Sunteți pe pagina 1din 6

Codul deontologic al auditorului intern

Auditul public intern este o activitate funcțional independentă și obiectivă, de asigurare


și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile entității publice; ajută
entitatea publica să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică ,
evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și
procesului de guvernanță.1
Carta auditului public intern este documentul oficial care definește scopul, obiectivele,
organizarea, competențele, responsabilitățile și autoritatea structurii de audit în cadrul entității
publice, sfera de aplicare, natura serviciilor de asigurare și consiliere, metodologia de lucru,
regulile de conduită a auditorilor interni și stabilește necesitatea accesului la documente, bunuri
și informații, cu ocazia misiunilor de audit desfașurate.2
Codul deontologic reprezintă o declarație asupra valorilor și principiilor care trebuie să
călăuzească activitatea și practica cotidiană a auditorilor interni. El este singura componentă în
care se enunță principiile și modul de aplicare pe care auditorul trebuie să le respecte, pentru a nu
se îndepărtade prevederile standardelor în realizarea misiunilor de audit intern.3
Prevederile Codului privind conduita etică a auditorului intern se aplică salariaților care
ocupă funcția de auditor intern în cadrul antităților publice care au obligația de a organiza
structuri de audit public intern conform prevederilor Legii nr: 672/2002 privind auditul public
intern.
Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este crearea cadruluietic necesar
desfășurării profesiei de auditor intern, astfel încât acesta să își îndeplinească cu
profesionalism,loialitate, corectitudine și în mod conștiincios îndatoririle de serviciu și să se
abțină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii instituției sau autorității publice în care
își desfășoară activitatea. Realizarea scopului Codului privind conduita atică a auditorului intern
presupune îndeplinirea următoarelor obective: performanța, profesionalismul, calitatea
serviciilor, încrederea, conduita, credibilitatea.

1
Legea 672/2002 privind auditul public intern, republicată
2
Legea 672/2002 privind auditul public intern, republicată
3
M.Ghita, Auditul Intern, Editura Economică, București, 2004
Profesia de auditor intern presupune desfășurarea unei activități la cei mai ridicați
parametrii, în scopul îndeplinirii cerințelor interesului public, în condiții de economicitate,
eficacitate și eficiență.
Din punct de vedere al profesionalismului, profesia de auditor intern presupune existența
unor capacități intelectuale și experiențe dobândite prin pregătire și educație și printr-un cod de
valori și conduită comun tuturor auditorilor interni.
Calitatea serviciilor constă în competența auditorului intern de a-și realiza sarcinile ce îi revin
cu obiectivitate, responsabilitate, sârguință și onestitate.
Încrederea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, auditorii interni trebuie să promoveze
cooperarea și bunele relații cu ceilalți auditori interni și în cadrul profesiunii, iar sprijinul și
cooperarea profesională, echilibrul și corectitudinea sunt elemente esențiale ale profesiei de
auditor intern deoarece încrederea publică și respectul de care se bucură un auditor intern
reprezintă rezultatul realizărilor cumulative ale tuturor auditorilor interni.
Auditorii interni trebuie să aibă o conduită ireproșabilă atât pe plan profesional cât și
personal.
Credibilitatea se referă la faptul că informațiile furnizate de rapoartele și opiniile auditorilor
interi trebuie să fie fidele realității și de încredere.
Existența unui cod de etică este necesară în profesia de audit intern pentru a întări
încrederea în obiectivitatea evaluării guvernării, managementului riscului și a controlului. Acest
cod exstinde definiția auditului prin două elemente suplimentare:
1 Principii relevante pentru profesia și practica auditului intern;
2 Reguli de conduită care descriu norme de comportament ce se așteaptă a fi respectate de
auditorii interni. Aceste reguli ajută la transpunerea principiilor în practică și au drept scop
orientarea auditorilor interni spre o conduită etică.
Principiile fundamentale enunțate de codul deontologic sunt: integritatea, obiectivitatea,
confidențialitatea, competeța.
Integritatea implică corectitudine în desfășurarea misiunii de audit intern, onestitate în
realizarea acțiunilor specifice și sinceritate în dialogurile purtate cu cei auditați. Auditorii interni
trebuie să-și îndeplinească misiunea cu responsabilitate,trebuie să respecte legea și să contribuie
la îndeplinirea obiectivelor etice ale ale organizației lor, nu trebuie să ia parte în mod conștient
la activități ilegale sau să se angajeze în acte dezonorante pentru profesia de audit intern sau
pentru organizația lor.1
Integritatea presupune să nu avem standarde duble. În acest sens trebuie săavem în vedere ,,
să spunem ce facem și să facem ceea ce am spus,, adică să vorbim aceeași limbă, să transmitem
același mesaj. Integritatea în abordarea practică presupune să avem încredere în oameni. Ei
trebuie să simtă că auditorul intern tratează toate problemele în mod egal, pentru toți angajații la
fel, nu face concesii pentru EA sau pentru EL.2
Obiectivitatea este cea care nepermite să privim informațiile și să le examinăm cu
imparțialitate,fără a fi influențați de părerilepersonale, interesele personale, sau părerile altora.
Auditorii interni trebuie să vadă lucrurile așa cum sunt ele, independente de faptele colaterale și
să-și formeze propria părere.3
Obiectivitatea este o stare de spirit, o atitudine care permite să examinăm informațiile cu
imparțialitate, fără a fi influențați de nimeni și nimic. Auditorii trebuie să vadă lucrurile așa cum
sunt ele, mai ales în practică la întocmirea rapoartelor, obiectivitatea lor trebuie să se bazeze
exclusiv pe dovezile obținute în conformitate cu metodologia specifică.
Confidențialitatea. Auditorii interni sunt obligați să păstreze informațiile în posesia
cărora intră prin atribuțiile ce le revin. În practică, nu trebuie să existe nici o divulgare
neautorizată a informațiilor, decât dacă există o cerință profesională sau legală pentru aceasta.
Informațiile confidențiale obținute în cursul desfășurării misiunilor de audit este obligatoriu să nu
fie folosite în interesul personal.4
Confidențialitatea înseamnă și atenția pe care trebuie să o aibă auditorul intern cu
documentele colectate și mai ales cu acelea cu, conținut negativ, acestea nu trebuie să fie
disponibile oricând și oricui.
Competența se referă la faptul că auditorii trebuie să cunoască standardele și normele
profesionale și să nu accepte misiuni pentru care nu au comptetența necesară. De asemenea,
membrii echipei de audit trebuie să aplice cunoștințele, experiența și priceperea dobândită pentru
a se achita de îndatoririle ce le revin.5

1
G.Radu, Suport de curs- Audit intern și managementul riscurilor, CAFR-2012
2
M. Ghiță, Auditul Intern, Editura Economică, București, 2004
3
G.Radu, Suport de curs- Audit intern și managementul riscurilor, CAFR-2012
4
G.Radu, Suport de curs- Audit intern și managementul riscurilor, CAFR-2012
5
G.Radu, Suport de curs- Audit intern și managementul riscurilor, CAFR-2012
Regulile de conduită sunt norme de comportament pentru auditorii interni și reprezintă un
ajutor pentru interpretarea principiilor și aplicarea lor practică, având rolul să îndrume din punct
de vedere etic auditorii interni.
Din punt de vedere al Integrității auditorii interni:
1 Desfășoară activitatea cu onestitate, profesionalism și responsabilitate;
2 Respectă legea și fac publice comunicările necesare potrivit legii și profesiei.
3 Nu sunt părtași cu bună știință la activități ilegale și nu se implică în acte care să compromită
profesia de audit intern.
4 Respectă și contribuie la atingerea obiectivelor legitime și etice ale organizației.
În ceea pe privește obiectivitatea auditorii:
1 Nu iau parte la activități și nu stabilesc relații personale care pot afecta sau se presupune că
afectează exprimarea unei opinii independente;
2 Nu acceptă nimic care poate afecta judecata lor profesională;
3 Comunică toate elementele semnificative de care au cunoștință și care dacă nu ar fi cunoscute
ar putea prejudicia calitatea rapoartelor privind activitățile aflate sub observație.
Din punct de vedere al Confidențialității auditorii:
1 Manifestă prudență în utilizarea informațiilor obținute în timpul axercitării sarcinilor de
serviciu;
2 Nu utilizează informații în scopul obținerii unor beneficii personale sau în orice alt mod care
ar fi contrat legii.
Competența auditorilor implică:
1 Implicarea doar în acele misiuni pentru care au cunoștințe, competențe și experiențe necesare;
2 Prestează servicii de audit intern conform Standardelor de Practică Profesională a Auditului
Intern;
3 Își îmbunătățește în mod continuu competențele, eficacitatea și calitatea serviciilor.1

Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Intern, organul ierarhic suprem, verifică
respectarea prevederilor Codului privind conduita etică a auditorului intern de către

1
http://www.aair.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=111:123-codul-de-etica-cu-
introducere&catid=20:norme-obligatorii&Itemid=112
compartimentele de audit public intern și poate iniția măsurile corective necesare în cooperare
cu conducătorul entității publice în cauză.
În conformitate cu art.19 alin.(6) din Legea nr.672/2002, prevederile Codului privind
conduita etică a auditorului intern sunt obligatorii pentru toți auditorii din entități publice, care au
obligația de a organiza structuri de audit public intern. Conducătorul structurii de audit public
intern are rasponsabilitatea să seasigure ca toți auditorii cunosc valorile și principiile conținute
în Codul privind conduita etica a auditorului intern și acționează în consecință.
Principiile deontologice prezentate au la bază 12 reguli de conduită, care pot fi rezumate
astfel: - a îndeplini într-un mod corect misiunile; a respecta legea; a nu participa la activități
ilegale; a respecta etica; a fi împarțial; a nu accepta nimic care poate să compromită sau să
influențeze deciziile; a evidenția faptele semnificative; a proteja informațiile; a nu urmări
beneficii personale; a nu face decât ceea ce se poate face; a urmări îmbunătățirea competențelor;
a respecta standardele în domeniu.1

1
M. Ghiță, Auditul Intern, Editura Economică, București, 2004

S-ar putea să vă placă și