Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PUBLICĂ
București, 2015
Reguli minimale pentru organizarea lucrării de diplomă, 2015
Cuprins:
Cuvânt înainte
Finalizarea studiilor universitare, indiferent de programul de studii, forma de
învățământ și specializare se materializează într-un examen de finalizare a studiilor, care
include și elaborarea și susținerea unei lucrări de cercetare, fie că este o lucrare de licență, fie
că este o lucrare de disertație. Aceasta este o lucrare de cercetare proprie, prin care
absolventul demonstrează dobândirea unor competențe generale și transversale. Deși,
cerințele sunt diferite pentru o lucrare de disertație comparativ cu o lucrare de licență,
obiectivul general al elaborării acestora este același, dovedirea capacității de utilizare a unui
cadru metodologic, făcându-se apel atât la elemente de desin de cercetare (ipoteze, obiective,
întrebări etc.), cât și la instrumente și tehnici speciale de cercetare.
Așadar, lucrarea de licență sau de disertație reprezintă o cercetare, un studiu, un
complex teoretico-practic, proiectată pe o temă de cercetare din sfera științelor administrative.
Prin intermediul lucrării, studentul trebuie să pună în valoare abilitatea sa de a filtra, de a
analiza critic diversele perspective științifice la care se raportează pe parcursul realizării
propriei lucrări, dar și capacitatea sa de a aplica unor cazuri practice teoriile analizate. Cu alte
cuvinte, prin intermediul lucrării, autorul lucrării (studentul) trebuie să susțină atât construcția
teoretică a problematicii analizate, cât și dimensiunea empirică a acesteia.
Într-o formulă succintă, putem spune că prin intermediul lucrării de licență sau disertație
studentul demonstrează:
Cunoașterea cadrului (problemei) general în care se încadrează tema de cercetare
aleasă;
Capacitatea de a elabora propriul demers de cercetare (planificare, elaborare lucrare de
cercetare);
Capacitatea de a argumenta susținerea unei perspective asupra temei analizate;
Capacitatea de a aborda empiric tema de cercetare investigată.
cercetată. În acest context, tema sau subiectul de cercetare este identificat cel mai bine în
momentul în care răspundem la întrebarea „Care este tema studiului pe care îl elaborezi?”.
Exemple: corupţie, politici publice, decizia în Uniunea Europeană, schimbare organizaţională,
statul funcţionarului public, procedura bugetară etc. Problematica de cercetare este definită în
sens larg ca fiind un ecart între o situaţie nesatisfăcătoare şi una dezirabilă. Formularea unei
probleme ne permite să punem o întrebare care va da sens cercetării.
Literatura de specialitate (Umberto, 2000) trimite la considerarea următoarelor aspecte
pentru fundamentarea alegerii temei:
Despre ce să scriu?
Cât timp am la dispoziție?
Cunosc cel puțin o limbă de circulație internațională?
Cunosc un cadru didactic care ar putea să-mi coordoneze lucrarea?
Complementar aspectelor de mai sus, considerăm ca fiind relevante pentru procesul de alegere
a temei și următoarele elemente:
Deținerea unor informații și competențe pentru anumite domenii, rezultat al unor
cercetări anterioare, a intereselor personale pentru cunoașterea unui subiect sau
încadrarea temei în activitatea profesională.
Dorința de a continua un anumit demers de cercetare, dezvoltat în cadrul altui program
sau interesul de a continua cercetarea fenomenului în lucrări viitoare.
Conexiunea temei cu piața forței de muncă, dimensiunile strategice și interesele
acesteia către dezvoltarea unui anumit sector.
Recomandările profesorului coordonator.
Timpul efectiv disponibil pentru realizarea cercetării.
Capacitatea personală de a realiza analiza empirică, aplicativă a temei.
titlul să nu fie criptic sau sub formă de întrebare, acestea fiind considerate inadecvate
unei absolviri şi acceptate doar în cazul unor referate, articole sau comunicări
ştiinţifice;
titlul să nu conţină redundanţe sau termeni ca: „cercetare“, „studiu“, „rezultate“ etc.,
care de fapt reprezintă conţinutul şi forma lucrării respective;
titlul să nu sugereze idea de manual, enciclopedie, monografie sau istorie a unui
domeniu, activităţi, proces, concept etc., asemenea lucrări având un alt scop decât cel
de absolvire a unui curs de învăţământ superior;
titlu să fie formulat în 10-12 cuvinte care să exprime esenţa lucrării, dar şi posibilitatea
ca lucrarea să poată fi indexată în clasificaţiile bibliotecilor universitare sau publice;
tema să fie puternic ancorată în dezbaterile contemporane ale ştiinţei şi practicii ce
privesc domeniul supus cercetării, deoarece este mai atractivă, eficientă, utilă şi cu
şanse criticabile reduse etc.
fie transformat în cuprinsul lucrării de licență sau disertație, considerent pentru care este
foarte important să nu omitem anumite etape (secțiuni) din cadrul acestuia.
Un element important în elaborarea planului este etapa documentară, deoarece așa cum
am menționat și mai sus, în urma documentării planul este supus modelării, dar și ca urmare a
faptului că faza de documentare reprezintă punctul de plecare în elaborarea planului. Trebuie
să reținem, că până în faza finală a lucrării (până transformăm planul în cuprins) acesta are o
natură dinamică. Reprezentativă pentru acest aspect este aserțiunea lui Umberto Eco (2000:
119) potrivit căreia: „unul dintre primele lucruri de făcut spre a începe să lucrezi la o teză de
licență este a scrie titlul, introducerea și sumarul – adică exact lucrurile pe care orice autor le
face la sfârșit.”
Planul lucrării se discută cu profesorul coordonator și se definitivează sub coordonarea
sa. Numai după această etapă se poate trece la următorul pas, documentarea și redactarea
lucrării.
Setarea marginilor
Numerotarea paginilor: se face începând cu pagina de titlu, până la ultima pagină, dar
trebuie să se opteze pentru opțiunea de a reda numărul de pagini începând cu pagina
de introducere.
Tabelele, figurile și graficele: se numerotează separat, în sensul că vom avea Tabelul
nr. 1, Tabelul nr. 2 ș.a.m.d; Figura nr. 1, Figura nr. 2 ș.a.m.d. Ele se integrează în
cadrul textului, imediat sub secțiunea în care se face trimitere la aceste elemente. În
mod obligatoriu aceste componente ale lucrării vor avea Titlu și sursa.
Notele de subsol: se utilizează cu precădere pentru a indica sursa exactă utilizată de
către autor, dar notele de subsol pot fi folosite și atunci când autorul lucrării dorește să
introducă informații complementare, observații sau informații care sunt relevante
pentru problematica analizată, dar care ar îngreuna textul dacă ar fi introduse direct în
cadrul lucrării. Notele de subsol se numerotează cursiv, începând cu notele de pe
prima pagină și până la sfârșitul lucrării, și nu pe capitole în parte. Ele se redactează cu
Times New Roman, 10, la un rând și trebuie să conțină în mod obligatoriu toate
elementele de identificare ale sursei.
Introducerea notelor de subsol:
Bibliografie selectivă
Denscombe, M. (2002). Ground Rules for Good Research. Maidenhead:Open University
Press.
FAP. (2012). ABC Licență. Leaflet. SNSPA- FAP.
1
Miroiu, A., Zulean, M., Rădoi, M., (2002) Politici publice, Ed. Politeia, Bucureşti, p. 59.
Reguli minimale pentru organizarea lucrării de diplomă, 2015
Anexa 1
MODEL COPERTĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ/DISERTAȚIE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(GRAD DIDACTIC) (NUMELE ŞI PRENUMELE COORDONATORULUI)
ABSOLVENT(Ă):
(NUMELE ŞI PRENUMELE ABSOLVENTULUI / EI)
BUCUREŞTI
(ANUL SUSŢINERII)
Reguli minimale pentru organizarea lucrării de diplomă, 2015
Anexa 2
MODEL PRIMA PAGINĂ
(titlul lucrării)
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(GRAD DIDACTIC) (NUMELE ŞI PRENUMELE COORDONATORULUI)
ABSOLVENT(Ă):
(NUMELE ŞI PRENUMELE ABSOLVENTULUI / EI)
BUCUREŞTI
(ANUL SUSŢINERII)
Reguli minimale pentru organizarea lucrării de diplomă, 2015
Anexa 3
Lista figurilor
Figura 1.1: Titlul figurii ..................................................................................... p.
Figura 1.2: Titlul figurii ..................................................................................... p.
Figura 2.1: Titlul figurii ..................................................................................... p.
Figura 3.1: Titlul figurii ..................................................................................... p.
Figura 3.2: Titlul figurii ..................................................................................... p.
Figura 3.3: Titlul figurii ..................................................................................... p.
Figura 4.1: Titlul figurii ..................................................................................... p.
Lista tabelelor
Tabelul 2.1: Titlul tabelului .............................................................................. p.
Tabelul 2.2: Titlul tabelului .............................................................................. p.
Tabelul 3.1: Titlul tabelului .............................................................................. p.
Tabelul 3.2: Titlul tabelului .............................................................................. p.
Tabelul 3.3: Titlul tabelului .............................................................................. p.
Tabelul 4.1: Titlul tabelului .............................................................................. p.
Reguli minimale pentru organizarea lucrării de diplomă, 2015
Anexa 4
Listă de abrevieri
1. art. – articol;
2. alin. – alineat;
3. C. C. – Curtea Constituţională;
6. O. G. – Ordonanţă de Guvern;
Anexa 4
MODEL CUPRINS
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................. p.
Capitolul 1: Considerații generale ...........................................................................................
p.
1.1. Sectorul public și importanța acestuia ..............................................................................
p.
1.2. Conceptul de administrație publică ..................................................................................
p.
1.2.1. Perspectiva juridică asupra administraţiei publice .................................................... p.
1.2.2. Perspectiva manageriala asupra administraţiei publice ............................................. p.
1.2.3. Perspectiva politică asupra administraţiei publice..................................................... p.
1.2.4. Perspectiva sociologică asupra administraţiei publice .............................................. p.
Capitolul 2: Performanţa şi calitatea în sectorul public ........................................................ .. p.
2.1. Conceptul de performanţă în sectorul public ................................................................... p.
2.1.1. Eficienţa ..................................................................................................................... p.
2.1.2. Eficacitatea ................................................................................................................ p.
2.1.3. Programare şi urmărire bugetară ............................................................................... p.
Capitolul 3: Evaluarea performanţei şi calităţii în sectorul public ..... .....................................p.
3.1. Instrumente moderne .................................................................................................... p.
3.1.1. Benchmarking............................................................................................................ p.
3.1.2. TQM- un instrument al calităţii ................................................................................. p.
3.1.2.1. Principiile managementului calităţii totale ................................................................p.
3.1.2.2. Modele de evaluare a performanţelor obţinute prin implementarea TQM ................p.
3.1.3. Cadrul de autoevaluare a funcţionării instituţiilor (CAF)Error! Bookmark not
defined.
3.1.3.1.Principii de bază ale instrumentului ...........................................................................p.
3.1.3.2. Structura CAF ............................................................................................................p.
3.1.3.3. Modalităţi de evaluare ...............................................................................................p.
Capitolul 4: Cadrul de analiză a performanţei Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara .. . p.
4.1. Instituţia prefectului- începuturi şi evoluţie......... .............................................................p.
4.2. Aplicarea instrumentului CAF..... .....................................................................................p.
4.2.1. Raport al implementării instrumentului CAF ..........................................................p.
4.2.2. Plan de măsuri pentru implementarea căilor de acţiune identificate în urma aplicării
CAF .....................................................................................................................................p.
Reguli minimale pentru organizarea lucrării de diplomă, 2015
Concluzii..... .........................................................................................................................p.
Bibliografie selectivă ...........................................................................................................p.