APLICAREA UNUI TEST SOCIOMETRIC ŞI IDENTIFICAREA MODALITĂŢILOR

DE OPTIMIZARE A RELAŢIILOR INTERPERSONALE DIN CLASA DE ELEVI

Prof. RĂDULESCU MARIANA,

Şcoala “Liviu Rebreanu” Mioveni, jud. Argeş

Cunoaşterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaşterea personalităţii membrilor lui, ci

mult mai mult. Cunoaşterea colectivului de elevi vizează surprinderea acelor caracteristici prin care se
defineşte ca un tot, ca o unitate de sine stătătoare, ca un grup social.
Putem spune că identificarea unor trăsături personale ne oferă posibilitatea să înţelegem mai
bine semnificaţia rolurilor pe care le joacă elevii, iar prin intermediul acestora să pătrundem în
mecanismul procesului de interacţiune, mecanism care declanşează şi determină caracteristicile
colectivului ca un tot unitar. Cunoaşterea poate parcurge şi drumul invers, de la trăsăturile definitorii
colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezultă din exercitarea rolurilor, la condiţiile
interne şi particularităţile psihologice ale membrilor săi. În acest al doilea sens pot spune că tehnicile
sociometrice asigură o cunoaştere amănunţită mai ales a structurii informale/afective dar şi în mod
indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, după cum am văzut,
structura sa proprie, care se manifestă diferit.
Testul sociometric, menit să furnizeze informaţia primară, cere membrilor unui grup având
limite bine precizate (spre exemplu, o clasă de elevi, un colectiv de muncă etc.) să indice colegii cu care
ar dori să se asocieze în vederea unei acţiuni concrete sau în cadrul unei situaţii viitoare. Este vorba
deci de a pune subiecţii în condiţii naturale de alegere şi nu de un joc platonic asigurându-se o motivaţie
reală. Studiul sociometric are o triplă orientare: în primul rând cunoaşterea de către diriginte/psiholog a
afinităţilor exprimate de membrii grupului şi implicit a relaţiilor din cadrul colectivului; în al doilea
rând o cunoaştere mai buna de către elevi a propriilor lor poziţii în grup; şi în al treilea rând, dar nu cel
din urmă, îmbunătăţirea relaţiilor şi a climatului psihosocial a grupului şcolar prin actiuni psihologice
specifice.
Aşa ar fi, de exemplu, în şcoală: aranjarea sau rearanjarea copiilor în bănci, organizarea pe grupe
de lucrări practice, opţiunile în pragul unei excursii sau călătorii (vecini de compartiment), expedierea
unei ilustrate sau a unei cărţi poştale (în timpul vacanţei, ori aflându-se în tabără) , alegerea unui
responsabil sau a unui delegat, indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiaţi din clasă, numirea
partenerilor preferati în joc etc.
Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta între indivizii ce
compun un grup mic, pâna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce contine doua grupe de
întrebari:

a) Pentru masurarea atractiilor;

b) Pentru masurarea respingerilor.
Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, însa acest aspect
comporta mai multe etape:
1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amesteca pentru
a nu fi într-o anume ordine, folosindu-se, în acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare subiect va primi
un numar de cod, respectiv o litera din alfabet;
2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea scorului si
desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea operatiilor se va
proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda 3 puncte, pentru cea de pe locul II -2
puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a 1 punct.
 Pentru încurajarea fenomenelor pozitive de grup şi crearea unui colectiv puternic, profesorul
diriginte trebuie să cunoască temeinic viaţa grupului, relaţiile interpersonale, prezenţa microgrupurilor, a
individualităţilor. Din interacţiunea între membrii colectivului unei clase iau naştere atitudini de o mare
variabilitate; se manifestă atracţii şi respingeri din înfruntarea cărora rezultă identitatea grupului.
Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja subiectilor, fara sa se
afle insa in contact sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe. Evident, urmeaza sa se asigure
anonimatul riguros al raspunsurilor si rezultatelor individuale, orice indiscretie fata de membrii grupului
sau fata d cadrele ierarhice este contraindicata.
1. Se întocmeşte sociomatricea – un tabel cu dublă intrare, în care membrii grupului sunt notaţi atât pe
verticală cât şi pe orizontală;
2. Se notează cu „+” relaţiile de preferinţă şi cu „ –" relaţiile de respingere;
3. Se calculează indicii sociometrici: I = A (alegeri ) – R (respingeri) , unde
N–1
N = numărul subiecţilor din cadrul grupului
Prin această formulă se stabileşte indicele de statut preferenţial al subiecţilor. Statutele pot fi: pozitive,
negative, zero, ceea ce indică existenţa unor subiecţi populari, acceptati, indiferenti sau izolaţi afectiv
(marginalizati) în cadrul grupului.
Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem exercita indirect o
anumita inraurire asupra reusitei scolare si invers.
In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul sociometric poate
furniza o informatie pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si perceptive obtinute in ancheta,
cat si prin totalizarea motivarii alegerilor/respingerilor care denota modul cum este proiectat in afara
individul de catre grupul sau de apartenenta. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi
utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu-se,
bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut constient de
calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda -; conform relatarii grupului. Se sconteaza, in felul
acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune
perceptive, ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai juste .
Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari:

1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul AEL
a)…………………………………………..
b)………………………………………….
c)…………………………………………..
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in
grupa din laboratorul AEL:
a)…………………………………………..
b)……………………………………………
c)…………………………………………..
Motivaţi alegerea sau respingerea făcută.
Precizari:
- încercaţi să fiţi foarte sincer;
- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre;
- lucrarile trebuie semnate
Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel.

Nr. preferinte Nr. subiecti cu aceleasi ISP Valoare psihosociala de tip preferential
preferinte
17 1 0,94 POPULARI
15 1 0,83
10 2 0,55
7 1 0,38 ACCEPTATI
6 1 0,33
5 2 0,27
4 1 0,22
3 2 0,16
2 1 0,11
1 1 0,05
0 1 0 INDIFERENTI
-1 1 -0,05 MARGINALIZATI
-3 1 -0,16
-9 1 -0,50
-16 1 -0,88
-19 1 -1,05
 MATRICE SOCIOMETRICĂ - clasa a-VIII-a C

Elevi B.M M. M. N.
A.M B.A. C.A. D.B. D.R. G.V. I.D. J.C. N.D. O.A. O.D. R.R. S.I. T.I. T.A
. C. R. M.
A.M. Obs. – pe orizontală
0 0 sunt trecute
0 atracţiile,
0 0 respingerile
+3 sau
0 indiferenţele
-2 0 acordate
-3 0 de fiecare
0 elev
0 colegilor,
0 iar
+2 pe verticală
0 atracţiile,
-1 0
respingerile
B.A. sau
0 indiferenţele0primite -3de fiecare
0 elev +1de la ceilalţi
0 colegi.
0 -2 0 -1 0 0 +2 0 0 0 0 +3
B.M 0 +1 -2 +2 0 0 +3 -1 0 -3 0 0 0 0 0 0 0 0
C.A 0 0 -1 -2 +1 +2 0 0 0 0 +3 0 0 0 0 0 0 0
D.B. 0 0 +2 0 0 0 0 0 +3 -2 0 0 0 +1 0 0 -1 0
D.R. 0 +2 0 -2 0 0 0 0 0 -1 +3 0 +1 0 0 0 0 0
G.V. +2 0 0 -1 0 +1 0 0 0 -2 0 0 0 0 +3 0 0 0
I.D. 0 +2 0 -2 0 0 0 -3 +1 0 0 0 0 +3 0 0 0 0
J.C. 0 0 0 +2 0 0 +1 -1 0 0 -2 0 0 0 0 0 +3 0
M.C. 0 0 +3 0 +1 0 0 0 -1 -2 0 0 0 0 0 +2 0 0
M.R. 0 0 0 +2 0 0 +3 0 0 0 -1 0 0 0 0 -3 +1 0
N.D. 0 0 0 0 0 +3 +1 0 -1 0 -2 0 +2 0 0 0 0 0
N.M. 0 0 0 0 +2 0 0 0 -2 0 -1 0 0 0 0 +3 -3 +1
O.A. 0 +3 0 -2 0 +1 0 0 -1 0 0 0 0 +2 0 0 0 0
O.D. -1 +2 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 0 0 +3 0 0 0 0
R.R. +1 0 0 0 0 +2 +3 0 -1 0 0 0 0 0 0 -2 0 0
S.I. -1 0 +3 0 +2 0 +1 0 -2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
T.I. 0 0 0 0 0 0 +3 0 0 -2 +1 0 -1 0 0 0 0 0
T.A. 0 +3 0 -1 0 +1 0 0 -3 0 0 0 -2 +2 0 0 0 0
Total
3 15 8 4 7 10 17 4 0 4 1 6 0 10 6 5 5 4 4
alegeri
Total
2 0 1 13 2 0 0 1 19 2 17 3 3 0 0 0 5 5 0
respingeri
Indice -
- 2/
preferential 1/18 15/18 7/15 -9/18 5/18 10/18 17/18 3/18 16/ 3/18 -3/18 10/18 6/18 5/18 0/18 -1/18 4/18
19/18 18
18
 Am introdus in testul sociometric si intrebari referitoare la modul cum isi prezinta subiectii
propria lor situatie socio-afectiva in grup. In consecinta, la fiecare criteriu am adaugat intrebari
simetrice despre reciprocitatea relatiei: ”De cine crezi ca vei fi ales/respins?”
Astfel, am aplicat un alt test sociometric elevilor clasei a 8-a C, cu urmatoarele intrebari:
1. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in ordinea
preferintei: I…………………………………………..
II…………………………………………..
III.................................................................
2. Care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa? Numeste-i in ordinea
preferintei: I…………………………………………..
II………………………………………….
III................................................................
3. Ce colegi te considera cel mai apropiat?
I.................................................................
II...............................................................
III..............................................................
4. Ce colegi te considera mai indepartat?
I................................................................
II...............................................................
III.............................................................

Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica,cu alegerile si cu respingerile efective

rezulta o serie de indici cu semnificatie psihologica. Modul in care percepe individul propria pozitie
socio-afectiva in grup poate fi privit ca o situatie de predictie,de anticipare a alegerilor si respingerilor
scontate.
 Întocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri) – clasa a 8-a C

Cod sub Atractii exprimate Respingeri exprimate Crede ca a fost ales de Crede ca a fost respins de Scor
I II III I II III I II III I II III + - Total
A L M H G Q P L M H Q G E 24 0 24
B F N M S K H F P C K S H 8 3 5
C J M D O P I N J M E P Q 16 0 16
D F C K Q I G F N K Q R E 2 4 -2
E F C S Q G I F S A Q G I 0 0 0
F C N K H Q D H A N Q D H 14 1 13
G B J C Q P I B I O B I J 0 16 - 16
H A F K B Q I A F K B Q I 4 5 -1
I A M S Q G K F S B D N K 0 18 - 18
J C N M P K F C H N E P K 5 0 5
K A L R Q P I C F D S G O 6 9 -3
L A C K Q G O A F D G C B 8 0 8
M C K F D Q P F I K B Q P 8 0 8
N P A D Q R I A P D K Q R 9 0 9
O A S B K I Q S L Q H K C 1 4 -3
P N B S Q G H N B O H C F 3 14 - 11
Q A F H I G S B N K M P G 0 36 - 36
R L H A Q I P A L H Q I P 1 2 -1
S A B O I G K A B O K G I 5 4 1

Obs. – pe orizontală sunt trecute atracţiile si respingerile acordate de fiecare elev colegilor, in ordinea preferintelor (locul I, II sau III) si
asteptarile acestora. Dupa completarea întregului tabel, se efectueaza calculul scorului. Pentru aceasta se procedeaza dupa cum urmeaza. Se cauta
pe coloana în care sunt înscrise atractiile si se identifica de câte ori si pe ce pozitie a fost ales subiectul analizat. Din exemplul prezentat, rezulta ca
subiectul A a fost preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe locul I (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L pe locul I
(1x3); subiectul N pe locul îi (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Q pe locul I (1x3); subiectul R pe locul III (1x1); subiectul S pe locul I
(1x3). Însumând punctajul acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi înscrise în coloana de "SCOR" la capitolul "+". Calculele continua pâna când
fiecare subiect va avea înscris punctajul pozitiv (eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce reflecta respingerile exprimate cu privire
la fiecare subiect, procedându-se în aceiasi maniera. În exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A a acumulat 0 puncte, ce sunt înscrise în
coloana "- ". Dupa completarea coloanei negative prin efectuarea sumei algebrice, se calculeaza scorul final. În exemplul prezentat mai sus,
subiectul A a obtinut 24 puncte în coloana "+" si 0 puncte în coloana "- ". Rezulta un scor final de "+24" puncte, ce vor fi înscrise în coloana
"TOTAL".
 SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR
SOCIOGRAMA COLECTIVA A RESPINGERILOR

Atractiile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare rosie). Respingerile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare
Atractiile unilaterale sunt desnate cu sageata neagra. albastra).
Respingerile unilaterale sunt desenate cu sageata neagra.
 Urmeaza etapa în care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor prezentate
mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la sistemul relational din
cadrul grupului experimental.
Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care înregistreaza cel mai mare punctaj
pozitiv în cadrul tabelului de scoruri, iar în sociograma, de regula, se situeaza într-o pozitie centrala, catre
care se îndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. În cazul nostru subiectul A este liderul
sociometric, deoarece a dobândit maximum de punctaj pozitiv (+24) si este ales de 9 persoane din totalul
de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici
unei respingeri si în plus, uneste indivizi aflati în opozitie (I si Q), jucând astfel rolul de "liant" al grupului.

Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un rol
important, situându-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C însumeaza 16 puncte, fiind ales de 7
persoane din 19. Atât liderul grupului, cât si subiectul C au o imagine de sine dezvoltata si structurata
armonios, fiind constienti de pozitia lor în grup.
Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este câtusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un adevarat
izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia în grup este obligatorie si
se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup si care se afla pe lista
preferintelor subiectului în cauza.
Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat în exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. În ceea cel
priveste pe Q care înregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri înregistrate la adresa lui din totalul de 19.
De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si de liderul grupului, se
impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de prevenire a unor disfunctionalitati
ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui,
explicându-le acestora cât de importanta este coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect
este ca el este constient de pozitia sa.
Subiectii I si G se afla într-o pozitie similara lui Q, doar ca I însumeaza (- 18) puncte din 10 respingeri, iar
G (- 16) din 8 respingeri. În acest caz se poate interveni asupra lui I prin intermediul subiectilor A si M,
care nu-l resping si pe care subiectul I îi prefera; iar asupra lui G se poate interveni prin intermediul
subiectilor B, J, C.
Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din însumarea lui +4 cu - 5 punctaj obtinut
din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este un subiect controversat, cu
o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare încarcatura subiectiva în ceea ce întreprinde.

III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune

Principalele directii de actiune sunt:
1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative la un
moment dat si la o situatie data, putând fi radical diferit pentru o alta situatie.
2 Cunoasterea modului în care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza spontan
grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar în grup. Tot din schema relatiilor de grup se pot obtine
informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se adapteze, cei care sunt cei
mai agreati (în cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate (Q).
3 Cunoasterea stadiului atins în formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune înaintea unei etape
importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea demersurilor
întreprinse. Calcularea indicelui în diferite etape ne va dezvalui în ce directie evolueaza grupul: creste
coeziunea, stagneaza sau se afla în regres. Fenomenele care pot produce astfel de modificari sunt
numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se procedeze periodic la aplicarea
testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si depistarea factorilor care au produs
modificarile respective.

Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit în cunoasterea fundamentelor
socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei
actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru îmbunatatirea
functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si în reconstituirea unor echipe omogene.
 SOCIOGRAMA “TINTA” - clasa a-VIII-a C
(compusa din cercuri concentrice)

Cei 19 subiecti testati (numerotati cu numere de la 1 – 19) sunt asezati in cele patru cercuri
concentrice in functie de gradul lor de popularitate. Astfel, in cercul din interior au fost trecuti subiectii
care s-au bucurat de cea mai mare POPULARITATE ( cei care au intrunit cele mai multe alegeri), in
cercul urmator s-au situat subiectii cu statut sociometric ACCEPTAT, in cercul urmator au fost trecuti
subiectii cu statut sociometric INDIFERENT si in ultimul cerc, elevii MARGINALIZATI.
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat în centrul cercului numarul 1
(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu cât un elev are un punctaj mai mic cu atât se
departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup. Exista si situatii in care unii din subiecti se
situeaza excentric, nefiind preferati si nepreferand pe nimeni (izolatii).
Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste în
interiorul colectivului, indicându-se în mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al
afinitatilor.
Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua verde , iar respingerile
unilaterale printr-o sageata rosie punctata . Atragerile reciproce ne apar ca o linie continua cu varful
spre ambele sensuri  sageata albastra, iar respingerile reciproce printr-o sageata mov punctata in
ambele sensuri .
Prezentarea sociogramei se poate face în fata clasei (punctând pe aspectele generale) dar si
individual (punctând pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se
scoate în evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel încât sa îmbunatatim climatul psihosocial, sa
încalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si
pozitiei sale în grup în mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile
negative.
Este necesar sa subliniez insa ca tehnicile sociometrice nu trebuie absolutizate in studiul
grupurilor educationale, deoarece ele nu fac decat sa constate o situatie intr-un anumit moment (sa o
“radiografieze”), situatie care, trebuie explicate si interpretata, iar, cand este cazul, modificata prin
masuri educative corespunzatoare.
Am adresat elevilor din clasa a 8-a C urmatoarele 2 cerinte:
1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii impreuna in grupa din laboratorul AEL
a)…………………………………………..
b)………………………………………….
c)…………………………………………..
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din
laboratorul AEL
a)…………………………………………..
b)……………………………………………
c)…………………………………………..
Se observa ca liderul informal al grupului este subiectul GV.
SOCIOGRAMA COLECTIVA - Clasa a VIII-a C

MR
TI

OD
BM
DB
RR
BA

CA
GV
AM
TA OA
JC
DR

ID
MC
ND SI

NM