G

OR
GHID DE MICI AFACERI
ÎN DOMENIUL AGRICOL

A.
Introducere

În contextul actual, ca urmare a tendințelor de consum, aprovizionarea regională joacă un

NI
rol din ce în ce mai important. Resursele regenerabile, agricultura ecologică, produsele
tradiționale și grădinăritul continuă să câștige în importanță.

Această tendință impulsionează micii întreprinzători să își deschidă afaceri sau să își ex-
tindă activitatea în domeniul agricol, unde există multe oportunități dată fiind suprafața de
teren arabil disponibilă în România și varietatea de idei de afaceri care pot fi dezvoltate.
MA
Conform datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, firmele din agricultură ar urma să
depășească în premieră pragul de 10.000 de firme în 2016, față de 8.067 în 2010 și 9.929
în 2014.

În privința numărului de angajați declarați oficial în astfel de activități, statisticile înregis-

trează o creștere de la 37.656 angajați în 2010 la 48.066 în 2014, ultimul an pentru care
există datele finale1.
RO

În următoarea secțiune vom introduce şi vom discuta conceptele cheie specifice agricul-
turii de familie, formele de dezvoltare ale acesteia, beneficiile implementării și diferențele
față de agricultura industrială, desfășurată de marile corporații din domeniul agricol.

1
http://www.ancheteonline.ro/2016/05/previziuni-2016-cel-mai-bun-an-agricol-din-ultimul-deceniu-cauze-
.JA

ploile-bogate-si-cresterea-investitiilor/
W
W
W

1
 G
Agricultura de familie2

Agricultura de familie este o formă predominantă a agriculturii, prezentă atât în țările dezvoltate, cât și în

OR
cele în curs de dezvoltare. Mai mult de 90% dintre cele 570 de milioane de ferme din întreaga lume sunt
gestionate de o persoană fizică, bazându-se în primul rând pe munca de familie. Fermele mai mici de
două hectare reprezintă 84% din totalul acestor tipuri de afaceri. În această categorie sunt incluși țăranii,
populațiile indigene, comunitățile tradiționale, agricultorii de munte, pescarii, păstorii și multe alte grupuri
reprezentative pentru fiecare regiune și ecosistem al lumii.

Agricultura de familie este mai mult decât o activitate profesională, deoarece reflectă un stil de viață bazat
pe credințe și tradiții legate de muncă.

A.
Conceptul de agricultură de familie se bazează pe două coordonate:

 Elementul social, generat din asocierea cu valorile familiale, cum ar fi solidaritatea, continuitatea și
angajamentul;

NI
 Elementul economic, prezent datorită necesității folosirii abilităților antreprenoriale specifice, se
asociază cu noțiunea de management, cu posibilitatea de a alege, cu asumarea riscurilor, cu reziliența
și gradul de realizare individuală.
MA
Caracteristicile care evidențiază potențialul agriculturii de familie sunt următoarele:

 asigură continuitatea produselor alimentare tradiționale;

 contribuie la o dietă echilibrată;
 protejează biodiversitatea agricolă din lume;
 folosește sisteme alimentare productive și durabile;
 asigură mai mult de 80% din produsele alimentare la nivel mondial, în termeni de valoare;
RO

 contribuie la securitatea alimentară mondială.

Agricultura de familie este cel mai frecvent model agricol operațional în Europa și, prin urmare, are o mare
importanță în UE3. Cea mai mare parte a celor 12 milioane de ferme din UE sunt afaceri familiale, transmi-
se de la o generație la alta, care contribuie la durabilitatea socio-economică și de mediu a zonelor rurale.
.JA

Există o mare diversitate de ferme familiale în UE, dacă ne raportăm la dimensiunea lor, activitățile pe care
le derulează, disponibilitatea resurselor, gradul de integrare a pieței, competitivitate etc.

Acestea activează în diferite contexte economice, agro-ecologice și sociale, asigurând securitatea ali-
mentară la nivel global, satisfăcând așteptările societății în ceea ce privește calitatea, valoarea, originea și
diversitatea de produse alimentare, și contribuind astfel la o creștere inteligentă și durabilă a domeniului
agricol.
W

2
http://www.fao.org/family-farming/en/
3
http://ec.europa.eu/agriculture/family-farming/index_en.htm
W
W

2
 G
Forme ale agriculturii de familie4

OR
Agroecologia
Agroecologia este o disciplină științifică, un set de practici și o mișcare socială, iar fermierii mici sunt cei
care dețin instrumentele pentru practicarea acestui domeniu. Din punct de vedere științific, acest domeniu
studiază modul în care diferitele componente ale agroecosistemului interacționează. Din punct de vedere
aplicativ, agroecologia caută sisteme agricole durabile, care să optimizeze și să stabilizeze randamentele
agricole. Din perspectivă socială, aceasta urmărește roluri multifuncționale pentru agricultură: promovea-
ză justiția socială, hrănește identitatea și cultura locală și consolidează viabilitatea economică a zonelor

A.
rurale.

Agricultura de pădure

NI
Agricultura de pădure este o sursă de subzistență pentru mai bine de un miliard dintre cei mai săraci
oameni din lume. Aceștia folosesc pădurile pentru a obține alimente, combustibil și venituri în numerar
(FAO, 2012). Comunitățile forestiere sunt alcătuite din fermieri care gestionează afaceri de familie. Aceștia
utilizează resursele forestiere și agricole pentru a crea sisteme complexe de management agro-ecologic.
MA
Pădurile sunt deosebit de importante pentru securitatea alimentară și nutriție, precum și pentru furnizarea
combustibilului.

Agricultura montană
Agricultura montană este în mare parte bazată pe afacerile de familie. Datorită desfășurării la scară mică,
amprentei reduse de carbon și diversificării culturilor, agricultura montană a evoluat de-a lungul secolelor
RO

și a contribuit la dezvoltarea durabilă. Cultivarea zonelor montane, cu pajiști dispersate la altitudini diferi-
te, având climate variate, folosindu-se în mod limitat mecanizarea, se realizează cel mai eficient de către
fermele familiale.

Păstoritul
.JA

Păstoritul este forma de agricultură familială cu tradiție îndelungată și răspândire globală. Câteva sute de
milioane de păstori gestionează pășunile care însumează 1/3 din suprafața terestră a terenurilor. Aceștia
trăiesc în cele mai ostile medii din lume și produc alimente necesare unei diete echilibrate. În astfel de
teritorii dificile, păstoritul prezintă cea mai bună strategie pentru a produce alimente, venituri și locuri de
muncă. Păstoritul implică în mod tipic utilizarea efectivelor de animale pentru producția de carne, lapte și
produse nealimentare, cum ar fi pieile, fibrele textile și lâna.
W

Pescuitul și acvacultura la scară mică

Pescuitul și acvacultura la scară mică tind să fie adânc înrădăcinate în comunitățile locale, respectând
tradițiile și valorile locale. Mulți pescari la scară mică sunt independenți și oferă, de obicei, pește destinat
consumului direct. Femeile sunt participanți activi în cadrul acestui sector, ajutând, în special, în activitățile
W

de prelucrare. Pescuitul la scară mică contribuie la producția mondială de pește cu aproximativ jumătate
din capturile de pește. Din perspectiva capturilor destinate consumului uman direct, ponderea pescuitului
la scară mică crește cu două treimi.
W

4
http://www.fao.org/family-farming/en/
3
 G
Elemente discriminatorii ale celor două tipuri de agricultură
(modernă și tradițională)5

OR
 Principala diferență dintre cele două domenii este aceea că agricultura tradițională aderă la metodele
cunoscute, pe când agricultura modernă utilizează tehnologiile avansate;
 Agricultura tradițională s-a adaptat mediului imprevizibil mai bine decât cea modernă;
 Agricultura tradițională produce mai puțin, însă acest aspect este compensat de calitatea asociată
activității, rezultând astfel un randament bun. Deși agricultura modernă este mult mai eficientă din
punct de vedere cantitativ, ea înregistrează deficiențe în privința calității;

A.
 Agricultura tradițională oferă mai multe posibilități de angajare pentru că are nevoie de o mai mare
cantitate de forță de muncă. Datorită tehnologizării, agricultura modernă nu are nevoie de o mare
cantitate de forță muncă. De aceea, oportunitățile de angajare, oferite muncitorilor sunt relativ puține.
 Utilizarea pesticidelor în agronomie, a antibioticelor și hormonilor în zootehnie sunt unele dintre me-
todele folosite în agricultura modernă. Cele mai multe dintre acestea nu sunt folosite în agricultura

NI
tradițională.

Factori de discontinuitate în cazul fermelor familiale

și celor corporatiste6

MA
Sunt diferite păreri și dezbateri cu privire la avantajele și dezavantajele modelelor de business utilizate în
cazul fermelor familiale și celor corporatiste. Dezbaterea acestui subiect a devenit pregnantă în societa-
tea americană, unde activează unele dintre cele mai mari ferme corporatiste. Mai mult, în cazul multor
ramuri din agricultură, există o situație de monopol. Astfel, în anul 1982, au existat 28 de distribuitori
angro în Statele Unite ale Americii, în timp ce în 2003, existau doar 3. General Mills, a treia cea mai mare
corporație alimentară din America de Nord, este finanțată de giganți industriali, precum Exxon/Mobil,
RO

Philip Morris, McDonalds, Nike, Dupont, Dow Chemical, Pepsico şi Disney.

Un pledant în favoarea fermelor familiale, Willis Peterson de la Universitatea din Minnesota, menționează:
„fermele familiale mici sunt cel puțin la fel de eficiente ca și operațiunile de dimensiuni mai mari. De fapt,
există dovezi de dezechilibre de scară, odată ce crește dimensiunea fermei.“

Reducerea numărului de ferme mici și medii este cauzată în mare parte de fermele industriale, care deter-
mină afacerile mici să iasă de pe piață prin producerea de alimente în cantități foarte mari. Eficiența este
.JA

cheia producției mari, de masă, în ciuda utilizării substanțelor chimice, ingineriei genetice și metodelor
inumane de tratare a animalelor. Un rezultat bun al cantității crescute de alimente este scăderea prețurilor
alimentelor.

Presiunea creșterii demografice și reducerea clasei de mijloc au determinat unele guverne să sprijine
agricultura industrială în detrimentul celei de familie.
W

O altă tendință în America este cea de „bigness“. Iar acest fapt are consecințe directe asupra suprafeței
cultivate, precum și a echipamentului utilizat, doi factori pe care agricultorii de familie nu și-i pot permite.
Cu toate acestea, mărimea suprafeței cultivate nu atrage după sine mai multe oportunități de locuri de
muncă. Marile corporații creează doar 9,44% din locurile de muncă, în comparație cu 27,97%, în cazul
fermelor familiale.
W

5
http://www.differencebetween.com/difference-between-traditional-and-vs-modern-farming/
6
http://familyfarmingahap.weebly.com/family-vs-corporate-farming.html
W

4
 G
Fermele mai mari folosesc de asemenea metode de creștere a culturilor, care sunt în detrimentul pămân-
tului. Fermele mici utilizează diversificarea culturilor, secvențializarea și rotația acestora, în timp ce fermele
corporatiste folosesc monoculturile, ceea ce presupune, pe parcursul unui sezon, creșterea acelorași
plante. Cu toate că fermele mari sunt recunoscute pentru randamentul total, raportat la nivelul de ansam-

OR
blu al culturii, fermele mai mici au, de obicei, un randament total mai mare pe unitatea de suprafață.
Tratamentul animalelor este o altă preocupare majoră a agriculturii corporatiste.

Un dezavantaj al fermelor industriale este acela că alimentele procesate puternic oferă calorii mai multe
și un conținut ridicat de grăsime. Consumul anual de zahăr, pe cap de locuitor, a crescut vertiginos în
ultimele decenii, iar rata medie a aportului caloric a crescut cu 10%, începând cu anul 1977. De aceea,
obezitatea a devenit o problemă importantă a societății noastre, deoarece a generat consecințe în ceea
ce privește instalarea unor probleme de sănătate, precum creșterea predispoziției la diabet zaharat și la

A.
afecțiuni cardiace. Un alt impact negativ asupra sănătății este contaminarea cu pesticide și adăugarea de
hormoni de creștere.

Utilizarea erbicidelor și a insecticidelor în agricultură7

NI
Aceste substanțe sunt folosite pentru eliminarea plantelor nedorite, buruienilor și insectelor. De obicei,
acestea sunt folosite în ferme agricole, stârpind acele plantele și animale care reprezintă o amenințare
pentru culturi.
MA
Un erbicid este un tip de pesticid care vizează plantele. Acesta este utilizat de agricultori pentru a distruge
vegetația nedorită, afectând creșterea buruienilor și prevenind astfel dezvoltarea și răspândirea lor. Există
erbicide chimice și erbicide organice.

Insecticidele sunt substanțe al căror scop principal este acela de a ucide insectele. De cele mai multe ori,
fermierii le folosesc pentru a elimina insectele care amenință culturile. Utilizarea de insecticide joacă un rol
RO

important în creșterea producției agricole, deși multe dintre acestea sunt toxice pentru ființele umane, fiind
considerate responsabile pentru modificarea semnificativă a ecosistemelor. Cu toate acestea, se crede că
insecticidul este elementul care a generat creșterea productivității agricole a secolului al XX-lea.

Toate aceste aspecte influențează mediul în care operează fermele de familie, având un mare impact în
privința deciziilor pe care micii întreprinzători le iau în cazul dezvoltării domeniului agricol.

Succesul unor mici afaceri de familie dezvoltate de-a lungul timpului, care au reușit să amortizeze investiția
.JA

inițială și să producă profit, creează premise pozitive pentru alți întreprinzători să înceapă o afacere pe
cont propriu sau în asociere sau cooperare cu alți întreprinzători din aceeași zonă.

Prezentarea unor astfel de povești de succes este obiectivul acestui material. Exemplele oferite încearcă
să cuprindă un spectru larg de oportunități, precum creșterea animalelor, pomicultura și cooperarea mi-
cilor întreprinzători.
W

7
http://www.differencebetween.com/difference-between-herbicide-and-insecticide/
W
W

5
 G
1. Model de plantație de cătină albă
Exemplu: Moldofruct Bucovina

OR
În ultimii ani, pe piață au apărut multe culturi agricole de nișă, printre care și cele de cătină albă. Deși
piața a devenit mai aglomerată și mai competitivă, cătina continuă să fie o cultură foarte profitabilă dato-
rită profitului ridicat obținut la hectarul de plantație. Cei care au ales acest tip de cultură au luat în calcul
rentabilitatea ridicată.

De ce cătină albă?

A.
Cătina albă este originară din Asia Centrală și este căutată pe piață datorită conținutului ridicat de vitamina
C (de 10 ori mai mare decât în citrice). Fructele sunt utilizate în industria alimentară, farmacie și cosmetică.

NI
La noi în țară se găsesc două feluri de cătină:

 cea albă, care este de culoare galben-portocalie

 cătina roșie, de culoare roșu închis
MA
Deși calitățile nutritive și conținutul în vitamine și substanțe active este același, cea albă este mai răspân-
dită la noi, fiind mai rezistentă.
Cultura de cătină albă nu este deloc pretențioasă și nu necesită mult timp pentru întreținere, iar din punct
de vedere vegetativ, cătina nu are vulnerabilități. Cultura se pretează oricărui tip de teren, fiind utilizată
la deal și la munte pentru a fixa terenul. Poate fi cultivată în zonele cu umezeală excesivă, dar și în cele
predispuse la secetă.
RO

Avantajele unei plantații de cătină8

 Cătina are o perioadă de producţie îndelungată, de 20-25 de ani.

 Lucrările tehnologice sunt puține și constau în câteva tăieri efectuate manual și, în unele cazuri, este
nevoie de irigare.
 Investițiile inițiale sunt reduse.
 Investiția se amortizează imediat ce plantația intră pe rod – în anul trei –, apoi, până la 25 de ani, ma-
.JA

joritatea încasărilor sunt convertite în profit.

 Produsul este foarte versatil: se transformă în sucuri, miere cu adaos de cătină, produse cosmetice,
ceaiuri și suplimente alimentare. Toate aceste produse au la bază micile fructe portocalii bogate în
vitamina C.
 Cererea de cătină pe piața europeană este din ce în ce mai mare.
 Culturile de cătină din România au un conținut fizico-chimic mai bun, iar acest aspect se reflectă în
calitățile energetice și terapeutice ale produsului final9.
W

 Începând cu anul 3 de la plantare, cultura de cătină are un potențial productiv de circa 20 de tone/
hectar.
 Este o cultură eminamente ecologică.
 Este posibilă realizarea unei culturi fără fertilizatori și fără pesticide.
W

8
https://lupuldacicblogg.wordpress.com/2015/02/11/catina-alba-ramane-una-dintre-cele-mai-profitabile-culturi-agricole-un-
bucovinean-a-investit-1-000-de-euro-si-acum-castiga-anual-de-zece-ori-mai-mult/
9
http://fermier-de-succes.blogspot.com/2016/06/cultivarea-catinei.html
W

6
 G
Care sunt venituri obținute?

Începând cu primul an de producţie, anul 3, se pot obţine între 12-15 tone/hectar, dacă plantele sunt bine
întreţinute10. Pe parcursul vieții culturii se poate ajunge însă şi la 20 de tone la hectar, iar cea mai bună

OR
producție este obținută în anul 7. Prețul de vânzare al cătinei pe piață este în jur de 1,7-1,9 euro/kg pentru
produsul neprocesat, în formă proaspătă sau congelată. Astfel, veniturile obținute din această cultură sunt
de circa 10.000-20.000 euro la hectar11.

De pe un singur hectar cultivat se pot obține 250-270 de litri de ulei de cătină, iar un singur litru se vinde
cu 150-250 de euro. Astfel, procesarea producției aduce venituri mai mari decât comercializarea produ-
sului brut.

A.
Un dezavantaj major este lipsa unui sector de procesare a fructelor, așa încât majoritatea producției este
vândută la export în formă neprocesată, reducând veniturile potențiale ale unei astfel de culturi12. Din
2014 au apărut primele inițiative pentru dezvoltarea unei industrii de prelucrare a cătinei, în majoritate
formată din producătorii naționali care își procesează recolta pentru un profit mai mare.

NI
Majoritatea producătorilor își exportă producția în Germania sau în Țările Nordice, iar unii aleg să își distri-
buie produsele rezultate pe piața locală și pe cea națională.

Moldofruct Bucovina, afacerea cu cătină albă pornită de Mihai Manoilă acum 10 ani, este localizată în
MA
nordul Moldovei, în comuna Brăești, județul Botoșani. Acest întreprinzător nu a cumpărat materialul, ci și
l-a produs singur, selecționând cătină din cultura spontană a Moldovei printr-un proces de selecție care
a durat 3-4 ani.

Cum nu a fost necesară achiziționarea de material săditor, Mihai Manoilă a cheltuit, pentru a înființa
cultura și până la intrarea pe rod, în jur de 1.000 euro. În perioada culesului este nevoie de un efort fizic
intens. Având în vedere suprafața mică, culesul se realizează manual, în familie, iar fructele se recoltează
RO

la sfârșitul verii, între 15 august și 15 septembrie.

Recolta de cătină de la Moldofruct se transformă în diferite produse precum: tincturi, uleiuri, siropuri, su-
curi, șerbet sau înghețată cu cătină, miere cu ados de cătină, produse cosmetice, ceaiuri și suplimente
alimentare. Mihai Manoilă a ales de la localnici cele mai bune rețete tradiționale care utilizează cătina,
comercializându-și o parte din producția de cătină în stare proaspătă, direct pe piața locală.
.JA

10
http://agrointel.ro/28845/cele-mai-profitabile-plantatii-agricole-in-2015-culturi-agricole-profit-suprafete-mici/
11
http://fermier-de-succes.blogspot.com/2016/06/cultivarea-catinei.html
12
http://agrointel.ro/3240/cel-mai-mare-cultivator-de-catina-din-romania-castiga-peste-10-000-de-uro-la-hectar/
W
W
W

7
 G
Strategia de afaceri este dezvoltată pe baza următoarelor obiective:

 Satisfacerea cerinţei locale de produse din cătină

 Distribuția cătinei în stare proaspătă se face direct pe piața locală

OR
 Oferirea de produse de calitate din materii prime naturale
 Promovarea din poartă în poartă a produselor
 Fidelizarea clienților
 Oferirea unei game largi de produse: tincturi, uleiuri, siropuri, sucuri și ceaiuri, miere de cătină
 Diversificarea politicii de vânzare cu ajutorul magazinului online
 Promovarea pe internet a produselor

A.
 Reducerea costurilor prin administrarea directă a afacerii și ajutorul familiei

La final de an, se asigură un profit de cel puțin 12.000 de euro dacă întreprinzătorul alege să vândă cătina
în cel mai simplu mod, și anume în stare congelată, la 25 de lei kilogramul.

NI
Alte produse care contribuie la veniturile afacerii:

 tincturi din fructele de cătină albă sau chiar din scoarța arbustului – preț de vânzare: 8 lei
 ulei de cătină albă și măsline – preț de vânzare: 8 lei/100 ml
MA
 boabe de cătină în miere – preț de vânzare: 15 lei
 borcan cu fructe uscate sau măcinate – preț de vânzare: 15 lei
 frunze de cătină uscate pentru infuzii – preț de vânzare: 30 de bani pliculețul
RO
.JA
W
W
W

8
 G
2. Model de fermă zootehnică
Exemplu: o fermă din satul Chintelnic

OR
Mulți fermieri se îndreaptă, în prezent, către idei de afaceri profitabile, cu multiple oportunități de câștig. O
asemenea afacere o reprezintă creșterea rațelor și a gâștelor.

Rațele și gâștele fac parte din familia palmipedelor și sunt păsări ușor de crescut, cu nevoi simple de furaj
și de adăpost. Un efectiv mic de rațe sau de gâște poate fi crescut cu ușurință și fără investiții mari pentru
asigurarea hranei.

A.
Într-o astfel de afacere, profiturile se obțin din vânzarea de carne, ouă, boboci, pene și a ficatului gras de
gâscă sau de rață.

Cele mai importante câștiguri sunt aduse de ficatul gras, care se vinde la un preț ridicat atât pe piețele

NI
externe, unde cererea este mare datorită unor tradiții culinare, cât și pe piața autohtonă, cu o cerere în
creștere. Datorită cererii și a profiturilor mari, interesul de care se bucură creșterea palmipedelor în întrea-
ga lume este tot mai mare.

Producătorii au căutat modalități pentru a se spori producția ficatului de gâscă, iar soluția găsită a fost în-
MA
doparea păsărilor. Această îndopare presupune alimentarea forțată, în scopul creșterii greutății corporale
și a ficatului. Astfel, ficatul unei gâște poate ajunge până la 580 g, un kilogram de ficat costând aproximativ
cât 10 kilograme de carne de pasăre13.

Nu trebuie neglijată însă nici valorificarea ouălor, a penajului sau a cărnii.

Avantajele unei ferme zootehnice cu gâște:

RO

 Gâștele sunt cel mai ușor de crescut, ele fiind foarte rezistente la boli și adaptându-se bine la mediu.
 Produc, în general, 40-100 de ouă pe an, în funcție de rasă, iar cantitatea de carne este tot în funcție
de rasă.
 Nu au nevoie de adăposturi complexe și de sisteme de încălzire iarna.
 Nu sunt pretențioase la mâncare, acestea putând supraviețui chiar și fără cereale dacă au la dispoziție
o pășune de bună calitate.
.JA

 Costul de întreținere este mai redus decât la alte specii.

 Profiturile se obțin din valorificarea mai multor produse: carne, ouă, boboci, pene și ficat gras de
gâscă.

Condițiile de bază pentru creșterea gâștelor sunt următoarele:

W

 Protecție față de condițiile meteorologice extreme și față de prădători prin crearea unor adăposturi
uscate și curate
 Apă de băut curată și lipsită de germeni și toxine dăunătoare pentru păsări
 Rație de hrană care acoperă cât mai bine nevoile nutriționale zilnice
W

 Stimulare luminoasă adecvată, în special pentru păsările ouătoare

13
http://www.slideshare.net/gabrielamariagrama/trasabilitatea-preparatelor-din-carne-de-pasare
W

9
 G
Exemple de rase productive:

 Gâsca de Boemia – Masculii cântăresc, în medie, 5 kg, iar femelele 4 kg. Într-o perioadă de ouat,
acestea produc circa 45 de ouă.

OR
 Gâsca de Huoyan – Poate produce peste 200 de ouă/an, cu o greutate medie între 120 și 210 g.
Greutatea corporală a masculilor este cuprinsă între 4 și 4,5 kg, iar cea a femelelor între 3 și 3,5 kg.
Gâsca de Huoyan este cunoscută ca fiind puțin pretențioasă la calitatea hranei și rezistentă la frig.
 Gâsca de Kuban – Greutatea corporală a masculilor este, în medie, de 5,2 kg și cea a femelelor de
4,8 kg. Principalul avantaj al acestei rase constă în producția de ouă: 50-60 ouă, cu o greutate medie
de 150 g.

A.
Ferma zootehnică din satul Chintelnic14

Un bistrițean pasionat de zootehnie a început să-și construiască propria fermă pornind de la păsările
găsite în gospodăria părintească: patru gâște și 15 găini. Treptat, Radu Marica a cumpărat păsări noi,

NI
ajungând la un efectiv de 150 de gâște mature și 50 de rațe. Ferma din satul Chintelnic s-a dezvoltat cu
pași mărunți, dar siguri.
Investiția inițială a bistrițeanului a fost în valoare de aproximativ 7.000 de euro. Cu această sumă s-a
construit o hală-adăpost pentru păsări, s-a împrejmuit zona cu gard electric, s-au instalat adăpători și
hrănitori, s-au cumpărat o camionetă și instrumente agricole pentru a prelucra hrana păsărilor (desfăcător
MA
mecanic pentru porumb și un utilaj de măcinat cereale). Păsările sunt hrănite cu produse provenite din
culturile proprii, deoarece Radu Marica deține un teren agricol pe care îl cultivă exclusiv pentru a furniza
hrana necesară păsărilor.
Gâștele sunt crescute în libertate, din iulie până în noiembrie, pe miriști și pe alte terenuri de unde au fost
recoltate cerealele. Iarna, păsările stau în afara adăpostului pe timpul zilei, iar noaptea sunt mutate în
spațiul construit din investiția inițială.
Gâștele crescute la ferma din Chintelnic provin dintr-o populație locală, deși mulți crescători preferă hibrizi
ai acestor păsări. Alegerea rasei locale se bazează pe rezistența la boli și pretențiile reduse față de mediu
RO

și hrană.

Cererea pieței pentru produsele fermei zootehnice este una consistentă și variată:

 boboci de o zi – preț estimativ de vânzare: 20 de lei

 ouă pentru consum și decorațiuni artizanale – preț estimativ de vânzare: 5 lei
 carne – preț estimativ de vânzare: 35 lei kg
.JA

 ficat – preț estimativ de vânzare: 148 lei kg

 puf și pene – costul unei perne variază între 70 și 160 lei

Cel mai mare profit este obținut datorită vânzării de boboci: circa 400 de boboci dintr-un ciclu de clocit.
Conform estimărilor, cererea în domeniu ar fi de circa 2.000 de boboci pe an. O altă formă de venit vine
din comercializarea de ouă pentru consum, dar și din producția de obiecte artizanale, cererile venind de
la meșterii locali.
W

Deoarece penajul de gâște și rațe este unul valoros, păsările se jumulesc de câteva ori pe parcursul vieții.
Astfel, ferma vinde puful și penele păsărilor, cele mai căutate fiind cele de culoare albă, care sunt folosite
ulterior la confecționarea plăpumilor sau a pernelor.
W

Strategia de afaceri este dezvoltată pe baza următoarelor obiective:

 Mărirea efectivului la cel puțin 1.000 de boboci îngrășați anual

 Obținerea certificatul de producție ecologică
W

 Dotarea fermei cu minimul necesar de utilaje și automatizare

10
14
https://www.stiriagricole.ro/afacere-de-succes-pornind-de-la-patru-gaste-26705.html
 G
3. Model de cooperativă agricolă
Exemplu: Cooperativa agricolă Lunca Someșului Mic

OR
România dispune de o agricultură în care își desfășoară activitatea aproximativ 37% din populația țării, o
agricultură fragmentată, cu circa 3 milioane de parcele cu o suprafață medie de 1,5 hectare. Acest fapt
evidențiază importanța organizării fermierilor în forme asociative15.

Constituirea producătorilor agricoli de mărime mică și mijlocie în forme asociative oferă noi oportunități
pentru dezvoltarea economică. Prin asociere sunt atrase mai ușor unele avantaje la nivel local, zonal
sau regional, iar membrii folosesc puterea colectivă în scopul creșterii prosperității lor, a familiilor și a

A.
comunităților din care fac parte.

Avantajele economice ale asocierii fermierilor:

NI
 Eficientizează lanțul de distribuție prin reducerea numărului de intermediari
 Reduce riscul incapacității de a accesa o piață de desfacere
 Crește capacitatea de negociere și de stabilire a prețurilor
 Crește puterea în fața concurenței marilor companii
MA
 Oferă stabilitate financiară membrilor
 Asigură aprovizionarea la timp a materiilor prime necesare la prețuri mai bune
 Inovație tehnologică prin adoptarea de noi tehnologii
 Contribuție adusă dezvoltării rurale prin crearea de noi locuri de muncă pentru populația locală și
angajarea tinerilor într-o formă de activitate organizată

Principalul beneficiu al fermierilor care se asociază este creșterea veniturilor și poziției economice, iar un
RO

dezavantaj al asocierii este faptul că fermierii pierd controlul asupra politicilor de prețuri și trebuie să se
angajeze în producție pe scară mai largă.

O condiție necesară pentru succesul asocierilor este transparența în relațiile cu membrii, aceștia fiind
pregătiți și informați în mod corespunzător.

Prin acest sistem de cooperare, fructele și legumele autohtone, precum și produsele tradiționale sunt pre-
.JA

luate, stocate, sortate, ambalate și valorificate la standardele pieței, asigurând resurse financiare zonelor
rurale.

Avantajele financiare și fiscale ale constituirii unei cooperative agricole16:

 Capitalul social al cooperativelor agricole este destul de redus, oferindu-se astfel posibilitatea înființării
de cooperative de către persoane care dispun de un capital inițial mic
W

 Facilitățile fiscale acordate de stat, precum scutirea de la plata impozitului agricol a cooperativelor
agricole (primii 5 ani de la constituire) și alte scutiri de taxe
 Se facilitează accesul la subvenții și la fondurile publice și externe
 Recunoașterea și asimilarea cooperativelor agricole – cum ar fi asimilarea grupurilor de producători de
W

către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale –, pentru a beneficia de drepturile prevăzute
de acest statut.

15
http://www.ies.org.ro/cooperativele-agricole
W

16
http://www.ies.org.ro/cooperativele-agricole
11
 G
Cooperativa agricolă Lunca Someșului Mic

Este o întreprindere socială creată de fermieri pentru fermieri. În 2013 şi 2014, cooperativa a ajutat fermi-
erii mici pentru a distribui pe piață legumele și fructele din producția proprie.

OR
Prin producerea de volume mai mari împreună şi respectând standardele de calitate, cooperativa a putut
încheia contracte cu două supermarketuri. Astfel, fermierii mici au putut să evite vânzarea produselor la
preţuri sub costurile de producţie.

Principalele activități ale cooperativei

A.
 Promovare, vânzare, depozitare, etichetare
 Comunicarea cu clienții (distribuitori, HORECA)
 Reprezentarea fermierilor în relațiile cu entităţile publice sau private
 Informarea agricultorilor în privința aspectelor legale şi a oportunităţilor de finanţare

NI
Producţia este localizată în zona râului Someșul Mic, în timp ce piaţa de desfacere este răspândită în toată
Transilvania.
Entitatea este deţinută de membrii săi, fermierii, producătorii mici de legume și fiecare agricultor având o
pondere egală (aproximativ 7% din cota de cooperativă). Calitatea de membru este deschisă, existând o
MA
taxă de 4.000 lei pentru cei care se alătură cooperativei. Taxa este necesară fiecărui agricultor care vrea
drepturi egale cu ceilalți membri. Votarea în consiliul de administrație se face conform regulii: un om – un
vot. Cooperativa este guvernată de către adunarea generală, care este organul decizional. Organul exe-
cutiv este consiliul de administrare, format din 5 membri aleși de adunarea generală. Cooperativa are un
director executiv numit de consiliul de administrare, acesta fiind și singurul angajat al cooperativei.

Strategia de afaceri este dezvoltată pe baza

următoarelor obiective:
RO

 Satisfacerea cererii de produse proaspete

 Nişa de piaţă reprezentată de supermarketuri și
HORECA
Indicatori economici
 Setarea strategiei de prețuri săptămânal, ţinând
cont de fluctuaţiile din piață Indicator 2013 2014
Vânzări 54.000 euro 110.000 euro
.JA

Principalele provocări sunt: Capital 3.000 euro 3.000 euro

Active 10.000 euro 10.000 euro
 Atingerea calității necesare pentru distribuția pe Producție > 700 tone > 700 tone
piață
 Gestionarea fluctuațiilor bruște și imprevizibile
ale prețului
W

 Educarea producătorilor cu privire la noile provo- Parteneriate strategice sau alianţe

cări ale pieţei (concurenţă, liberalizarea pieței)
 Educarea membrilor în privința comunicării inter-
Cooperativa este membru al grupului Agro
ne şi respectului reciproc
Transilvania, o entitate-umbrelă care susține
W

întreprinderile agricole, favorizează accesul la

Cooperativa oferă posibilitatea dezvoltării pentru
subzistenţă şi, în plus, este activă în comunitatea lo-
cală, acționând ca un catalizator pentru evenimen-
tele locale, precum şi pentru acțiunile filantropice
W
piaţă şi facilitează interacțiunea între părți. De
asemenea, cooperativa are o relaţie strânsă
cu două fundații importante – Fundația Civitas
pentru Societatea Civilă şi Romanian-American

(donații de legume și sprijinirea altor cauze). Foundation.

12