervaţiilor aflate în administraţia consiliilor locale nu este foarte exactă.
Romsilva administrează patru rezervaţii (trei forestiere, una botanică), iar consiliile locale, 20 rezervaţii.
Rezervaţiile sunt situate sub 800 m altitudine, pe roci magmatice, sedimentare şi metamorfice. Cu
excepţia câtorva obiective (Sfinxul Bănăţean, Cheile Rudăriei, Cheile Globului), morfologia terenului nu
prezintă forme deosebite datorită litologiei ce nu include roci solubile.
Principalii factori antropici care afectează integritatea rezervaţiilor sunt păşunatul şi exploatarea
forestieră neautorizată.
Areale protejate:

1 Rezervaţia Cheile Rudăriei Eftimie Mixtă 250,0 C.L. Eftimie
Murgu Murgu
2 Rezervaţia Cheile Globului Iablaniţa Mixtă 225,0 C.L. Iablaniţa
3 Rezervaţia Punctul “Cuptor” Oraviţa Mixtă 0,5 C.L. Oraviţa
Brădişorul de Jos
4 Rezervaţia Pădurea Dognecea Dognecea Forestieră 318,0 Romsilva
5 Rezervaţia Pădurea Berzovia Berzovia Forestieră 240,0 Romsilva
6 Rezervaţia Pădurea Parc Ezerişel Ezeriş Forestieră 120,0 Romsilva
7 Rezervaţia Pădurea de Molid pe Zăvoi Botanică 648,0 Romsilva
Turbă Sucu-Olteana
8 Rezervaţia Fâneţele cu Narcise Turnu Botanică 40,0 C.L. Turnu
Zerveşti Ruinei Ruinei
9 Rezervaţia Ogaşul Slătinic Bozovici Botanică 1,0 C.L. Bozovici
10 Rezervaţia Valea Greaţca Mehadia Geologică 9,0 C.L. Mehadia
11 Rezervaţia Ravena Crouri Iablaniţa Geologică 7,0 C.L. Iablaniţa
12 Rezervaţia “ Râpa Neagră “ Mehadia Geologică 5,0 C.L. Mehadia
13 Rezervaţia Dealul Petrolea- Cornea Geologică 5,0 C.L. Cornea
Cuptoare
14 Rezervaţia “ Sfinxul bănăţean “ Topleţ Geologică 0,5 C.L. Topleţ
15 Rezervaţia Punctul fosilifer Păltiniş Paleontologică 4,0 C.L. Păltiniş
Delineşti
16 Rezervaţia Punctul fosilifer Zorlenţu Paleontologica 3,0 C.L. Zorlenţu
Zorlenţu Mare Mare Mare
17 Rezervaţia Punctul fosilifer Bucoşniţa Paleontologică 3,0 C.L.
Petroşniţa Bucoşniţa
18 Rezervaţia Punctul fosilifer Ezeriş Ezeriş Paleontologică 2,0 C.L. Ezeriş
64
19 Rezervaţia Punctul fosilifer Târnova Târnova Paleontologică 2,0 C.L. Târnova

20 Rezervaţia Punctul fosilifer Ramna Paleontologică 2,0 C.L. Ramna
Valeapai
21 Rezervaţia Punctul fosilifer Globu Iablaniţa Paleontologică 2,0 C.L. Iablaniţa
Craiovei
22 Rezervaţia Punctul fosilifer Apadia Brebu Paleontologică 1,0 C.L. Brebu
23 Rezervaţia Punctul fosilifer Tirol Doclin Paleontologică 0,5 C.L. Doclin
24 Rezervaţia Punctul fosilifer Soceni Ezeriş Paleontologică 0,4 C.L. Ezeriş
65
REZERVAŢIA CHEILE RUDĂRIEI

Suprafaţa 250 ha
Tipul Mixtă
Administrator Consiliul Local Eftimie Murgu
Teritoriul administrativ Eftimie Murgu
Cale de acces Din Bozovici se merge pe DN 57 B până la intersecţia cu şoseaua
ce duce la Eftimie Murgu. Din Eftimie Murgu drumul se continuă
în amonte pe râul Rudăria până în rezervaţie.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: şişturi cristaline, gnaise, granite.
Morfologie: chei, abrupturi, cascade.
Speologie: -
Flora: zada (Larix decidua)
Fauna: buha (Bubo bubo), pietrarul bănăţean (Oenanthe hispanica)
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole -
Puncte de cazare Bozovici.
Puncte alimentare Bozovici, Eftimie Murgu.
Comunicaţii Bozovci.
Obiective turistice Cheile Rudăriei, morile de apă.
66
REZERVAŢIA CHEILE GLOBULUI

Suprafaţa 225 ha
Tipul Mixtă
Administrator Consiliul Local Iablaniţa
Teritoriul administrativ Iablaniţa
Cale de acces Din Bozovici se merge pe DN 57 B. Între Lăpuşnicel şi Globu
Craiovei se află rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: serpentinite, periclastite, gabrouri, granite.
Morfologie: chei, abrupturi, cueste.
Speologie: -
Flora: zada (Larix decidua)
Fauna: buha (Bubo bubo), pietrarul bănăţean (Oenanthe hispanica)
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Poluarea apei, exploatarea granitului.
Puncte de cazare Bozovici.
Puncte alimentare Bozovici, Lăpuşnicel.
Comunicaţii Bozovici.
Obiective turistice Cheile Globului.
67
REZERVAŢIA PUNCTUL CUPTOR BRĂDIŞORUL DE JOS

Suprafaţa 0,5 ha
Tipul Mixtă
Administrator Consiliul Local Oraviţa
Teritoriul administrativ Oraviţa
Cale de acces Din Oraviţa se merge pe DJ 573 până în localitatea Brădişoru de
Jos. În partea dreaptă a drumului se află rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: paragnaise cu muscovit, biotit, granat, clorit,
granodiorite porfirice, amfibolite, gnaise.
Morfologie: zona colinară cu văi adâncite.
Speologie: -
Flora: poroinic (Orchis pallens), laleaua pestriţă (Fritillaria
meleagris), stânjenelul (Iris graminea), brânduşa galbenă (Crocus
moesicus), bujorul bănăţean (Peonia officinalis var banatica)
Fauna: buha (Bubo bubo), striga (Tyto alba)
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Nu sunt.
Puncte alimentare Oraviţa, Brădişoru de Jos.
Puncte sanitare Oraviţa.
Comunicaţii Oraviţa.
Obiective turistice -
68
REZERVAŢIA PĂDUREA DOGNECEA

Suprafaţa 318 ha
Tipul Forestieră
Teritoriul administrativ Dognecea
Cale de acces Din Reşiţa se merge pe DJ 581 până la intersecţia cu şoseaua
înspre Dognecea. De aici se urmează DJ 586 A. Şoseaua este
încadrată de pădurea rezervaţiei.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: granodiorite plagiognaise muscovito – cloritoase cu albit
metatufuri bazice metaconglomerate, cuartite albe cu sericit.
Morfologie: zona de deal, văi înguste.
Speologie: -
Flora: ghimpele (Ruscus aculeatus), stejar termofil.
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Exploatarea forestieră, recoltarea unor exemplare de “Ghimpe”.
Puncte de cazare Reşiţa.
Puncte alimentare Reşiţa, Dognecea.
Comunicaţii Reşiţa, Dognecea.
69
REZERVAŢIA PĂDUREA BERZOVIA

Suprafaţa 240 ha
Tipul Forestieră
Teritoriul administrativ Berzovia
Cale de acces Din Ramna se urcă pe Dealul Stoicani unde se află rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: granite, granodiorite.
Morfologie: zonă de câmpie.
Speologie: -
Flora: stânjenelul (Iris graminea), laleaua pestriţă (Fritillaria
meleagris).
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Nu sunt.
Puncte de cazare -
Puncte alimentare Berzovia, Ramna.
Puncte sanitare Berzovia, Ramna.
Comunicaţii Berzovia.
Obiective turistice Fondul silvic.
70
REZERVAŢIA PĂDUREA PARC EZERIŞEL

Suprafaţa 120 ha
Tipul Forestieră
Teritoriul administrativ Ezeriş
Cale de acces Rezervaţia se situează pe Dealul Bănesii (456), între Km 8 Reşiţa –
Caransebeş şi Ţerova (Bratova).
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: micaşişturi cu granat
Morfologie: zona de deal cu pante mici
Speologie: -
Flora: -
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Tăierea arborilor, depozitarea unor deşeuri.
Puncte alimentare Reşiţa, Bratova.
Comunicaţii Reşiţa.
71
REZERVAŢIA PĂDUREA DE MOLID PE TURBĂ SUCU-OLTEANA

Suprafaţa 648 ha
Tipul Botanică
Teritoriul administrativ Zăvoi
Cale de acces Din staţiunea Poiana Mărului se merge pe DJ 683 cca. 4,5km spre
staţiunea Muntele Mic. Drumul traversează rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: -
Morfologie: -
Speologie: -
Flora: angelica (Angelica archangelica), bulbuci (Trolius
europaeus), papucul doamnei (Crypedium calceolus), smirdar
(Rhododendron koschyi).
Fauna: capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos),
acvila regală (Aquila chysaetos), corbul (Corbus corax).
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Nu sunt.
Puncte de cazare Oţelu Roşu, Poiana Mărului.
Puncte alimentare Oţelu Roşu.
Puncte sanitare Oţelu Roşu.
Comunicaţii Oţelu Roşu.
72
REZERVAŢIA FÂNEŢELE CU NARCISE ZERVEŞTI

Suprafaţa 40 ha
Tipul Botanică
Administrator Consiliul Local Turnu Ruieni
Teritoriul administrativ Turnu Ruieni
Cale de acces Din Caransebeş se merge înspre Complexul Turistic Muntele Mic
până în Zerveşti. De aici se urmează drumul înspre Zlagna până în
rezervaţie.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: pietrişuri, nisipuri, argile.
Morfologie: zonă colinară.
Speologie: -
Flora: narcisa (Narcisus stelaris)
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Culesul narciselor, arderea anuală a fâneţelor din apropiere,
păşunatul.
Puncte de cazare Caransebeş.
Puncte alimentare Caransebeş, Zerveşti.
Puncte sanitare Caransebeş.
Comunicaţii Caransebeş.
Obiective turistice Poienile cu Narcise.
73
REZERVAŢIA OGAŞUL SLĂTINIC

Suprafaţa 1 ha
Tipul Botanică
Administrator Consiliul Local Bozovici
Teritoriul administrativ Bozovici
Cale de acces Din localitatea Bozovici se merge amonte pe Valea Slătinic.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: şişturi cristaline.
Morfologie: Vale largă cu mici abrupturi.
Speologie: -
Flora: primula vulgaris, zada (Larix decidua)
Fauna: buha (Bubo bubo), rândunica roşcată (Hirundo daurica)
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Tăierea copacilor.
Puncte de cazare Bozovici
Puncte alimentare Bozovici
Puncte sanitare Bozovici
Comunicaţii Bozovici
Obiective turistice Flora.
74
REZERVAŢIA VALEA GREAŢCA

Suprafaţa 9 ha
Tipul Geologică
Administrator Consiliul Local Mehadia
Cale de acces Din Băile Herculane se merge pe E 94 până în Mehadia. De aici se
urmează în amonte Valea Greaţca.
Marcaje turistice
Importanţa Geologie: banatite
Morfologie: zonă de deal cu văi ce au versanţi înclinaţi la 600 - 700
Speologie: -
Flora: -
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: afectat de lucrări miniere.
Pericole Extinderea lucrărilor miniere.
Puncte alimentare Mehadia.
Comunicaţii Băile Herculane, Mehadia.
75
REZERVAŢIA RAVENA CROURI

Suprafaţa 7 ha
Tipul Geologică
Cale de acces Din Băile Herculane se merge pe E 94 până la intersectia cu DN 57
B. Urmăm DN 57 B, iar între localităţile Iablaniţa şi Petnic se află
rezervaţia.
Marcaje turistice
Importanţa Geologie: gresii, microconglomerate, conglomerate.
Morfologie: martori de eroziune diferenţiată, ravene, terase,
cascade, pereţi surplombaţi.
Speologie: -
Flora: -
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Nu sunt
Puncte alimentare Iablaniţa, Petnic.
Puncte sanitare Iablaniţa.
Comunicaţii Iablaniţa.
Obiective turistice Martori de eroziune pe văi.
76
REZERVAŢIA RÂPA NEAGRĂ

Suprafaţa 5 ha
Tipul Geologică
Administrator Consiliul Local Mehadia
Cale de acces Din Băile Herculane se merge pe E 94 până în Mehadia. Pe partea
stângă a şoselei se află rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: band – lands
Morfologie: -
Speologie: -
Flora: -
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Nu sunt.
Puncte alimentare Băile Herculane, Mehadia.
77
REZERVAŢIA DEALUL PETROLEA-CUPTOARE

Suprafaţa 5 ha
Tipul Geologică
Administrator Consiliul Local Cornea
Teritoriul administrativ Cornea
Cale de acces Din Băile Herculane se merge pe E 94 până la intersecţia cu
şoseaua înspre Cruşovăţ şi Cuptoare. Înainte de a se intra în
Cuptoare, pe partea dreaptă a drumului se află rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: pietrişuri, nisipuri, marne.
Morfologie: martori de eroziune, piramide coafate.
Speologie: -
Flora: -
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Nu sunt
Puncte alimentare Cruşovăţ, Cuptoare.
Comunicaţii Băile Herculane, Mehadia.
Obiective turistice Martori de eroziune.
78
REZERVAŢIA SFINXUL BĂNĂŢEAN

Suprafaţa 0,5 ha
Tipul Geologică
Administrator Consiliul Local Topleţ
Teritoriul administrativ Topleţ
Cale de acces Din Băile Herculane se merge pe E 94 cca. 3 km. În partea stângă a
drumului este rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: gresie.
Morfologie: martori de eroziune
Speologie: -
Flora: -
Fauna: -
Aer: nepoluat.
Sol: nepoluat.
Pericole Nu sunt
Obiective turistice Sfinxul Bănăţean.
79
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER DELINEŞTI

Suprafaţa 4 ha
Tipul Paleontologică
Administrator Consiliul Local Păltiniş
Teritoriul administrativ Păltiniş
Cale de acces Din Reşiţa se merge pe DN 58 până la intersecţia cu drumul înspre
Valeadeni. Se urmează drumul până în Delineşti. Rezervaţia se află
la sud de această localitate.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: argile, marne, nisipuri.
Morfologie: zona colinară cu văi puţin adânci.
Fosile: celenterate, lamelibranhiate, gasteropode, alge calcaroase,
corali, briozoare şi moluşte: porites, vindobonarum prima, congeria
ungula caprae, congeria triangularis, congeria rhomboidea,
budmania, planorbis, limneus, lithothamnium.
Aer: nepoluat.
Sol: afectat prin păşunat.
Pericole Păşunatul.
Puncte de cazare Reşiţa, Caransebeş.
Puncte alimentare Brebu, Delineşti.
Puncte sanitare Brebu.
Comunicaţii Brebu.
Obiective turistice Fosilele.
80
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER ZORLENŢU MARE

Suprafaţa 3 ha
Administrator Consiliul Local Zorlenţu Mare
Teritoriul administrativ Zorlenţu Mare
Cale de acces Din Reşiţa se merge pe DN 58 până în Brebu. De aici se urmează
şoseaua până în Zorlenţu Mare. Rezervaţia se află între localităţile
Zorlenţu Mare şi Zorlencior, pe partea dreaptă a drumului.
Marcaje turistice -
Morfologie: zona colinară cu văi puţin adânci.
corali, briozoare şi moluşte: Porites, Vindobonarum prima,
Congeria ungula caprae, Congeria triangularis, Congeria
rhomboidea, Budmania.
Aer: nepoluat.
Puncte alimentare Zorlenţu Mare.
Puncte sanitare Zorlenţu Mare.
Comunicaţii Zorlenţu Mare.
81
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER PETROŞNIŢA

Suprafaţa 3 ha
Administrator Consiliul Local Bucoşniţa
Teritoriul administrativ Bucoşniţa
Cale de acces Din Caransebeş se merge pe E 94 până la intersecţia cu drumul ce
duce la Petroşniţa. Rezervaţia se află la Est de această localitate.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: argile, marne, nisipuri, pietrişuri
Morfologie: zona colinară cu văi largi.
Fosile: Clypeaster altus, Schizaster calceolus, Venus multilamella,
Chama gryphoides, Anomya ephippium, Chelyconus avellana,
Voluta rarispina, Turritella archimedis, Chenopus pespelecani.
Aer: nepoluat.
Puncte de cazare Caransebeş.
Puncte alimentare Petroşniţa, Bucoşniţa.
Puncte sanitare Bucoşniţa.
Comunicaţii Bucoşniţa.
Obiective turistice Fosile.
82
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER EZERIŞ

Suprafaţa 2 ha
Administrator Consiliul Local Ezeriş
Cale de acces Rezervaţia se află la ieşirea din Ezeriş, pe partea dreaptă a
drumului, pe Dealul Şopot.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: nisipuri, nisipuri argiloase, marne şi argile.
Morfologie: zonă colinară cu văi largi.
Fosile: Congeria ungula caprae, Congeria triangularis, Congeria
Aer: nepoluat.
Puncte alimentare Ezeriş.
Puncte sanitare Ezeriş.
Comunicaţii Ezeriş.
83
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER TÂRNOVA

Suprafaţa 2 ha
Tipul Paleontologică.
Administrator Consiliul Local Târnova.
Teritoriul administrativ Târnova
Cale de acces Din Reşiţa se merge pe DJ 582A pâna în Târnova. Rezervaţia se
află la Nord de această localitate.
Marcaje turistice -
Morfologie: zonă colinară cu văi puţin adânci.
corali, briozoare şi moluşte: Porites, Vindobonarum prima,
rhomboidea, Budmania.Planorbis, Limneus, Lithothamnium.
Aer: nepoluat.
Puncte alimentare Târnova.
Puncte sanitare Târnova.
Comunicaţii Târnova, Reşiţa.
84
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER VALEAPAI

Suprafaţa 2 ha
Administrator Consiliul Local Ramna.
Teritoriul administrativ Ramna
Cale de acces Din Reşiţa se merge pe DN 58 B până în Berzovia. De aici se
urmează DJ 585 până în Valeapai. Rezervaţia se află la Nord de
această localitate .
Marcaje turistice -
corali, briozoare şi moluste: Porites, Vindobonarum prima,
rhomboidea, Budmania.Planorbis, Limneus, Lithothamnium.
Aer: nepoluat.
Puncte de cazare Bocşa, Reşiţa.
Puncte alimentare Ramna, Valeapai.
Puncte sanitare Ramna.
Comunicaţii Ramna.
85
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER GLOBU CRAIOVEI

Suprafaţa 2 ha
Coordonate geografice Lat. 45000’, long. 22o17’.
Cale de acces În imediata apropiere a localităţii Globul Craiovei.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: argile, marne, nisipuri, pietrişuri.
Morfologie: zonă colinară cu energie mică de relief.
Fosile: Clypeaster altus, Schizaster calceolus, Venus multilamella,
Chama gryphoides, Anomya ephippium, Chelyconus avellana,
Voluta rarispina, Turritella archimedis, Chenopus pespelecani.
Aer: nepoluat.
Puncte de cazare Bozovici, Băile Herculane.
Puncte alimentare Iablaniţa, Globu Craiovei.
Puncte sanitare Iablaniţa.
Comunicaţii Iablaniţa.
86
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER APADIA

Suprafaţa 1 ha
Administrator Consiliul Local Brebu
Teritoriul administrativ Brebu
Cale de acces Din Reşiţa se merge pe DN 58 până la intersecţia cu drumul înspre
Valeadeni. Urmăm drumul până în Apadia. Înainte de intrarea în
localitate, pe partea dreaptă a drumului se află rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: nisipuri, nisipuri argiloase, marne şi argile, pietrişuri şi
gresii.
Aer: nepoluat.
Puncte de cazare Reşiţa, Caransebeş.
Puncte alimentare Brebu, Apadia.
Puncte sanitare Brebu.
Comunicaţii Brebu.
87
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER TIROL

Suprafaţa 0,5 ha
Administrator Consiliul Local Doclin
Teritoriul administrativ Doclin
Cale de acces Din Reşiţa se merge pe DN 58 B până la intersecţia cu Drumul
înspre Doclin. Rezervaţia se află între localităţile Doclin şi Tirol,
pe partea stangă a drumului.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: nisipuri, nisipuri argiloase, marne şi argile
Morfologie: zonă colinară cu văi largi.
Aer: nepoluat.
Puncte de cazare Reşiţa, Bocşa.
Puncte alimentare Doclin, Tirol.
Puncte sanitare Doclin.
Comunicaţii Doclin.
88
REZERVAŢIA PUNCTUL FOSILIFER SOCENI

Suprafaţa 0,4 ha
Administrator Consiliul Local Ezeriş
Coordonate geografice Lat. 45o22’, long. 21058’.
Cale de acces Din Soceni se urmeză DN 58 cca. 2 km. În partea dreaptă a
drumului se află rezervaţia.
Marcaje turistice -
Importanţa Geologie: argile, marne, nisipuri argiloase micafere, calcare
fosilifere.
Fosile: peste 2500 specii de gasteropode, lamelibranhiate, alge,
foraminifere,briozoare, viermi, moluste: Dasycladaceae,
Calliostoma soceni, Pseudamnicola sarmatica, Theodoraxus
politus, Theodoxus carasiensis, Hydrobia frauenfeldi, Littorina
politioanei, Socenia carasiensis, Pirenella picta, Cerithium
rubiginosum rubiginosum, Melanopsis impressa, Melanopsis sturi,
Ervilia podolica, Congeria soceni, Congeria moesia, Cardium
ghergutai, Cardium politioanei, Rrrreplidacna soceni, Cerithium
pictum, Cerithium hodosoplica - tum, Cerithium rubiginosum,
rhomboidea, Budmania .
Aer: nepoluat.
Sol: degradări datorate păşunatului.
Puncte alimentare Reşiţa, Soceni.
Comunicaţii Reşiţa.
Obiective turistice Specii de gasteropode şi lamelibranhiate.
89
FAUNA
Denumirea Localizare Arealul Vulnerabilitatea
speciei
Scorpionul (Euscorpius Zona Valea Cernei, Cheile Rară
carpathicus) submediteraneeană Nerei
Gasteropod Nera şi râul Caraş Cheile Nerei, Caraşului Rară
(Amphimelania
holandri)
Fasa (Cobitis elongata) Râul Nera Cheile Nerei Rară
Vipera cu corn (Vipera Păduri termofile, Cheile Nerei, Rară
ammodytes stâncării Caraşului, Valea
ammodytes) Cernei, Clisura Dunării
Balaurul (Coluber Maluri stâncoase Clisura Dunării, Valea Rară
jugularis) Cernei
Broasca ţestoasă de Păduri termofile, Domegled, Clisura Rară
uscat (Testudo stâncării Dunării
hermanni hermanni)
Acvila regală (Aquila Stâncării subalpine M-ţii. Ţarcu-Godeanu, Periclitată
chysaetos) Cernei
Vulturul alb-hoitarul Zonă subalpină Clisura Dunării, Cheile Priclitată
(Neophron Nerei
percnopterus)
Acvila ţipătoare mare Stâncării subalpine M-ţii. Godeanu-Cernei Rară
(Acvila clanga)
Acvila tipatoare mica Stâncării subalpine M-ţii. Godeanu-Cernei Rară
(Acvila pomarina)
Corbul (Corvus corax) Păduri montane M-ţii. Ţarcu, Semenic Rară
Barza (Ciconia ciconia) Zone umede de şeş Valea Caraş, Nera, Periclitată
Timiş
Buha (Bubo bubo) Zonă colinară şi de şeş Valea Caraş, Nera, Rară
Timiş
Striga (Tyto alba) Zonă colinară şi de şeş Valea Caraş, Nera, Rară
Timiş
Egreta mică (Egretta Bălţile Dunării Confluenţa Rară
garzetta) Nera - Dunăre
Potârnichia de stâncă Zonă Cheile Nerei, Clisura Rară
(Alectoris graeca) submediteraneeană Dunării
90
Lăstunul de stâncă Zonă Cheile Nerei, Clisura Rară

(Hirundo rupestris) submediteraneeană Dunării, Valea Cernei
Lăstunul mare (Apus Zonă Cheile Nerei, Clisura Rară
melba) submediteraneeană Dunării, Valea Cernei
Pietrarul bănăţean Zonă Cheile Nerei, Clisura Rară
(Oenanthe hispanica) submediteraneeană Dunării, Valea Cernei
Răndunica roşcată Zonă Cheile Nerei, Clisura Rară
(Hirundo daurica) submediteraneeană Dunării, Valea Cernei
Presura bărboasă Zonă Cheile Nerei, Clisura Rară
(Emberiza cirus) submediteraneeană Dunării, Valea Cernei
Liliacul mediteranean Peşteri calde Cheile Nerei, Clisura Rară
(Rhinolopus euryale) Dunării, Valea Cernei
Liliacul lui Blasius Peşteri calde Cheile Nerei, Clisura Rară
(Rhinolopus blasii) Dunării, Valea Cernei
Liliacul lui Bechstein Peşteri calde Cheile Nerei, Clisura Rară
(Myotis bechsteini) Dunării, Valea Cernei
Capra neagră Pajişti alpine M-ţii. Ţarcu-Godeanu Rară
(Rupicapra rupicapra)
Râsul (Lynx lynx) Păduri foioase M-ţii. Aninei, Semenic Rară
Ursul (Ursus arctos) Păduri foioase M-ţii. Ţarcu - Rară
Godeanu, Semenic,
Aninei
91
FLORA
Denumirea Localizare Arealul Vulnerabilitatea
speciei
Zada (Larix decidua Mill.) Păduri amestec M-ţii. Ţarcu, Aninei, Rară
Almăjului
Zambru (Pinus cembra L.) Păduri subalpine M-ţii. Ţarcu - Godeanu Periclitată
răşinoase
Pinul de Banat (Pinus Stâncării calcaroase Domogled, M-ţii. Rară
nigra Arn. Ssp. Banatica Cernei, Clisura Dunării
Borb.)
Tisa (Taxus baccata L.) Păduri termofile M-ţii. Cernei, Aninei, Rară
Almăjului, Semenic
Alun turcesc (Corylus Păduri termofile M-ţii. Aninei, Rară
colurna L.) Domogled
Garofiţa bănăţeană Pajişti colinare, Domogled, Cheile Rară
(Dianthus banaticus Heuff stâncării calcaroase Nerei, Clisura Dunării
Borb.)
Cocoşel (Dianthus henteri Pajişti, stâncării M-ţii. Ţarcu Rară
Heuff) calcaroase
Garofiţa albă (Dianthus Pajişti, stâncării Domogled Rară
Kitaibelli Janka ssp. calcaroase
Spiculifolius Schur.
Sanda)
Bulbuci (Trolius Poieni subalpine M-ţii. Ţarcu - Godeanu Rară
europaeus L.)
Bujorul de pădure Păduri pe calcare Valea Ciclovei, M-ţii. Rară
(Paeonia mascula L. Mill. Aninei
var. triternatiformis A.
Nyar)
Bujorul de Banat (Paeonia Stâncării calcaroase Baziaş - Divici Rară
officinalis L. var. banatica
Roch Graebn)
Măceşul de Beuşniţa Păduri de foioase pe Beuşniţa - Cheile Nerei Rară
(Rosa stylosa Desv. var. calcare
beucensis Borza et Nyar)
Păducelul negru Asociaţii sibliac Valea Mare, Clisura Rară
(Crataegus nigra Wet K) Dunării
Vişin turcesc (Padus Păduri termofile Cheile Nerei Rară
mahaleb L.)
Jugastrul bănăţean (Acer Păduri termofile Valea Mare, Clisura Rară
monspessulanum L.) Dunării
Tămâioara (Viola jooi Stâncării calcaroase M-ţii. Cernei, Rară
Janka) Domogled
Iedera albă (Daphne Păduri termofile de Valea Mare Rară
laureola L.) foioase
Angelica (Angelica Păduri umede M-ţii. Semenic, Ţarcu- Rară
92
Archangelica L.) subalpine Godeanu

Smârdar (Rhododendron Pajişti alpine M-ţii. Ţarcu-Godeanu Rară
kotschy Simk)
Urechea ursului (Primula Stâncării calcaroase M-ţii. Cernei, Bozovici Rară
auricula L. ssp. seratifolia
Roch. Jav.)
Ghinţura galbenă Subzonă alpină M-ţii. Ţarcu-Godeanu Periclitată
(Gentiana lutea L.)
Albăstrică (Campanula Stâncării alpine M-ţii. Ţarcu-Godeanu, Rară
rotundifolia L. ssp. Cernei
Polymorpha Witas Tacik)
Floarea de colţ Stâncării alpine M-ţii. Ţarcu-Godeanu Rară
(Leontopodium alpinum L.
Cass.)
Floarea Semenicului Zonă subalpină M-ţii. Semenic Rară
(Antennaria dioica L.
Gaertn)
Laleaua pestriţă (Fritillaria Păduri foioase de tip Pădurea Berzovia, Periclitată
meleagris L.) slean Lunca Pogăniş
Laleaua Cazanelor (Tulipa Stâncării calcaroase Clisura Dunării Rară
hungarica Borb.)
Lăcrămioare (Convallaria Păduri foioase Tot judeţul Rară
majalis L.)
Ghimpele (Ruscuc Păduri foioase pe M-ţii. Aninei, Cernei, Periclitată
aculeatus L.) calcare Locvei
Cornişorul (Ruscuc Păduri foioase pe M-ţii. Aninei, Cernei, Rară
hypoglossum L.) calcare Locvei
Narcisa (Narcissus Fâneţe umede Lunca Sebeşului, Rară
stellaris Haw.) Zerveşti
Brânduşa galbenă (Crocus Asociaţii sibriac Clisura Dunării, Cheile Rară
moesiacus Ker. Gawl.) Nerei, Domogled
Stânjenelul (Iris Păduri foioase, M-ţii. Cernei, Clisura Rară
reichenbachii Heuff.) rarişti Dunării
Casiţa (Iris graminea L.) Păduri tip şleau Pădurea Berzovia, Rară
Cheile Nerei, Clisura
Dunării
Săbiuţa (Gladiolus Coaste însorite Clisura Dunării, Cheile Rară
illyricus Koch.) Nerei
Papucul doamnei Pajişti alpine M-ţii. Ţarcu-Godeanu Rară
(Cypripendum calceolus
L.)
Sângele voinicului Pajişti şi abrupturi M-ţii. Ţarcu-Godeanu Rară
(Nigritella nigra L. Rchb.) alpine
Poroinic galben (Orchis Păduri de fag pe Valea Ciclovei, Cheile Rară
pallens L.) calcare Nerei, Clisura Dunării
Poroinic gemănăriţa Păduri de fag pe Valea Ciclovei, Cheile Rară
(Orchis pappilonacea L.) calcare Nerei, Clisura Dunării
93
ARBORI SECULARI
Denumirea Localizarea Nr. Vârsta Administrator
exempl. (ani)
Arborele mamut Parc dendrologic 1 >100 Consiliul Local Băile
(Wellingtonia gigantea Băile Herculane Herculane
Lindl.)
Arborele mamut (Sequoia Canton Silvic Naves 1 >100 Romsilva
gigantea Lindl.)
Criptomeria (Criptomeria Sera de flori Băile 1 >100 Consiliul Local Băile
japonica L. fil. D. Don.) Herculane Herculane
Arborele pagodelor Parc “Pescăruş” 1 >100 Consiliul Local
(Ginkgo biloba L.) Bocşa Bocşa
Arborele pagodelor Parc dendrologic 1 >100 Consiliul Local
(Ginkgo biloba L.) Jupa Caransebeş
Arborele pagodelor Parc Marila 1 >100 Romsilva
(Ginkgo biloba L.)
Arborele pagodelor Spital Oraviţa 1 >100 Romsilva
(Ginkgo biloba L.)
Arborele pagodelor Parc dendrologic 1 >100 Consiliul Local Sacu
(Ginkgo biloba L.) Sacu
Libocedrul (Libocedrus Complex “Hercules” 1 >100 Consiliul Local Băile
decurrens Torr.) Herculane
Magnolia (Magnolia kobus Parc dendrologic 2 >100 Consiliul Local Sacu
D.C.) Sacu
Stejar de baltă (Quercus Parc dendrologic 5 >100 Consiliul Local Sacu
balustris Moench) Sacu
Gorun (Quercus petraea Matt Parc dendrologic 1 >100 Consiliul Local Sacu
Liebl.) Sacu
Platanul (Platanus acerifolia Parcul “Dragalina” 23 >100 Consiliul Local
Ait. Wild) Caransebeş
Platanul (Platanus acerifolia Parcul Primariei 3 >100 Consiliul Local
Ait. Wild) Caransebeş
Platanul (Platanus acerifolia Gara Bocşa Montană 6 >100 Consiliul Local
Ait. Wild) Bocşa
Chiparos de baltă (Taxodium Parc dendrologic 4 >100 Consiliul Local Sacu
distichum L. C. M. Rich.) Sacu
Tisa (Taxus baccata L.) Parc dendrologic 1 >100 Consiliul Local Băile
Băile Herculane Herculane
Tisa (Taxus baccata L.) Parc OS Bocşa 9 >100 Romsilva
Montană
Tisa (Taxus baccata L.) Parc Casa de Cultură 3 >100 Consiliul Local
Bocşa
Tisa (Taxus baccata L.) Parc “Dragalina” 1 >100 Consiliul Local
Caransebeş Caransebeş
Tuya (Tsuga canadensis L. Parc dendrologic 2 >100 Consiliul Local Sacu
Carr.) Sacu
94
Sambovina (Celtis australis Parc dendrologic 1 >100 Consiliul Local

L.) Jupa Caransebeş
Castanul comestibil Parc dendrologic 1 >100 Romsilva
(Castanea Sativa Mill.) Grădina de tir
Oraviţa
Castanul comestibil Casa de Cultură 3 >100 Consiliul Local
(Castanea Sativa Mill.) Moldova Nouă Moldova Nouă
Castanul comestibil Dispensar 1 >100 Consiliul Local
(Castanea Sativa Mill.) Ciudanoviţa Ciudanoviţa
95
IZVOARE TERMOMINERALE
DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
Denumirea Localizare Tipul/categoria Administrator
Crucea Ghizelei Valea Cernei - 6 km amonte Termomineral Hercules S.A.
Băile Herculane
7 Izvoare calde Valea Cernei - mal drept, 3,8 Termomineral Hercules S.A.
km amonte Băile Herculane
7 Izvoare calde Valea Cernei - mal stâng, 3,5 Termomineral Hercules S.A.
Scorilo Valea Cernei - mal stâng, 3,4 Termomineral Hercules S.A.
Hercule I Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Diana III Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Hebe Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Neptun I Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Neptun II Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Neptun III Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Neptun IV Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Venera Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Hygea Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Hercule II Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Despicatura Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Apollo II Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Diana I şi II Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Traian Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Decebal Intravilan Băile Herculane Termomineral Hercules S.A.
Mehadica 1 km aval Mehadica Foraj termomineral Consiliul Local Mehadica
Greoni Ferma 9 Greoni Foraj termomineral Consiliul Local Gradinari
Ciclova Montană Ştrand termal Apă de mină Consiliul Local Oraviţa
96
• AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI Caraş – Severin - Baza de date

• ASOCIAŢIA SPEOLOGICĂ EXPLORATORII REŞIŢA - Baza de date
• BĂNICĂ SORIN & COL. (1998) Parcul Natural Porţile de Fier, Bucureşti
• BOTOŞĂNEANU LAZĂR, NEGREA ŞTEFAN (1968) Drumeţind prin Munţii Banatului, Ed.
Consiliul Naţional pentru Educatie Fizică şi Sport, Bucureşti
• DIRECŢIA SILVICĂ Caraş – Severin - Baza de date
• GORAN CRISTIAN (1982) Catalogul sistematic al peşterilor din România 1981, Ed. Consiliul
Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti
• IURKIEWICZ ADRIAN, CONSTANTIN SILVIU, BĂDESCU BOGDAN (1996) Sisteme
carstice majore din zona Reşiţa – Moldova Nouă, Ed. A.S.E.R., Reşiţa
• JURJICĂ TIMOTEI & COL. (1981) Caraş – Severin Monografie, Ed. Sport – Turism, Bucureşti
• MARTIN OLARU & COL. (1978), Banatica - Studii şi Cercetari de Geologie, Geografie şi Biologie,
Ed. Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş – Severin, Reşita
• MIHAI GRIGORE (1989) Defileuri, chei şi văi de tip canion în România, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti
• NEGREA ŞTEFAN, NEGREA ALEXANDRINA (1977) Sur les associations de plancher des grottes
du Banat, Travaux de L’institut de Speologie “Emile Racovitza” Bucureşti
• NEGREA ŞTEFAN, NEGREA ALEXANDRINA (1968) Contribuţie la studiul asociaţiei parietale a
peşterilor din Banat, Travaux de L’institut de Speologie “Emile Racovitza” Bucureşti
• NEGREA ŞTEFAN, NEGREA ALEXANDRINA (1983) Considerations sur les ecosystemes des
grottes Comarnic et Popovăţ, Travaux de L’institut de Speologie “Emile Racovitza” Bucureşti
• NEGREA ŞTEFAN, NEGREA ALEXANDRINA (1992) Grottes explorees dans les gorges du Caraş,
Travaux de L’institut de Speologie “Emile Racovitza” Bucureşti
• NEGREA ŞTEFAN, NEGREA ALEXANDRINA (1993) Grottes explorees dans les vallees Luca,
Comarnic et Topliţa, Travaux de L’institut de Speologie “Emile Racovitza” Bucureşti
• SENCU VASILE (1983) Plaiuri din Banat, Ed. Sport Turism, Bucureşti
97
ABREVIERI
A.P.M. – Agenţia pentru Protecţia Mediului
A.S.E.R. – Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa
C.L. – consiliul local
C.S. – clubul speologic
D.J.T.S. – Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport
I.S.E.R.B. – Institutul de Speologie Emil Racoviţa Bucureşti
M.A.P.P.M. – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
M.O. – Monitorul Oficial
98

Limbă

Areale Protejate Caras Severin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Areale Protejate Caras Severin

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AREALE PROTEJATE DIN JUDEŢUL CARAŞ - SEVERIN

DIN JUDEŢUL CARAŞ - SEVERIN

Coordonator Bogdan Bădescu

Publicaţie editată de Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa , 1998

Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa

Filiale / Grupe de lucru

Telefon 055/222100 Fax 055/225256 E-mail aser_ro@hotmail.com

Rezervaţia Valea Mare 54

Relieful este de o mare varietate,

Ponderea tipurilor arealelor protejate in

speologice mixte forestiere

paleontologice geoloice botanice

Arealele au fost declarate

Fig. 1. Delimitarea Parcurilor Naturale în cadrul judeţului Caraş – Severin: 1. PN Semenic –

Parcul naţional Semenic-Cheile

Aşezare geografică NUMARUL REZERVATIILOR

REZERVAŢIA CHEILE CARAŞULUI

REZERVAŢIA BUHUI – MĂRGHITAŞ

REZERVAŢIA IZVOARELE CARAŞULUI

REZERVAŢIA CHEILE GÂRLIŞTEI

REZERVAŢIA IZVOARELE NEREI

REZERVAŢIA PEŞTERA BUHUI

REZERVAŢIA PEŞTERA COMARNIC

peşterii precum şi porţile au fost asigurate de A.S.E.R. până în

REZERVAŢIA PEŞTERA POPOVĂŢ

REZERVAŢIA PEŞTERA EXPLORATORII

REZERVAŢIA PEŞTERA RĂSUFLĂTOARE

REZERVAŢIA PEŞTERA 2 MAI

REZERVAŢIA PEŞTERA RAMONEI

REZERVAŢIA AVENUL BIZONULUI

REZERVAŢIA AVENUL DINTRE BRÂNDUŞE

REZERVAŢIA PEŞTERA FRUMOASĂ

REZERVAŢIA PEŞTERA SPEO SPORT

Parcul naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

REZERVAŢIA CHEILE NEREI – BEUŞNIŢA

REZERVAŢIA VALEA CICLOVEI – ILIDIA

REZERVAŢIA CHEILE ŞUŞAREI

REZERVAŢIA PEŞTERA ÎNTUNECOASĂ DIN POIANA ROŞCHII

Parcul naţional Domogled-Valea-

REZERVAŢIA IAUNA – CRAIOVA

REZERVAŢIA PEŞTERA LUI ION BÂRZONI

REZERVAŢIA PEŞTERA LUI ADAM

Parcul natural Porţile de Fier

În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier sunt cuprinse obiectivele existente:

REZERVAŢIA VALEA MARE

REZERVAŢIA BALTA NERA-DUNĂRE

REZERVAŢIA RÂPA CU LĂSTUNI – DIVICI

REZERVAŢIA VALEA BERZASCA

REZERVAŢIA CHEILE SIRINEI

REZERVAŢIA FEŢELE DUNĂRII

REZERVAŢIA OSTROVUL MOLDOVA NOUĂ

REZERVAŢIA OSTROVUL KALINOVĂŢ

REZERVAŢIA PEŞTERA CU APĂ DIN VALEA POLEVII

Nr Denumirea Localizare Tipul Sup. ha Administrator

19 Rezervaţia Punctul fosilifer Târnova Târnova Paleontologică 2,0 C.L. Târnova

REZERVAŢIA CHEILE RUDĂRIEI

REZERVAŢIA CHEILE GLOBULUI

REZERVAŢIA PUNCTUL CUPTOR BRĂDIŞORUL DE JOS

REZERVAŢIA PĂDUREA DOGNECEA

REZERVAŢIA PĂDUREA BERZOVIA

REZERVAŢIA PĂDUREA PARC EZERIŞEL