Curs civil (4+5) – 23 octombrie

Exceptia 4: Hotararile prealabile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in chestiunile de

drept noi. Potrivit Noului Cod de procedura civila, un complet de judecata al tribunalului Curtii de
Apel sau Inaltei Curti pot solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte printr-o hotarare
prealabila asupra unei chestiuni de drept noi cu privire la care Inalta Curte nu s-a mai pronuntat si
care nu formeaza obiectul unui recurs in interesul legii numai daca de solutionarea acestei chestiuni
de drept depinde solutia ce se va da fondului cauzei.

Conditiile care trebuie indeplinite cumulativ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile de ICCJ
sunt:

1) Investirea Inaltei Curti sa se faca de un complet de judecata al Tribunalului Curtii de Apel sau
Inaltei Curti. Completul de judecata este organul colegial care solutioneaza cererile formulate
pe parcursul unui proces civil.
2) Completul de judecata sa judece o cauza in ultima instanta (apel sau recurs).
3) Sa existe o chestiune de drept noua asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu s-a
pronuntat (o problema legata de interpretarea unei norme juridice civile).
4) Acea chestiune de drept sa nu formeze obiectul unui recurs in interesul legii.
5) De solutionarea chestiunii de drept noi sa depinda solutia ce va fi data fondului cauzei. Prin
solutia ce se va da intelegem solutia pe care instanta o va da pretentiilor reclamantului.
Hotararea prealabila devine obligatorie din momentul publicarii si in Monitorul Oficial.

Exceptia 5: Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului

-aceste hotarari sunt obligatorii pentru statele semnatare a CEDO.

Exceptia 6: Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene

-statele semnatare s-au obligat sa respecte hotararile curtii.

Clasificarea normelor de drept civil

-3 criterii:

1) Dupa criteriul caracterului normei de drept civil (criteriul obligativitatii normei):

-n. Dispozitive (partile pot deroga)
-n. Imperative (partile nu pot deroga)
Normele dispozitive se impart in norme permisive (permit o anumita conduita) si norme
supletive (devin obligatorii doar daca partile nu au dorit sa deroge de la ele).
Normele imperative se impart in norme onerative (impun o anumita conduita – contractul
de donatie) si norme prohibitive (interzic o anumita conduita).
2) Dupa criteriul interesului ocrotit:
 Norme de ordine publica (ocrotesc un interes public)
 Norme de ordine privata (ocrotesc un interes privat, individual)
 Normele de ordine publica sunt intotdeauna norme imperative, pentru ca legea nu admite
niciodata partilor sa deroge de la ele; in schimb, nu toate normele imperative nu sunt de ordine
publica, pentru ca este posibil ca printr-o norma imperativa legea sa ocroteasca un interes privat.
Norma juridica conform careia (art.1216): „Un act este anulabil daca o parte a fost constransa
prin violenta sa il incheie; este o norma imperativa, dar nu este o norma de ordine publica”. Aceasta
norma este imperativa (pentru ca in momentul incheierii actului, partile nu pot deroga de la ea si nici
ulterior, cat timp violenta nu a incetat) si de ordine privata (pentru ca ocroteste un interes individual,
astfel incat dupa incetarea violentei, daca victima doreste, ea poate confirma actul, inlaturand
nulitatea relativa a acestuia.
Nulitatea relativa consta in inlaturarea efectelor unui act juridic civil daca, in momentul incheierii
lui, partile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes privat.
Nulitatea absoluta consta in inlaturarea efectelor unui act juridic civil daca, in momentul incheierii
lui, partile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes general sau public.

3) Dupa sfera de aplicare:

 Norme generale
 Norme speciale

Normele generale se aplica in toate situatiile.

Normele speciale sunt normele care se aplica in cazurile expres prevazute in continutul sau.

Se considera ca norma speciala deroga de la cea generala deoarece:

 Scoate anumite cazuri de sub reglementarea normei generale.

 Impune o alta conduita decat cea prevazuta de norma generala.

„Norma generala nu deroga de la cea speciala”, nu pentru ca nu ar stabili o alta conduita, ci

pentru ca norma generala are in vedere toate celelalte cazuri in afara de cele prevazute de
norma speciala, cazuri pe care nu le-a scos de sub reglementarea normei speciale.

Consecinta este ca o norma generala ulterioara nu poate abroga implicit o norma speciala
anterioara, ci doar in mod expres.

Abrogarea consta in iesirea din vigoare a unui act normativ ca urmare a aparitiei unui act
normativ ulterior care impune o alta conduita in acelasi domeniu.

Abrogarea poate fi expresa (in actul normativ nou exista o dispozitie prin care se abroga actul
normativ anterior) sau implicita (abrogare in lipsa unei asemeni dispozitii).

Norma speciala se aplica cu prioritate fata de norma generala in cazurile expres reglementate
de ea. Norma generala reglementeaza norma speciala in privinta aspectelor nereglementate de
norma speciala.

Aplicarea normelor de drept civil:

Aplicarea normelor de drept civil se poate face asupra persoanelor, in spatiu (teritorialitatea
legii respective) si in timp.
 Normele de drept civil se impart in:
a) norme de drept civil aplicabile tuturor persoanelor fizice si juridice;
b) norme juridice aplivabile persoanelor fizice;
c) norme juridice aplicabile persoanelor juridice.

In principiu, actele normative emise de autoritati centrale se aplica pe intreg teritoriul tarii. Prin
exceptie, exista acte normative aplicabile pe o anumita regiune din tara.
Actele normative emise de autoritatile publice locale se aplica doar in raza teritoriala a autoritatii
publice emitente.
Aspectul international al aplicarii legii civile are in vedere cazurile in care exista raporturi juridicde
civile cu element de extraneitate (element international).
Aspectul international al aplicarii legii civile romane formeaza obiectul unei ramuri de drept,
formand dreptul international privat. Este posibil ca prin aplicarea normelor conflictuale din dreptul
international privat:
-o norma de drept civil roman sa se aplice pe teritoriul altui stat;
-o norma de drept civil strain sa se aplice pe teritoriul Romaniei.

Norma conflictuala este norma juridica ce stabileste care dintre sistemele de drept au legatura cu
un anumit raport juridic se va aplica in privinta unui aspect legat de executarea obligatiilor civile.

Este reglementata de articolul 6 din NCC. Potrivit aliniatului 1, legea civila se aplica cat timp este in
vigoare. Din momentul adoptarii actului normativ, poztrivit Constitutiei Romaniei, un act normativ
intra in vigoare de la data prevazuta in continutul sau (exista si acte care nu mai au asa ceva in
continut). In caz contrar, actul normativ va intra in vigosare in termen de 3 zile de la publicarea lui in
Monitorul Oficial al Romaniei.

Aplicarea legii civile in timp este guvernata de doua principii:

-principiul neretroactivitatii legii civile noi;
-principiul aplicarii imediate a legii civile noi.

Examinand articolul 6 din NCC vom vedea ca aceste doua principii nu sunt prevazute expres.
Conflictul de legi civile are in vedere situatiile in care un raport juridic are legatura cu cel putin 2 legi
civile care s-au succedat in timp.

 cele 2 sau mai multe legi civile sunt legi civile romane
 cele 2 sau mai multe legi civile aflate in conflict se aplica succesiv, nu concomitent.

Principiul neretroactivitatii legii civile noi – este regula de drept potrivit careia legea civila noua nu
se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii ei in vigoare. Acest principiu este consacrat in
Constitutia romana in art. 15 si in codul civil in art.6, alin. 1,2, si 3.

Ca urmare a consacrarii principiului neretroactivitatii legii civile noi in Constitutia romana rezulta ca
orice dispozitie dintr-o lege civila noua care ar stabili ca acea lege civila se aplica si situatiilor juridice
nascute inainte de intrarea ei in vigoare, insa potrivit prezumtiei de constitutionalitate, o asemenea
dispozitie va produce efecte juridice pana in mom publicarii in Monitorul Oficial a unei decizii
constitutionale prin care acea dispozitie a fost declarata neconstitutionala.
 Exceptia retroactivitatii civile noi are in vedere situatiile in care o lege civila noua se aplica situatiilor
juridice anterioare.

Principiul aplicarii imediate a legii civile noi – este prevazut in alin. 5 si 6 (CC) – este regula de drept
potrivit careia legea civila se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea ei in vigoare, precum si
efectelor viitoare ale situatiilor juridice anterioare.

De la acest principiu exista exceptia ultraactivitatii legii civile vechi potrivit careia legea civila veche
se aplica:
-efectelor viitoare produse de situatiile juridice anterioare
-situatii juridice ulterioare

Legea civila veche ultraactiveaza in doua cazuri:

1. Cazul in care legea civila noua contine o dispozitie expresa care stipuleaza ultraactivitatea legii
civile vechi;
2. Cazul normelor juridice supletive cuprinse in legea civila veche.

Pentru ca aceste norme supletive sunt incorporate prin vointa partilor in continutul unui act juridic
civil, ele vor produce efecte nu numai cat timp este in vigoare legea civila veche, ci si dupa intrarea in
vigoare a legii civile noi, de vreme ce art.6, alin.2 din CC prevede ca „actele juridice civile vor produce
efectele juridice prevazute de legea in vigoare la data incheierii lor”.

Criteriul in functie de care o anumita situatie juridica este reglementata de legea civila veche sau
noua este criteriul efectelor juridice produse de situatia juridica respectiva in momentul intrarii in
vigoare a legii civile noi. Dupa acest criteriu, distingem intre situatiile juridice sau faptele trecute,
situatii juridice in curs de desfasurare si situatii juridice sau fapte viitoare (facta praeferita, facta
pendentia, facta futura).

Situatiile juridice trecute sunt reglementate de legea civila veche. Situatiile juridice trecute sunt
cele care s-au nascut si au produs toate efectele juridice inainte de intrarea in vigoare a legii civile
noi.

Situatiile in curs de desfasurare sunt situatiile juridice nascute sub imperiul legii civile vechi care nu
si-au epuizat efectele juridice pana in momentul intrarii in vigoare a legii civile noi.

In principiu, aceste situatii sunt guvernate de legea civila noua.

Codul Civil face deosebire intre efectele juridice anterioare si cele ulterioare produse de situatiile
juridice in curs de desfasurare. Astfel, in principiu, efectele anterioare sunt guvernate de legea civila
veche, iar efectele ulterioare de legea civila noua.

Potrivit art. 6, alin. 4 din CC, prescriptiile, decaderile si uzucapiunile sunt reglementate de legea in
vigoare la data inceperii lor.

Prescriptia extinctiva este o sanctiune de drept civil ce consta in stingerea dreptului material la
actiune neexercitat in termenul prevazut de lege.

Dreptul material la actiune consta in posibilitatea unei persoane de a constrange o alta persoana sa
execute o prestatie, sa recunoasca o anumita situatie juridica, sa suporte o anumita sanctiune civila.
 Decaderea consta in stingerea unui drept subiectiv civil sau in impiedicarea incheierii unui act daca
dreptul subiectiv nu a fost exercitat sau actul nu a fost incheiat in termenul prevazut de lege.

Spre deosebire de prescriptia extinctiva, decaderea duce la stingerea intregului drept subiectiv civil,
nu numai a dreptului material la actiune. De exemplu, este termen de decadere termenul de 3 ani in
care proprietatea unui bun mobil furat sau pierdut il poate revendica de la cel care l-a dobandit cu
titlu oneros de la hot sau gasitor, cu buna-credinta.

Actele cu titlu oneros sunt cele in care o parte se obliga sa execute o prestatie in schimbul unei
prestatii promise de cealalta parte. Termenul de 3 ani curge din momentul pierderii sau furtului
bunului.

Uzucapiunea consta in dobandirea unui drept real ca urmare a posesiei exercitata in conditiile legii
asupra acelui bun.

Actul juridic civil este reglementat de legea in vigoare la data incheierii lui. Din acest motiv se
produc urmatoarele consecinte:
-efectele juridice ale unui act juridic civil sunt doar cele prevazute de legea in vigoare la data
incheierii lui.
-daca, potrivit legii vechi, actul juridic este lovit de nulitate sau de alta cauza de ineficacitate, el va
ramane nul sau ineficace si dupa intrarea in vigoare a legii civile noi.

Situatia inscrierii in cartea funciara – inscrierea in cartea funciara este reglementata de legea in
vigoare la data incheierii actului juridic ce urmeaza a fi inscris in cartea funciara. Cartea funciara este
un registru special in care sunt descrise imobilele si sunt trecute drepturile reale asupra acestora in
principal