www.e-lee.

net

Diferitele tehnologii

Tematica: Energii regenerabile

Capitol: Filiera eolian
Sec iunea: No iuni generale

Tip resurs : Expunere Laborator virtual / Exerci iu CVR

În acest curs se vor prezenta diferitele tehnologii utilizate în sistemele eoliene, respectiv cele care
func ioneaz cu vitez fix i cele care func ioneaz cu vitez variabil . În final, se va trata conectare
eolienelor la re ea.

cuno tin e anterioare necesare: no iuni despre ma inile sincrone i asincrone, no iuni despre
convertoarele statice
nivel: f r restric ii
durata estimat : 1h
autori: Diane Brizon, Nathalie Schild, Aymeric Anselm, Mehdi Nasser
realizare: Diane Brizon, Nathalie Schild
traducere: Sergiu Ivanov

Resurs realizat cu sprijin financiar din partea Comunit ii Europene. Documentul de fa nu angajeaz decât
responsabilitatea autorului( rilor) lui. Comisia î'i declin orice responsabilitate ce ar putea decurge din utilizarea lui.
No iuni generale
Elementele lan ului de conversie sunt de mai multe tipuri. Totu i, anumite elemente se reg sesc
întotdeauna în lan ul de conversie, cum sunt: o turbin eolian , un generator trifazat, un dispozitiv de
interconectare, ce realizeaz conectarea generatorului la re eaua de distribu ie sau la o sarcin
izolat .

Structura general a unui sistem de conversie a energiei eoliene

Cu titlu informativ, ma inile cele mai utilizate pentru realizarea eolienelor sunt cele asincrone cu
rotorul în scurtcircuit (aproximativ 90% în 1997, 60% în 2001). Se observ c tendin a de sc dere a
ponderii lor.

Generatoarele asincrone cu rotor bobinat s-au dezvoltat în ultimii ani (de la 3% în 1997, s-a ajuns la
aproximativ 30% în 2001).

Ma inile sincrone cu rotor bobinat (cu excita ie electric ) î i sporesc, de asemenea, ponderea. Ele
reprezentau pu in peste 5% în 2001.

1. Eoliene cu vitez fix

În cazul ma inilor sincrone clasice i asincrone cu rotorul în scurtcircuit, viteza de rota ie depinde
direct i strict de frecven a curen ilor ce parcurg înf ur rile statorice.
Ma ina asincron cu rotorul în scurtcircuit, având un num r fix de perechi de poli, poate func iona într-
un domeniu restrâns de viteze: alunecarea este de ordinul a câtorva procente.
Ma ina sincron func ioneaz strict cu vitez fix .

Func ionarea în mod autonom

Eolienele neconectate la re ea func ioneaz în mod autonom, alimentând sarcini izolate, ce au

eventual, unul sau mai multe grupuri electrogene în tampon. Pentru acest tip de configura ie, utilizarea
unui sistem de stocare prezint un interes deosebit, mai ales în absen a grupurilor electrogene, pentru
situa ia când vântul este slab.
Utilizarea bateriilor de acumulatoare reprezint o solu ie pentru stocarea pe o durat mai mare. Exist
îns i alte sisteme de stocare, cum ar fi cel iner ial, pentru stocarea pe durate scurte. Acest tip de
stocare evit utilizarea bateriilor de acumulatoare, care prezint pentru mediu, un caracter poluant.
Energia este stocat sub form de energie cinetic a unui volant.
Generatorul poate fi o ma in sincron cu magne i permanen i sau o ma in asincron cu rotor în
scurtcircuit, prev zut neap rat cu condensatoare necesare asigur rii energiei reactive, de
magnetizare.
 Schema general a unei eoliene cu vitez fix , în mod autonom

Func ionarea în mod re ea

În cazul în care eoliana este conectat la re ea, viteza de rota ie a ma inii asincrone trebuie s
r mân practic constant , apropiat de viteza de sincronism, pentru a asigura func ionarea stabil a
generatorului. Frecven a re elei impune viteza de rota ie a ma inii. Generatorul cu vitez fix , conectat
direct la re ea, trebuie neap rat prev zut cu un multiplicator de vitez .
Eoliana func ioneaz la o anumit vitez de rota ie, pentru un domeniu restrâns de viteze ale vântului.
Din acest motiv, aplica iile sunt limitate.

• Exemplu de montaj cu multiplicator i ma in asincron cu rotor în scurtcircuit conectat direct

la re ea.

Ma in asincron cu rotor în scurtcircuit conectat direct la re ea + multiplicator.

Exemplu: eoliene aflate în func iune în Danemarca

Pentru conectarea unei eoliene cu o astfel de structur la re ea, presupune dou etape:
O prim etap const în conectarea înf ur rii statorice la re ea cu rezisten e înseriate, pentru a se
reduce curen ii statorici tranzitorii. Pe durata acestei etape, palele turbinei sunt orientate astfel încât
cuplul dezvoltat s fie nul.
Dup câteva secunde, rezisten ele din circuitul statoric sunt scurtcircuitate (eliminate), apoi sistemul
de reglare comand orientarea palelor în scopul cre terii puterii.
Regimul tranzitoriu la conectare determin apari ia unor curen i importan i, ce sunt limita i de c tre
rezisten e. Rezisten ele pot fi înlocuite cu variatoare de tensiune alternativ (VTA), prin modificarea
unghiului de comand , reglându-se tensiunea de alimentare, astfel încât curentul s nu se ating
valori periculoase pe durata etapei de conectare.

Schema de conectare direct la re ea a unei eoliene cu ma in asincron cu rotor în scurtcircuit

• Exemplu de montaj cu ma in asincron cu stator dublu

Ma in asincron cu stator dublu

Aceast configura ie ofer posibilitatea func ion rii eolienei cu dou viteze.
Statorul este realizat din dou bobinaje, care determin un num r variabil de poli i deci domenii
diferite de vitez . Se pot impune 2 viteze de sincronism, prin schimbarea num rului de perechi de poli.
Pe de o parte, pe stator exist un bobinaj de mic putere, dar care creeaz un num r mare de poli,
care este utilizat la viteze mici ale vântului.
Puterea debitat în re ea este

în care:
este puterea transmis de generator în re ea;
este cuplul electromagnetic;
este viteza de sincronism

cu pulsa ia re elei, iar p num rul de perechi de poli.

La viteze reduse ale vântului, puterea recuperat de eolian este mic . De asemenea, datorit
num rului mare de poli, i viteza d sincronism este mic , a a cum eviden iaz rela ia de mai sus.

Pe de alt parte, statorul mai este dotat cu o înf urare de putere mai mare, dar cu num r mai mic de
poli, care este utilizat atunci când viteza vântului este suficient de mare. La viteze mari ale vântului,
puterea recuperat , ca i viteza turbinei sunt mai mari.

Schema de conectare la re ea a unei eoliene cu ma in asincron cu stator dublu

2. Eoliene cu vitez variabil

Pentru optimizarea puterii debitate în re ea, în func ie de viteza vântului, este de dorit ca s se poat
regla viteza de rota ie a eolienei. Ideea de baz este de a realiza un generator cu frecven fix , dar
cu vitez variabil . Generatorul cu vitez variabil ar permite func ionarea pentru o gam mult mai
larg a vitezei vântului, deci recuperarea unei cantit i mai mari din energia vântului, reducând în
acela i timp zgomotul pe durata intervalelor cu vânt slab. În cazul eolienelor cu vitez variabil ,
sistemul este reglat astfel încât, pentru fiecare vitez a vântului, eoliana s func ioneze la puterea
maxim . Este ceea ce se nume te Maximum Pow er Point Tracking (MPPT). Pentru o anumit
vitez de rota ie a eolienei, puterea maxim se ob ine în concordan cu caracteristica eolienei P(B).
Viteza de rota ie se poate modifica în limite largi (într-un domeniu de pân la 3), prin modificarea
frecven ei de alimentare a ma inii.
Sistemele eoliene cu vitez variabil ce func ioneaz conectate la re ea, utilizeaz convertoare
statice de tensiune i frecven (CSTF) .

Conv ertoare statice de tensiune i frecven (CSTF)

Prin modificarea vitezei, frecven a i amplitudinea tensiunii la ie irea generatorului sunt variabile.
Pentru conectarea la re ea, energia electric trebuie transformat i adus la parametrii constan i ai
re elei. În acest scop se utilizeaz convertoare statice de tensiune i frecven , interpuse între
generator (sincron sau asincron) i re ea. Acesta transform energia de curent alternativ în curent
continuu, genereaz energie de curent alternativ, ce este filtrat pentru asigura conectarea cu re eaua
de distribu ie, f r a produce perturbarea acesteia. Generatoarele astfel echipate pot suporta rafale
ale vântului, reducând solicit rile mecanice.
Lan ul de conversie va cuprinde:

generatorul
convertorul static de tensiune i frecven , compus din:
• convertor c.a.-c.c. (redresor) (1)
• Se utilizeaz redresoare necomandate, cu diode, în cazul generatoarelor
sincrone. Acestea sunt convertoare unidirec ionale.

În cazul generatoarelor asincrone, se utilizeaz redresoare cu comand în durat . Acestea

pot furniza i energia reactiv necesar magnetiz rii
• convertor c.c.-c.a. (invertor) (2)
Prin comanda acestuia, se poate regla frecven a i valoarea eficace a energiei, astfel încât s se
poat realiza conectarea la re ea. Se prefer utilizarea invertoarelor cu modula ie în durat ,
deoarece calitatea energiei furnizate este mai bun (con inut mai redus de armonici).
Comanda acestor convertoare se realizeaz cu pl ci de comand numerice specializate, implantate în
PC.
Controlul transferului de putere între redresorul cu modula ie în durat i invertor se realizeaz prin
controlul circuitului intermediar de c.c. Acesta con ine un condensator de valoare important , ce
asigur atât filtrarea tensiunii, cât i caracterul de surs de tensiune al circuitului intermediar.

Sistemele cu vitez v ariabil

Se vor prezenta:

Montarea a dou generatoare

Montarea a dou generatoare

Pentru viteze slabe ale vântului, se utilizeaz un generator de mic putere i num r mare de poli, iar
pentru vânt puternic, se utilizeaz un generator de putere mare i num r de poli mai mic.
Montajul poate fi utilizat atât cu ma ini sincrone, cât i asincrone.

Generator cu num r variabil de poli

Generator cu num r variabil de poli

se poate modifica conectarea înf ur rilor statorice ale generatoarelor sincrone i asincrone, pentru a
ob ine diferite numere de perechi de poli i deci, diferite viteze de rota ie, în func ie de condi iile de
vânt.
Aceast solu ie se bazeaz pe expresia vitezei de sincronism Bs :

în care C este pulsa ia re elei, iar p num rul de perechi de poli, care se modific .

Solu ia nu permite îns , decât modificarea în trepte, num rul acestora fiind limitat.

În cazul generatoarelor asincrone, datorit alunec rii, exist posibilitatea func ion rii
acestora cu u oare varia ii de vitez . Sunt posibile mai multe configura ii:

• ma in asincron (MAS) i reostat în circuitul rotoric

Ma in asincron (MAS) i reostat în circuitul rotoric

Aceast solu ie exploateaz faptul c alunecarea s depinde de rezisten a rotoric , care exprim în
schema echivalent prin Rr / s. Prin ad ugarea de rezisten e suplimentare în circuitul rotoric, se poate
regla alunecarea, i deci viteza rotorului, în func ie de condi iile de vânt. În consecin , pulsa ia
rotoric Cr este dat de :
în care C este pulsa ia fix a re elei, iar s alunecarea. Pulsa ia rotoric se poate exprima i ca:

în care este viteza de sincronism. Rezult :

dac s < 0

Exemplu: Varia ia maxim a alunec rii poate fi de 10 %, sau chiar mai mare.

Generatorul utilizat este MADA (Ma in Asincron cu Dubl Alimentare), sau MAS cu rotor bobinat.

Schema de principiu a acestui tip de sistem este prezentat în figura de mai jos

Schema de conectare la re ea a unei eoliene cu ma in asincron i reostat în circuitul rotoric

• ma in asincron cu dubl alimentare (MADA) i convertor dublu cu modula ie

în durat

Ma ina asincron cu dubl alimentare (MADA)

(ma in asincron cu rotor bobinat, asociat cu un convertor indirect de tensiune i frecven cu
modula ie în durat (structur Scherbius) cu tranzistoare IGBT)

No iunea de dubl alimentare se refer la faptul c statorul este conectat direct la re ea, iar rotorul
este conectat la convertorul static de tensiune i frecven .
Acest tip de structur se utilizeaz pentru eolienele de mare putere. Viteza de rota ie se poate
modifica în gam destul de mare (de la simplu la dublu). Convertorul static de tensiune i frecven
este bidirec ional, putând asigura deci ambele sensuri de circula ie a energiei în rotor. Prin comanda
acestuia se realizeaz reglajul de vitez i controlul puterilor activ i reactiv vehiculate între ma in
i re ea.
În principiu, viteza se regleaz prin intermediul frecven ei de alimentare a înf ur rilor statorice.
Bidirec ionalitatea CSTF asigur func ionarea atât în zona hiposincron (sub caracteristica mecanic
natural ), cât i în cea hipersincron (deasupra caracteristicii mecanice naturale) i controlul energiei
reactive vehiculate cu re eaua de distribu ie.

• ma in asincron cu rotor în scurtcircuit

Ma in asincron (MAS) cu rotor în scurtcircuit

asociat cu un convertor static de tensiune i frecven (CSTF) indirect.

Pentru generatoarele sincrone:

• ma in sincron (MS) cu multiplicator i convertor în stator

Ma in sincron (MS) cu multiplicator i convertor în stator

În cazul ma inii sincrone, amplitudinea i frecven a tensiunii la borne, depind de vitez . Din acest
motiv, conectarea la re ea trebuie s se realizeze prin intermediul unui convertor static de tensiune i
frecven (CSTF) indirect, compus dintr-un redresor, un circuit intermediar de c.c. i un invertor.
Se poate renun a la multiplicatorul mecanic, dac se utilizeaz un generator sincron cu num r mare
de poli (tura ie mic de sincronism). Amintim c , pentru ma ina sincron :

Sunt posibile dou solu ii, ambele referitoare la tehnologia de realizare a rotorului:

• rotorul bobinat

Ma in sincron cu rotorul bobinat

O ma in cu num r mare de poli (tura ie de sincronism redus ) implic un stator cu gabarit mare.

În aceast variant , nu se mai utilizeaz multiplicatorul de vitez , dar ma ina este conectat la re ea
prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven , care transform energia de c.a. de
frecven variabil , generat de ma in în energie de c.a. cu tensiunea i frecven a re elei de
distribu ie.

• rotorul cu magne i permanen i

Ma in sincron cu rotor cu magne i permanen i

Rotorul este realizat cu magne i permanen i cu flux axial, rezultând o ma in compact - Ma in

Sincron cu Magne i Permanen i (MSMP).

În aceast variant , nu se mai utilizeaz multiplicatorul de vitez , dar ma ina este conectat la re ea
prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven , care transform energia de c.a. de
frecven variabil , generat de ma in în energie de c.a. cu tensiunea i frecven a re elei de
distribu ie.

3. Conectarea la re ea
Re eaua de distribu ie impune stabilitatea tensiunii i frecven ei. Din acest motiv, trebuie luate m suri
speciale în ceea ce prive te etapele tranzitorii de func ionare ale eolienelor, cum ar fi pornirea, oprirea
sau absorb ia rafalelor.
În ceea ce prive te pornirea, aceasta se va realiza cu ajutorul unor variatoare de tensiune alternativ
(VTA) cu tiristoare. Prin modificarea unghiului de comand ale acestora, se regleaz tensiunea de
alimentare a ma inilor, acestea pornind pe caracteristici artificiale de tensiune.

Normele de calitate a energiei, impun, de asemenea, ca eolienele s genereze cât mai pu ine
armonici. Acestea sunt cauzate de convertoarele statice de tensiune i frecven utilizate pentru
conectarea generatoarelor la re eaua de distribu ie. Trebuie deci c utate solu ii pentru ameliorarea
acestora i utilizarea filtrelor. În acela i timp, trebuie asigurat i energia reactiv necesar
magnetiz rii ma inilor. Se dore te ca aceasta s fie în propor ie cât mai mic asigurat din re eaua de
distribu ie.

De asemenea, trebuie s se in cont de faptul c în realitate, re eaua de distribu ie nu are putere

infinit , deci stabilitatea parametrilor ei (frecven a, valoarea eficace) poate fi influen at de eolienele,
care sunt de puteri din ce în ce mai mari (în prezent, pân la 5 MW).

Aceste probleme de conectare a eolienelor, se pun în cazul fermelor de eoliene, al eolienelor de

medie putere i a celor cu putere mai mare de 100 kW, conectate la re ea. Energia produs de
acestea este vândut direct societ ilor care gestioneaz re elele.

• Componente necesare:

Pentru a satisface exigen ele re elei, trebuiesc instalate diferite echipamente care concur la
conectarea eolienei:

Transformatorul ridic tor de tensiune:

Generatoarele eolienelor au tensiunea nominal , în general, de ordinul a 690 V. Transformatoarele

asigur conectarea acestora la re eaua de distribu ie, care de cele mai multe ori este de 20 kV. În
prezent, nu exist nici o eolian care s fie conectat direct la re ea, f r utilizarea unui transformator
ridic tor.

Bateriile de condensatoare

Pentru ameliorare factorului de putere al instala iei, se conecteaz baterii de condensatoare, ce sunt
constituite din trei baterii de condensatoare monofazate, conectate în triunghi.
Bateriile de condensatoare asigur i compensarea puterii reactive consumate (ca o medie, inând
cont de neregularit ile vântului).
Energia reactiv este necesar ma inilor asincrone pentru magnetizare. Astfel, bateriile de
condensatoare (surse de energie reactiv ) asigur local energia necesar magnetiz rii, ameliorând
astfel factorul de putere global al eolienei. În cazul func ion rii autonome a eolienelor, bateriile de
condensatoare sunt indispensabile pentru asigurarea energiei reactive necesare magnetiz rii ma inii.