 Isomalto-Olgozaharida (OMI, prebiotic) OMI este o fibra naturala, prebiotic certificat organic, care ofera un

conținut caloric scăzut și fibre prebiotice solubile pentru sănătatea sistemului digestiv uman. OMI este non-
OMG, fără zahăr și fără gluten. Atunci când OMI intră în intestinul gros, acesta este fermentat de bacteriile
indigene, prevede fertilizarea ridicată a microflorei benefice. S-a demonstrat clinic o crestere a bacteriilor
indigene în tractul digestive. Studiile clinice au aratat OMI produce mai puțina flatulență, în comparație cu
inulina și FOS. *

 B. subtilis. Bacillus subtilis este un spor de bacterie care este utilizat pe scară largă ca fungicid. Bacteriile
colonizeaza sistemul de baza al de fungilor, nelăsând loc in organism pentru bolile fungice. *

 L. helvecticus. Lactobacillus helvecticus este un probiotic care stimuleaza sistemul imunitar si digestiv,
controleaza diareea, reduce intoleranta la lactoza si poate inhiba bacteriile neprietenoase. *

 S. boulardii. Saccharomyces boulardii este o drojdie de bază non-sistemică și non-patogena , inițial găsita în
piei de lychee și fructe de mangustan. Acesta drojdie este un probiotic important care poate ajuta la
recolonizeze și susținerea florei în intestinul gros și subtire, cu o abilitate remarcabilă de control a diferitelor
forme de diaree. *

 L. acidophilus. Lactobacillus acidophilus este o bacterie sanatoasa care produce peroxid de hidrogen, acid
lactic și alte substanțe care creează un mediu acid, ostil organismelor dăunătoare. *

 L. rhamnosus. Lactobacillus rhamnosus este un acid lactic care produce tulpină bacteriană care este
cunoscuta pentru capacitatea ei de a supraviețui în condițiile foarte acide ale stomacului, precum și intestine.
*

 L. plantarum. Lactobacillus plantarum este un acid lactic care produce bacterii care impiedica bacteriile
daunatoare sa se ataseze de mucoase si nu furnizeaza nutrientii bacteriilor rele pentru a supraviețui. *

 L. lactis. Lactobacillus lactis este o bacterie gram-pozitiv care fermentează zahărul din lapte in acid lactic și
adaugă suport sinergic probioticelor. *

 B. bifidum. Bifidobacterium bifidum populează în mod natural colonul si vaginul, si este un probiotic foarte
puternic pentru echilibrul microflorei din intestine. *

 Digestive Yeast Cleanses (Curatare digestiva). Syntol foloseste un amestec extrem de puternic de proteaza
(digestia proteinelor), celulaza și hemicelulaza (celuloză și fibre de digestie), glucoamilază și amilază
(descompune zaharuri), și Serapeptaza (mai multe proteine de digestie). Aceste enzime indeparteaza stratul
exterior de proteine protectoare ale candidei și începe digestia infrastructurii sale celulare. Syntol contine
acest puternic curătator intestinal care asistă la eliminarea drojdiei moarte și a altor bacterii nedorite din
organism. Acest lucru va proteja organismul de a se confrunta cu simptome de dezintoxicare degajate, in
mod normal, în timpul procesului de curățare.

Syntol asta e preparat medicamentos.

file:///C:/Users/Labchim/Downloads/2853-10796-1-PB.pdf probiotice pt animale

Saccharomices boulardii, drojdia cu efect probiotic

Stiati ca drojdiile pot fi foarte bune probiotice? Saccharomyces boulardii este o “bacterie prietenoasa”, care
supravietuieste aciditatii gastrice si contribuie la mentinerea unei flore intestinale echilibrate, sustinand sanatatea
intestinala.

Cuprins
Probioticele din drojdii
Mecanismele de actiune ale Saccharomyces boulardii
Stimularea sintezei imunoglobulinelor de tip A
Actiune la nivelul jonctiunilor stranse
Interactiunea cu receptorii toll-like si SNE (sistemul nervos enteric)
Studiile prezinta rolul Saccharomyces boulardii in: Diareea ocazionala

Probioticele din drojdii

Drojdiile au o reputatie pozitiva prin utilizarea in industria alimentara, dar si una negativa, fiind responsabile de
anumite infectii genito-urinare, cum este cea cu Candida albacantis. Insa putini stiu ca anumite drojdii sunt niste
probiotice de exceptie, iar Saccheromyces boulardii este un astfel de caz.

Descoperirea acestei drojdii i se datoreaza biologului francez Henri Boulard. In anul 1920, acesta efectueaza o
expeditie in Asia de Sud pentru a cauta o tulpina de drojdie rezistenta la caldura, pe care sa o foloseasca in fabricarea
vinului. Prins in mijlocul unui focar de holera, acesta observa ca populatiile indigene foloseau cojile unor fructe
tropicale pentru a opri diareea. Interesat de fenomen, Henri Boulard studiaza fructele si reuseste sa izoleze de pe
coaja acestora o drojdie noua - Saccheromyces boulardii.

Noul ingredient este astazi utilizat ca probiotic, fiind recomandata in perioadele de suprasolicitare a microflorei, cum
sunt calatoriile, vacantele de exemplu.

Saccharomyces boulardii atinge un nivel optim in circa 3 zile de la debutul administrarii, dar nu se multiplica la nivelul
intestinului. Mai putin de unu la suta din doza ingerata este regasibila la nivelul scaunului, ceea ce sugereaza ca
pentru obtinerea unor efecte durabile este necesara o administrare constanta.

Mecanismele de actiune ale Saccharomyces boulardii

Modularea productiei de mucus prin favorizarea expresiei genelor care codifica mucinele, atat pe cele secretorii
(cele care sungt secretate/eliberate in lumenul intestinal), cat si pe cele membranare (asociate membranelor celulare
ale enterocitelor).[i]

Rol antimicrobian prin actiunea duala pe care o exercită, actionand atat prin productia proprie de factori cu rol
antimicrobian, cat si prin stimularea productiei de peptide cu rol antiinfectios de catre celulele gazdei.

Probioticele au capacitatea de a produce un spectru larg de substante cu rol antimicrobian, precum acizi grasi cu lant
scurt (acetic, lactic), bacteriocine, H2O2, dar si factori identificati in urma studiilor si inca incomplet caracterizati. Cu
ajutorul acestora, probioticele sunt capabile sa limiteze proliferarea, patogenitatea sau chiar sa induca moartea
microorganismelor patogene.

Peptidele cu rol antiinfectios produse de celulele intestinale umane se inscriu in doua clase principale, mai prescis,
cea a defensinelor si clasa catelicidinelor. Probioticele sunt capabile sa stimuleze direct productia de beta-defensine,
iar sinteza de catelicidine este indusa indirect, prin eliberarea de butirat.

Limitarea adeziunii bacteriilor patogene datorita capacitatii probiotice de a adera la nivelul epiteliului intestinal.

Un caz particular este cel al probioticului S. boulardii, care nu produce un efect de inhibare a adeziunii in vitro, dar
pare sa produca un astfel de efect in vivo. Saccharomyces boulardii actioneaza distinct fata de celelalte probiotice,
prin mecanisme non-competitive (nu blocheaza receptorii implicati in adeziunea microbiana). Aceasta drojdie
probiotica este capabila sa produca molecule care intervin in blocarea unora din factorii de virulenta ai patogenilor.

Stimularea sintezei imunoglobulinelor de tip A

Studiile documenteaza cresterea productiei generale de Ig A precum si a celei de IgA specifice unui anumit patogen,
ca urmare a interactiunii cu probioticele. Dincolo de rolul antiinfectios, si mecanismele principale de imunosupresie
prin care intestinul asigura toleranta fata de antigenii orali se bazeaza in principal pe actiunea Ig A.
Studiile tind sa pledeze pentru capacitatea superioara de stimulare a sintezei de Ig A in cazul formulelor care asociaza
probioticele cu prebioticele.
Pe langa sustinerea sintezei imunoglobulinelor de tip A, probioticele au dovedit si efecte de modulare a proceselor
inflamatorii si a activitatii celulelor NK (natural killer).

Actiune la nivelul jonctiunilor stranse

Probioticele sunt capabile sa interfere cu gazda crescand eficienta jonctiunilor stranse si deci functia de bariera a
mucoasei intestinale prin activarea si stimularea sintezei proteinelor care compun acest tip de jonctiuni, reducand
atat permeabilitatea indusa de microorganismele patogene, cat si pe cea asociata procesului inflamator.

Interactiunea cu receptorii toll-like si SNE (sistemul nervos enteric)[ii]

Receptorii Toll-like (RTL) reprezinta receptori implicati in recunoasterea agentilor patogeni, care permit sistemului
imun nespecific sa recunoasca rapid acele tipare moleculare asociate microorganismelor (TMAM), specifice
microorganismelor patogene, potential-patogene, non-patogene sau mai mult, a celor comensale, cu efecte benefice
asupra organismului.
Interactiunea acestor receptori cu microbiomul este extrem de complexa. In conditii normale aceasta interactiune
contribuie la asigurarea functiei de bariera si exercita efect modulator, contribuind la mentinerea homeostaziei
intestinale.

Sistemul nervos enteric, sistemul nervos intrinsec al tractului digestiv, este puternic interconectat cu SNC (sistemul
nervos central), coordonand tractul digestiv atat in corelatie cu cerintele fiziologice locale, cat si cu cele generale (ale
organismului in anasamblu). Efectele de modulare a activitatii neruonilor enterici de catre probiotice au fost
demonstrate, proband interactiunea fiziologica intre neuronii enterici si microorganismele comensale. Aceasta
interactiune ar putea constitui mecanismul fiziologic prin care microbiomul exercita o stimulare constanta a
mecanismelor imunomodulatoare fundamentale pentru homeostazia intestinala.

Studiile prezinta rolul Saccharomyces boulardii in: Diareea ocazionala[iii]

Saccharomyces boulardii este in mod deosebit eficienta in contextul diareei cu etiologie variata: diareea calatorului,
dismicrobismul post-antibioterapie si in alte forme de diaree.
Rezultatele multor studii care au urmarit rolul antidiareeic al Saccharomyces boulardii arata ca S. boulardii reduce
riscul de aparitie a diareei asociate dismicrobismului post-antibioterapie cu 57 pana la 63 la suta.

Mecanismul propus este cel al reducerii toxicitatii toxinelor clostridiene (produse de bacteria C. difficile) A si B, cu
ajutorul unor proteaze sintetizate de S. boulardii.

Administrarea orala de S. boulardii s-a dovedit benefica si in diareea acuta ocazionala.

Intestinul iritabil[iv]

Persoanele care sufera de sindrom de intestin iritabil se pot confrunta cu un numar ridicat de episoade inflamatorii si
tranzit accelerat. Frecventa acestor manifestari poate fi redusa prin administrarea unui gram de S. boulardii pe zi.
Exista si dovezi are atesta efectele benefice exercitate de administrarea zilnica a trei doze de cate 250 mg de S.
boulardii pe zi, la nivelul intestinului gros.

Sanatatea pielii[v]

Desi efectele principale sunt cele exercitate la nivel digestiv, S. boulardii ofera si beneficii la nivel cutanat. Intr-un
studiu randomizat dublu-orb care a inclus 139 de pacienti cu acnee, s-au evaluat eficienta si siguranta administrarii
de S. boulardii comparativ cu placebo pe o perioada de maxim 5 luni. Rezultatele terapiei au fost evaluate ca fiind
foarte bune de 74.3% dintre pacientii care au primit S. boulardii, comparativ cu doar 21.7% in cazul pacientilor din
lotul in care s-a administrat placebo.
Mai bine de 80% din pacientii care au primit S. boulardii au fost evaluati ca avand o evolutie imbunatatita
semnificativ (imbunatatire completa sau considerabila), in timp ce doar 26% din pacientii inclusi in lotul martor au
inregistrat aceleasi rezultate.

Manan-oligozaharidele (MOS)

Adaugarea de manan-oligozaharide ofera un suport suplimentar tractului intestinal, acestea comportandu-se ca

receptori-capcana pentru fixarea microorganismelor potential-patogene sau patogene. Mananii au structuri specifice
care pot fi recunoscute de celulele sistemului imun. Ei exista pe suprafata celulelor/ membranelor celulare, jucand
rolul de elemente de identificare a celulelor sau a peretilor celulari ai drojdiilor.

MOS reprezinta carbohidrati complecsi cu lant lung, non-digestibili, cu structura similara mananilor exprimati pe
suprafata celulelor mucoasei tractul digestiv. Anumite bacterii non-probiotice recunosc aceste molecule de suprafata
si le utilizeaza pentru a se atasa la mucoasa intestinala. Bacteriile atasate de MOS sunt eliminate odata cu scaunul,
fara a mai avea astfel ocazia de a se multiplica la nivelul intestinului. Administrerea de MOS interfera cu acest
mecanism de adeziune microbiana. Bacteriile periculoase pentru organismul uman adera de aceste structuri in
speranta realizarii unei ancorari eficiente la nivelul mucoasei intestinale. Ele ajung sa fie insa purtate de-a lungul
tractului digestiv pentru a fi in final complet eliminate din organism. Pe langa efectul lor asupra bacteriilor, este
documentat acelasi mod de actiune si pentru virusuri si fungi (Candida spp.).

Formula optima pentru sanatatea tractului intestinal

Produsul Saccharomyces boulardii + MOS din portofoliul Secom® asigura un efect sinergic, contribuind la
mentinerea sanatatii intestinale. Acestea ajuta la mentinerea sanatatii tractului intestinal, echilibrarea microflorei si
sustin functia imuna. Formula Secom® contine MOS (oligozaharide izolate din peretii celulari ai drojdiei S. cerevisiae)
care previn aderarea bacteriilor patogene la nivelul celulelor epiteliale, reducandu-le proliferarea.

Saccharomyces boulardii + MOS nu necesita refrigerare si poate fi depozitat la temperatura camerei. Refrigerarea va
contribui insa la prelungirea valabilitatii.

Saccharomyces boulardii

Denumită şi drojdie de bere sau de panificaţie (Brewer’s Yeast, Levure de Boulangerie), S. boulardii este o tulpină de
drojdie (specie de ciupercă unicelulară), descoperită prima dată în 1920 de biologul francez Henri Boulard pe când
acesta era în sud-vestul Asiei. Scopul călătoriei sale era acela de a găsi o tulpină de drojdie care să fie în mod special
rezistentă la căldură, şi astfel potrivită pentru producerea vinului. În timpul şederii francezului în Asia a luat naştere
un focar de holeră, ocazie cu care acesta a notat faptul că pentru a combate diareea asociată bolii, oamenii locului
mestecau coaja fructelor de Litchi chinensis şi de Garcinia mangostana sau o fierbeau şi consumau ceaiul. Biologul
francez a reuşit să izoleze substanţa care combătea diareea descoperind faptul că aceasta este tocmai drojdia care se
poate dezvolta şi la temperaturi de până la 98,6 grade Fahrenheit. Găsind că este o drojdie din
genul Saccharomyces (drojdiile de bere) a denumit-o după sine şi în 1947 a vândut drepturile asupra ei companiei de
farmaceutice Bicodex, care continuă să deţină acest patent.

1.boulardii şi binecunoscuta drojdie de bere S. cerevisiae, fiind membre ale aceluiaşi gen, sunt foarte asemănătoare
dar diferă totuşi din punct de vedere genetic, metabolic şi fiziologic. Din punct de vedere cromozomial, S.
boulardii este caracterizată de prezenţa unei gene alele specifice iar studii recente au arătat faptul că genomul
acestei specii prezintă trisomie a cromozomului 9, numărul alterat de copii ale genelor contribuind probabil la o rată
de creştere mai ridicată şi o mai bună supravieţuire în mediu acid.

Un număr limitat de dojdii au fost identificate ca şi candidaţi pentru o nouă abordare terapeutică datorită abilităţilor
acestora de a se exprima ca antigen heterolog. S. boulardii este astzăzi pe larg utilizată în probleme de digestie şi ca
probiotic. Probioticele, precum sunt definite de către Organizaţia pentru Agricultură şi Aliment a Naţiunilor Unite,
sunt „microorganisme vii care, administrate în cantităţi adecvate, conferă gazdei un beneficiu pentru sănătate”. Un
număr tot mai mare de potenţiale beneficii pentru sănătate sunt atribuite tratamentelor cu probiotice. Au fost
identificate mai multe mecanisme de acţiune, atât în mod direct asupra organismului gazdă, cât şi asupra
microorganismelor patogene, aceste mecanisme cuprinzând reglarea homeostaziei microflorei intestinale,
interferenţa în abilitatea microorganismelor patogene de colonizare şi infectare a mucoaselor, modularea
răspunsului imun sistemic şi local, stabilizarea funcţiei gastrointestinale de barieră şi inducerea activităţii enzimatice
prin favorizarea proceselor de absorbţie şi nutriţie.

Studiile de farmacocinetică au arătat faptul că după administrarea orală de liofilizat de S. boulardii echilibrarea
concentraţiilor acestuia în colon se atinge în trei zile, drojdia dispărând din materia fecală la 2-5 zile după
întreruperea administrării. S. boulardii prezintă caracteristici speciale care permit microorganismului să tranziteze
tractul gastro-intestinal şi să fie utilizat ca probiotic. Pe durata tranzitului, drojdia interacţionează cu microflora locală
şi cu mucoasa intestinală. Mai mult, studiile experimentale au arătat faptul că S. boulardii induce o protecţie
împotriva patogenilor enterici, modulează răspunsul imun al gazdei, reduce inflamaţiile şi secreţiile hidroelectrolitice,
inhibă toxinele bacteriene şi îmbunătăţeşte funcţionarea unor factorii trofici precum membrana ciliară intestinală şi
transportorii nutrienţilor.

Această drojdie nonpatogenică a fost prescrisă în ultimii 30 de ani pentru profilaxia şi tratamentul afecţiunilor
diareice cauzate de bacterii. S. boulardii şi-a demonstrat atât experimental cât şi clinic eficienţa în afecţiuni
gastrointestinale cu componentă inflamatorie predominantă. Există, de asemenea, din ce în ce mai multe dovezi
asupra faptului că microflora gastrointestinală este un factor reglator major asupra sistemului imunitar nu doar la
nivelul intestinului, dar şi la nivelul altor organe. De exemplu, atunci când organismul este afectat de o infecţie
cu Escherichia coli, există în intestin o tendinţă de secretare a citokinei proinflamatorii cunoscută sub numele de
interleukina 8. S. boulardii a arătat un efect benefic prevenind această secreţie, reducând astfel severitatea şi
toxicitatea invaziei cu E. coli. S-a demonstrat faptul că efectul S. boulardiiasupra E. coli nu este acela de a reduce
numărul de bacterii aderente produse, ci de a reduce numărul bacteriilor intracelulare cu 50%.

Unul din cele mai importante beneficii ale S. boulardii este acela de a controla forme variate de diaree. Studiile
realizate au indicat faptul că utilizarea S. boulardii versus placebo a arătat eficienţă în reducerea formelor acute de
diaree la copii şi la adulţi. Administrată concurent cu unele antibiotice S. boulardii a redus probabilitatea episoadelor
adiţionale de colite pseudomembranoase la persoane care au experimentat această afecţiune. Chiar dacă scopul
principal al antibioticelor este acela de a combate bacteriile ce cauzează infecţii în organism, ele pot produce efecte
secundare nedorite precum diaree, dar şi crampe şi greţuri. Ca şi tratament preventiv, S. boulardii a arătat că reduce
apariţia, durata şi frecvenţa acestor efecte secundare printre adulţi. O serie de studii au mai revelat faptul că S.
boulardii a diminuat senficicativ motilitatea intestinală şi a îmbunătăţit consistenţa scaunelor la persoanele
sindromul colonului iritabil cu predominantă diareică.

Pe lângă acestea, datele furnizate de studii mai recente au arătat că S. boulardii administrată sub formă de vaccin
oral la persoane sănătoase interacţionează în mod limitat cu mucoasa intestinală acest lucru având implicaţii
importante în viitorul utilizării acesteia ca agent profilactic şi ca vector terapeutic de administrare.

https://books.google.md/books?id=NDVDBgAAQBAJ&pg=PA206&lpg=PA206&dq=drojdii+care+produc+probiotice&s
ource=bl&ots=n_5m71oPoB&sig=qzFFrynYTEzNuvkpFnl3KaMLgCA&hl=ru&sa=X&ved=2ahUKEwiYytqr1bXeAhXDiCwK
HZ1pCdU4ChDoATAFegQICBAB#v=onepage&q&f=false probiotice