Tema aleasă pentru elaborarea prezentei lucrări, vizează cunoaşterea unor elemente importante

ale matematicii – Metode de rezolvare a problemelor de geometrie

Argument:
Am ales aceasta tema deoarece rezolvarea problemelor are un rol important în domeniul activităților
matematice pentru cultivarea și educarea creativității și inventivității.
Notiunea de problemă are un conținut larg și cuprinde preocupări si actiuni din domenii diferite.
În general, orice chestiune de natură practică sau teoretică, pentru care nu există un răspuns gata
formulat și care cere o rezolvare se numeste problemă. Prin problema de matematică, în special, se
înțelege o situație a cărei solutionare se poate obține printr-un proces de gândire și calcul.
Activitatea de rezolvare a problemelor de matematică constituie un cadru optim pentru
dezvoltarea spiritului de receptivitate, a raționamentului în special pentru dezvoltarea gândirii logice.
In studiul geometriei este necesară cunoaşterea unor metode de raţionament, deoarece acestea
ajuta la înţelegerea demonstraţiilor şi constituie mijloace de cercetare în rezolvarea problemelor cu rol
informativ sau rol formativ. Îl ajută pe elev să-şi dea seama ce înseamnă un raţionament logic, ce
însemnă adevăr probabil, bănuit prin intuiţie, sau ghicit, sau conturat prin schiţe provizorii de
raţionament şi ce înseamnă a-l pune sub semnul nesigurantei pentru a-l stabili ferm, sau pentru a-l
contrazice, ce înseamnă o metoda sigură şi generală, un algoritm, ce este comun şi ce este nou în
aplicarea unei astfel de probleme concrete.
Predarea părții teoretice a geometriei trebuie însoțită permanent de rezolvarea de probleme care
contribuie la însușirea temeinică a cunoștintelor de geometrie și la adâncirea lor. În același timp,cu
ajutorul problemelor se arată elevilor importanța practică a cunoștintelor geometrice.
Exista însa si un alt mod de abordare a problemelor de geometrie care, atât prin formularea
enuntului cât si prin modul de rezolvare, îl aduce pe elev mai aproape de universul lui, de ”problemele”
vietii de fiecare zi: acestea sunt problemele nonstandard. O categorie aparte de probleme, care nu se
supune exigențelor vreunui criteriu de clasificare și care nu permite aplicarea unei metode de învățare
de către elevi. Această categorie include probleme în fața cărora, după citirea enunțului, cel care
rezolva problema, chiar și cel cu experiență, întâmpină dificultăți.
În această situație, gândirea și imaginația lucrează intens, elevul, devenind în situația în care reușește
rezolvarea, un creator, astfel, eliminand tiparele, sablonismul.
Elevii sunt puși în situația de a descoperi ei înșiși modalități de rezolvare și soluția, să formuleze
ipoteze, pe care să le verifice, să facă asociații de idei și corelații originale.
În felul acesta are loc și realizarea unei unități între formativ și informativ!
Obiectivul fundamental al acestei lucrari îl constituie dezvoltarea abilităţilor cognitive la disciplina
matematică, simtul perseverarii si ambitiei a tuturor elevilor de la clasă.
Obiectivele lucrarii: Elevii vor fi capabili sa-si insuseasca:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor şi a procedurilor de calcul specific geometriei.
Mai exact vor:
 Aplica în rezolvări de exerciţii şi probleme, noţiunile de: patrulater convex, paralelogram,
dreptungi, pătrat, romb, trapez, cerc etc.
 Aplica elemente de logică matematică, strategiile algoritmice şi strategiile euristice, căutând:
elemente, relaţii, principii de organizare în rezolvări de probleme de geometrie.
 Dezvolta interesul şi motivaţia pentru studiul şi aplicarea matematicii în context variate.
2. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în context
variate.
Mai exact vor:
 Manifesta interes pentru aplicarea cunoştinţelor de geometrie în rezolvarea probleme de tip
variat.
 Dezvolta capacităţile rezolutive prin exersare cu exprimare orală şi scrisă, a limbajului
matematic ştiinţific, specific.
 Descompune o problemă complexă în probleme parţiale.
 Descoperi strategii comune de rezolvare ale unor probleme asemănătoare, realizând conexiuni
între problemele de tip practic-aplicative şi modelele matematice.

Analiza experimentală:
În cazul cercetării voi aplica metoda experimentului în care am stabilit următoarea ipoteză:
Presupunem că, dacă se folosesc cele mai eficiente metode de rezolvare a problemelor de geometrie,
rezultatele obţinute vor duce la creşterea randamentului şcolar şi reuşita învăţării şcolare.
Prin lucrarea aleasă mi-am propus să demonstrez că formarea la elevi a unei gândiri matematice solide
duce la creşterea gradului de creativitate, ceea ce implică trecerea la competenţe si performanţe
superioare
Pentru a demonstra ceea ce mi-am propus, experimentul să se desfăşoare pe viitoare clasa a 7-a., clasa
6B in prezent.

Metode şi tehnici de cercetare:

1. Observaţia:

Ca si metodă de cercetare, prin observaţia voi urmări şi înregistra diferite manifestări comportamentale
ale elevilor aşa cum se prezintă ele în mod natural.
 2. Metoda analizei produselor activităţii şi a cercetării documentelor
Aici voi studia fiecare elev, a notelor obtinute de acestia, pentru a-mi forma pareri asupra evoluţiei lor.

Tot cu ajutorul acestei metode voi obtine informaţii despre procesele psihice şi unele trăsături de
personalitate ale elevilor prin prisma actionarii lor în produsele ca: lucrări scrise, portofoliu, caiete de
teme etc.

3. Metoda convorbirii:
Folosind aceasta metoda voi identifica date cu privire la preferintele elevilor despre atitudinea faţă de
ceilalţi elevi precum si despre influenţa familiei şi a mediului social.

4. Metoda testelor:
Utilizând metoda testelor voi încerca diagnosticarea nivelului de însuşire al cunoştinţelor de către elevi.

Structura lucrarii scrise:

Introducere
I. Metode generale folosite în geometrie pentru rezolvarea problemelor
1. Metoda sintezei
1.1. Metoda sintezei în rezolvarea problemelor de calcul
1.2. Metoda sintezei în rezolvarea problemelor de demonstraţie
2. Metoda analizei
2.1. Metoda analizei în rezolvarea problemelor de calcul
2.2. Metoda analizei în rezolvarea problemelor de demonstraţie
3. Metoda analitico-sintetică
3.1. Metoda analitico-sintetică în rezolvarea problemelor de calcul.
3.2. Metoda analitico-sintetică în rezolvarea problemelor de demonstraţie
II. Metode particulare folosite în geometrie pentru rezolvarea problemelor
1. Metoda reducerii la absurd
2. Metoda inducţiei complete.
2.1. Metoda inducţiei matematice în problemele de calcul .
2.2. Metoda inducţiei matematice în probleme de demonstraţie
3. Probleme de construcţii geometrice
4. Probleme de locuri geometrice
4.1. Probleme pentru aflarea locurilor geometrice
4.2. Probleme de construcţii cu ajutorul locurilor geometrice
5. Metode specifice de rezolvare a problemelor de coliniaritate
şi concurenţă
5.1. Metode specifice de rezolvare a problemelor de coliniaritate
5.2. Metode specifice de rezolvare a problemelor de concurenţă
III. Descrierea cercetării:
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Bibliografie
Crețu, I. – Metode de rezolvare a problemelor de geometrie, Editura Paralele 45,Pitești, 2016;
2. Chitei, Gh. A. – Metode pentru rezolvarea problemelor de geometrie, Editura didactă și pedagogică,
București, 1969;
3. *** - GAZETA MATEMATICĂ-revistă de cultură matematică pentru tineret-colecţie;
4. *** - DICŢIONAR DE MATEMATICI GENERALE- Ed. enciclopedică română, 1974

5. Berinde V., Explorare, investigare şi descoperire în matematică, Ed. Efemeride, Baia Mare, 2001
6. Brânzei D., Onofraş E., Aniţa S., Bazele raţionamentului geometric, Ed.Academiei, Bucureşti, 1983
7. Dăncilă I., Construcţii cu rigla şi compasul, Ed. Sigma, 2000
8. Ghioca A., Matematica gimnaziului dincolo de manual, București, 1987
9. Neagu Gh., Metode de rezolvare a problemelor de matematică şcolară evidenţiate prin exemple, Ed.
Plumb, Bacău, 1997
10. Pimsner M., Popa S., Probleme de geometrie elementară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1979
11. Polya G., Cum să rezolvăm o problemă ?, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965
12. Ţiţeica G., Culegere de probleme de geometrie, Ed. Tehnică, Bucureşti,1965

Concluzii

Voi urmari ca lucrarea să contribuie la educarea şi stimularea elevilor, pentru a avea o motivaţie
a învăţării, tansformând matematica dintr-o disciplină greu de înţeles, într-o materie activă şi atractivă,
asigurând totodată şi integrarea interdisciplinară şi transdisciplinară, pe care se pune accent în
instruirea şi formarea elevilor.