Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
leziunii ; in leziunile tesuturi moi (ale muschiului si tesuturi conjunctive) folosim doua
tipuri de mijloace : stretching-ul si inhibitia activa ; pentru muschi le folosim pe
amandoua, iar pentru ts. conjunctiv – doar stretching-ul.
stretching-ul este metoda prin care crestem mobilitatea articulara prin intinderea
tesutului;
• Inițiere ritmică
Tehnici pentru • Contracții repetate
creșterea forței • Inversare lentă
• Inversare lentă cu
opunere
Tehnici de • Stabilizare ritmică
• Contracție - relaxare
stretching • Hold - relax
FNP FUNDAMENTALE
Inversarea lentă
IL = reprezintă contractii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintr-
o schemă de miscare, pe toată amplitudinea, fără pauză între inversări;
· rezistenta aplicată miscărilor este maximală (cel mai mare nivel al rezistentei ce
lasă ca miscarea să se poată executa).
· Prima miscare (primul timp) se face în sensul actiunii musculaturii puternice
(contractie concentrică a antagonistilor muschilor hipotoni), determinându-se în acest fel
un efect facilitator pe agonistii slabi .
INVERSARE LENTĂ CU OPUNERE (ILO)
este o varianta a tehnicii IL- implica introducerea gradata a contractiei izometrice
la sfarsitul amplitudinii de miscare
b) Cand muschii au forta 2 sau 3. In timpul miscarii izotonice se aplica intinderi rapide in
diverse puncte ale arcului de miscate.
c) Cand muschii sunt activi pe toata schema de miscare, fara sa aiba forta egala peste
tot.
FNP specifice
Initierea ritmică (IR) se realizează atât în caz de hipertonie cât si în hipotonie. Se
realizează miscări lente, ritmice, mai întâi pasiv, apoi treptat pasivo-activ si activ, pe
întreaga amplitudine a unei scheme de miscare. În cazul în care există o hipertonie care
limitează miscarea, scopul este obtinerea relaxării; când există o hipotonie, IR are ca
scop initial mentinerea memoriei kinestezice si păstrarea amplitudinii de miscare.
Miscarea activă de relaxare-opunere (MARO) se aplică în cazurile hipotoniei
musculare ce nu permite miscarea pe o directie. Se execută astfel: pe musculatura
slabă, în zona medie spre scurtă, dar acolo unde există o fortă “mare” se execută o
contractie izometrică. Când se simte că această contractie a ajuns maximă, se solicită
pacientului o relaxare bruscă (verificată de către kinetoterapeut prin intermediul
contraprizei), după care kinetoterapeutul execută rapid o miscare spre zona alungită a
musculaturii respective, aplicând si câteva întinderi rapide în această zonă de alungire
musculară (câteva arcuiri).
Relaxare - opunere (RO) (tehnica se mai numeste “tine-relaxează”) Se utilizează când
amplitudinea unei miscări este limitată de hipertonie musculară (contractură miostatică);
este indicată si atunci când durerea este cauza limitării miscării (durerea fiind deseori
asociată hipertoniei).
Tehnica RO are 2 variante:
ü RO antagonistă - în care se va “lucra” (se va face izometria) muschiul hiperton;
- Priza = .pe fata anterioara a antebratului
- Comanda: Tine si nu ma lasa sa-ti extind cotul!
- Comanda: Relaxeaza!
- Comanda: Extinde cotul!
ü II. RO agonistă - în care se va “lucra” (se face izometria) muschiul care face
miscarea limitată (considerat muschiul agonist).
Relaxarea-contracţia (RC) – tehnică utilizată în cazul unei mobilităţi reduse pe una din
părţile articulaţiei - este o asociere între contracţia izometrică şi cea izotonică.
Stabilizarea ritmică (SR) este utilizată tot pentru creşterea mobilităţii, mai ales în cazul
reducerii acesteia datorită durerilor sau redorii post- imobilizare gipsată. Tehnica are la
bază tot izometria.Se execută simultan (apoi alternativ) contracţii izometrice şi pe
agonişti, şi pe antagonişti (cocontracţie). Între contracţia agonistului şi cea a
antagonistului nu se permite relaxarea. Forţa de contracţie izometrică creşte progresiv
în cadrul secvenţei. După atingerea maximului de contracţie, se recomandă relaxarea
lentă.