Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”

Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE


An universitar: 2009 ‐2010

B. BIROURI/ADMINISTRATIE

ARHITECTURA CLADIRILOR ADMINISTRATIVE SI DE BIROURI


SUMAR:
1. SCURT ISTORIC AL EVOLUȚIEI SPAȚIILOR DE BIROURI
‐ Importanța studiului: tendința actuală a modelării spatiului de birou impune studierea temeinică a trecutului, a factorilor ce au determinat
optiunea pentru anumite configuratii planimetrice si spatiale, sau anumite imagini arhitecturale, precum si a factorilor ce au generat schimbări, în
vederea conturării unor posibile variante de evoluție a arhitecturii clădirilor pentru birouri.
‐ Evoluția pe parcursul diferitelor perioade istorice.
2. TIPOLOGIA SPATIILOR DE BIROURI
‐ Ce numim spatiu de birou? Considerente generale morfologice legate de functia de birou: dimensiuni, gabarit al spatiului de lucru, dispunere:
simplu sau dublu tract.
‐ Spatii flexibile ce pot întruni mai multe variante de amenajare a zonei pentru birouri.
‐ Elemente inginereşti şi tehnologice de avut în vedere încă de la începutul proiectului: structura, instalații termice, sanitare, electrice şi de iluminat
al clădirii la exterior, al spațiilor interioare, de ventilație şi climatizare, rețele de computere, telecomunicații, semnalizare în caz de incendii şi altele.
Probleme specifice comentate după criterii diverse:
Iluminatul natural si artificial
acustica si izolatia fonica
confortul fizic al utilizatorilor,
accesibilitate, inclusiv persoane cu handicap
senzații psihologice
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

3. PROBLEME SPECIFICE ALE CLADIRILOR DE BIROURI


‐ Tipologii functionale ale cladirilor de birouri: cladiri ale administratiei publice de interes guvernamental ‐ ministere, orasenesc ‐ primarii, cladiri
administrative ale corporatiilor, regiilor si companiilor cu profil economic, financiar‐bancar, comercial, etc.
‐ Ce numim arhitectură a cladirilor de birouri? Amplasamentul.Tipologia cladirilor după criteriul inaltimii: inalte sau joase.
‐ Accesibilitatea si circulatiile in cladirile de birouri; Tipologia cladirilor după criteriul numărului de utilizatori: cladiri mici, medii, mari.
Determinarea modulelor de referință în gândirea unei cladiri de birouri:
Modulul reprezentativ – de imagine, prestigiu, marcă.
Modulul spațiului de birouri.
Modulul spațiilor anexe.
Modulul funcțiunilor colaterale ce pot coexista împreună cu funcțiunea de birouri.
‐ Stabilirea schemei funcționale de principiu.
‐ Principii şi criterii dezirabile surprinse din perspectivele utilizatorilor: public, personal angajat si de intretinere:
Flexibilitate spațială
Siguranța în exploatare şi în caz de incendiu
Ultra tehnologizarea spațiului
Funcționalitate maximă si accesibilitate
Costuri cât mai reduse de execuție şi de mentenanță a clădirii
Producții teatrale cu costuri cât mai mici şi beneficii cât mai substanțiale
Existența a cât mai multe funcțiuni complementare ce aduc profit prin utilizarea mai judicioasă a spațiilor pe tot
parcursul timpului.

4. ADOPTAREA DESCOPERIRILOR ŞTIINȚEI ŞI TEHNOLOGIEI LA CLADIRILE DE BIROURI CONTEMPORANE. TENDINȚE LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI
‐ Tendințele şi direcțiile de abordare ale adoptării tehnologiilor de ultimă generație la clădirile contemporane : biroul ecologic, biroul
experimental, biroul neconvențional şi non‐conformist.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

‐ Idei de avangardă ce reies din proiecte, studii şi concursuri de arhitectură


‐ Evoluția clădirilor către o arhitectură uşoară, chiar “dematerializată”
‐ Impactul tehnologiei asupra imaginii arhitecturale, a aspectului exterior şi interior.
5. BIBLIOGRAFIE
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

1. SCURT ISTORIC AL EVOLUȚIEI SPAȚIILOR DE BIROURI


Biroul ca si program de arhitectura, reprezinta nevoia de spatializare a institutiei puterii, fie ea politica, fie financiar‐bancara, fie economica.
De la aparitia incaperilor dregatorilor din palatele antichitatii, la Prytaneyonul din Olimpia, la Italia medievala, programul a evoluat foarte
mult. Orasele‐stat italiene, precum Milano, Venetia, Florenta si Siena, au inceput sa devina tot mai puternice spre sfarsitul secolului XII, construind
cladiri civice atent concepute drept simboluri ale puterii lor.
Exemple: Palazzi Publici din Italia medievala: Palazzo Vechio din Florenta 1289, Palatul Dogilor din Venetia 1424 (fig. 1), Palazzo Publico din
Siena 1289 (fig. 2), Palazzo della Cancelaria al lui Bramante la Roma.

(fig. 1)
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

administrau din casa parohiala a catedralei, de


aceea parerea lui Cowan precum ca “locul pentru
birou era foarte limitat ca si suprafata, in
contextul epocii medievale”21 nu isi are rostul,
deoarece cade in greseala frecventa de a
confunda functiunea cu cladirea.

(fig. 2)
Spatiile avand destinatia de birouri se dezvolta si se modifica in timp, insa este de remarcat faptul
ca exista anumite exemple de referinta, pentru anumite perioade istorice, in care au fost asociate
spatiului de birouri atributele unor cladiri cum ar fi: locuinta, basilica, palatul. Sa urmarim cateva
exemple: (fig.3)
‐ cu birouri de conducere in fiecare oras mare, si filiale in orasele si comunitatile mai mici,
biserica catolica se poate asemana cu un cartel international in fata caruia o companie trans‐
nationala din zilele noastre poate parea nesemnificativa; activitatile si afacerile bisericii se 21
Cowan, P.and others – The office: a facet of urban growth, London 1969,
Heinemann, p25
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig.4)
Central Hall, Law Courts, 1874, G.E.Streets
Totusi epoca medievala a generat modelul de spatiu de lucru de tip basilica, asa cum se vede in fig
3 si din exemplul urmator: ‐ Nivel curent de birouri, plan si vedere, Larkin Building, arh. Frank Lloyd
Wright, 1904, (fig.4) arata conceptul de spatiu central deschis ce serveste functionarilor in general,
concept preluat de la modelul navelor catedralelor catolice.
Evolutia conduce catre cladirile primariilor si altor institutii ale puterii locale sau centrale, guvernamentale (constituindu‐se ca sub‐
program), pentru ca mai apoi revolutia industriala sa dezvolte exercitiul financiar si comercial in sfera tranzactiilor, generand un alt sub‐
program: institutiile financiar‐bancare, financiar‐comerciale si de asigurari.
Fie ca este vorba despre Banca Angliei, in 1792 de catre Sir John Soane (fig. 5), reconstructia a sapte Sali de judecata si Curtea
Cancelariei la Palatul Westminster, in 1824 de catre Sir John Soane (fig. 6), sau galeriile de la Bursa Carbunelui, 1846, arh. J.H.Bunning (fig. 7),
pastreaza in esenta planul basilical central, cu mici modificari: un spatiu liber, deschis, cu galerii perimentrale, cu posibilitatea organizarii
lucrului dupa necesitati.

(fig.5) (fig.6) (fig.7)


Imaginea arhitecturala a acestor edificii este aleasa astfel incat sa redea maretia regalitatii palatelor si castelelor europene. Astfel stiluri
precum second empire, neoclasic, neogotic, se succed in alegerea edililor unor cladiri reprezentative de birouri. In America, neoclasicismul a
fost adoptat fara rezerve, deoarece acest stat nou creat incepuse sa construiasca noi cladiri publice, definind aspectul estetic al oraselor.
Vedem mai jos vechea cladire a Biroului Executiv din Washington DC, 1871, arh. Alfred B. Mullet, (fig. 8) tributara stilului Second Empire 22, ce
ilustreaza tendinta de a asocia spatiul de birouri cu cladirea de tip palat. Asemanator este si exemplul urmator (fig. 9), cel al Primariei din
Philadelphia, a arhitectului John McArthur, construita in 1871 si fiind cea mai inalta cladire din zidarie ce este inca functionala.

22
Arhitectura – evolutie, stiluri, personalitati, vol. 2 – 2010, Editura Litera,Bucuresti, p 351
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig. 8) (fig. 9)
Cladirea Capitoliului din Washington DC este o capodopera a stilului neoclasicist, amintind prin cupola ei impresionanta de grandoarea
marilor imperii trecute.23
Alta atitudine este cea exemplificata de cladiri ca: Somerset House, Lloyd’s Coffee House ce se transforma in Royal Exchange – Londra,
24
1777, London Foreign Office si Quai D’Orsay in Paris ; aceste cladiri, preiau la o scara mare, formatul esential al unor cladiri domestice,
rezidentiale. Se continua preluarea partiului spatiilor de birou de tip locuinta, aceasta ramanand ca optiune deschisa si astazi, pentru firme de
scara mica, de exemplu mici firme de advertising.
Până în secolul al 19‐lea clădirile cu mai mult de 5‐6 etaje erau extrem de rare pentru că structurile în sine ridicau probleme tehnice
greu de surmontat. La aceast fapt se adăugau existența unor scări lungi şi greu de urcat precum şi problema presiunii apei, de cele mai multe

23
Arhitectura – evolutie, stiluri, personalitati, vol. 2 – 2010, Editura Litera,Bucuresti, – p 291
24
Stow, J.A. – A survey of London – 1960 – Londra, Everyman Edition Dent – p 202
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

ori insuficientă pentru a asigura apa curentă la înălțimi mai mari de 15 metri. Oricum, în ciuda acestor multiple insuficiențe şi incoveniențe,
realizarea de construcții relativ înalte datează încă de la începutul anilor 1600 în anumite locuri. Spre exemplu, în Edinburgh, Scoția, zidul
defensiv ce înconjura oraşul limita clar expansiunea teritorială a acestuia. Ca urmare construcțiile din interiorul apărat au început să crească în
înălțime. Astfel, construcții cu 10 ‐ 11 nivele au devenit comune, înregistrându‐se şi clădiri record de înalte cu 14 ‐ 15 nivele. Multe din acele
clădiri înalte stau încă în picioare şi pot fi văzute în partea veche a oraşului, mai ales în zonele cunoscute ca Wynds şi Closes, în apropiere de
Royal Mile.
Definirea structurală a unui zgârie nori, a fost făcută mai târziu de către istoricii arhitecturii, considerând dezvoltarea ingineriei
structurilor construcțiilor de la sfâşitul anilor 1880. Astfel, scheletele metalice, care au apărut tot atunci, folosite în locul zidăriei "clasice", care
trebuia să fie progresiv mai groasă pe măsură ce clădirea era mai înaltă, au determinat o adevărată revoluție a construcțiilor, care au putut fi
ridicate dintr‐o dată, cel puțin aparent, "la infinit". Se poate considera că limita maximă de înălțime atinsă folosind metoda clasică de zidărie a
fost atinsă în realizarea, în 1891, a clădirii cunoscută sub numele de Monadnock Building din Chicago, Illinois. Clădirea primăriei din
Philadelphia, Pennsylvania, cunoscută ca Philadelphia's City Hall, este o altă clădire (fig. 9) despre care se pretinde că ar deține recordul
mondial de înălțime a unei clădiri construite cu "zidărie clasică".
Cea mai veche clădire încă "în picioare", construită structural pe baza unei structuri metalice (de fier) este The Flaxmill, ce se găseşte în
Shrewsbury, Anglia. Construită în 1797, poate fi considerată "clădirea mamă a zgârie‐norilor" datorită combinației de coloane şi grinzi realizate
din oțel rezistent la foc, conținând mai mult de 2% carbon25 aidoma scheletelor metalice moderne ce au făcut posibilă existența structurilor
înalte de azi. Din păcate a fost mult timp desconsiderată, având statut de ruină. În 31 martie 2005, organizația non‐profit English Heritage a
anunțat că va cumpăra Flaxmill, pentru reparare, menținere şi conservare.

25
în engleză, cast iron
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Primul zgârie nori modern a fost clădirea de zece etaje Home Insurance Building din Chicago, Illinois, construită între 1884 – 1885. Deşi
clădirea nu este deloc impresionantă azi ca înălțime, este importantă în istoria arhitecturii pentru că arhitectul acesteia, William Le Baron
Jenney, a creat primul schelet metalic structural capabil de a suporta întreaga greutate a clădirii. Pentru prima dată, scheletul metalic al clădirii
a fost astfel conceput încât zidurile nu trebuiau să suporte nimic din masa clădirii, aceasta fiind integral suportată de structura scheletului
metalic. Această primă realizare de acest gen a condus la aşa numitul "Chicago skeleton" ("scheletul Chicago") model structural care a dovedit
în timp, că expresia "cerul este limita" (în engleză, în original, "The sky is the limit!") avea acoperire conceptuală, tehnică şi materială.
Dezvoltarea economica puternica din secolul XX conduce la promovarea din ce in ce mai puternica a unui program de arhitectura
complex, in care functia majora este biroul, denumita generic: centru de afaceri. Acesta este un program specific investitional contemporan, in
care se concentreaza sedii de firma cu spatii de reprezentare, comert, servicii si alimentatie publica, care se adreseaza in egala masura
orasului.
2. TIPOLOGIA SPATIILOR DE BIROURI
Modul in care este organizata munca de birou, defineste cerintele de natura spatiala si functionala a unui post de lucru.
De‐a lungul timpului munca de birou a evoluat, odata cu evolutia continua a stiintelor si tehnologiei.
Pasul urias facut de omenire de la relationarile interpersonale, la comunicatiile prin posta, telegraf, telefon, pana la comunicatiile
avansate audio‐video dezvoltate de cibernetica, se reflecta si in munca de birou, si implicit in conturarea spatiala a unui post de lucru.
Folosirea din ce in ce mai avansata a computerizarii in birotica, prin diversificarea terminalelor multimedia, utilizarea noilor tehnologii
de lucru cu ajutorul computerelor personale cu sisteme wireless, comunicatii prin internet, video conferinte, etc influenteaza in mod continuu
modalitatea de organizare a spatiului de lucru intr‐un birou. Suprafata de lucru utila necesara pentru o persoana creste semnificativ de la 2‐3
mp, ajungand chiar si la 15‐18 mp.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Figure 24
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Figure 25
Evolutia spatiilor de birouri a decurs in urmatoarea succesiune:
GENERATIA 1 – aditionare de celule, conturandu‐se configuratia de birouri in simplu sau dublu tract, generand partiuri diverse: liniar, radial,
inelar, fie circular sau poligonal; aceasta configuratie, desi asigura intimitatea si scara individului, sufera datorita faptului ca nu permite
modificari in timp, decat prin reconsiderarea partitiilor interioare din materiale usoare.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Figure 26
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Exemple de birouri in simplu sau dublu tract:


sediul firmei Nestlé din Geneva (fig 10), turnuri de birouri in Montreal (fig 11) si Sydney (fig 12).

(fig 10)
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig 11) (fig 12)


GENERATIA 2 – biroul de tip hala (open space) este foarte flexibil in timp dar creeaza discomfort utilizatorilor neoferind sentimentul de
intimidate.
Exemplu de birou de tip hala (open space):
Imobilul administrativ Krupp din Reinhausen – Germania (fig 13),
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig 13)
Inovatia cea mai mare in domeniul cladirilor de birouri o constituie birourile de suprafata mare; prezentand numeroase avantaje atat
din punct de vedere functional, cat si economic, se constata extinderea rapida in diferite tari ale lumii a construirii spatiilor de birouri dupa
acest tip de spatiu.
Posibilitatile de reamenajare prin intermediul mobilierului sunt nelimitate in timp, in cazul birourilor de suprafata mare tip open‐space,
insa dupa o indelunga utilizare a acestui tip de spatiu de birou, este depasita si aceasta etapa.
Anchetele facute printre persoanele ce lucreaza in acest tip de birou, reliefeaza aprecieri pozitive, dar cu precadere aspecte negative cu
privire la asigurarea microclimatului de lucru si a intimitatii individuale; se pare ca sociologii si psihologii isi spun cuvantul si neglijarea
problemelor de climatizare, izolare fonica, iluminat natural, etc. au compromis principiul birourilor de tip hala (open space).
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

GENERATIA 3 – spatiul flexibil ce permite compartimentari diverse. Pentru economie de spatiu si o buna supraveghere si comunicare, se
recomanda incaperi mai mari in care sa se dispuna si compartimentari partiale din mobilier sau pereti usori, panouri de sticla cu inaltimi de
1,89 – 2,20 m.
Exemplu de spatiul flexibil: imobilul firmei Fratii Sulzer din Winterthur – Elvetia (fig 14).26

(fig 14)
Efectul informatizarii modifica substantial calitatea locului de munca, impunand flexibilizarea si ecologizarea mediului de lucru.
Reducerea cu 25% a implicarii administrativ‐ rutiniere de manevrare, copiere, sortare a documentelor in favoarea altor operatiuni, cat si
reducerea intalnirilor de afaceri cu peste 50% datorita comunicarii video, structureaza diferit spatiul de afaceri.
Grupurile de lucru scad ca numar de membri, structura conducerilor se modifica in sistem integrat; locul de munca trebuie sa permita
flexibilitate de partitionare si de mobilare, conditii bune de iluminare si ventilare, conditii de diminuare a stresului zilnic.

26
Cladiri Administrative – bibl.UAUIM ‐ III 1264
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Conform statisticilor, 65% din timpul de lucru se petrece in birou, restul de 35%, in spatiile exterioare lui.
Spatiile de birou se dimensioneaza in functie de numarul de functionari ce trebuie sa lucreze intr‐o incapere si de tipul institutiei sau
managementul companiei respective, astfel:
o Birouri individuale de lucru (full high partition) pentru: sefi de sectii sau de departamente, supraveghetori; managerii si directorii,
inspectorii, controlorii trebuie sa aiba birourile mai izolate; minim de suprafata pentru birou individual este de 8‐9 mp, daca
functionarul primeste si 2‐3 vizitatori simultan, suprafata este de 10‐15 mp, iar daca este necesara si prezenta unui secretar, suprafata
este de minim 18 mp, crescand pana la min 24 mp pentru a oferi posibilitatea unei sedinte de lucru de 5‐6 persoane. In general,
birourile individuale ocupa 5% din totalul suprafetei generale.
o Birouri comune, de grup, cu incaperi inchise, cu posture fixe de lucru si partitionari locale pentru:
• 2 functionari, minim 6 mp pentru fiecare
• 3‐4 functionari, intre 4,5 – 5,5 mp pentru fiecare
• 5 sau mai multi functionari (maxim 20), cate 4 mp pentru fiecare.
In general, birourile de grup ocupa 10% din totalul suprafetei generale.
Mesele de lucru se dispun astfel incat lumina naturala sa vina din partea stanga sau din fata, sa fie cat mai egala si mai buna in fiecare
loc de munca. Raportul intre inaltimea plafoanelor (h liber) si dimensiunile ferestrelor sa fie optim pentru a permite iluminarea in profunzime a
birourilor. Adancimea nu trebuie sa depaseasca 6,5 m cand birourile sunt luminate natural doar pe o parte27 (adancimea optima este de 5 m).
Incaperile pentru birouri se aseaza pe cat posibil de‐a lungul fatadelor, in mod egal si paralel; cu cat interaxul partitiilor de fatada este mai mic,
posibilitatea de reorganizare a compartimentarilor interioare este mai crescuta. Usile de evacuare se deschid spre coridor sau spre afara;

27
Cf. Manualul Arhitectului Proiectant, R.P.R. Bucuresti, 1957, Partea a XI‐a – Cladiri administrative si de interes obstesc ‐ Norme uzuale privind dimensiunile si suprafetele pentru proiectarea birourilor, pag.328
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

pentru a evita inconvenientele rezultate din deschiderea spre coridor a usilor, se recomanda solutii de largire locala a latimii coridorului si de
integrare a unor elemente de mobilier catre birouri.
o Birouri deschise tip open space, cu partitionari locale pentru: maxim 200 de locuri. In general, birourile deschise ocupa 70% din totalul
suprafetei generale.
o Spatii specializate pentru intalniri ‐ 5% din totalul suprafetei generale.
o Spatii specializate pentru secretariat ‐ 5% din totalul suprafetei generale.
o Spatii specializate pentru managementul documentelor ‐ 5% din totalul suprafetei generale. Aici sa amintim arhivarile de dosare,
documente media, foto, multiplicare si editare documente.

Accesibilitatea si circulatiile in cladirile de birouri. După numărului de utilizatori cladirile de birouri pot fi: mici, medii, mari sau uneori pot fii
de‐a dreptul uriase. In proiectarea acestora trebuie considerate circulatiile orizontale si verticale, in concordanta cu normele legislative cu
privire la: Criteriile de performanta specifice scarilor si rampelor pentru circulatia pietonala in constructii (NP 063‐02), la Adaptarea cladirilor
civile si spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap (NP 051‐2001) si Normativ de siguranta la foc a constructiilor (P 118‐
99).
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Figure 27, Figure 28


Elementele inginereşti şi tehnologice cum ar fi: elementele vericale de structura, instalații termice, sanitare, electrice şi de iluminat interior si
exterior, de ventilație şi climatizarea spațiilor interioare, rețele de computere, telecomunicații, semnalizare în caz de incendii şi altele,
genereaza probleme specifice de o complexitate majora, astfel incat toate acestea trebuiesc foarte bine balansate inca din stadiul initial de
proiectare. In general birourile sunt concepute ca spatii flexibile, dar in acelasi timp riguros modulate pentru o optima inchidere si organizare.
Este preferata o iluminare naturala adecvata a spatiilor de lucru, cu un raport bun intre adancime si inaltimea libera a spatiului, sunt prevazute
pardoseli flotante si plafoane false, pentru o buna rezolvare a facilitatilor tehnice de tot felul.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Figure 29

3. PROBLEME SPECIFICE ALE CLADIRILOR DE BIROURI


Ce numim arhitectură a cladirilor de birouri?
Din punct de vedere al dimensiunilor si principiilor de functionare, cat si al aspectului volumetric, se constata in constructia cladirilor de
birouri o gama foarte larga si variata.
Tipologia cladirilor de birouri după criteriul functional: cladiri ale administratiei publice de interes guvernamental ‐ ministere,
orasenesc ‐ primarii, cladiri administrative ale corporatiilor, regiilor si companiilor cu profil economic, financiar‐bancar, comercial, etc. Pentru
oricare dintre aceste categorii enumerate mai sus, elementul comun il reprezinta importanta imaginii arhitecturale de nivel ridicat, ca si marca
a institutiei adapostite in interior.
Stabilirea schemei funcționale de principiu a unei cladiri de birouri implica determinarea modulelor de referință ce stau la baza în
gândirea unei cladiri de birouri:
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Modulul spațiului de birouri reprezinta activitatea principala intr‐o cladire de birouri sau centru de afaceri, concretizandu‐se in suprafete
desfasurate mari, avand posibilitatea de a adaposti cicluri permanente de schimbari in folosinta si configurarea lor; firme pot
creste sau descreste, vin sau pleaca, in calitate de chiriasi, iar spatiul de birouri trebuie sa poata face fata acestor modificari
permanente.

Modulul spațiilor anexe reprezinta acele spatii ce sustin activitatea principala, printre care sa enumeram: holuri publice de acces,
asteptare si distributie, dispecerat de informare si paza, ateliere de intretinere, centrala termica, centrala de ventilatie si
climatizare, post trafo, hidrofor, depozite de materiale si de consumabile, centrala telefonica, centrala de avertizare, adapost de
protectie civila (0,5 mp/pers), garaj pentru personalul angajat si pentru vizitatori ( 25mp/ loc; 1loc/ 8utilizatori).

Modulul funcțiunilor colaterale ce pot coexista împreună cu funcțiunea de birouri: Sali de conferinte, sali polivalente cu oficii, depozite de
mobilier si cabine de traduceri simultane, sali de tratative, foaiere cu garderoba, bufet, grupuri sanitare, spatii expozitionale,
alimentatie publica pentru angajati sau/si pentru public, comert, etc. Functiunile posibil a fi mixate cu spatiile de birouri in mari
ansambluri urbane, pot fi si din sfera culturala: teatre, Sali de spectacol, cinematografe, sau sali de concert, sau a loisirului si
serviciilor: hotel, centru de infrumusetare, sanatate, spa, sau nu in ultimul rand, chiar locuinte.

Modulul reprezentativ – de imagine, prestigiu, marcă pentru autoritatea tutelara a cladirii, reprezinta suma posibilitatilor de expresie
arhitecturala materializata prin imagini de impresie ale: holuri publice de acces, asteptare si distributie, intrarilor in cladire,
fatadelor, volumetriei, imaginii la nivelul pietonului, siluetei la nivelul orasului, etc. In stransa dependenta cu posibilitatile
financiare ale investitorului, acesta este si trebuie sa fie modulul ce reprezinta preocuparea majora a arhitectilor unor cladiri de
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

birouri. (vezi exemplele urmatoare ale arhitectilor: Santiago Calatrava, I.M.Pei, Sir Norman Foster, Richard Rogers, Rem
Koolhaas)

Figure 30
Tipologia cladirilor de birouri după criteriul inaltimii: inalte sau joase.
Acolo unde programul o cere si terenul de constructie disponibil o permite, se construiesc cladiri cu putine niveluri – uneori chiar cu un
singur nivel – dezvoltate mai mult pe orizontala. Exemplele respective se gasesc cu precadere in exteriorul oraselor, cum ar fi si Cladirea
Administratiei Locale din Worcester, Anglia (fig 15), arh. R.M. Johnson‐Marshall, din 1977, amplasata intr‐o zona verde suburbana. Terenul
permite o extindere ulterioara in trei etape de constructie, iar spatiile de birouri sunt deschise, flexibile si permit organizari multiple prin
compartimentare si mobilare.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig 15)
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig16)
Sa urmarim si exemplul Cladirii ING (fig 16)‐ reliefand arhitectura cladirilor de birouri de inaltime joasa de ultima generatie, propusa de
arhitectii Roberto Meyer si Jeroen van Schooten, realizat recent in Amsterdam, Olanda, in anul 2002. Situat la limita unei zone verzi si a unei
autostrazi, cladirea se ridica pe stalpi, pentru a oferi spatiilor de birouri o priveliste mai buna si pentru a nu intrerupe vizual spatiul verde din
perspectiva automobilistilor. O mare atentie s‐a acordat autonomiei energetice a cladirii, imaginii interioare deosebite prin succesiunea de
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

atrium‐uri, logii si gradini interioare, dar si sensibilitatii la problemele ecologice. Cladirea pare ca poate migra pe “picioarele proprii”, ca un
“personaj science‐fiction”, chiar mai devreme decat durata ei de viata estimata la 50‐100 de ani.28
In zonele urbane insa, si oriunde se pune problema de economicitate in constructie si in folosirea terenului, tendinta este de dezvoltare
pe verticala, cu accente mai ales in zonele centrale ale marilor orase, dar si in zone adiacente, urbanistic constituite ca “zona de afaceri” ‐ Cite
de la Defense (fig 17), Paris, City Centre Atlanta, USA (fig 18).

(fig 17) (fig 18)

28
Architecture Now! ‐ Vol III – Philip Jodidio – Editura TASCHEN, 2008, p 268‐275
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Apariția şi existența turnurilor este strict legată de progresul ştiințific şi tehnologic, care a generat posibilitatea de a construi clădiri ale
căror structură de rezistență să fie preluată de materiale extrem de durabile, oțelul şi betonul armat. Astfel, alături de acestea, elementele
tehnice absolut necesare pentru apariția acestor structuri supra‐înalte au fost şi sticla termoizolantă, pompele de apă, lifturile şi aerul
condiționat. Fie ca ne referim la Turnul Pirelli (fig 19) al arhitectului Ponti‐Nervi, cu structura sa din beton armat revolutionara pentru acele
vremuri, fie ca privim la exemplul structurii din cadre de otel al Cladirii Seagram (fig 20) ‐ arh. Mies van der Rohe si design interior Philip
Johnson, acestea au avut o influenta imensa, marcand aparitia stilului international si stabilind prototipul pentru cladirea corporatista in stil
modernist, in America si pretutindeni.

(fig 19) (fig 20)


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

Din ce în ce mai multe clădiri au ajuns să aiba statutul de zgârie‐nori doar pentru că domină cu detaşare clădirile înconjurătoare.
Alteori, se conferă acest statul unei clădiri înalte pentru că implică mândrie şi satisfacție locuitorilor unui oraş care are o astfel de structură.
Oricum, dincolo de aceste definiții şi nominalizări, există şi alte criterii (mai mult sau mai puțin obiective) care trebuiesc luate în considerare,
aşa cum ar fi plasamentul, forma, destinația şi aspectul clădirii, care contribuie per ansamblu la definirea unei structuri de a fi sau nu
considerată un zgârie‐nori. Un zgârie‐nori este o cladire foarte înaltă, continuu folosibilă până la cele mai înalte nivele ale sale. Deşi nu există o
definiție propriu‐zisă pentru un zgârie‐nori, se consideră (mai ales SUA si Canada) că orice clădire mai înaltă de 150 m, respectiv una care are
cel puțin 30 de etaje, este un zgârie‐nori.

In Romania se considera cladire inalta, conform normativului PSI – P118/99, toate cladirile peste P+11 Etaje. Conform unei alte
interpretări, orice clădire pentru care, în faza proiectarii sale, importanța studiului rezistenței opuse de mişcările aerului are o pondere similară
sau mai mare decât studiul greutății propriu‐zise a clădirii, este în această categorie a cladirilor inalte, ce presupun folosirea unor structuri
speciale de rezistenta si a unor instalatii speciale, avand numeroase implicatii tehnice si arhitecturale.

4. TENDINȚE LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI pentru CLADIRILE DE BIROURI.

Cladirile inalte au evoluat în timp si se dezvolta dupa principiul: “THE SKY IS THE LIMIT” (cerul este limita); este prezentat in continuare un
studiu comparativ de altimetrie a unor cladiri reprezentative pe plan international29 (fig 21) si implicatiile structurale la conceperea proiectelor
de zgarie‐nori30 (fig 22) .

29
Sursa imaginii – Revista FUTURE nr.18/2009 – Madrid – Spania, p 14
30
Sursa imaginii – Neufert Architect’s Data ‐ editia a IIIa – Ed. Blackwell 2000 – p 354
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig 21) (fig 22)


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig 23) 31 (fig 24)32

31
Sursa imaginii – Neufert Architect’s Data ‐ editia a IIIa – Ed. Blackwell 2000 – p 354
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

În momentul de față construcția superstructurii numită Burj Dubai are loc în Dubai – Emiratele Arabe Unite; inălțimea sa exactă este de
aşteptat să atingă 810 m, făcând din această clădire cea mai înaltă din lume la data terminării sale. Odată cu construirea Burj Dubai va apare o
nouă clasă de clădiri numite Super zgârie‐nori, conform denumirii deja date de comunitatea arhitecturală, super‐scraper, din care face parte si
proiectul Millenium Tower Tokio – 840 m. Proiecte de superstructuri au existat de mai bine de 50 ‐ 60 de ani. Exemplul proiectului lui Frank
Lloyd Wright, a cărui The Illinois ar fi fost de o milă înălțime (circa 1 600 metri), este celebru. Cele mai recente propuneri de cladiri inalte de
birouri si idei de avangardă ce reies din proiecte, studii şi concursuri de arhitectură sunt premiate si expuse pe site‐ul Concursului
international eVolo Sky Scraper 2009 si 2010 33 (fig 25). Sunt aduse concepte inovatoare ca: simboluri ale lumii digitale, inginerie pentru viata,
arhitectura bionica, biroul ecologic, biroul experimental, biroul neconvențional şi non‐conformist. Impactul tehnologiei asupra imaginii
arhitecturale, a aspectului exterior şi interior, conduce evoluția clădirilor către o arhitectură uşoară, chiar “dematerializată”.

32
Pfeiffer, B.B. – Frank Lloyd WRIGHT – Ed. TASCHEN, 2006 – p 82, Zgarie‐norii Mile High, Chicago, Illinois.
33
Sursa imaginilor – www.evolo.us/category/competition
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

(fig 25)

Principii şi criterii dezirabile surprinse din perspectivele utilizatorilor: public, personal angajat si de intretinere, indiferent fiind tipul de cladire
de birouri:
Funcționalitate maximă si accesibilitate
Ultra tehnologizarea spațiului
Siguranța în exploatare şi în caz de incendiu
Flexibilitate spațială – posibilitatea modificarilor succesive in timp
Costuri cât mai reduse de execuție şi de mentenanță a clădirii
Existența a cât mai multe funcțiuni complementare ce aduc profit prin utilizarea mai judicioasă a spațiilor pe tot
parcursul timpului.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

5. BIBLIOGRAFIE ‐ CARTI:

o Amsoneit, Wolfgang ‐ Contemporary European Architects‐ Ediția I ‐ Köln : Benedikt Taschen Verlag Gmbh & Co. KG, 1994
o A New Spirit in Architecture ‐ Ediția I ‐ London : Academy Editions, 1991
o Architectures publiques 1990 ‐ Ediția I ‐ Liege : Pierre Mardaga, 1990
o Arhitectura – evolutie, stiluri, personalitati, vol. 2 – 2010, Editura Litera, Bucuresti
o Bedarida, Marc ‐ Immeubles de bureaux ‐ Ediția I ‐ Paris : Moniteur, 1991
o Boissiere, Olivier ‐ Jean Nouvel. Jean Nouvel, Emmanuel Cattani et Associes ‐ Ediția I‐ Zurich : Artemis Verlags AG, 1992
o Carter, Peter ‐ Mies van der Rohe at work – Ediția I ‐ Londra : The Pall Mall Press, 1974
o Cladiri Administrative – bibl.UAUIM ‐ III 1264
o Clarke, Jane H. ‐ The sky's the limit ‐ A century of Chicago skyscrapers ‐ Ediția a II‐a ‐ New York : Rizzoli, 1992
o Commercial Buildings. An Architectural Record Book ‐ Ediția a VII‐a ‐ New York : F. W. Dodge Corporation, 1953
o Cowan, P.and others – The office: a facet of urban growth, London 1969, Heinemann
o Fabbrizzi, Fabio ‐ Office Design ‐ Ediția bilingva: engleza, franceza s.l. : teNeues, 2002
o Heinz, Thomas A ‐ Frank Lloyd Wright's Public Buildings ‐ Ediția I ‐ Londra : Grange Books, 2002
o Jodidio, Philip ‐ Architecture Now ‐ Ediția I ‐ Koln‐Londra ‐ Madrid ‐ New York : Taschen, 2001
o Jodidio, Philip ‐ Architecture Now ‐ Ediția III ‐ Koln‐Londra ‐ Madrid ‐ New York : Taschen, 2008
o Joedicke, Jurgen – Burobauten ‐ Ediția I ‐ Stuttgart : Gerd Hatje, 1959
o Jones, David Lloyd ‐ Architecture and the Environment. Bioclimatic Building Design ‐ Ediția I ‐ Londra : Laurence King, 1998
o Kurokawa, Kisho ‐ Kisho Kurokawa ‐ Architecture de la symbiose 1979 ‐ 1987 ‐ Ediția I ‐ Paris : Electa Moniteur, 1987
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

o Siza, Alvaro ‐ Alvaro Siza ‐ Professione poetica = Profession poetique ‐ Ediția a II‐a ‐ Paris : Electa Moniteur, 1987
o Manualul Arhitectului Proiectant, R.P.R. Bucuresti, 1957, Partea a XI‐a – Cladiri administrative si de interes obstesc ‐ Norme uzuale privind
dimensiunile si suprafetele pentru proiectarea birourilor
o Mostaedi, Arian ‐ Factories & Office Buildings ‐ Ediția I ‐ Barcelona : Carles Broto & Josep Ma Minguet, s.a.
o Neufert, Ernst ‐ Architects' Data ‐ Ediția a II‐a ‐ Oxford : BPS Professional Books, 1992
o Neufert, Ernst ‐ Architects' Data ‐ Ediția a III‐a ‐ Ed. Blackwell 2000
o Pfeiffer, B.B. – Frank Lloyd WRIGHT – Ed. TASCHEN, 2006
o Piano, Renzo ‐ Renzo Piano ‐ Proiecte si arhitectura 1984‐1986 ‐ Ediția a II‐a Paris : Electa Moniteur, 1987
o Powell, Robert ‐ Rethinking the Skyscraper. The Complete Architecture of Ken Yeang ‐ Ediția a II‐a Londra : Thames and Hudson
o Steele, James ‐ Architecture in process ‐ Ediția I‐ London : Academy Editions, 1994
o Stow, J.A. – A survey of London – 1960 – Londra, Everyman Edition Dent
o Thompson, Jessica Cargill ‐ 40 Architects under 40 ‐ Ediția I ‐ Koln‐Londra‐ Madrid ‐ New York : Taschen, 2000
LEGISLATIE SI NORMATIVE:
o Normativ de siguranta la foc a constructiilor (P 118‐99)
o Normativ privind criteriile de performanta specifice scarilor si rampelor pentru circulatia pietonala in constructii (NP 063‐02)
o Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap (NP 051‐2001)
o Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme (NP 24‐ 1998)
o Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane (NP 25‐1998)
o Normativ privind proiectarea si executia adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi (P102‐2001)
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”
Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE
An universitar: 2009 ‐2010

REVISTE:
o DETAIL nr. – 1/1992, 5/1993, 6/1995, 7/1996, 8/1997, 5/1998, 7/2000, 9/2000, 4/2001, 6/2001.
o FUTURE nr. – 11/2008, 12/2008, 13/2008, 14/2008, 18/2009.
o L’Architecture d’aujourd’hui nr. – 339/2002, 341/2002, 349/2003.
o L’Arca nr. – 193/2004, 215/2006, 217/2006, plus 50/2006, 239/2008, 242/2008.
o Japan Architect – 48/2002, 50/2003, 55/2004, 56/2004‐2005.
o El Croquis – 121‐122/2004, 123/2004.
o Architectural Record – 2/2003, 3/2003, 5/2003, 6/2003, 8/2004, 10/2006.
o Technicque et architecture – 464/2003, 467/2003, 470/2004.
o The Architectural Review – 1314/2006, 1317/2006, 1318/2006, 1340/2008.
o Arhitext – 7/2004, 11/2004, 182/2008.
o Arhitectura – 66/2008.
o Casabella – 764/2008, 766/2008.
o DOMUS – 918/2008
DOCTORATE:
o Spirescu, Adrian ‐ Principii si tendinte in conceptia si realizarea cladirilor de birouri.
Bucuresti ‐ Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2000
o Onescu ‐ Tarbujaru, Dorina ‐ Implicatiile biroticii asupra arhitecturii cladirilor de birouri
Bucuresti ‐ Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2005
asist. dr. arh Magda STANCULESCU