Sunteți pe pagina 1din 79

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI 

ORDIN Nr. 117/N/ 
din: 01.09.1997 

Având în vedere: 
­Avizul Consiliului Technico ­ Ştiinţific nr. 8/22.01.97; 
­In  temeiul  H.  G.  nr.  456  /  1994  privind  organizarea  şi  funcţionarea  Ministerului 
Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, 
­In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decretului nr. 591/1996, 
­Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul 

ORDIN 

Art. 1 ­ Se aprobă "Normativ privind proiectarea de creşe şi creşe  speciale pe baza 
exigenţelor de performanţă", indicativ NP­022­97. 
Art. 2 ­ Normativul de la art. 1 se publică în Buletinul Construcţiilor. 
Art. 3 ­ Prezentul ordin intră în vigoare  la data publicării în Buletinul Construcţiilor. 
Art. 4 ­Direcţia Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va aduce la îndeplinire 
prevederile prezentului ordin. 

MINISTRU 
NICOLAE NOICA
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI 

NORMATIV PRIVIND 
PROIECTAREA CREŞELOR ŞI CREŞELOR 
SPECIALE PE BAZA EXIGENŢELOR DE 
PERFORMANŢĂ INDICATIV NP 022­97 

Elaborat de: 
S.C. "SPITAL PROIECT" S.A. BUCUREŞTI 

DIRECTOR:  ing. Şerban Boroianu 

RESPONSABIL LUCRARE:  c.arh. Maria Dragomirescu 

Avizat de: 
DIRECŢIA  COORDONARE,  CERCETARE  ŞTIINŢIFICA  SI  REGLEMENTARI 
TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII ­ MLPAT 

DIRECTOR:  ing. Octavian Mănoiu 

RESPONSABILTEMĂ:  arh. Doroteia Cocheci
TABLĂ DE MATERII GENERALĂ 

I  Generalitaţi 
II  Cadrul legislativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea clădirilor pentru creşe si 
creşe special 
III. Condiţii funcţionale si de tehnologie pentru proiectarea construcţiilor si instalaţiilor 
IV. Criterii functional­urbanistice privind amplasarea creşelor si creşelor speciale 
V. Cerinţe privind proiectarea clădirilor creşelor si creşelor speciale, conform Legii nr. 
10/1995 

ANEXE 
Scheme funcţionale privind principalele compartimente şi sectoare 

MINISTERUL DE INTERNE 
CORPUL POMPIERILOR MILITARI 
INSPECTORATUL GENERAL 

AVIZ 
Nr. 33497 din 14.04.1997 

La  cererea  SC.  SPITAL  PROIECT  S.A.  înregistrată  la  nr.  300  din  26.03.1997, potrivit 
atribuţiilor  stabilite  prin  Legea  nr.  121/1996  şi  a prevederilor  art.  3 din  Decretul  nr.  290/1977, 
INSPECTORATUL  GENERAL  AL  CORPULUI  POMPIERILOR  MILITARI  avizează 
favorabil "Normativul privind proiectarea creşelor şi creşelor speciale pe baza exigenţelor 
de performanţă". 
Avizarea  s­a  făcut  în  baza  lucrării  elaborate  de  către  S.C.  SPITAL  PROIECT  S.A.  ­ 
Centrul  de  Proiectare  pentru  Construcţii  Social­Culturale  de  Sănătate,  şi  a  avizului  Consiliului 
Tehnico­Ştiinţific  al  MLPAT  nr.  126  din  27.01.1997,  în  care  sunt  incluse  observaţiile  şi 
propunerile specialiştilor noştri. 

COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI 
General de divizie, 
ing. IONEL CRĂCIUN
TABLA DE MATERII 

I.GENERALITĂŢI 

I.1.Obiect 
I.2.Domeniu de aplicare si condiţii de utilizare 
II.CADRUL  LEGISLATIV  PRIVIND  PROIECTAREA,  REALIZAREA  SI 
EXPLOATAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE 

II.1.Cadrul general 
II.2.Derularea procesului de proiectare 
II.3.Execuţia lucrărilor de construcţii si instalaţii 
II.4.Exploatarea construcţiilor pentru creşe si creşe speciale 
ANEXA II.a Lista avizelor si acordurilor ce trebuie obţinute in vederea 
autorizării 
ANEXA II b. Reglementări legislative conexe 

III.CONDIŢII  FUNCŢIONALE  ŞI  DE  TEHNOLOGIE  PRIVIND 


PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR şI INSTALAŢIILOR 

III.1. Date generale, tipuri de creşe, date tematice de bază 
III.2. Organizarea funcţională de bază 
III.3. Prezentarea cerinţelor funcţionale si tehnologice 
III.4.  Dotarea cu instalaţii a clădirilor 
III.4.1. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare interioară 
III.4.2. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare exterioară 
III.4.3. Instalaţii electrice 
III.4.4. Instalaţii de ventilaţie 
III.4.5. Instalaţii termice 
III.4.6. Instalaţii de gaze naturale 
III.4.7. Instalaţii de colectare si tratare deşeuri solide 

IV.CRITERII  FUNCŢIONAL  ­  URBANISTICE  PRIVIND  AMPLASAREA 


CLĂDIRILOR CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE 

IV.1. Dimensionarea si forma terenului 
IV.2. Caracteristici geofizice ale terenului 
IV.3. Condiţii de microclimat in cadrul localităţilor 
IV.4. Amplasarea creşelor in cadrul localităţilor 
IV.5. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului 

ANEXE 
Scheme funcţionale ale principalelor compartimente şi sectoare
V.CERINŢE  PRIVIND  PROIECTAREA  CLĂDIRILOR  CREŞELOR  SI 
CREŞELOR SPECIALE CONFORM PREVEDERII LEGII NR. 10/1995 

V.1. Rezistenţă si stabilitate 
Anexa V.I.­ Documente tehnice conexe 
V.2.Siguranţa in exploatare 
Anexa V.2.­ Documente tehnice conexe 
V.3.Siguranţa la foc 
Anexa V.3.­ Documente tehnice conexe 
V.4.Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului 
V.4 (A). Igiena mediului interior 
V.4 (A).l Mediul higrotermic 
Anexa V.4. (A). I­ Documente tehnice conexe 
V.4 (A).2 Igiena aerului 
Anexa V.4 (A).2 ­ Documente tehnice conexe 
V.4 (A).3 Igiena finisajelor 
V.4 (A).4 Igiena vizuala 
Anexa V.4 (A).4 ­ Documente tehnice conexe 
V.4 (A).5 Igiena auditivă 
V.4 (B) Igiena apei 
Anexa V.4 (B) ­ Documente tehnice conexe 
V.4 (C) Igiena evacuării reziduurilor lichide 
V.4 (C) ­ Documente tehnice conexe 
V.4 (E) Protecţia mediului 
Anexa V.4 (E) ­ Documente tehnice conexe 
V.5. Izolaţia termica, hidrofugă şi economie de energie 
Anexa V.5 ­ Documente tehnice conexe 
V.6.Protecţia împotriva zgomotului 
Anexa V.6 ­ Documente tehnice conexe
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CREŞELOR  Indicativ 
SI CREŞELOR SPECIALE PE BAZA  NP 022­97 
EXIGENŢELOR DE PERFORMANŢĂ 

I. GENERALITĂŢI 

I.1 .Obiect 
1.1.1.  Prezentul  normativ  stabileşte  criterii  de  proiectare  a  construcţiilor  şi  instalaţiilor, 
inclusiv  a  incintei  şi  a  terenurilor  aferente,  reglementări  tehnice  si  parametrii  cantitativi  de 
execuţie si exploatare, precum si condiţii minime de calitate pe care trebuie sa le asigure clădirile 
creşelor şi creşelor speciale pe intreaga durata de existenţă. 
Aceste criterii de concepţii şi recomandări trebuie să corespundă cerinţelor utilizatorilor 
privind calitatea construcţiilor in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995. 
1.1.2.  Prin acest  normativ se  urmăreşte  si  realizarea  unui  îndrumator  funcţional    pentru 
uzul  proiectanţilor  de  creşe,  cuprinzând  o  sinteză  a  problematicii  specifice  construcţiilor  si 
instalaţiilor creşelor. 
1.1.3.  Prezentul  nomiativ  este  posibil  de  adaptare  în  viitor,  în  funcţie  de  evoluţia 
sistemelor de construcţii şi instalaţii, precum şi de eventualele  noi reglementări ce pot apare în 
domeniul tehnologic sanitar şi educaţional. 

I.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare 
1.2.1.  Prevederile  prezentului  normativ  vor  fi  utilizate  atât  la  proiectarea  şi  execuţia 
clădirilor  noi  şi  extinderilor,  cât  şi  la  modernizarea,  reamenajarea,  consolidarea  sau  repararea 
clădirilor existente din mediul urban sau rural. 
1.2.2. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de către: 
­ organismele de administraţie teritorială precum şi de alte persoane juridice sau private 
cu preocupare în acest domeniu (cap.III si cap.IV); 
­ verificatori de proiecte şi experţi autorizaţi în conformitate cu Legea 
­  elaboratorii  studiilor  de  fundamentare  ale  planurilor  de  amenajare  a  teritoriului,  ale 
Planurilor  Urbanistice  Generale  şi  Zonale  (PUG,  PUZ)  ale  regulamentelor  de  urbanism 
generale şi locale, referitor la specificul funcţional şi condiţiile de amplasare ale construcţiilor ; 
­  elaboratorii  studiilor  de  prefezabilitate  sau  a  studiilor  preliminare  pentru  întocmirea 
temelor de proiectare (cap.III si IV) 
1.2.3.  Prezentul  normativ  reglementează  condiţiile  de  calitate  admisibile  (niveluri  de 
performanţă cap.V). 
Proiectantul,  la  solicitatea  beneficiarului,  poate  adopta  alte  valori  ale  parametrilor 
corespunzători cerinţelor utilizatorilor, dar în nici un caz inferioare celor prevăzute prin prezentul 
normativ. 
1.2.4. Prevederile prezentului normativ nu contravin şi nu modifica legile, hotărârile sau 
reglementările tehnice în vigoare. 
1.2.5.  Prin  prezentul  normativ  sunt  reglementate  condiţiile  de  calitate  admisibile 
(capitolul V) corespunzătoare categoriei de importanţă "C". 
Se pot adopta şi alte valori ale parametrilor corespunzători exigenţelor utilizatorilor, dar 
in nici un caz inferioare celor prevăzute in prezentul normativ.
II.  CADRUL  LEGISLATIV  PRIVIND  PROIECTAREA,  REALIZAREA  SI 
EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR CREŞELOR 

II.l. Cadrul general 

II.1.1.  Creşele sunt construcţii de utilitate publică 
În  calitatea lor de unităţi ce servesc populaţia, creşele au o adresabilitate teritorială şi fac 
parte din reţeaua de asistenţa medicală. 
II.1.2.  Organizarea  creşelor  (capacitate,  structura  serviciilor  componente)  se  face  in 
conformitate  cu  legile  şi  normativele  în  vigoare  ale  Ministerului  Sănătăţii,  în  temeiul 
prerogativelor  sale  privind  organizarea  reţelei  sanitare,  indiferent  de  natura  fondurilor  de 
finanţare ale investiţiei sau forma de proprietate. 
II.1.3.  Realizarea creşelor se poate face prin finanţare din fonduri publice (de la bugetul 
de stat sau bugetele locale, prin credite garantate de stat, etc.) din fonduri private (de la persoane 
fizice sau juridice), precum şi din fonduri mixte (publice plus private). 
Construcţiile  ce  adăpostesc  creşe  realizate  din  fonduri  publice,  integral  sau  parţial, 
urmează  regimul  investiţiilor  publice  conform  cu  Ordinul  Guvernului  din  Legea  Finanţelor 
Publice nr. 72/1996 privind aprobarea investiţiilor. 
II.  1.4  Executarea  construcţiilor  creşelor  se  autorizează  de  către  administraţia  locala  in 
temeiul legii nr. 50/1991, indiferent de natura fondurilor din care se finanţează acestea. 
II.  1.5  Realizarea  construcţiilor creşelor şi exploatarea lor se va  face  in conformitate cu 
prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. 
II. 1.6 Amplasarea construcţiilor creşelor se poate face pe terenuri aparţinând domeniului 
public,  domeniului  privat;  al  statului  sau  al  imitaţilor  administrativ­teritoriale,  sau  pe  terenuri 
proprietate  privată  a  persoanelor  fizice  sau  juridice,  cu  respectarea  prevederilor  legale  ce 
reglementează utilizarea, concesionarea, transferarea, vânzarea sau exproprierea acestora (Legea 
nr.80/1994, Legea nr.33/1994, Legea nr.18/1991). 
11.1.7  Proiectarea  construcţiilor  creşelor  finanţate  integral  sau  în  completare  de  la 
bugetul  de  stat,  de  la  bugetele  locale,  din  fondurile  special  constituite  în  afara  acestor  bugete, 
din credite externe garantate sau contractate de stat, se adjudecă prin licitaţie publica în condiţiile 
stabilite  de  Ord.  Guvernului  nr.  12/1993,  de  H.G.  nr.727/1993  şi  de  Ordinul  comun  M.F.­ 
M.L.P.A.T. nr. 1743/69/N/1996. 
11.1.8  Proiectarea construcţiilor  creşelor  (clădiri  +  instalaţii),  indiferent  dacă  acestea  se 
finanţează din fonduri publice sau private, se va face de către proiectanţi specialişti (arhitecţi  si 
ingineri) cu competenţă tehnică şi experienţă în domeniul proiectării clădirilor şi al tehnologiilor 
specifice creşelor şi creşelor speciale. 

II.2.  Derularea  procesului  de  proiectare  pe  face  şi  pe  etape  conform  cu 
reglementările legale in vigoare 

II.2.1 Operaţiuni şi studii preliminare iniţierii investiţiilor 
II.2.1.1. Fundamentarea necesităţii realizării unei creşe noi, se va  face de către organele 
administratiei  locale  împreuna  cu  Direcţiile  Sanitare  Judeţene  pe  baza  de  studii  şi  analize  ale 
situaţiei existente in teritorii şi ale cerinţelor pe termen mediu si lung.
II.2.1.2.Creşele, ca noi lucrări de utilitate publică, se vor cuprinde în planurile urbanistice 
generale  şi  zonale  (PUG  si  PUZ),  elaborate  pentru  localităţile  respective,  rezervându­se 
amplasamentele  care  întrunesc  condiţii  favorabile  de  funcţionalitate  urbană,  construibilitate, 
siguranţă în exploatare, igienă şi protecţie sanitară. 
Pentru  aceste  amplasamente  şi  în  zonele  de  influenţă  adiacente  se  vor  cuprinde 
reglementări  specifice  în  regulamentele  urbanistice  generale  şi  locale,  corespunzător  cerinţelor 
funcţionale  specifice  şi  condiţiilor  de  protecţie  a  viitoarelor  incinte  ce  cuprind  creşele  (regim 
construit, vecinătăţi admise, artere de circulaţie şi mijloace de transport în comun, dotări tehnico­ 
edilitare, etc). 
II.2.1.3.Pentru  determinarea  şi/sau  certificarea  caracteristicilor  terenurilor  potenţial 
capabile  de  a  deveni  amplasamente  pentru  viitoarea  creşă,  se  vor  executa  studii  topometrice, 
geotehnice, de încadrare în mediul natural (microclimat, curenţi de aer, surse de rezervă pentru 
apa potabilă, etc). 
11.2.1.4 Pentru determinarea principalelor date caracteristice  viitoarei creşe, investitorul 
efectuează analize şi studii prealabile. 
Acestea  vor  fi  efectuate  de  organismele  şi  specialiştii  cu  responsabilitate  în 
managementul reţelei sanitare. 
Datele  din  aceste  analize  şi  studii  sunt  utilizate  de  investitor  pentru  întocmirea  temei­ 
cadru a viitoarei investiţii. 

11.2.2 Iniţierea investiţiei 
II.2.2.1 Iniţierea investiţiilor ce se vor finanţa din fonduri publice, definite ca la 11.1.3, se 
face  pe  baza  "studiului  de  prefezabilitate"  care  determină,  pe baza  datelor din  tema­cadru  şi  a 
condiţiilor  specifice  unor  amplasamente  date  anvinzajate,  tema  de  proiectare  propriu­zisă, 
cuprinzând  caracteristicile  spaţiale  şi  funcţionale  ale  viitoarei  investiţii  precum  şi  volumul 
cheltuielilor  estimat  a  fi  necesar  pentru  realizarea  obiectivului  (proiectare,  lucrări  de  execuţie, 
lucrări conexe de interes public, costuri pentru dotare, echipare, etc.) 
"Studiul  de  prefezabilitate"  se  întocmeste  conform  conţinutului  cadru  precizat  de 
Ord.comun M.F.­M.L.P.A.T. nr.l743/69/N/96, prin grija ordonatorului de credite (investitor), de 
către entitatea achizitoare în colaborare cu o unitate de consultanţă şi/sau proiectare specializată 
în domeniul construcţiilor social­culturale şi al creşelor. 
"Studiul de prefezabilitate” se aproba de către ordonatorul de credite (investitor). 
II.2.2.2.Pentru investiţiile realizate integral din fonduri private nu este impusă elaborarea 
unui  "studiu  de  prefezabilitate",  dar  este  necesară  avizarea  de  către  Ministerul  Sănătăţii  sau 
organismele  competente  din  subordinea  acestuia,  a  principalelor  date  de  temă  privind 
capacitatea, profilul, structura şi organizarea grupelor de copii ale viitoarei creşe. 
II.2.2.3.  În  acelaşi  timp  se  întreprind  demersurile  şi  operaţiunile  necesare  stabilirii 
terenurilor  adecvate  amplasării  şi  clarificării  statutului  juridic  al  deţinerii  şi  utilizării  acestora 
(concesionare,  transfer,  cumpărare,  eventual  expropiere),  în  cazul  în  care  acestea  nu  sunt 
proprietatea investitorului. 
11.2.2.4. Pentru alte terenuri de amplasare decât cele prezervate cu destinaţia creşei prin 
PUG  si  PUZ,  se  vor  intocmi  la  iniţiativa  investitorului  sau  a  administraţiei  locale,  planuri 
urbanistice de detaliu (PUD) prin care se vor determina: 
­  posibilitatea terenului şi a zonelor învecinate de a satisface condiţiile  necesare pentru 
amplasarea unei creşe; 
­  integrarea   în   cadrul   urbanistic  şi   edilitar  existent  sau  preconizat, impactul noului 
obiectiv asupra zonei, etc. 
II.2.2.5. Atât pentru terenurile de amplasare prezervate prin PUG sau PUZ, cât şi pentru 
cele  studiate  prin  PUD,  se  va  obţine  "Certificatul  de  urbanism”  document  emis  de  autorităţile 
administraţiei publice  locale. Acestea certifică, pe langă regimul juridic şi economic şi regimul
tehnic  de  utilizare  al  terenului,  indicând  şi  avizele  tehnice  ce  trebuie obţinute  de  la autorităţile 
responsabile cu gospodărirea  resurselor din teritoriu, a infrastructurilor şi reţelelor edilitare, cu 
protecţia mediului, etc. Daca pentru amplasarea unei creşe, sunt posibilităţi de alegere între mai 
multe terenuri, este indicat a se iniţia intocmirea de către proiectanţi specializaţi, a unui studiu de 
amplasament  cu  analiza comparativă a  avantajelor şi dezavantajelor fiecărui teren  faţă de tema 
propusă.  În  acest  caz,  se  vor  obţine  certificate  de  urbanism  pentru  toate  terenurile  supuse 
analizei. 

II.2.3. Proiectarea construcţiilor pentru creşe 
II.2.3.1. Cadrul pentru alegerea corectă a proiectantului, cu competenţa tehnică necesară 
proiectării, este necesară pentru investiţiile 
­ licitaţia de adjudecare a proiectarii în cazul depăşirii valorii totale de investiţie de la 1 
miliard lei. 
­ ofertarea a cel puţin trei proiectanţi, dacă valoarea totală de investiţie este sub 1 miliard 
lei. 
II.2.3.2.  Pe  baza  temei  de  proiectare  aprobată  odată  cu  studiul  de  prefezabilitate,  a 
stipulaţiilor  şi  recomandărilor  din  certificatul  de  urbanism  şi  din  avizele  tehnice,  proiectantul 
întocmeşte studiul de fezabilitate, în cadrul căruia elaborează tema de tehnologie. De asemenea, 
definitivează concepţia spaţio­funcţională şi plastic­arhitecturală a viitoarei construcţii şi planul 
general  de  organizare  al  incintei,  stabileşte  soluţiile  tehnice  pentru  lucrările  de  construcţii  şi 
instalaţii,  în  functie  de  principalele  echipamente  şi  dotări,  estimează  costurile  de  investiţie  pe 
obiecte şi categorii de lucrări şi întocmeşte devizul general al obiectivului. 
II.2.3.3.  Pentru  investiţiile  publice,  studiu  de  fezabilitate  se  aprobă  potrivit  art.  19  din 
Legea  Finanţelor  Publice (nr.72/1996) de  către  guvern  sau  ordinatorii  de  credite,  în  funcţie  de 
mărimea  investiţiei  şi  competentelor  de  aprobare.  Fără  un  studiu  de  fezabilitate  aprobat,  este 
interzisă finanţarea în continuare a urmatoarelor proiectare. 
II.2.3.4.  Proiectul  tehnic  este  următoarea  faza  de  proiectare  ce  se  elaborează  de  acelaşi 
proiectant care a întocmit studiul de fezabilitate. 
Pentru  investiţiile  realizate  integral  din  fonduri  publice,  reglementările  legale  prevăd 
cuprinderea  în  proiectul  tehnic  a  documentaţiilor  necesare  pentru  licitaţia  de  adjudecare  a 
lucrării,  conform  precizărilor  din  Ordinul  comun  MF­MLPAT  nr.  1743/69N/1996  (caiete  de 
sarcini, liste de lucrări, materiale şi utilaje, echipamente, etc). 
Pentru  investiţiile  publice,  proiectantul  tehnic  se  avizează  de  către  investitor,  pentru 
încadrarea în indicatorii tehnico­economici aprobaţi la studiul de fezabilitate. 
Proiectul tehnic se supune verificării in ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate 
(conform Legii ni.10/1995), a normelor şii prescripţiilor tehnice în vigoare la data întocmii. 
Verificarea proiectelor tehnice se tace numai de către verificatorii atestaţi conform H.G. 
nr.925/1995, în baza regulamentului de procedură, aprobat. 
1.2.3.5.Proiectul  tehnic,  verificat  conform  1.2.3.4.,  însotit  de  avizele  tehnice  solicitate 
prin  certificatul  de  urbanism  şi  de  dovada  titlului  de  proprietate  sau  concesionare  constituie 
documentaţia  în  baza  căreia  autoritatea  administraţiei  publice  emite  autorizaţia  de  construire, 
fără de care nu se poate începe execuţia obiectivului. 

II.3. Executia lucrărilor de construcţii şi instalaţii 
II.3.1. Execuţia investiţiilor publice se adjudeca pe baza de licitaţie publică, în condiţiile 
stabilite  de  ORD.  Guvernului,  nr.  12/1993,  15/1993,  potrivit  Regulamentului  aprobat  prin 
H.G.nr.592/1993 şi Ordin MF­MLPAT nr. l743/69/N/I996. 
Proiectul  tehnic  şi  anexele  sale  (caiete  de  sarcini,  liste)  sunt  parte  componentă  a 
documentaţiei  de  licitaţie  şi  servesc  la  intocmirea  ofertelor  de  catre  contractanţi,  iar  după 
adjudecarea executantului la intocmirea contractelor de execuţie ale obiectivului.
11.3.2.  "Detaliile  de  execuţie",  în  concordanţă  cu  prevederile  proiectului  tehnic,  se 
întocmesc de la caz la caz de către proiectant sau de către antreprenorul lucrării. 
Elaborarea  detaliilor  de  execuţie  se  poate  face  înainte  de  începerea  lucrărilor  în  şantier 
sau eşalonat pe parcursul execuţiei. 
II.3.3.  Execuţia  lucrărilor  de  construcţii  şi  instalaţii  se  va  face  în  termenul  impus  prin 
autorizaţie  de  construire,  cu  respectarea  condiţiilor  puse  de  emitentul  autorizaţiei  privind 
organizarea  şantierului  în  relaţie  cu  spaţiile  publice,  protecţia  sanitară  şi  socială,  protecţia 
mediului, etc. 
II.3.4. Verificarea calităţii  execuţiei  construcţiilor şi  instalaţiilor pe faze şi categorii de 
lucrări este obligatorie. Ea se efectuează de catre: 
­  investitor  prin  agenţi  de  consultanţă  şi  diriginţi  de  specialitate,  atestaţi  conform  H.G. 
nr.925/1995,  aceştia      acţionează  în  vederea  soluţionării  defecţiunilor  şi  neconformitate  cu 
proiectul, apărute pe parcursul excuţiei. 
­ proiectat prin specialiştii săi, obligaţi sa participe la verificarea în santier a modului cum 
se execută lucrările cuprinse în proiecte şi datori să stabilească soluţiile tehnice adecvate pentru 
corectarea defecţiunilor apărute din vina proiectantului; 
­  executant  prin  personalul  propriu  şi  responsabilii  tehnici  cu  execuţia,  conform  H.G. 
nr.925/1995. Aceştia stabilesc un sistem propriu de control al calităţii pe toata durata execuţiei. 
Inspecţiei de stat in construcţii. 
11.3.5. Echiparea cu aparatură şi utilaje funcţionale necesare, este o componenta de baza 
a funcţionalităţii unităţilor sanitare în raport cu cerinţele de calitate pe care trebuie sa le asigure 
construcţia. 
Condiţiile  de  montaj,  racordul  şi  alimentarea  cu  instalaţii,  se  stabilesc  prin  proiect  de 
tehnologie şi sau detalii de montaj elaborate de proiectant împreuna cu furnizorul adjudecat. 
Ele  trebuie  sa  concorde  cu  prevederile  generale  ale  proiectantului  şi  să  nu  diminueze 
calitatea cerută pentru lucrările de construcţii. 
11.3.6.  Recepţia  construcţiilor  constituie  certificarea  realizării  acestora  conform 
documentaţiei  de  execuţie  şi  cu  cartea  tehnică a construcţiei, întocmită de investitor. 
Proiectantul  participă  la  întocmirea  cărţii  tehnice  şi  asistă  la  recepţia  lucrărilor,  prin 
reprezentaţii săi legal desemnaţi. 
După darea în funcţiune a construcţiilor se derulează perioada de garanţie legala, interval 
în  care  se  verifică  şi  se  remediază,  defecţiunile  ce  nu  au  putut  fi  evidenţiate  pe  parcursul 
execuţiei. 

II.4. Exploatarea construcţiilor ce adăpostesc creşe 


II.4.1.  Urmărirea  în  exploatare  a  construcţiilor  se  efectuează  pe  toata  durata  lor  de 
existenţă. 
Proiectantul stabileşte prin documentaţia elaborată (caiete de sarcini, instrucţiuni tehnice 
de  exploatare,  proiecte  de  urmărire  a  comportării  în  timp  a  construcţiilor,  instalaţiilor  şi 
echipamentelor),  modul  adecvat  de  exploatare  a  construcţiei,  pentru  a  menţine  cerinţele  de 
calitate. 
11.4.2. Proprietarul, (utilizatorul construcţiei si administratorii) au obligaţia de a efectua 
la  timp  lucrările  de  întreţinere  şi  reparaţii  necesare  pentru  a  nu  se  produce  degradări  ale 
construcţiilor şi instalaţiilor care să afecteze  parametrii  minim/maxim  ce  definesc condiţiile de 
calitate ale acestora. 
II.4.3. Intervenţiile la construcţii, pe durata lor de existenta, se vor face numai pe baza 
unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize  tehnice  întocmite de  un 
expert  tehnic atestat (conform  H.G. nr.025/1995). 
II.4.4. Cartea tehnică a construcţiei va fi păstrată pe toata durata de existenţei acesteia.
Proprietarul are obligaţia de a o completa cu toate documentele şi documentaţiile tehnice 
referitoare la diferitele constatări de defecţiuni, expertizari, lucrări de reparaţie si intervenţie, etc. 
La înstrăinarea construcţiei, proprietarul va preda cartea tehnică noului proprietar. 
II.4.5.  Orice  reamenajari,  modernizări,  refuncţionalizări  şi  extinderi  ale  clădirilor 
existente ce adăpostesc creşe, efectuate din fonduri publice, vor urma aceleaşi demersuri legale 
de iniţiere, avizare­aprobare, proiectare, execuţie, ca şi pentru o construcţie noua. 
II.4.6.  Pentru  orice  intervenţii  la  clădirile  existente  cu  excepţiile  menţionate  de  Legea 
nr.50/l99l, se va solicita şi obţine autorizaţia de construire, urmând aceeaşi procedură ca şi pentru 
construcţiile noi. 
II.4.7.  La  dezafectarea,  demontarea  sau  demolarea  construcţiilor  se  vor  respecta 
prevederile Legii nr. 10/1995 privind postutilizarea construcţiilor. 
Demolarea  construcţiilor  se  autorizează  de  administraţia  publică  locală  conform 
prevederilor Legii nr.50/1991 (autorizaţia de desfiinţare). 

ANEXA II ­ a 

LISTA AVIZELOR ŞI ACORDURILOR CE TREBUIE OBŢINUTE DE 
INVESTITOR (BENEFICIAR DE FOLOSINŢĂ) PE PARCURSUL ELABORĂRII 
PROIECTULUI 

A. ­ în faza de Studiu a Planului Urbanistic de Detaliu (PUD): 
­  avize  de  principiu  din  partea  administratorilor  reţelelor  publice,  privind  asigurarea  cu 
utilităţile necesare noului obiectiv (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energic termică, 
electrică,  telefonie,  gaze  naturale,  etc),  precum  si  modul  de  racordare  (branşate)  la  reţelele 
existente în zonă; 
­ avize de principiu  din  partea  administratorilor domeniului  public, drumurilor publice, 
reţelelor de transport public etc ­ după caz ­; 
­ avizul comisiilor de specialitate şi responsabililor legali pentru amplasamente situate în 
zone protejate (istorice, arhitectural­urbanistic, etc) ­ după caz ­; 
­ alte avize solicitate de autoritatea care aproba PUD. 
B. ­ în faza de Studiu de Prefezabilitate şi Studiu de Fezabilitate (pentru investiţiile 
publice) sau faza de studii preliminare (pt. investiţiile private): 
­ certificatul de urbanism; 
­ avizul Direcţiei Sanitare locale sau al Ministerului Sănătăţii; 
­  avizele  tehnice  privind  asigurarea  utilităţilor  (dacă  terenul  era  prevăzut  ca  destinaţie 
prin PUZ şi nu s­a mai elaborat PUD; 
­ avizul  Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi  Medicină Preventivă (IPSMP); 
­ avizul autorităţii locale privind proiecţia mediului; 
­ alte avize solicitate prin Certificatul de urbanism de către organele de avizare­aprobare 
ale investiţiilor publice; 

C. ­în faza de Proiect Tehnic: 
­avizul comisiei teritoriale privind protecţia la radiaţii; 
­avizul  autorităţii  locale  pentru  apărarea  civilă  privind  amenajarea  de  adăposturi 
subterane (conform HG 531/1992). 
­avizul Inspecţiei teritoriale de prevenire a incendiilor
ANEXA II – b 

REGLEMENTARI LEGISLATIVE CONEXE 

LEGI: 

Legea nr. 9 ­ privind protecţia mediului înconjurător 


Legea  nr. 37  ­ privind  sistematizarea,  proiectarea  şi  realizarea  arterelor de  circulaţie  în 
localităţile urbane si rurale. 
Legea  nr.33/1994  ­  privind  expropierea  pentru  cauze  de  utilitate  publica  (Monitorul 
Oficial nr. 139/1994) 
Legea  50/1991  ­  privind  autorizarea  execuţiei  construcţiilor  republicată  cu  modificări 
ulterioare 
Legea nr. 69/1991 ­Legea administraţiei publice locale (Monitorul Oficial nr. 238/1991) 
Legea nr. 10/1995 ­privind calitatea în construcţii 
Legea nr. 3/1978 ­ privind asigurarea sănătăţii populaţiei 
Legea nr. 72/1996 ­legea finanţelor publice 
Legea nr. 18/1991 ­legea fondului funciar 
Legea nr. 33­1994 ­privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică 

HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE: 

H.G. nr. 51/1992 ­  privind unele măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor 


H.G. nr. 644/1994 – privind  măsuri pentru reducerea riscului de avarie a construcţiilor 
afectate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 80/1990) 
H.G. nr. 709/1991 ­ privind unele măsuri pentru consolidarea construcţiilor, din  fondul 
de stat şi particular avariate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 224/1991) 
H.G.  nr.  727/1993  ­privind  Regulamentul  de  organizare  a  licitaţiilor,  prezentarea 
ofertelor  şi  adjudecarea  proiectării  investiţiilor  publice  (Monitorul  Oficial  nr.  29/94  şi  nr. 
28l/l993) 
H.G.  nr.  292/1993  ­  Hotărâre  pentru  aprobarea  Regulamentului  privind  procedurile  de 
organizare  a  licitaţiilor,  prezentarea  ofertelor  şi  adjudecarea  investiţiilor  publice  (Monitorul 
Oficial nr. 281/1993). 
HG. nr. 525/1996 ­ Regulamentul general de urbanism H.G. nr, 112/1993 
HG.  nr.  112/1993  ­  Regulamentul  de  verificare  şi  expertizare  tehnică  de  calitate  a 
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. 
H.G.  nr.  925/1995  ­  privind  componenta,  organizarea  si  funcţionarea  Consiliului 
Interministerial de avizare a lucrărilor publice. 

ORDONANŢE GUVERNAMENTALE 
­ Ordonanţa nr. 12/1993  ­ privind achiziţionarea  de bunuri şi investiţii publice. 

ORDINE MINISTERIALE 
­  Ordin  nr.462/1993  ­  al  Ministerului  Apelor,  Pădurilor  şi  Protecţiei  Mediului  privind 
"Condiţiile  tehnice  de  protecţie  a  atmosferei"  şi  "Norme  metodologice  privind  determinarea 
emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare" (Anexele la Ordinul 462/1993) 
­  Ordin    nr.381/1219/MC/94­  "Norme  generale  de  prevenire  şi  stingerea  incendiilor" 
(Monitorul Oficial nr. 132/1994).
­  Ordinul nr. 1743/69/N/1996 MF şi MLPAT ­ conţinutul cadru al proiectelor pe faze de 
proiectare,  al  documentelor  de  licitaţie,  al  ofertelor  şi  contractelor  pentru  execuţia  investitiilor 
publice. 
­  Ordinul nr. 170/1993­ îndrumări privind procedura de emitere a acordului de mediu 
­  Ordinul  MF  45184/96  ­  Norme  metodologice  privind  organizarea  şi  desfăşurarea 
licitaţiilor
­  Ordinul  nr.91/1991­  pentru  aprobarea  formularelor,  a  procedurii  de  autorizare  şi  a 
conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea 50/1991 

III. CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA 
CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR 

III.1. Date generale, tipuri de creşe, date tematice de bază 

III.1.1. Organizarea reţelei unităţilor sanitare de baza în teritoriu se face în conformitate 
cu Legea 3 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. 
În  organizarea  sistemului  de  ocrotire  a  sănătăţii  din  România,  intră  şi  CREŞA,  care 
reprezintă unitatea ce asigură îngrijirea şi educarea copiilor între 3 luni şi 3 ani ­ vezi anexa 1. 
Creşa este  formată din mai multe  grupe de copii  normali şi poate deveni creşa  specială 
atunci când în cadrul acestor grupe există una sau mai multe grupe de copii cu mici handicapuri. 
III.1.1.2  CREŞELE  se  vor  amplasa,  de  preferinţa,  în  cadrul  intravilanului  localităţii, 
având legaturi uşoare cu suprastructura şi infrastructura edilitară existentă. 
III.1.2.1 Creşele trebuie sa fie amplasate în zone liniştite, bogat plantate, ale cartierelor de 
locuinţa, având o raza de arondare de 500,00 m. 
III.1.2.2 Datorită faptului că zona de arondare este asemănătoare cu cea necesară pentru 
grădiniţe şi şcolile primare, amplasamentul creşelor este bine să se afle în apropierea acestora. 
Cuplarea  lor  într­o  zona  verde  comună  duce  la  dotări  tehnico­administrative  comune, 
creşele se vor amplasa de regulă în apropierea dispensarelor de cartier sau a policlinicilor pentru 
copii. 
III.1.2.3 Terenul de amplasare trebuie sa aibă o legătura directă cu mijloacele de transport 
în comun, către o zona centrală sau către oraş (în cazul creşelor din mediul rural) cu dotări socio­ 
culturale (policlinică, activitati cultural­sportive, zone de recreere). 
III.1.2.4 Legătura cu reţeaua de circulaţie majoră este necesara pentru asigurarea a doua 
căi de acces pentru eventuala necesitate a evacuării de urgenţă, în scopul limitării efectelor unor 
calamităţi (cutremure puternice, incendii, alunecări de teren). 
III.1.2.5 Nu se amplasează cresele pe terenuri care prezintă următoarele inconveniente: 
­ risc de inundaţii, viituri de ape, avalanşe; 
­ risc de alunecare sau eroziune de orice fel; 
­ risc de surpare a terenului învecinat; 
­ structura radioactivă, degajari de gaze poluante, izvoare de apă; 
­ vecinătăţi cu pericol de explozie sau avani periculoase; 
­ vecinătăţi cu surse poluante peste pragurile admise (zgomot noxe, etc.) 
­ vecinătăţi cu pericol de prăbuşire, ce ar bloca total căile de acces pe o rază 
de min. 200 m. 
III.1.3.Tipurile de copii ce pot folosi creşa, sunt următoarele: 
­  copii normali fizic: 
1)  grupa de copii cu vârsta între 3 luni şi un 1 an; 
2)  grupa de copii cu vârsta între 1 an şi 2 ani; 
3)  grupa de copii cu vârsta între 2 ani şi 3 ani.
­  copii cu mici handicapuri, ce pot fi corectate (defecte psihice şi fizice): 
1)  grupa de copii handicapaţi cu vârsta între 3 luni şi 1 an; 
2)  grupa de copii handicapaţi cu varsta între 1 an şi 3 ani. 
III.1.4.Tipuri de clădiri pentru creşe si creşe speciale, care au aceeaşi structură, în mediul 
urban ca şi în cel rural: 
1)  creşe independente: 
­  cu program de zi ­ vezi anexa 2 
­  cu program săptămânal ­ vezi anexa 3 
a) cu o singură grupă 
b) cu două grupe 
c) cu patru sau mai multe grupe 
2)  creşe grupate în incinta cu grădiniţa (având anexele comune): 
­ cu program de zi 
­ cu program săptămânal 
a) cu o singura grupă 
b) cu două grupe 
c) cu patru sau mai multe grupe 
3)  creşe amplasate în cadrul altor construcţii: 
­ cu program de zi 
­ cu program săptămânal 
a)  cu o singură grupa 
b)  cu două grupe 
c) cu patru sau mai multe grupe 
III 1.1.5.Grupa este unitatea de folosinţă a creşelor şi va avea o capacitate: 
*de maximum 15 copii normali la grupa mare ( 1 an­3 ani); 
*de maximum 10 copii la grupa mică (3 luni ­ 1 an); 
*de maximum 5 copii la grupa de copii handicapaţi. 
III1.1.6.  Tipul  de  organizare  funcţională  a  unei  creşe  va  depinde  direct  de  următoarele 
date tematice de baza: 
­  capacitatea creşei (numărul de grupe) 
­  capacitatea grupelor (numai de paturi) 
­  categoriile de utilizatori (numărul copiilor normali şi numărul de copii cu handicap şi 
felul handicapului); 
­  structura medicală (în funcţie de starea fizică şi psihică a utilizatorului). 
­  structura funcţiunilor asociate (după caz) 
­ condiţii de amplasare (caracteristici ale terenului, reglementările urbanistice, modul de 
asigurare al utilităţilor, etc.) 
III. 1.6.1.Acest pachet de informaţii, alcătuiesc tema cadru şi constituie baza de pornire în 
definitivarea,  structurarea  si  dimensionarea  creşei,  precum  şi  stabilirea  conceptului  general  de 
organizare a funcţiunilor şi de soluţionare a circuitelor pentru utilizatori. 

III.2. Organizarea funcţională generală 

III.2.1  Factori  ce  determină  alcătuirea  compartimentelor  funcţionale  şi 


interrelaţionarea lor reciprocă 

Organizarea  spaţial­funcţională a  creşelor se face în  funcţie de categoriile de utilizatori, 


tipurile de activităţi, condiţionări tehnologice, impuse de materialele, aparatura şi echipamentele 
utilizate şi criterii de igienă. 
III .2.1.1. Principalele categorii de utilizatori sunt:
a) copii ­ normali 
­ cu mici defecte psihice şi sau fizice (copiii se mai diferenţiază şi după grupa de vârstă, 
gravitatea handicapului, risc de contaminare); 
b)  personal  educaţional  (se  diferenţiază  în    funcţie  de  grupa  de  varstă,  gravitatea 
handicapului). 
c) personal medical (de asistenţă şi/sau de recuperare a utilizatorilor cu handicapuri mici ­ 
fizice şi psihice). 
d)  personal  tehnico­administrativ  (se  diferenţiază  după  natura  activităţilor  desfăşurate: 
tehnice, gospodăreşti, administrative, etc.) 
e) aparţinători (persoana din familia utilizatorului care le aduce la începutul programului 
şi îi ia la sfârşitul acestuia). 
Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate: 
­ spaţii necesare 
­ condiţii adecvate de microclimat şi igienă 
­ protecţia corespunzătoare faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul 
staţionarii sau desfăşurării de activităţi în incinta şi clădirea creşei. 
Categoriile de utilizatori, ale căror cerinţe privind funcţionalitatea, calitatea  şi siguranţa 
construcţiilor şi instalaţiilor ce trebuie soluţionate cu prioritate, sunt în ordine: 
­ copii (cu prioritate cei cu mici defecte) 
­ personalul educaţional 
­ personalul medical 
­ personalul tehnico­administrativ 
111.2.1.2. Schema funcţională a creşelor şi creşelor speciale 
a) spaţii de acces 
b) nucleu grupa copii 
c) spaţiu multifuncţional 
d) spaţiu educaţie şi conducere spaţiu medical 
f) spaţiu recuperare ­ stimulare (creşe speciale) ­ vezi anexa 4 
g) spaţiu tehnico ­ gospodaresc 
h) spaţiu de joc în aer liber 
Pentru  fiecare  din  activităţi  se  vor  concepe  spaţiile,  instalaţiile  şi  dotările  specifice, 
necesare unui optim funcţional. 
III.2.1.3 Regimul de utilizare a unor materiale precum şi utilajele funcţionale contribuie 
decisiv (prin condiţionări tehnologice severe) la: 
­ conformarea şi dimensionarea spaţiilor 
­ organizarea circuitelor 
­ alegerea soluţiilor constructive şi de finisare 
­ soluţionarea instalaţiilor 
III.2.1.4  Criteriile  de  igienă  sunt  specifice  unităţilor  sanitare  şi  sunt  hotărâtoare  în 
impunerea  unor  soluţii funcţionale  şi tehnologice  precise determinate,  care  sa  reducă la  minim 
riscurile de contaminare pe care  le comportă aglomerarea în aceleaşi spaţii a  copiilor ce vin la 
creşe,  dar  şi  a  unor  proceduri  medicale  care,  prin  natura  lor  sporesc  riscul  de  contaminare 
(vaccinare). 
Principiile  utilizate  în  alcătuirea  spaţiilor  şi  structurarea  compartimentelor  funcţionale 
sunt: 
­ înterpunerea de bariere ­ filtre de control şi igienizarea la trecerile între zona exterioară 
şi interiorul creşei; 
­ diferenţierea circuitelor (curate/murdare) 
­ crearea unui spaţiu de izolare, langă bariere­filtru, pentru utilizatorii ce vin cu o formă 
incipientă a unei boli.
III.2.2 Principalele grupe funcţionale ce intra în alcătuirea creşelor 
III.2.2.1  Prin  integrarea  criteriilor  şi  principiilor  enunţate  la  subcapitolul  III.2.1.,  se 
conturează o structurare a spaţiilor unei creşe pe grupe şi sectoare funcţionale. 
Această structurare corespunde în general tuturor creşelor, indiferent de capacitatea şi/sau 
dacă este o creşa cu grupe cu copii normali sau cu un handicap minim. 
Alcătuirea  în  detaliu  a  grupelor  şi  sectoarelor  şi  modul  de  asamblare  al  acestora  vor  fi 
diferite de la creşa la creşa, în funcţie de datele de program. 
III.2.2.2.  Lista grupelor şi compartimentelor funcţionale pentru creşe, este: 
a) Spaţiu acces 
1) hol ­ aşteptare (0,5 mp/pers.­ arie utilă) 
2) barieră ­ filtru ­ vestiar (48.00 mp ­ Au) 
3) izolare + grup sanitar (25,00 mp ­ Au) 
4) cameră­depozit cărucioare, biciclete ( 16.00 mp ­ Au) 
b) Nucleu grupă copii ­ vezi anexa 5 
1) camera de joc + spaţiu odihnă + spaţiu masă (program de zi) (70.00 mp­ Au). 
2) dormitor (program săptămânal) în funcţie de numărul de copii din grup şi pe grupe de 
vârstă (min.6.00 mp copil) 
3) depozit jucării, material didactic ( 16.00 mp ­ Au) 
4) oficiu alimentar (16,00 mp ­ Au) la grupa mare. 
5) biberonene (16,00 mp ­ Au) la grupa mica 
6) spălător, duş + vidoar oliţe (40.00 mp ­ Au) 
7) baie, schimb scutece, WC. (16,00 mp ­ Au)­ vezi anexa 6 
8) terasa acoperită (60.00 mp ­ Au) 
c)  Spaţiu  multifuncţional  (folosit  de  grupa  mare)  caracterizat  printr­o  flexibilitate 
interioare completat de flexibilitatea mobilierului adecvat vârstei. 
Acest  spaţiu  va  cuprinde  suprafeţe  de  joaca, de  gimnastica,  poveşti,  vizionări de  filme, 
etc.(64,00 ­ 70,00 mp ­ Au). 
d)  Spaţiu educaţie şi conducere 
1) Birou conducere (20,00 mp ­ Au) 
2) Birou ­ doctor (18,00 mp ­ Au) 
3)  Cabinet educatoare, asistenţă medicală pediatrică, nursă de specialitatea handicapului 
(20,00 mp ­ Au). 
4)  Spaţiu de întalnire cu părinţii (20,00 mp) 
5)  Birou administrativ (18,00 mp ­ Au) 
6)  Vestiare pentru personalul medical şi tehnic (20,00 mp ­ Au). 
7) Grup sanitar personal (15,00 mp ­ Au) 
e)  Spaţiu medical 
1)  Cabinet medical (18,00 mp ­ Au) 
2)  Grup unitar (10,00 mp ­ Au) 
f)  Spaţiu recuperare­stimulare în cazul creşelor speciale: 
1)  Sala  gimnastică  medicală  analitică  +  masaj  +  recuperare  cognitivă  +  spaţiul  pentru 
proceduri asociate + fizioterapeutice (60,00 mp ­ Au). 
2) Cabinete medicale specializate (18,00 mp) 
3) Grup sanitar (10,00 mp ­ Au) 
g) Spaţiul tehnico­gospodăresc (în cazul creşelor cu program săptămânal) poate fi comun 
cu spaţiul unei creşe şi sau şcoli. 
1)  Bucătărie  şi  depozite  alimente  (20,00  ­ 200,00  mp)  ­  Au  ­  în  funcţie de  numărul  de 
copii din creşe. 
2)  Spălătorie şi depozite lenjerie (50,00 ­  120,00 mp ­ Au).
h) Spaţiul de joacă în aer liber este format din: 
­  spaţiu verde 
­  spaţiu de joacă în aer liber 
­  nisip 
­  loc odihnă la umbră, etc. 
Ca normă de suprafaţa de teren, limita este de la minim 100.00 mp copil şi creşte până la 
120.00 mp copil. 
1)  Faţă de acest spaţiu, poate exista şi curtea gospodărească (cu intrare proprie) cu teren 
pentru zarzavat, colţ animale, platformă de gunoi etc. 
Cele doua curţi se vor delimita printr­o perdea deasă de vegetaţie. 
2)  În  cazul  amplasării  creşelor  şi  creşelor  speciale  în  zone  urbane  cu  servicii  comune 
populaţiei  ­  tip  "'spălătorii  publice",  se  poate  renunţa  la  spălătoria  proprie,  creându­se  în 
spălătoria publică o secţie aparte pentru creşe. 
I) Centrale tehnice pentru utilităţi dimensionate în funcţie de capacitatea creşelor cuprind: 
­  centrala telefonică 
­  centrala de ventilaţie 
­  post de transformare 
­  tablouri electrice 
­  centrala termică sau punct termic 
­  rezervă de apa de consum şi incendiu 
­  static de ridicare a presiunii apei de consum şi incendiu 
­  cabina poartă (în cazul unei incinte mari). 

III.2.3. Criterii de amplasare a grupelor funcţionale în cadrul creşelor, organizarea 
circuitelor 
III.2.3.1. Mărimea fiecarei grupe din cadrul creşei (necesar de suprafaţă, de echipamente) 
şi modul de organizare al acestora, se stabilesc prin tema de proiectare, pentru fiecare creşă în 
parte. 
Aceste  date,  împreuna  cu  cele  rezultate  din  condiţiile  concrete  de  amplasare  a  clădirii 
(mărimea  şi  forma  terenului,  orientări  favorabile,  posibilităţi  de  organizare  a  acceselor  şi  de 
zonificarea incintei), constituie premise iniţiale în configurarea ansamblului. 
III 2.3.2. Cerinţe şi reglementari specifice incintelor din domeniul sanitar: 
a)  trasee  interioare,  pe  care  circulă  utilizatorul  (copilul)  trebuie  sa  fie  mai  scurte,  bine 
dimensionate pentru a permite atât deplasări pedestre si  deplasări cu căruciorul a copiilor sub 1 
an; 
Fluxul trebuie sa fie continuu, fără strangulări sau staţionari impuse. Coridoarele pe care 
circula copiii nu vor fi utilizate pentru transport şi manipulare materiale sau produse nocive si nu 
vor traversa zonele destinate altor activităţi, 
b) spaţiile în care vor staţiona copii vor fi protejate faţă de curenţi reci,  insolatie,  noxe, 
riscuri  de  accidentare  sau  contaminare  corespunzător  cu  vulnerabilitatea  acestora  faţă  de 
agresiunile externe. 
c)  spatiile in care se desfăşoară activităţi medicale, vor fi concepute astfel încât să ofere 
condiţii optime de lucru, la nivelul exigenţelor impuse de responsabilitatea actului medical. 
d)  pentru fiecare grupă se vor asigură condiţii de amplasare conform cerinţelor de igienă. 

III.3. Cerinţe funcţionale si tehnologice ale grupelor în alcătuirea creşelor 

III.3.1. Grupe funcţionale ale creşelor 
Prin  datele  iniţiale  ale  temei­cadru  sunt  stabilite  numărul  de  grupe  din  creşe,  profilul 
medical (în cazul creşelor speciale) şi capacitatea grupelor (numărul de copii). Mărimea grupelor
poate varia între 5 copii (grupa de copii handicapaţi), 6­8 copii (grupa de copii mică ­ 3 luni – 1 
an) si 10 copii (grupa de copii mare ­ 1 an ­ 3 ani) ­ vezi anexa 2­3. 
III.3.1.1. În componenţa unei grupe între următoarele categorii de spaţii 
a)  spaţii ­ dormitor şi dotări sanitare aferente 
b)  spaţiu joacă ­ masă 
c)  spaţii asistenţă medicală (creşe/speciale) 
d) spaţiu de servire a utilizatorilor 
e)  spaţiu activităţi gospodăreşti 
f)  filtru ­ coridoare 
g)  spaţii tehnico­gospodăreşti 
h) spaţiu conducere şi administraţie 
III.3.1.1 .a) Spaţiu ­ dormitor si dotări sanitare aferente 
­  spaţiul de odihnă trebuie sa fie o încăpere specială cu funcţiuni liniştite şi posibilităţi de 
supraveghere. Dormitoarele vor fi diferenţiate pe grupe de vârsta: 3 ­ 12 luni, 1 ­ 3 ani 
­  capacitatea optimă, pat ­ este cea a numărului de copii din grupă: 
*  grupa mare ­ max. 15 copii 
*  grupa mică ­ max. 10 copii 
­ cubaj minim de aici în caz de ventilaţie naturală: 8 mc /copil 
­ luminozitate naturală asigurată de raportul  14 ­  15 dintre suprafaţa pardoselii şi cea a 
ferestrelor 
­ dotare sanitară minimă ­ conform STAS 1478; 
*  1 corp WC + 1 spălător la 8­10 copii 
*  o baiţă la 12 copii 
Aceste  obiecte  sanitare  vor  fi  poziţionate  potrivit  taliei  copilului  de  creşă  şi  vor  avea 
dimensiunile la scara lui. 
*  înaltimea de montare a unui spălător = 35 cm 
*  înaltimea unui corp WC = 21 cm 
­  Cabinele WC­urilor pentru copii (grupa mare) au dimensiunea minima de 0,80 x 1,50 
m, cu pereţi despărţitori între ele de h = 1,50 m şi cu uşi cu geam ce se deschid în afară. 
­  Cuva duşurilor trebuie să cuprindă un grătar de lemn şi tija de la duş să fie mobilă. 
­ Bazinul pentru dezinfectarea oliţelor (grupa mică) este amplasat în încăperea vidoarului, 
langă o cabină cu corp de WC prevăzut cu un robinet dublu. 
­  Mobilierul  dormitoarelor  trebuie  să  satisfacă  în  principal  necesitatea  de  odihnă,  de 
depozitare a lucrurilor intime şi cele de întreţinere corporala. 
*  grupa mare: pat copil ­ tip creşă 0,65 x 1,20 m; h = 0,90 m(l,00m) 
­ cuier cu cârlig de agaţat = h = 1,00 m 
­ scaun creşa 17(19) cm x 24 (26) cm = h = 18(21) cm 
*  grupa mică: pat copil ­ tip creşă, masă înfăşat copii pana la 10 luni 0,65 x 1,20 m 
­  la grupa mică (0­12 luni) spaţiul de dormit poate fi de tip sala boxată. 
­  orientare favorabilă: S, S­E. 
III.3.1.1.b) Spaţiul  joaca ­ masa este o sala multifuncţionala unde se dezvolta mai multe 
activităţi ale copilului (luat masa, joacă, desen, poveşti, etc.) 
­  Sala  trebuie  sa  aibă  posibilităţi  de  flexibilitate  în  vederea  completării  cu  mobilier 
adecvat. 
­ Polivalenţa spaţiului este asigurată şi de forma sălii (circulară sau pătrată), liberă pentru 
activităţi  agitate,  cu  nişe  formate  din  mobilier  pentru  joacă  individual,  poveşti,  vizionări  film. 
etc. 
­  Înălţimea  camerei  de  joacă  ­  masa  trebuie  sa  fie  de  h  =  3,50  m  pentru  asigurarea 
cubajului minim de aer (de 8 mc copil).
­  Într­una din alveolele create în acest spaţiu unde copiii iau masa: aceasta este bine sa 
fie creată în apropierea unei terase acoperite 
­  Corelarea proiectării mobilierului cu  măsurile copilului trebuie să răspundă la câteva 
caracteristici proprii etapei de creştere continui de la câteva luni la 3 ani. 
­  Aceste caracteristici sunt: 
*    modificarea  continuă  a  dimensiunilor  (între  1  an  şi  3  ani,  talia  copilului  creşte  cu 
aprox. 30 cm). 
*    posibilitatea  uşoară  de  deformare  a  coloanei  dacă  nu  se  asigură  cerinţele  anatomo­ 
funcţionale necesare dezvoltării normale a sistemului osos şi muscular. 
*  suprasolicitarea copilului în adaptarea la mediu 
­  Datele de calcul  necesare pentru proiectarea mobilierului pentru copii pot fi găsite în 
"Culegere de decizii, norme, instrucţiuni", editată de Redacţia medicală a M.S. 1052. 
­  Mobilierul necesar într­o încăpere multifuncţională, este: 
­  vezi anexa 5 
*  masa creşă (grupa mică) 0,60 (1,20) x 0,53 m, cu h = 0,42 (0,44) m 
*  scaun creşă = 0,24(0,26) x 0,17 (0,19) m, h = 0,1 8 (0,21 )m 
* tare colectiv (3 ­ 4 copii) = 1,20 (1,80) x 1,20 m, cu h = 0,85 (0,00) m. 
*  dulap etajeră jucării = 0,38 x 1,00 (1,1 5)m, cu h = 0,90(l,20)m 
*  tablă de desenat cu banchetă 0,22 (0,38)  x1,00 (1,25), cu h = 1,1 5 (1,20) m. 
*  cuburi multifuncţionale = 0,38 x 0,28 (0,46) m cu h = 0,21 (0,55) m, sau 0,45 x 0,45 m 
cu h = 0,28 m 
­ depozit de jucării 
III.3.1.1. c) Spaţiul asistenţă medicală este format din următoarele camere: 
­  cabinet  medical  ­  aprox.  20,00  mp  ­  este  bine  să  fie  amplasat  lângă  spaţiul  izolare  şi 
filtru ­ vestiar şi în imediata apropiere camerelor de dormit şi sau multifuncţionale. 
­  camera izolare are un grup sanitar propriu 
Suprafaţa este calculată pentru o capacitate de 5­10 % din totalul copiilor. 
­  camere pentru cadru medical mediu cu posturi de supraveghere şi monitorizare, depozit 
instrumentar şi de medicamente. 
­  grupuri sanitare pentru personalul medical 
­  în  cadrul  creşelor  speciale  în  afara  camerelor  sus  menţionate  în  spaţiul  asistenţă 
medicală se cuprinde şi sectorul recuperare – stimulare ­ vezi anexa 4. 
Aceste spaţii vor fi calculate şi dotate în funcţie de felul de handicap al copiilor: 
*  spaţiul pentru gimnastica medicală analitic; 
*  spaţiul pentru masaj; 
*  spaţiul pentru recuperare cognitivă ­ cunoaştere; 
* spaţiul pentru aplicarea unor proceduri asociate fizioterapeutice (electroterapie, curenţi 
galvanici, ultrascurte, magnetodiaflux, etc. si hidrokinetoterapie ­ masaj subacval). 
Spaţiile de recuperare ­ stimulare vor fi dotate cu aparatura specifica: 
*  rampa de stimulare a mersului; 
*  topogan; 
*  saltele, mese masaj; 
*  oglinzi, jucării şi obiecte diverse 
Aceste spaţii vor fi dotate cu grupuri sanitare speciale, ce vor avea dimensiuni adecvate 
handicapului specific. 
III.3.1.1. d) Spaţiul de deservire a utilizatorilor este format din : 
­  oficiul alimentar (grupa mare) cu anexele sale 
­  biberonene (grupa mică) 
­  camera de întalnire cu părinţii 
III.1.3.1. l. e) Spaţiul activităţi gospodăreşti este alcătuit din:
­  camera de spălare ­ sterilizare oliţe şi alte obiecte 
­  boxa de colectare rufe murdare 
­  boxa de lenjerie curată 
­  camera îngrijitorilor 
III. 1.3.1.1. f) Filtru şi coridoare 
Spaţiul de filtru ­ vestiar are rolul de a asigura examinarea medicală şi epidemiologica a 
copiilor şi conţine: 
* filtru copii (spaţiul înfăşat, termometrizare, duşuri, WC­uri). 
Trebuie  sa  aibă  legătura  directa  cu  camera  de  izolare  cu  grup  sanitar  şi  cu  cabinetul 
medical. 
Dimensionarea se face în funcţie de capacitatea grupei (pentru prevenirea contaminărilor 
este bine ca filtrele să fie individuale se pot grupa cel mult 2 grupe mici). 
Spaţiul de triere al copiilor poate fi creat în camera de primire­vestiare, cu condiţia să fie 
un colţ bine luminat, ferit de curent şi în apropierea camerei de izolare. 
* mobilierul pentru grupa mică este format din masuţe de înfăşat pe rotile (pentru a putea 
fi folosită în orice colţ al camerei) şi vestiare personale. 
Mobilierul pentru grupa mare este format din banchete de max. 25 cm lăţime, ce se vor 
amplasa în faţa vestiarelor. Dulapurile vestiar vor avea dimensiuni corelate cu cele ale copiilor, 
colorate pastelat. 
Înălţimea  de  montare  a  unui  cuier  va  fi  de  max.  1,00  m,  iar  poliţa  pentru  căciuliţă  şi 
ghiozdan la max. 1,05 m. 
­  Circulaţia  într­o  creşă  trebuie  să  fie  distinctă  pentru  copii  şi  cea  pentru  personalul 
educativ, medical şi auxiliar. 
Circulaţia hranei nu trebuie să se intersecteze cu circulaţia rufelor murdare. 
Se vor prevedea, după caz, diverse tehnici  igienice de transport a deşeurilor (containere 
închise, din metal sau plastic, ore fixe de transport). 
III. 3.1.1. g) Spaţiul tehnico­gospodaresc este format de bucătărie şi spălătorie 
­  Bucătăria  ­  este  spaţiul  în  care  se  prepară  alimentele  centralizat  pentru  copiii  din 
grupele unei creşe şi se dimensionează în consecinţă. În alcătuirea ei va avea  un spaţiu pentru 
copii  sugari  (0  ­  1  ani  )  care  se  va  numi  biberonerie  şi  care  va  avea  intrare  separată  de  restul 
bucătăriei. 
Spaţiul biberoneriei se dimensionează ţinând seama de echipare; alcătuirea lor urmăreşte 
fluxul tehnologic: 
­ primirea, spălarea si sterilizarea biberoanelor; 
­ prepararea alimentelor, paste, pireuri, lichide dietetice, lapte; 
­ anexe pentru depozitare 
În alcătuirea bucătăriei, se va avea în vedere normativul M.S., şi va cuprinde următoarele 
sectoare: 
a)  recepţie şi depozitare alimente şi produse neprelucrate 
b)  spaţiul pentru prelucrări primare 
c)  spaţiul pentru preparări finale 
d)  oficiu de distribuţie 
e) anexe pentru personal (vestiare, WC, duşuri, etc.) Se va avea în vedere, ca bucătăria să 
aibă 3 accese: 
­  intrare alimente nepreparate 
­  intrare personal bucătărie 
­  intrare personal care preia hrana 
­  Spălătoria  ­  nu  este  obligatoriu  să  fie  inclusa  în  tema  de  proiectare  în  cazul  creşelor 
mici.
Ea poate să­şi găsească  loc într­o spălătorie mai mare a unui spital din apropiere sau  în 
cadrul spălătoriei de cartier. 
Obligativitatea constă în faptul că acesta să  fie separată de spălătoria pentru adulţi şi să 
respecte normele de igienă a M.S. 
Fluxul tehnologic al spălătoriei trebuie să fie continuu, şi va cuprinde: 
a) primire şi triere rufe murdare 
b)  dezinfecţia  rufelor,  care  se  poate  face  într­o  încăpere  separată  sau  direct  în  utilajul 
mecanizat de spălare. 
c) spălarea mecanizată 
d)  uscarea  şi  călcarea  rufelor  se  face  distinct  şi  într­un  spaţiu  distinct  de  cel  pentru 
spălare. 
e)  reparaţii, depozitare rufe şi eliberare rufe curate. 
g)  anexe personal propriu spălătoriei (vestiar, grup sanitar şi duş, spaţiu odihnă). 
III.3.1.1.h)  Spaţiul  conducere  administraţie  ­  mărimea  lui  este  calculată  în  funcţie  de 
capacitatea  creşei  (număr  de  copii)  şi  de  felul  creşei  (normală  şi  specială).  Acest  spaţiu  va 
cuprinde: 
a)  compartiment conducere medicală şi educaţională compus din birouri şi secretariat (se 
amplasează în apropierea intrării principale). 
b) birouri pentru administraţie 
c)  spaţiu odihnă, vestiare, grup sanitar pentru personalul mediu. Personalul medical şi de 
îngrijire la o creşa normală va fi compus din: 
­ 1 director ­ (eventual medical) 
­ 1 secretara 
­ 2 sau 3 funcţionari administrativi 
­ 6­8 cadre medii medicale la 20 copii 
­ sora şefa 
Pentru creşele speciale cu copii cu un uşor handicap se completează schema cu: 
­ o nursă la 5­6 copii handicapaţi 
­ un psiholog 
­ 2­3 instructori de educaţie fizică 
­ un fizioterapeut 
Spaţiile pentru sectorul conducerii ­ administraţie vor fi stabilite de numărul de persoane 
necesar, înmulţit cu 4,00 mp/cadru administrativ. 

III.4. Echiparea cu instalaţii a clădirilor ce adăpostesc creşa 

Prevederile  prezentului  normativ  sunt  caracteristice  numai  pentru  creşe  şi  constituie  o 
completare a prevederilor normativelor de specialitate (Anexa cap.V) 
Prezentul normativ utilizează terminologia folosită şi definită în normativele existente. 

III 1.4. Instalaţii interioare de alimentare cu apa şi canalizare 
­  Instalaţiile  trebuie  sa  menţină  potabilitatea  apei  in  limitele  parametrilor  prevăzuţi  in 
standarde. 
­  Modul de soluţionare generală a instalaţiilor  va avea în  vedere amplasarea  grupată a 
consumatorilor  şi  modularea  poziţionării  coloanelor  pentru  a  restrânge  zonele  traversate  de 
conducte şi a oferi o flexibilitate pentru reamenajări ulterioare ale spaţiilor. 
­  Toate  trecerile  conductelor  prin  pereţi  şi  planşee  se  vor  etanşa  pentru  a  nu  permite 
trecerea insectelor şi rozătoarelor 
A) Apa rece
A.l) Instalaţiile de apă rece trebuie să  asigure alimentarea tuturor punctelor de consum: 
obiecte  sanitare  curente,  obiecte  şi  dotări  speciale,  utilaje,  hidranţi,  robinete  port  furtun, 
recipienţi, etc. 
Reţelele  de  distribuţie  a  apei  din  creşă  sunt  în  mod  obişnuit  comune  pentru  consum 
menajer şi pentru combaterea incendiilor, însă cu coloane separate, 
A.2) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încat să nu permită stagnarea apei şi impurificarea 
ei cu rugina sau microorganisme. 
Recircularea apei din coloanele de incendiu, se va asigura prin legarea la un obiect sanitar 
de folosinţă curentă. 
A.3) Conductele de distribuţie principale se montează, de regulă, în subsoluri tehnice, cu 
înălţimea libera minimă 2,10 m. 
A.4)  La  localizarea  reţelelor  de  apa  rece  se  vor  lua  în  considerare  reţelele  existente 
precum şi dezvoltarea de perspectivă. 
A.5)  Pozarea reţelelor de  apă rece  se  va  face  subteran cu respectarea  normativului P7  , 
STAS 9312 şi normativul 19. 
A.6) În creşe, coloanele de alimentare şi conductele de legătură între acestea şi obiectele 
sanitare  se  vor  executa  din  ţevi  de  oţel  zincat;  ele  pot  fi  executate  şi  din  alte  materiale  cu 
agrement tehnic în România, în cazul în care acestea îndeplinesc condiţii de calitate şi siguranţă 
în exploatare similară sau superioară celor din oţel zincat. 
A.7) Conductele de apă rece se vor izola dacă poziţionarea lor se face în vecinătatea unor 
surse sau spaţii calde. 
B) Apă caldă şi recirculare 
B.l)  Apa  caldă  menajeră  se  furnizează  în  creşă la  toate obiectele sanitare  şi utilaje care 
funcţionează cu apă caldă pentru cerinţe tehnologice şi medicale sau pentru asigurarea unui grad 
sporit de confort şi igienă. 
B.2) Temperatura de furnizare a apei calde menajere va fi de max.60 C. 
B.3) Se va prevedea recircularea apei calde atât pe trasee orizontale de distribuţie cât şi 
pe coloane. 
B.4) Conductele de alimentare cu apă caldă menajeră şi cele de recirculare se vor monta 
pe trasee paralele şi de obicei împreună cu cele de apă rece, în ghene rabitate. 
B.5) Pentru conductele de apă caldă menajeră sunt valabile toate prevederile referitoare la 
conductele de apă rece (mod de alcătuire, materiale de execuţie, izolaţie). 
C. Instalaţii de stingere a incendiilor 
C.1)  Creşa  se  va  echipa  obligatoriu  cu  hidranţi  incendiu  cu  V  >  1500  m 3  realizaţi 
conform 19. 
La    dimensionarea  instalaţiilor  de  stingere  a  incendiilor  se  vor  fi  respectate  prevederile 
STAS 1478. 
C.2) Dotarea creşelor cu mijloace de prima intervenţie, alte echipamente şi utilaje se face 
conform Anexei V.3.a. 
D) Canalizare menajeră şi pluvială 
D.1)  Instalaţia  interioară de canalizare  menajeră  preia  apele  uzate  provenite  de  la toate 
punctele  de  consum  de  apă  rece  şi  caldă  din  creşă,  precum  şi  cele  deversate  accidental  pe 
pardoseală. 
D.2)  Sistemul  de  canalizare  exterioară  din  amplasamentul  creşei  se  va  alege 
corespunzător sistemului de canalizare publică, iar amplasarea şi coordonarea se va face conform 
STAS 8591 faţă de alte reţele. 
D.3) Apele uzate evacuate la canalizare vor respecta prevederile normativului C­90. 
D.4) Sistemul de canalizare ales poate fi: 
­ unitar ­ o singură reţea pentru transportul apelor uzate menajere cât şi a celor pluviale 
­ separativ ­ două reţele independente pentru apele uzate menajere şi pentru ape pluviale.
­ sistem mixt ­ cu porţiuni în sistem unitar şi porţiuni în sistem separativ, având evacuări 
spre emisar, separate sau comune. 
D.5)  Este  obligatoriu  ca  evacuarea  apelor  uzate  de  la  spălătorie  şi  bucătărie  să  se  facă 
prin reţele interioare separate de restul reţelei de canalizare menajeră, până la staţiile de tratare a 
acestor  ape  (separatoare  de  spumă,  nisip,  nămoluri)  premergătoare  deversării  în  canalele 
colectoare din incintă. 
D.6)  Colectoarele  principale  se  montează  în  subsolul  tehnic,  cu  pante  corespunzătoare 
diametrelor, îngropate în canale sub pardoseală, amplasate pe trasee în afara spaţiilor în care se 
desfăşoară activităţi specifice. 
La  montarea  în  canale  se  vor  prevedea  capace  pentru  vizitare  în  dreptul  zonelor  de 
schimbare a direcţiilor şi a celor de racord cu coloanele principale. 
D.7) Coloanele se vor monta mascate, în ghene, dar cu posibilităţi de acces la piesele de 
curăţire. 
D.8) Conductele de legătura de la obiectele  sanitare sau utilaje  la  coloane se  vor monta 
îngropat în  zidărie  sau  planşeu; cele  ce  se  vor  monta  la  plafonul încăperilor  se  vor masca  prin 
plafoane sau grinzi de rabiţ. 
D.9) Colectoarele principale şi coloanele vor fi executate din tuburi şi piese de legătură 
din  fontă  sau  plumb;  nu  se  vor  utiliza  conducte  din  PVC  sau  alte  materiale  decât  dacă  au 
agrement tehnic sau sunt superioare tehnic şi calitativ cu cele din fontă sau plumb. 
D. 10) Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului 
a  coloanelor  de  scurgere,  cu  max.  0.50  m  cu  conducte  de  fonta  la  scurgere  şi  cu  căciuli  de 
ventilaţie.
D.11) Alegerea tipului de receptor de terasa se facem funcţie de felul terasei (circulabilă 
sau  necirculabilă)  şi  de  alcătuirea  ei  (structura  şi  dimensiunile  straturilor  componente,  tipul  de 
hidroizolaţie). 
D.12) Poziţionarea coloanelor se face în aşa fel încat să nu traverseze spaţii cu funcţiuni 
care cer condiţii severe de igienă şi aşezare. 
E) Dotaţi pentru spălătorii şi bucătarii 
E.1)  În  cazul  unei  spălătorii  mecanice  proprii,  echiparea  cu  instalaţii  specifice  se  face 
ţinând seama de fluxul tehnologic general: predări rufe murdare, înmuiere, spălare, centrifugare 
(stoarcere) uscare, călcare, predare rufe curate, reparaţii. 
E.2) Dotările şi utilajele principale din spălătorie sunt: 
­căzi de înmuiere şi dezinfecţie racordate la apa rece, caldă şi canalizare; 
­maşini de spălat, racordate la apa rece, calda şi canalizare; 
­centrifuge pentru stors rufe, cu posibilitatea de evacuare a apei la un sifon de pardoseala; 
­uscatoare pentru  rufe si calandre racordate la abur de medie presiune şi la conducte de 
exhaustarc; 
­grupuri de piese pentru călcat, racordate la abur de medie presiune. 
E.3)  Numărul  utilajelor  de  acelaşi  fel  va  fi  determinant,  ţinându­se  seama  de 
productivitatea utilajului, numărul de schimburi în care se lucrează, cantitatea de rufe murdare ce 
urmează a fi spălata. 
Alegerea  tipurilor  de  utilaje  ce  se  vor  folosi  se  va  face  având  în  vedere  şi  energia 
disponibilă (abur, energie electrică, etc.). 
E.4) Prepararea hranei pentru copii se va face într­un bloc alimentar propriu, echipat cu 
instalaţii,  obiecte  sanitare  şi  utilaje  adecvate  cerinţelor  fluxului  tehnologic,  amplasate 
corespunzător modului de organizare a spaţiilor componente. 
E.5) Zona de depozitare va fi prevăzută cu camere frigorifice distincte pentru: legume şi 
fructe proaspete, carne crudă sau semipreparate.
E.6)  Zona  "Preparărilor",  unde  se  face  prelucrarea  primară  a  materialelor  curăţare, 
spălare,  tocare,  etc, şi  va  fi  echipată cu spălătoare,  mese,  roboţi  prelucrare,  frigidere,  butuc  de 
carne, etc.
E.7)  Zona  de  servicii  auxiliare  ­  spălare  vase  de  bucătărie  ­  echipată  cu  crier,  spălător, 
spălator ­ degresor şi rasteluri pentru uscare; alimentare cu apa rece caldă, abur. 
E.8) Bucătăria caldă va fi echipată cu: 
­ maşini de gătit, cuptoare, etc; alimentate cu gaze sau electric; 
­marmite  sau/şi  baterii  de  cazanele  pentru  fierberea  alimentelor  (supe,  lapte,  ceai); 
alimentate cu abur de joasa presiune sau electric şi racordate la instalaţii de apă şi canalizare; 
­ roboţi universali de bucătărie (alimentaţi cu energie electrică); 
­mese pentru prelucrări de alimente de diferite tipuri şi mărimi cu blat de marmură sau 
inox; 
­ spălătoare racordate la instalaţia de apa calda, rece şi canalizare. 
E.9) La alegerea tipului de utilaje se vor avea în vedere; 
­ agenţii disponibili (abur, energie electrică, gaze naturale); 
­ diversificarea hranei preparate. 

III.4.2. Instalaţii alimentare cu apă şi canalizare exterioară 
A) Alimentare cu apă şi instalaţii de gospodărire a apei 
A.1) Alimentarea cu apă se face de regulă de la reţeaua publică din zonă. Calitatea apei 
va trebui să corespundă prescripţiilor STAS 1342. 
A.2) Se interzice folosirea apei industriale în unităţile sanitare. 
A.3) Se recomandă, din motive de siguranţă în consum, ca racordarea la reţeaua publică 
sa se facă prin doua conducte de racord (branşamente). 
A.4)  Pe  aceste  branşamente,  în  căminele  de  apometru  se  vor  monta  ventile  de  reţinere 
pentru a permite circulaţia apei numai într­un singur sens (de la reţeaua publică către creşă). 
A.5)  Pentru  asigurarea  continuă  a  necesarului  de  apă,  unităţile  sanitare  (creşe)  vor  fi 
dotate cu rezervoare de acumulare. 
Se recomandă să se asigure o rezervă de consum de 1­3 zile. 
A.6) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încat aceasta să fie 
în permanenţă proaspătă. 
A.7)  În  afara  rezervei  de  consum  se  va  asigura  o  rezervă  de  apă  de  incendiu  care  să 
permită  funcţionarea  hidranţilor  interiori  timp  de  10  min.  şi  a  celor  exteriori  timp  de  3  ore 
conform STAS 1478, în funcţie de volumul construit al creşei debitul minimal pentru  incendiu 
interior  va  fi  de  2,5  l/s.  Conform  aceluiaşi  STAS  în  funcţie  de  volumul  construit  şi  gradul  de 
rezistenţă la foc (I­II) debitul minimal pentru incendiu exterior va fi de 5 l/s. 
Valoarea  presiunii  necesare  creării  jetului  compact  pentru  intervenţia  din  interior  la 
incendiu, va rezulta din calculul de specialitate. 
Valoarea  presiunii  necesare  creării  jetului  compact  pentru  intervenţia  din  exterior  la 
incendiu  va  rezulta  atât  din  calculul  de  specialitate  cat  si  din  ipoteza  proiectantului  pentru 
intervenţia la incendiu. 
A.8) Pentru a se asigura în permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionarii optime 
a instalaţiilor de alimentare cu apă şi de combaterea incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare 
a presiunii (de pompare) în funcţie de condiţiile de furnizare a apei, stabilite prin avizul societăţii 
de distribuţie a apei. 
A.9)  Acestea  vor  alimenta  reţeaua  de  conducte  de  alimentare  cu  apa  din  incintă,  care 
deserveşte hidranţii exteriori de incendiu, hidranţi de stropit, precum si alimentarea cu apă şi de 
hidranţi interiori. 
A.10)  Reţeaua  de  incintă  se  va  executa  din  conducte  de  oţel  zincat,  sau  alte  materiale 
agrementate în România cu caracteristicile egale sau superioare celor din oţel zincat.
A.11) În mod obişnuit conductele se îngroapă direct în pamant sub adâncimea de îngheţ 
şi se protejează corespunzător contra coroziunii provocate de apele din sol. 
A.12) În terenurile macroporice sau cu ape agresive se vor prevedea măsurile de execuţie 
si protecţie indicate de normele respective în vigoare. 
A.13)  Alimentarea cu  apă  caldă  menajeră  se  face  centralizat  de  la  centrala  termică  sau 
punctul termic propriu. 
A.14)  Pentru  menţinerea  unei  temperaturi  constante  a  apei  calde  menajere,  precum  si 
pentru evitarea risipei de apă, în punctul termic se vor prevedea pompe pentru recircularea apei 
calde menajere. 
A.15)  Conducta  de  alimentare  cu  apă  caldă  menajeră  şi  conducta  de  recirculare  se  vor 
executa din ţeava de otel zincată. 
A.16)  În  cazul  în  care  punctul  termic  se  află  amplasat  la  o  distanţă  mai mare de  creşă, 
conductele se  vor monta într­un canal termic, de regulă împreună cu cele de încalzire şi se vor 
izola împotriva pierderilor de caldură. 
B) Canalizare exterioară 
B.l) Apele uzate evacuate din creşă sunt: 
­ menajere obişnuite (de la grupurile sanitare); 
­ menajere cu nisip, pamânt şi grăsimi, spumă (de la bucătărie şi spălătorie); 
­ pluviale. 
Acestea, colectate prin reţele interioare separate, se evacuează în reţeaua de canalizare a 
incintei după tratarea prealabilă a celor care nu corespund prevederilor normativului C 90. 
B.2)  Absenţa  în  zonă  a  unor  sisteme  publice  de  canalizare  se  accepta  numai  pentru 
creşele  din  mediul  rural,  unde  se  vor  prevedea  instalaţii  proprii  pentru  colectarea,  tratarea  si 
evacuarea apelor uzate, astfel încat să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului. 
B.3) Sistemele de tratare ale diverselor categorii de ape uzate, prealabil deversării lor în 
canalizarea  generala  a  incintei,  sunt  apele  uzate  cu  nisip,  pamânt  şi  grăsimi  care  vor fi  trecute 
mai întai prin separatoare. 

III.4.3. Instalaţii electrice 
A) ­ Instalaţii electrice pentru iluminatul normal şi prize 
A.1) Generalităţi 
­ La realizarea iluminatului artificial din creşe, trebuie sa se ţină seama de mediul special 
din acestea, acordându­se iluminatului şi repartizării cromatice din încăperi o atenţie deosebită. 
­  Se va  avea  în  vedere  ca în  încăperile  pentru  copii  (dormitoare,  săli  multifuncţionale), 
atât  iluminatul  cât şi culorile folosite pentru finisarea principalelor suprafeţe trebuie: 
*  să  asigure  efectuarea  activităţilor    vizuale  în  cele  mai  bune  condiţii  atât  personalului 
educativ cât şi copiilor; 
*  să aibă un rol terapeutic, contribuind la influenţarea psihicului copiilor handicapaţi; 
­  luminatul  trebuie  sa  respecte  condiţiile  de  calitate  impuse  şi  să  fie  adaptat  destinaţiei 
încăperii; 
­ Iluminatul  general din încăperi cu  diverse destinaţii şi  activităţi, trebuie sa asigure cel 
puţin iluminările nominale prezentate în tabel E. 1. 
­  În  tabelul  E.l  sunt  prezentate  şi  culorile  recomandate  pentru  sursele  de  iluminat 
fluorescente; 
­ În toate categoriile de încaperi se prevăd prize bipolare cu contact de protecţie pentru uz 
general. 
­  În  camerele  de  joacă,  în  spaţiul  multifuncţional  prizele  se  vor  monta  la  o  înălţime  de 
aproximativ 1.00 m, unde copiii nu pot ajunge cu mâna; 
­  La  proiectarea  instalaţiilor  electrice  de  iluminat,  se  vor  respecta  prevederile 
normativului  l7  ­  "Normativ  privind  proiectarea  şi  executarea  instalaţiilor  electrice  la
consumatori cu tensiuni pana la 1.000 Vc.a. si 1.500 Vc.c cu excepţia circuitelor electrice care se 
vor prevedea numai din cupru. 
A.2) Iluminatul în încaperi de dormit a copiilor. 
In dormitoarele pentru copii se prevăd următoarele sisteme de iluminat normal: 
*  iluminat general; 
*  iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii. Sursele de lumină vor avea culori calde, 
cu temperatura de culori situata intre 3000­5000 K şi indicele de redare a culorilor 80 ­ 90. 
A.2.1) Iluminatul general trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabel E.1. 
A.2.2.) Iluminatul local pentru examinarea copiilor, se realizează cu corpuri de iluminat 
mobile (cu braţe articulate) sau cu corpuri de iluminai fixe multifuncţionale. 
­ Iluminarea nominală necesară de 200 lx, trebuie realizată pe fiecare suprafaţă orizontală 
la 0,90 ­ 1,00 m înălţime de la pardoseală; 
­  Amplasarea corpurilor de iluminat se face astfel încât să se evite orbirea persoanelor ce 
efectuează examinările şi îngrijirile bolnavilor. 
A.2.3)  Iluminatul  pentru  supraveghere  în  timpul  nopţii,  trebuie  să  asigure  în  zona 
patutului o iluminare de 5 lx pentru o supraveghere a copiilor (în cazul creşelor săptămânale); 
­  Corpurile  de  iluminat  pentru  supraveghere,  trebuie  să  fie  amplasate  astfel  încât  să  nu 
deranjeze  copiii  în  somn,  mai  ales  sugarii  care  dorm  cu  faţa  spre  tavan;  iluminarea  în  aceste 
încăperi ­ iluminarea nominală ­ trebuie să fie de 20 lx. 
A.3)  Iluminatul  în  cabinetele  pentru  consultaţii  trebuie  să  îndeplinească  condiţiile 
prevăzute în tabelul E.l. 
A.4) Coridoare ­ iluminatul coridoarelor trebuie să asigure ziua cât şi noaptea, realizarea 
unor diferenţe minime de luminanţă trecerea între încăperi cu iluminări diferite; 
­ Iluminatul trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute in tabelul E.1. 
A.5)  Alte  incaperi  ce  deservesc  creşa  vor  avea  un  iluminat  ce  trebuie  să  respecte 
prevederile Normativului PE 136, valorile nivelelor de iluminare luându­se ca valori minime. 

B)  Instalaţii electrice pentru iluminat de siguranţa 
B.1) Generalităţi 
­  Instalaţiile  electrice  pentru  iluminatul  de  siguranţă  din  cadrul  unei  creşe  (cu  orar 
săptămânal), trebuie să asigure funcţionarea acesteia, atunci când dispare tensiunea de pe sursa 
de bază (SEN); 
Pentru  iluminarea  căilor  de  evacuare,  marcarea  hidranţilor  de  incendiu,  iluminatul  de 
veghe, şi, după caz pentru continuarea lucrului se prevede un iluminat de siguranţă proiectat şi 
executat în conformitate cu Normativul 17. 
C) ­ Instalaţii de recepţie colectivă RTV 
­  Pentru  recepţionarea emisiunilor RTV, se prevede o instalaţie de recepţie colectivă; 
­  Se prevăd prize  pentru  recepţionarea  emisiunilor  Rtv în  spaţiul multifuncţional,  într­o 
alveolă amenajată special, în biroul directorului sau în orice altă încăpere în care se solicită prin 
temă; 
­  Se  recomandă  ca  instalaţia  de  recepţie  sa  fie  prevăzută  în  aşa  fel  încât  sa  poată  fi 
racordată şi la alte sisteme de televiziune prin cablu. 
D) Instalaţii telefonice ­ în creşe şi creşe speciale, se vor prevedea instalaţii interioare de 
telefonie  pentru  capacităţi  mici  (până  la  10  posturi)  prin cuplarea  directă  la  reţeaua  telefonică 
publică sau prin intermediul centralelor telefonice proprii automate; 
­  posturi telefonice se prevăd în conformitate cu tema tehnologică în serviciile medicale 
şi anexe; 
­  circuitele telefonice se concentrează pe nivele în repartitoare, traseul acestora pozându­ 
se de regulă îngropat.
E)  Protecţia  împotriva  tensiunilor  accidentale  de  atingere  se  realizează  conform 
normativului 17 si STAS­urilor  2612, 8275, 12608, 2064/4, 2605/5. 
­ Aceasta se realizează prin legarea la nulul de protecţie ca mijloc principal de protecţie şi 
suplimentar la o centură interioară de împământare a tuturor părţilor metalice care în mod normal 
nu sunt sub tensiune. 
F)  Protecţia împotriva trăsnetului 
­  Protecţia  construcţiei  împotriva  trăsnetului,  se  prevede  în  mod  obligatoriu,  conform 
120; 
­  Se pot utiliza ca elemente de coborâre, armăturile metalice ale stâlpilor din b.a., atunci 
când se utilizează ca prize de pamânt naturale armăturile fundaţiilor. 
Pentru  aceasta  se  prevăd  plăcuţe  metalice  de  legare  la  pământ  la  partea  superioară  şi 
inferioară a stâlpilor de contur, asigurându­se continuitatea electrică între plăcuţele de la partea 
superioară şi cea inferioară, prin armatura stâlpilor (prin sudare). 
G). Alimentarea cu energic electrică 
­  Receptoarele consumatorilor de energic electrică din cadrul creşelor şi creşelor speciale 
sunt  de  categoria  II­a  de  importanţă  respectiv  întreruperea  alimentării  duce  la  întreruperea 
activităţii  doar  pe  durata  întreruperii,  fără  pagube  materiale  importante  sau  pierderi  de  vieţi 
omeneşti. 
­  Pentru alimentarea cu energie electrică se va adopta de regulă o cale de alimentare cu 
durata maximă de întrerupere de 4 ore. 
­  Alimentarea cu energie electrică se poate face din Sistemul Energetic National (SEN) 
fie prin branşament la reţeaua de 0,4 Kw prin firida de branşament fie prin intermediul unui post 
de transformare propriu. 
­  încadrarea  şi  soluţionarea  alimentării  cu  energie  electrică  a  receptoarelor  pentru 
prevenirea şi stingerea incendiilor se face în conformitate cu prevederile Normativului 17. 

III.4.4 Instalaţii de ventilare 
Dotarea cu instalaţii de ventilare se stabileşte prin tema de proiectare în conformitate cu 
necesităţile tehnologice şi de microclimat. 
Sarcinile  generale  şi  specifice  ale  instalaţiilor  se  precizează  prin  norme  tehnice,  de 
soluţiile tehnice adoptate. 
III.4.4.1. Spaţiile gospodăreşti sunt prevăzute cu măsuri suplimentare de igienă din cadrul 
căreia face parte şi ventilarea încăperilor unde se degaja un surplus de căldura şi umiditate. 
a)  Bucătăria  este  dotată  cu  un  sistem  de  ventilaţie  specific  prin  care  aerul  viciat  este 
aspirat  de  la  utilajele  bucătăriei  calde  prin  hote  sau  dispozitive  de  aspiraţie  având  filtre  de 
grăsimi. 
La spălătoarele de vase, aerul viciat se aspiră prin hote fără filtrare şi din restul spaţiilor 
de preparare prin grile ­ în sistem general; 
h) Spălătoria cu uscătaria şi curăţătoria se dotează cu un sistem de ventilare locală ­ de 
la  echipamente  tehnologice  cu degajări  mari  de  căldura umedă,  se  completează  cu evacuări  de 
aer de tip general ­ de la încăperi cu potenţial de poluare ­ ridicat ­ camere rufe murdare, camere 
de înmuiere. 
III.4.4.2. În spaţiile de categoria „C” pericol de incendiu (spaţii de depozitare) şi la căile 
de evacuare fără iluminare naturală (case de scări şi circulaţii orizontale comune) se voi prevedea 
dispozitive de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi.
III.4.5. Instalaţii termice 
Dotarea  cu  instalaţii  termice  se  stabileşte  în  conformitate  cu  necesităţile funcţionale  ale 
creşelor. 
Formele şi modurile de utilizare a energici termice (tipurile şi parametrii caracteristici ai 
agenţilor  termici  utilizaţi)  determină  tipurile  şi  performanţele  funcţionale  necesare  ale 
instalaţiilor aferente de utilizare (consum), de transport şi de preparare ale agenţilor termici. 
III.4.5.1. Instalaţii de încalzire centrală 
Instalaţiile de încalzire centrală au sarcina asigurării, în încăperile creşei, a  nivelului de 
temperatură recomandată pentru destinaţiile funcţionale ale respectivelor spaţii. 
III.4.5.1.1.  Sistemele  cu  suprafeţe  statice  de  încălzire  pot  acoperi  nevoile  de  încalzire 
integral sau să funcţioneze în combinaţie cu sisteme centralizate de ventilare­tratare aer: 
­  sistemele  cu  corpuri de  încălzire  natural  conveetive  ­  radiatoare,  serpentine,  registre, 
etc. 
Se  utilizează  în  spatii  normale,  cu  utilizarea  apei  calde  la  temp.  max.  85°C,  conform 
prevederilor normativului I 13. 
În camerele cu copii se vor masca, pentru a se evita accidentarea acestora. 
­  sistemele  cu  suprafeţe  radiante  de  tavan  se  utilizeaza  în  spaţii  cu  un nivel  de  confort 
ridicat: suprafeţele radiante realizate modular cu serpentina în tavan; 
­ sistemele cu suprafeţe radiante în pardoseală se poate realiza în spaţiul multifuncţional 
(unde copiii  stau  în mare parte pe jos) şi în spaţiul de hidroterapie (în cazul creşelor speciale), 
creându­se condiţii superioare de confort. 
III.4.5.1.2.  Instalaţiile  de  încălzire,  în  camerele  copiilor  în  mod  special,  se  prevăd  cu 
posibilităţi  de  reglare  a  temperaturilor  interioare  pentru  a  face  faţă  în  aceleaşi  încăperi  unor 
cerinţe diferite de încălzire, în cazul unor limite rezonabile (20 C ­ 25 C). Distribuţia agentului 
termic ­ apa caldă pentru încalzire, se realizează prin instalaţii adaptate tipurilor de elemente de 
încălzire folosite pe grupuri de încaperi servite, compatibile din punct de vedere al regimurilor de 
exploatare. 

III.4.6. Instalaţii de gaze naturale 
1. În cadrul unei creşe, gazele naturale, sunt folosite pentru: 
­ consumatori cu flacăra liberă 
­ preparare a hranei 
­ centrale termice proprii 
2. Racordarea reţelelor de distribuţie a gazelor din incintă se face la reţeaua edilitară prin 
intermediul staţiilor de reglare­reducere a presiunii, în regimul stabilit pentru consumatori. 
3.  În  absenţa  instalaţiilor  edilitare  de  gaze  naturale,  centrala  termică  se  va  alimenta  cu 
combustibil lichid (păcură). 
4. Proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale se va face conform normativului 
16. 

III.4.7. Colectarea deşeurilor solide şi instalaţia de tratare a acestora 
III.4.7.1 Colectarea deşeurilor solide 
1)  Deseurile solide din creşe sunt de mai multe feluri: 
a) deşeuri reciclabile 
­ hârtie, ambalaje carton 
­ ambalaje sticlă 
­ metal 
b) deşeuri nereciclabile 
­ gunoaie menajere (de la bucătărie, biberonerie) 
­ deşeuri medicale (vată, tifon, şervete, etc.)
2)  Deşeurile reciclabile se colectează şi se depozitează distinct după natura materialelor, 
asigurându­se  la  locul  lor  de  provenienţă  condiţiile  necesare  pentru  intrarea  pe  circuitul  de 
reciclare. 
Depozitarea se face pe platforma de deşeuri, într­un spaţiu separat. Gunoaiele menajere 
se colectează la sursă, se transportă şi se depozitează în recipiente închise (pubele) sau în saci de 
polietilenă închişi strâns, într­o încapere specială, amplasată pe platforma de deşeuri. Platforma 
trebuie  prevăzută  cu  instalaţie  de  apă  şi  canalizare  pentru  menţinerea  igienei  paliului  de 
depozitare şi a recipienţilor. 

IV ­ CRITERII FUNCŢIONALE ­ URBANISTICE PRIVIND AMPLASAREA 
CLĂDIRILOR BREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE 

IV.1 Dimensionarea şi forma terenului 
IV.1.1.  Suprafeţele  terenului  necesar  amplasării  creşelor  şi  creşelor  speciale  este 
dependentă de mărimea şi/sau capacitatea obiectivului cu toate anexele necesare. 
Indicii  folosiţi  pentru  determinarea  suprafeţei  de  teren  necesare  este  exprimat  în 
mp/copil; aceştia sunt invers proporţional cu capacitatea. 
Indicele  se  va  folosi  în  faza  elaborării  PUG  sau  PUZ,  înainte  de  stabilirea  datelor 
concrete ale temei cadru. 
IV. 1.2. Suprafaţa utilă totală se va determina numai pe baza temei program. 
În cazul în care s­a elaborat un studiu de temă prin care s­au stabilit ariile desfăşurate ale 
viitoarelor funcţiuni, se poate aplica pentru calculul terenului necesar indicele mp teren mp Ad. 
care stabileşte mai bine raportul între cele doua mărimi fizice. 
IV.1.3. Terenul necesar unei creşe va avea o suprafaţa de 100 ­ 120 mp copil. 

IV.2. Caracteristicile geo­fizice ale terenului 
IV.2.1. Construcţiile creşelor vor fi amplasate de regulă pe terenuri plate sau terenuri cu 
pante de până la 10%. 
Terenurile  impermeabile  la  suprafaţă,  cele  care  prezintă  pericol  de  alunecare  sau  de 
inundare nu se vor folosi pentru amplasarea creşelor. 
Terenul ales trebuie sa aibă o stratificaţie convenabilă fundării la cca. 5 ­ 6  m sub nivelul 
solului, cât mai omogenă pe întreaga suprafaţă a acestuia. 
De  asemenea,  sunt  recomandate  terenurile  la  care  pânza  de  apă  freatică  să  se  afle  la 
adâncimi mai mari de 6­7 m. 

IV.3. Condiţii de microclimat în zona amplasamentului 


1)  Amplasarea creşelor se va face în zone  nepoluate, protejate faţă  de concentrările de 
curenţi  de  aer  rezultate  din  conformarea  naturală  sau  urbană  a  sitului  în  raport  cu  direcţia 
vânturilor dominante. 
2)  Se vor prefera zone însorite, aerisite, în interiorul zonelor verzi. 
3)  Sunt  contraindicate  amplasamentele  peste  care  vânturile  dominante  ar  putea  aduce 
emisii  poluante  din  zone  industriale,  cele  care  au  vecinătăţi  neconvenabile  (surse  de  zgomot, 
vibraţii sau mirosuri dezagreabile, etc). 
4)  Pentru  a  prezerva  calitatea  microclimatului  pe  durata  estimată  a  construcţiei, 
amplasarea creşei se va face în zone gata structurate din punct de vedere urbanistic, cu vecinătăţi 
constituite din punct de vedere al amenajărilor edilitare şi al fondului construit.
IV.4. Condiţii de amplasare a creşelor în cadrul localităţii 
1) Creşele se vor amplasa de preferinţă, în cadrul intravilanului localităţii, având o zonă 
arondată de cca. 500 m. 
2)  Datorită  faptului  că  raza  de  arondare  este  asemănătoare  cu  cea  necesară  pentru 
grădiniţe şi şcoli primare, amplasamentul creşelor se află de multe ori în apropierea acestora. În 
unele cazuri, acestea sunt chiar cuplate sau cu dotări comune. 
3)  Este  indicat  să  fie  situate  în  apropierea  dispensarelor  de  cartier  sau  a  policlinicilor 
pentru copii. 
4)  La  amplasarea  creşelor  se  va  lua  în  considerare  existenţa  unei  legături  facile    cu 
principalele  artere  de  circulaţii  şi  existenţa  unor  mijloace  de  transport  în  comun,  cu  staţii  în 
apropierea incintei creşei. 
5)  În  vecinătatea  terenului  destinat  creşelor  vor  fi  asigurate  toate  reţelele  edilitare  de 
distribuţie a utilităţilor necesare, dimensionate corespunzător. 
6)  Nu  se  amplasează  construcţii  pentru  creşe  pe  terenuri  care  prezintă  următoarele 
inconveniente: 
­  risc de inundaţii, viituri de apă, avalanşe; 
­  risc de alunecare sau eroziune de orice fel; 
­  risc de surpare a terenului învecinat; 
­  structura radioactivă, degajări de gaze poluante, izvoare de apa; 
­  vecinătăţi cu pericol de explozie sau avarii periculoase; 
­ vecinătăţi de surse poluante peste pragurile admise (zgomot, noxe. etc.) 

IV.5. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului 


IV.5.1.  Amplasamentul  trebuie  să  permită  organizarea  incintei  în  principalele  zone 
funcţionale, astfel: 
­ zona ocupată de construcţie (Ac) 
­ zona ocupată de spaţiul de joaca (nisipar, bazin apa, gazon). 
­ zona spaţiu tehnico­gospodaresc 
­  zona alei, parcaje 
­  zona verde 
IV.5.2. Prin zonificarea incintei se urmăreşte: 
­  separarea  spaţiilor  în  care  se  desfăşoară  activităţi  educative,  de  cele  în  care  se 
desfăşoară funcţiuni technico­utilitare şi gospodăreşti. 
IV.5.3. Principalele zone ce se delimitează în cadrul incintei, sunt: 
­  zona  publică  ­  cuprinde  partea  incintei  de  la  accesul  în  incintă  până  la  accesele 
principale  în  clădire;  în  această  zonă  au  acces  utilizatorii  (copiii)  împreuna  cu  însoţitorii 
(părinţii). 
­  zona  de  servicii  creată  prin  gruparea  acceselor,  circulaţiilor  şi  platformelor  aferente 
clădirii ce adăposteşte serviciile gospodăreşti şi serviciile tehnico­utilitare. 
­ zona joacă copii ­ cuprinde nisip, gazon pentru joacă în aer liber, bazin apă, etc. şi alei 
pentru plimbări cu căruciorul a sugarilor. 
­ zona de protecţie cuprinzând spaţiile plantate de protecţie a microclimatului şi alte zone 
restricţionate pentru protecţia unor funcţiuni (puţuri apă, zonă pentru creşterea animalelor, etc). 

IV.5.4. Orientarea clădirilor pe teren 
Amplasarea  creşelor  se  va  face  cu  orientarea  optimă  S  ­  E  (pentru  dormitoare,  camera 
multifuncţională),  asigurându­se  un  timp  de  însorire  în  toate  cele  patru  anotimpuri  ale  anului 
(STAS 6221).
a) Durata de însorire într­o zi de referinţă (21 februarie sau 21 octombrie) trebuie să fie 
de minimum 2 ore; 
b) Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe, în ziua de referinţă, trebuie să 
fie de minimum 6 . 
c) Unghiul de incidenţă al razelor solare, în ziua de referinţă, trebuie sa fie de minimum 
20 . 
Se admite orientarea N pentru serviciile tehnico­medicale şi tehnico­gospodaresti. 

IV.5.5 Distanţele între clădiri 
Creşele  se  vor  amplasa  faţă  de  clădirile  vecine,  astfel  încât  perceperea  mediului 
înconjurător  să  se  facă  în  condiţii  optime,  respectiv  distanţa  între  ferestrele  camerelor 
(dormitoare) de la parter şi obstacolul din vecinătate să fie stabilit astfel: 
a)  în  plan  vertical,  raza  de  privire  ridicată  la  un  unghi  max.  de  45 0  să  depăşească 
obstacolul şi să perceapă bolta cerească; 
b) în plan orizontal, raza de privire deplasată stânga ­ dreapta sub un unghi de max.45°, 
să depăşească obstacolul, iar următoarea clădire să se afle la minim 14,00 m pe direcţia vizuală. 
Poziţia teoretică a razei vizuale (punctul O) se consideră la 1, 30 m de la pardoseală şi la 
1,00 m distanţă de fereastră. 

IV.5.6 Regim de înălţime 
Regimul de înălţime al creşelor va fi limitat la parter. 
Legătura  obligatorie  între  interiorul  creşei  şi  grădină,  impune  acest  regim  de  înălţime, 
evitându­se  nodurile  de  circulaţie  pe  verticală.  Legătura  între  creşa  şi  grădină  se  va  face  prin 
intermediul rampelor cu panta foarte mică. 

IV.5.7 Circulaţia din interiorul incintei va fi compusă din: 
­ alei carosabile 
­ alei pietonale şi trotuare 
­ alei mixte carosabile şi pietonale 
­ căi de circulaţie pentru maşini de intervenţie (ele pot fi comune cu căile funcţionale de 
circulaţie)
1)  Dimensionarea  aleilor  carosabile  se  va  face  în  funcţie  de  trafic  şi  de  gabaritele 
mijloacelor de transport utilizate. 
Lăţimea minima va fi de 3,00 m. 
2)  Se  prevăd  obligatoriu  trotuare  pietonale  pe  o  parte  sau  pe  ambele  părţi  la  aleile 
carosabile de 6 m lăţime. 
3)  Aleile  pietonale  care  constituie  spaţiu  de  promenadă,  se  vor  soluţiona  la  distanţă  de 
circulaţia carosabilă în care se manipulează mărfuri, materiale, 
IV.5.8. Amplasarea reţelelor de utilităţi 
1)  Conform  capitolului  III,  clădirea  cresei  este  alimentată  printr­o  reţea  subterana  ce 
transportă utilităţi; 
­  reţea de alimentare cu apă potabilă şi apă de incendiu; 
­  reţea termică de alimentare şi de transport apă caldă menajeră, apă caldă de încălzire la 
diferite temperaturi. 
­ reţea de canalizare a apelor uzate şi a apelor pluviale. 
­ reţea de gaze naturale 
­ reţea electrică de distribuţie curenţi de joasă tensiune 
­ reţea electrică de împământare şi de protecţie la descărcări atmosferice. 
­ reţea de telefonie
2) La amplasarea acestor reţele se  vor avea în vedere respectarea condiţiilor specifice de 
alcătuire  şi pozare, precum  şi respectarea  reglementărilor  tehnice  privind  vecinătatea  traseelor, 
rezolvarea intersecţiilor, etc. 
3) Reţelele de utilităţi nu se vor amplasa sub căile de circulaţie majoră din  incintă, pentru 
a nu bloca circulaţia în cazul intervenţiilor pentru reparaţii.
V. CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR PENTRU CREŞE ŞI 
CREŞE SPECIALE CONFORM LEGII 10/1995 

GENERALITĂŢI 
­ Conform prevederilor Legii nr. 10/1995, cele şase cerinţe ce trebuie a fi menţinute pe 
întreaga  durată  de  existenţă  a  clădirii  sunt  raportate  la  următoarele  categorii  de  utilizatori, 
specifici creşelor: 
1  ­ copii ­ normali 
­ cu handicap uşor (recuperabil în timp) 
2 ­ personal educaţional 
3  ­ personal medical 
4 ­ însoţitori 
5 ­ personal administrativ 
Fiecare categorie de utilizatori va avea condiţii minime acceptabile cu privire la: 
­  spaţiile necesare; 
­  facilitate, echipamente şi dotări corespunzătoare; 
­  condiţiile de microclimat şi igiena; 
­  protecţia faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul staţionării în 
incinta creşelor. 
­  Categoriile  de  utilizatori,  ale  căror  exigenţe  (privind  funcţionalitatea,  calitatea  şi 
siguranţa construcţiilor şi instalaţiilor) trebuie soluţionate cu prioritate, sunt: 
­  copii ( cu prioritate cei cu handicap uşor) 
­  personal educaţional 
­  personal  medical  (cu  prioritate  cel  implicat  în  activităţi  medicale  specializate  pe 
handicap). 
­  Riscurile avute în vedere, în cazul creşelor sunt: 
­  generale ­ comune tuturor creşelor 
­  specifice creşelor, rezultate din aglomerări de copii normali şi aglomerări de copii cu 
handicap uşor. 
Având  în  vedere  că  până  în  prezent  nu  existau  reglementari  corespunzătoare  tuturor 
cerinţelor, conform Legii nr. 10/1995, prezentul normativ cuprinde atât prevederi comune tuturor 
clădirilor, cât şi cele specifice creşelor, cu excepţia cerinţei privind „Siguranţa în exploatare", la 
care,  pentru  prevederi  comune  tuturor  clădirilor  se  va  consulta  "Normativ  privind  proiectarea 
clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţa în exploatare” (CE 1 ­95). 

V.1. Cerinţele de rezistenţă şi stabilitate 

V.l.(A). Construcţie 
V.l.l. Concept de bază 
V.1.1.1.  Construcţiile  destinate  creşelor  trebuie  să  asigure  satisfacerea  cerinţelor 
utilizatorilor pe întreagă durată a serviciului, programată în condiţiile unei exploatări normale. 
În  cazul  cutremurelor,  încărcările  susceptibile  de  a  acţiona  asupra  clădirii  în  timpul 
execuţiei şi exploatării, să nu producă nici unul din următoarele evenimente: 
a)  prăbuşirea totală sau parţială a clădirii; 
b)  deformaţii  de  mărime  inadmisibilă,  a  elementelor  structurale  care  să  provoace 
avarierea unor părţi ale clădirii, a instalaţiilor sau a echipamentelor; 
c)  avarii rezultând din evenimente accidentale tehnice. 
Satisfacerea  acestor  cerinţe  impune  aplicarea  unor  ansambluri  de  măsuri  în  etapele  de 
planificare, proiectare, execuţie şi exploatare.
V.l.l.2. Semnificaţia termenilor utilizaţi în definirea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate. 
a) Acţiunile şi alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformaţii sau o degradare a 
clădirii  în  timpul  execuţiei  sau  utilizării  formează  "încărcări  susceptibile  ce  acţionează  asupra 
clădirii". 
Acţiunile pot fi: 
­  cu  caracter  permanent  şi  temporar  de  lungă  durată  (încărcări  gravitaţionale,  utile, 
zăpadă, vânt, vibraţii); 
­ excepţionale cu probabilitate redusă de apariţie cauzate de fenomene naturale (inundaţii, 
cutremure) sau accidente tehnice (explozii, incendii, etc). 
b)  Una  din  diferitele  forme  de  cedare  pentru  care  se  definesc  stările  limită,  defineşte 
"prăbuşirea". 
c)  Deformarea  sau  fisurarea  clădirii,  sau  a  unei  părţi  a  acesteia,  ce  atrage  anularea 
ipotezelor  făcute  pentru  determinarea  stabilităţii,  rezistenţa  mecanică  sau  aptitudinea  de 
exploatare  a  clădirii  sau  a  unei  parţi  a  acesteia,  sau  care  antrenează  o  reducere  importantă  a 
durabilităţii acesteia, defineşte "deformaţii de mărime inadmisibilă”. 
d) Avariile suferite de clădire, provocate de evenimente accidentale cum sunt o explozie, 
o  încărcare  excepţională  sau  o  consecinţă  a  unei  erori  umane  care  ar  fi  putut  fi  evitate  sau 
limitate, defineşte "avarii rezultând din evenimente accidentale tehnice". 
V.l.1.3.Clădirile pentru creşe vor fi proiectate şi realizate astfel încât să satisfacă cerinţa 
de "rezistenţă şi stabilitate ". 
Verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" se face în general în raport cu 
stările limită, care se definesc în conformitate STAS 10100/0. 
­  Cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" se referă la toate părţille componente ale clădirii, şi 
anume: 
* teren de fundare; 
*  infrastructura (fundaţii directe, fundaţii  indirecte, ziduri de sprijin, etc.); 
*  suprastructura (elemente portante verticale şi orizontale); 
* elemente nestructurale de închidere; 
* elemente nestructurale de compartimentare; 
*  instalaţii diverse aferente clădirii; 
* echipamente electromecanice aferente clădirii; 
­  Cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" poate fi satisfăcută numai daca nu se produc erori 
umane grave în fazele de: 
*  proiectare; 
*  execuţie; 
*  utilizare a clădirii; 
*  nu intervin situaţii de solicitare care nu au  fost avute în vedere la proiectare. 
În cazul în care construcţia unei creşe s­a executat şi pus în funcţiune fără a exista un plan 
de protecţie antiseismică pe ansamblu al echipamentelor şi instalaţiei, acesta va fi întocmit prin 
grija beneficiarului, de către un proiectant de specialitate atestat, în aceleaşi condiţii ca şi în cazul 
clădirilor noi. 
Pe  baza  planului  de  protecţie  antiseismică  şi  a  analizei  funcţionale  a  ansamblului 
instalaţiilor si echipamentelor, proiectantul  va stabili  gradul de risc pe care îl comportă, modul 
existent  de  realizare  a  instalaţiilor  şi  echipamentelor  şi  va  propune  beneficiarului  un  plan  de 
remediere a situaţiei. 
Planul  de  remediere  al  situaţiei  va  propune  soluţii  tehnice  de  remediere,  evaluarea 
efortului  financiar,  a  termenelor  posibile  de  realizare  propuse  sau  va  accepta  situaţia  existentă 
care va trebui însuşită de beneficiar.
Beneficiarul  are  obligaţia  de  a  reface  împreuna  cu  proiectantul,  planul  de  protecţie 
antiseismică a  instalaţiilor, echipamentelor, în varianta finală şi de a­1 ataşa la cartea tehnică  a 
construcţiei. 
Acţiunea  de  reducere  a  riscului  seismic  al  creşelor  existente  va  trebui  să  cuprindă 
conform Ordonanţei nr. 20/1994 şi a Normativului P 100­1992, evaluarea nivelului de protecţie 
actual, propunerea deciziei de eventuală intervenţie şi intervenţia propriu­zisă. 

V.1.2. Performanţe corespunzătoare cerinţei de rezistenţă şi stabilitate 
Pentru a fi apte pentru utilizare, clădirile creşelor trebuie să răspundă unor performanţe 
structurale  precum  şi  eventualelor  efecte  psihologice  produse  de  comportarea  structurii  sub 
încărcări. 
Aceste exigenţe se referă la: 
a) Siguranţa structurală; 
b) Funcţionalitatea structurii în raport cu destinaţia ei; 
c)  Durabilitatea  necesară  a  construcţiei  în  raport  cu  durata  ei  de  viaţă:  Exigenţele  de 
siguranţă structurală au în vedere evitarea căderii unor elemente de construcţii sau a structurii în 
ansamblu care ar pune în pericol viaţa sau sănătatea copiilor şi integritatea unor bunuri materiale 
sau culturale. 
Siguranţa  structurală  implică  performanţa  privind  rezistenţa,  stabilitatea şi  ductibilitatea 
structurii şi a elementelor componente. 

V.1.2.1.  Rezistenţa  unei  clădiri  se  refera  la  excluderea  oricăror  avarii  provenite  din 
eforturile interioare într­o secţiune sau într­un element, aşa cum acestea rezultă din proprietăţile 
geometrice şi mecanice ale materialelor şi terenului de fundare, inclusiv din efectul degradării in 
timp a acestor proprietăţi. 
V. 1.2.2. Stabilitate 
Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din: 
*  deplasarea de ansamblu (de corp rigid); 
*  efectele de ordinul II. datorate deformabilităţii structurii în ansamblu, 
*  flambajul sau valoarea unor elemente componente. 
V.1.2.3.Ductibilitatea 
Ductibilitatea unei clădiri presupune aptitudinea de deformare postelastică a elementelor 
şi subansamblelor structurale (deformaţii specifice, rotiri fără reducerea capacităţii de rezistenţă ­ 
în  cazul  acţiunilor  statice  ­  şi  fără  pierderea  capacităţii  de  absorbţie  a  energiei  ­  în  cazul 
acţiunilor dinamice, inclusiv cele seismice ­). 
V.1.2.4. Rigiditate 
Rigiditatea unei clădiri presupune: 
­  limitarea deplasărilor şi deformaţiilor produse de acţiuni statice, dinamice, seismice; 
­  limitarea fisurării, în cazul elementelor de beton, beton armat şi beton precomprimat. 
V.1.2.5. Durabilitate 
Durabilitatea unei clădiri se referă la: 
*    satisfacerea  exigenţelor  de  performanţă  de  la  V.1.2.1  ­  V.1.2.4.  pe  toată  durata  de 
exploatare a clădirii; 
*    limitarea  deteriorării  premature  a  materialelor  şi  pârtilor  de  construcţie  datorită 
proceselor fizice, chimice şi biologice.
V.1.3. Principii şi metode pentru verificarea satisfacerii cerinţei de "REZISTENŢĂ 
ŞI STABILITATE" 

V. 1.3.1 Verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenta si stabilitate” se face, in raport cu 
stările limita, care se definesc in conformitate, cu STAS 10100/01, si anume: 
­ stări limita ultime (se refera la   performante, de stabilitate, rezistenta si ductibilitate). 
­ stări  limita  la  exploatarea  normala  (se  refera la performante  de rigiditate). 
V.1.3.2. Verificarea satisfacerii de "rezistenta si stabilitate” pe baza conceptului de stare 
limita  ­  presupune  stabilirea  unor  modele  de  calcul  ce  includ  toţi  factorii  susceptibili  de  a 
interveni. 
Modelele  de  calcul  vor  fi  suficient  de  precise  pentru  a  estima  comportarea  clădirii  în 
ansamblu cât şi a parţilor sale componente. 
În raport cu starea limită, structurile se proiectează şi se execută cu un grad de asigurare 
corespunzător, diferenţiat după natura cerinţelor şi cu acceptarea producerii unor eventuale axării 
locale. 
Aceste cerniţe sunt: 
­ structura în ansamblu cât şi părţile ei  componente nu trebuie să se prăbuşească sau să 
sufere avarii importante în timpul execuţiei şi pe durata exploatării normale; 
­ accidentele în exploatare (explozii, etc.) nu trebuie să provoace degradări în lanţ, care să 
conducă la consecinţe disproporţionate faţă de cauza iniţială. 
­  în  timpul  execuţiei  este  necesar  să  se  efectueze  inspecţii  periodice,  care  vor  indica 
lucrările  de  întreţinere  şi  reparaţii  în  timpul  exploatării  (protecţie  împotriva  coroziunii, 
etanşeitate, etc.) 
În general, avariile grave pot fi evitate cu menţinerea probabilităţii la un nivel acceptabil, 
prin respectarea nivelelor de performanţă prevăzute pentru proiectare. 
V.1.3.3.  În  cazul  în  care  metodele  de  calcul  prevăzute  se  dovedesc  insuficiente, 
verificarea  satisfacerii  cerinţei  de  "rezistenţă  şi  stabilitate”  se  poate  face  şi  prin  încercări. 
Desfăşurarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor se va face pe baza reglementarilor tehnice 
specifice. 
V. 1.3.4. Respectarea cerinţei se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la: 
­  concepţia generală şi de detaliu a clădirii, calitatea execuţiei şi executarea lucrărilor de 
întreţinere necesare; 
­  proprietăţile, performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie. 
V.  1.3.5.Asigurarea  durabilităţii  implica  măsuri  de  protecţie  la  acţiunile  agenţilor  fizici, 
chimici şi biologici din mediul înconjurător natural şi de exploatare. 

V. 1.4.1 Factori ce intervin la verificarea satisfacerii cerinţei de „REZISTENŢĂ ŞI 
STABILITATE" pe baza conceptului de stări limită. 

În cadrul acestei verificări intervin următorii factori: 
1.  acţiunile agenţilor mecanici; 
2.  influenţele mediului natural; 
3.  proprietăţile materialului; 
4.  proprietăţile terenului de fundare; 
5.  geometria structurii în ansamblu; 
6.  metodele de calcul.
V.1.4.1. Acţiunile agenţilor mecanici 
Clasificarea şi gruparea agenţilor mecanici pentru calculul clădirilor creşei se face ca şi în 
cazul clădirilor de locuit, conform STAS 10101/01. 
Încercările permanente se evaluează conform STAS 10101/1. 
Încărcările datorate procesului de exploatare se determină conform STAS 10101/2. 
Valorile  normate  ale  încărcărilor  utile  sunt  conform  STAS  10101/2A1.  Ele  reprezintă 
valori maxime în condiţii normale de exploatare. 
Valorile normale nu ţin seama de: 
­ efectele dinamice produse în timpul exploatării; 
­ greutatea datorată unor obiecte grele (mobilier); 
­  încărcări  date  de  utilaje  speciale  ale  clădirilor  (vase  expansiune,  cazane  de  încalzire, 
etc.); 
­ greutatea pereţilor despărţitori. 

V.1.4.2. Influenţa mediului natural 
Calculul  structurilor  la  acţiunea  seismică  se  face  în  conformitate  cu  prevederile 
Normativului P100, cap.5. 
Determinarea  încărcărilor  corespunzătoare acţiunii  vântului  se  face  potrivit  prevederilor 
STAS 10101/20. 
Determinarea  încărcărilor  corespunzătoare  acţiunii  zăpezii  se  face  conform prevederilor 
STAS 10101/21. 
Acţiunea variaţiilor de temperatura este definită de STAS 10101/23. 
Evaluarea  efectelor  acţiunii  temperaturii  exterioare  şi  a  variaţiilor  de  temperatură 
exterioare în calculul construcţiei creşelor sunt reglementate prin STAS 10101 23A. 

V.1.4.3. Proprietăţile materialelor 
Caracteristicile de rezistenţă, rigiditate, inerţie şi absorbţie de energie pentru materialele 
de construcţie, sunt definite în STAS 10100 0. cap.4. 
V.1.4.3.1 .Proprietăţile de rezistenţă şi de deformaţie ale materialelor se definesc conform 
principiilor prevăzute în standardul de verificare a siguranţei construcţiilor. 
V.1.4.3.2.Valorile  caracteristice,  coeficienţii de siguranţă pentru  materiale  şi valorile de 
calcul ale rezistenţelor materialelor de construcţii se vor stabili în conformitate cu reglementările 
tehnice corespunzătoare (beton, oţel, zidărie, lemn). 
Pentru  alte  materiale  de  construcţii  tradiţionale  (sticlă,  piatră,  ipsos,  etc.)  valorile 
caracteristice sunt prevăzute în standardele produselor respective. 
Pentru  materialele  de  construcţii  ce  nu  sunt  standardizate,  valorile  caracteristice  se  vor 
stabili prin agremente tehnice, eliberate de laboratoare abilitate. 

V.1.4.4. Proprietăţile terenului de fundare 
V.1.4.4.1.Proprietăţile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologică­tehnică 
şi  geotehnică în  conformitate  cu prevederile  STAS 1242/1,  şi  cu  celelalte  reglementări  tehnice 
specifice. 
V.1.4.4.2.Caracteristicile  fizico­mecanice  ale  pământului  se  stabilesc  conform 
prevederilor standardizate (STAS 1243). 
V.1.4.4.3.Valorile  normate  şi  valorile  de  calcul  ale  caracteristicilor  geotehnice  ale 
terenurilor  de  fundare  se  stabilesc  conform  reglementarilor  tehnice  prevăzute  pentru  diferite 
tipuri de pământuri (STAS 3300/1/2/).
V.1.4.5. Geometria structurii în ansamblu 
Caracteristicile geometrice ale elementelor de construcţii sau ale construcţiilor, indiferent 
de  natura  materialelor  din  care  sunt  executate  acestea,  se  vor  încadra  în  sistemul  de  toleranţă 
stabilit prin STAS 8600. 

V.1.4.6. Metodele de calcul 
V.1.4.6.1.  Pentru  clădirile  creşelor  se  folosesc  aceleaşi  metode  de  calcule  ca  şi  pentru 
celelalte construcţii civile şi industriale. 
V.1.4.6.2.Metodele de calcul pentru elementele de structură din b.a otel şi zidărie precum 
şi pentru terenul de fundare. Metodele de calcul sunt bazate pe conceptul de stare limită. 
Principiile de baza ale metodelor de calcul sunt date de: 
­ STAS 10107/0 ­ pentru b.a. si beton precomprimat; 
­ STAS 10108/0 ­ pentru oţel 
­STAS 10104 ­ pentru zidărie 
­ STAS 8316 ­ pentru terenul de fundare 
Grupările  de  incarcari  sunt  stabilite  prin  STAS  10101/0  ­  pentru  metodele  de  calcul 
bazate pe conceptul de stare limită. 
V.1.4.6.3.Metoda  de  calcul  pentru  elementele  de  structură  din  lemn,  se  bazează  pe 
conceptul de rezistenţă admisibilă conform STAS 856. 
Pentru  elementele  de  structură  din  lemn,  gruparea  încărcărilor  se  face  conform  STAS 
763, cu excepţia elementelor şarpantei pentru care gruparea încărcărilor se face conform STAS 
856. 
V.l.4.6.4.  Pentru  calculul  clădirilor  cu  pereţi  structurali  în  afara  principiilor  generale 
incluse,  în  standardele  menţionate  mai  sus,  se  va  ţine  seama  şi  de  prevederile  următoarelor 
reglementari tehnice. 
P2 ­ Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie; 
P85 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de 
beton. 
V.l.4.6.5. Pentru calculul seismic al clădirilor creşelor se vor utiliza metodele prevăzute 
în Normativul P 100, cap.6. 
Proiectarea antiseismică a instalaţiilor şi echipamentelor din clădirile creşelor se va face 
cu respectarea principiilor generale din Normativul P 100. 

V.1.5. Criterii (parametrii) şi nivele de performanţă corespunzătoare cerinţei de 
rezistenţă şi stabilitate 

V.1.5.1.Pentru  clădirile  ce  adăpostesc  creşele,  verificarea  cerinţei  de  rezistenţă  şi 
stabilitate se face cu criteriile sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate clădirile civile 
şi industriale şi în special cu criteriile specifice din prezenta reglementare. 
V.1.5.2.Nivelurile de performanţă asociate satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate 
sunt cele corespunzătoare din clasa de importanţă III conform STAS 10100/0. 
V.1.5.3.Nivelele  de  performanţă  seismică  al  clădirilor  pentru  creşe,  în  conformitate  cu 
prevederile Normativului P100 este cel corespunzător clasei II de importanţă pentru coeficientul 
de importanţă = 1,2 
V.1.5.4.  Pentru  pereţii  interiori  neportanţi,  criteriile  şi  nivelele  de  performanţă  în 
domeniul deformaţiilor se vor încadra în cele pentru clădiri de locuit.
V.1.6. Reguli de proiectare 
Pentru clădirile creşelor, regulile de proiectare sunt cele valabile pentru clădirile civile şi 
industriale  la  care  se  adaugă  prevederile  din  prezentul  capitol,  referitoare  la  protecţia 
antiseismică a elementelor nestructurale şi a instalaţiilor. 
V.1.6.1.În  proiectarea  elementelor  de  compartimentare  şi  închidere  (pereţi  despărţitori, 
pereţi exteriori) se va opta pentru una din următoarele soluţii: 
a)  alcătuirea  lor  ca  elemente  structurale  (dimensionate  în  consecinţă)  ce  fac  parte 
integrantă din sistemul structural; 
b) în cazul  structurilor  flexibile  să  se dispună  între structura de  rezistenţă  şi elementele 
nestructurale, legături care să permită deplasări relative libere; 
c) solidarizarea elementelor de compartimentare şi de închidere cu structura de rezistenţă 
şi dimensionarea rigidităţii acesteia, astfel încât deformaţiile post­elastice, fisurile, etc. apărute în 
urma oscilaţiilor seismice în elementele de separaţie şi de închidere să fie limitate. 
V.1.6.1  .Elementele  nestructurale  exterioare (calcane,  timpane,  coşuri  de  fum,  elemente 
decorative,  parapeţi,  atice,  etc.)  vor  fi  ancorate  de  structura  şi  dimensionate  astfel  încât  sub 
acţiunea foiţelor seismice, să­si menţină integritatea fizică şi să nu provoace prin cădere pierderi 
de vieţi omeneşti sau răniri de persoane în exteriorul clădirii. 
V.1.6.2.  La  verificare,  la  acţiunea  seismică  a  elementelor  de  construcţie  interioare 
nestructurale  pentru  care  nu  se  urmăreşte  păstrarea  integrităţii după  cutremur,  se  are  în vedere 
asigurarea ancorării elementelor de structură de rezistenţă pentru menţinerea stabilităţii. 
V.1.6.3. Pentru a se asigura evacuarea în siguranţă a clădirii în cazul unui cutremur sever, 
se va urmări ca uşile încăperilor şi cele de evacuare din clădire sa fie astfel proiectate încât să nu 
se blocheze, iar pardoselile şi finisajele de pe căile de evacuare, prin eventuala avarie a lor să nu 
blocheze circulaţia persoanelor. 
V.1.6.4.  Instalaţiile  şi  echipamentele  se  vor  încadra  de  la  inceput,  din  proiectare,  în 
categorii seismice conform capitolului 10 din Normativul P100. 
Punctele  termice,  centralele termice,  posturile  de  transformare  şi  staţiile  de  pompare  ce 
deservesc clădirile creşelor, vor fi amplasate de regulă grupat, în clădire independentă. 
Centralele de ventilaţie şi de condiţionare a aerului se vor amplasa de regulă, în subsolul 
clădirii. 
Rezervoarele pentru alimentarea cu apă se vor monta de regulă, în exteriorul clădirii. 
Prevederea  de  goluri  în  elementele  nestructurale  se  va  face  numai  în  poziţiile  şi  cu 
dimensiunile prevăzute în reglementările tehnice în vigoare. 
Legăturile  (ancorajele)  instalaţiilor  şi  echipamentelor  cu  elementele  de  construcţie  de 
care  sunt  fixate,  trebuie  să  reziste  la  eventualele  situaţii  speciale  care  pot  sa  apară  în  timpul 
exploatării normale sau în timpul seismului. 
Traversările conductelor peste rosturile  antiseismice, se  vor face  numai  la subsol sau la 
etajele inferioare, unde deplasările relative ale tronsoanelor adiacente sunt mici. 

V.1.6.5. Alcătuirea de detalii a structurilor 

V. 1.6.5.1.Infrastructura 
a)  Infrastructura  construcţiilor  pentru  creşe,  care  include  fundaţiile  şi  subsolul,  va 
constitui  un  sistem  spaţial  capabil  să  transmită  la  teren  încărcările  verticale  şi  orizontale  de 
calcul,  în  limitele  eforturilor  unitare  de  calcul  ale  terenului  şi  ale deformaţiilor  compatibile  cu 
condiţiile de exploatare normală a clădirilor. 
Infrastructura  se  va  concepe  ca  o  cutie  rigidă  alcătuită  din  fundaţii,  pereţii  subsolului, 
placa pardoselii subsolului şi planşeul peste subsol. 
Se prevede obligatoriu  în  cazul  terenurilor  slabe, sensibile  la  umezire  sau  contract  şi  în 
zonele seismice A ­ C.
b)  Proiectarea  infrastructurilor  pentru  creşe  se  va  face  numai  pe  baza  unui  studiu 
geotehnic întocmit de o unitate de specialitate atestată. 
Încă de la întocmirea temei se va evita amplasarea în zone cu teren instabil (mâluri, râpe, 
teren mlăştinos, nisipuri lichefiabile, teren inundabil, teren cu tasari mari). 
c)  Prin proiectare se vor lua masuri necesare, după caz, pentru: 
­ stabilizare, consolidare, epuismente, terasamente; 
­aducerea  caracteristicilor  de  rezistenţă  şi  deformabilitate  ale  terenului  la  nivelul 
cerinţelor (compactare, vibrar, silicatizare, etc.); 
­drenare, colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă sau pluviale. 
d)  Fundaţiile  vor    trebui  proiectate  şi  executate  astfel  încât  să  respecte  următoarele 
exigenţe: 
­fundarea  se  va  face  pe  straturi  de  teren  compacte  şi  omogene;  de  regulă  nivelul  de 
fundare va fi uniform pe toata suprafaţa clădirii. 
În cazul în care amplasamentul prezintă discontinuităţi de structură a solului, construcţia 
va fi plasată integral pe una din părţile omogene. 
­ se va asigura transmiterea cât mai uniforma a încărcărilor la teren; 
­ nu  se va depaşi capacitatea portantă a  terenului în nici o zonă a fundaţiei; 
­ adâncimea de fundare să fie cel puţin limita de inghet; 
­  să se asigure protecţia armaturii şi betonului contra factorilor agresivi din sol; 
­  prevederea rosturilor de tasare între fundaţii este recomandată numai daca tronsoanele 
rezultate au suprafaţa mai mare de 500 mp la nivelul terenului. 
e)  Subsolul trebuie să asigure: 
­ conlucrarea perfectă între fundaţii şi suprastructură; 
­  amplasarea  în  condiţii  de  securitate  a  echipamentelor  instalaţiilor  şi  a  utilajelor  ce  se 
pretează amplasării în subsol; 
­ protecţia împotriva apelor subterane sau de suprafaţa prin realizarea unor hidroizolaţii 
corespunzătoare; 
­  comportarea  corespunzătoare  a  structurii  la  acţiunea  seismică;  transmiterea  cât  mai 
uniformă a încărcaţilor la fundaţii; 
f) Materiale şi soluţii constructive: 
­  fundaţiile  vor  fi  prevazute  din  beton  simplu  şi/sau  beton  armat  sau  alte  materiale 
impuse prin cerinţe deosebite: 
­  pentru clădirile cu structura în cadre si cu subsol se vor prevedea fundaţii continue sub 
pereţii  subsolului,  stâlpii  fiind  plasaţi  la  intersecţiile  pereţilor  cel  puţin  în  50%  din  cazuri  (în 
acest  caz,  poziţia  şi  dimensiunile  golurilor  nu  vor  reduce  ca  măsura  importantă  rigiditatea  şi 
rezistenţa pereţilor de subsol). 
­  pentru  structurile  în  cadre  fără  subsol,  toate  fundaţiile  stâlpilor  vor  fi  legate  printr­o 
reţea bidirecţionată de grinzi de fundaţie. Reţeaua de grinzi de fundaţie poate fi redusă la 50% 
din numărul stâlpilor în cazul construcţiilor amplasate în zonele de intensitate seismică D­F sau 
în  cazul  construcţiilor  fundate  pe  teren  foarte  bun  (teren  stâncos,  pietrişuri  compacte,  etc);  în 
aceste  cazuri  este  obligatorie  prevederea  grinzilor  de  fundaţie  (socluri  armate)  pe  conturul 
clădirii şi realizarea la nivelul pardoselii parterului a unei plăci din b.a. legată cu stâlpi; 
­  subsolul rigid va fi alcătuit din perete de b.a. pe contur şi în interior pentru rigidizare şi 
compartimentare.  Pereţii  subsolului  se  vor  dispune  obligatoriu  în  prelungirea  diafragmelor 
suprastructurii. 
­  infrastructura rigidă reazemă obligatoriu pe fundaţii continue sau radiere; 
­  în  cazul  în  care  construcţiile  sunt  amplasate  pe  terenuri  dificile  de  fundare  se  vor 
respecta, după caz, prevederile de alcătuire generală şi detaliere constructivă din normativele P 7, 
P 70 sau C 160 (piloţi ­ în cazul fundaţiilor indirecte).
Pentru  fundaţiile  când  sunt  necesare  lucrări  de  îmbunatăţire  a  terenului,  acestea  vor  fi 
realizate numai pe baza unui proiect verificat conform prevederilor HGR nr.73 1/1991. 
Prin  proiect  se  va  justifica  alegerea  soluţiei  de  fundare  (consolidarea  terenului  sau 
fundare indirectă). 

V.1.6.5.2. Stâlpi 
a)  Stâlpii  trebuie  să  fie  proiectaţi  astfel  încât,  sub  acţiunea  încărcărilor  din  grupările 
fundamentale şi speciale: 
­  să  fie  înzestraţi  cu  caracteristici  suficiente  de  rezistenţă,  stabilitate,  rigiditate  şi 
ductilitate; 
­  să  fie  capabili  să  preia  eforturile  suplimentare  care  apar  ca  urmare  a  cedării  unui 
element structural (altor clemente structurale) situat în vecinatate; 
­  eforturile  suplimentare  care  apar  în  cazul  depăşirii  accidentale  a  caracteristicilor  de 
rezistenţă ale unui stâlp să poată fi preluate de elementele structurale adiacente; 
­  în cazul cedării accidentale a unui stâlp să nu se producă prăbuşirea clădirii sau a unei 
părţi importante din ea; 
­  deformatiile  lor  să  fie  limitate  pentru  a  nu  se  produce  distrugerea  sau  avarierea 
semnificativă a elementele: nestructurale şi/sau a echipamentelor şi instalaţiilor adiacente. 
b) La dimensionare se vor avea în vedere şi următoarele condiţii: 
­  asigurarea  unei  rigidităţi  suficiente  pentru  satisfacerea  prevederilor  care  limitează 
deformatiile provocate de seisme; 
­  limitarea la valori corespunzătoare eforturile axiale de compresiune, pentru asigurarea 
unui răspuns ductil al stâlpului solicitat de  încărcări seismice; 
­  protecţia  stâlpilor  împotriva  inducerii  în  ei  de  către  acţiuni  seismice  de  intensitate 
ridicată  a  unor  deformaţii  mari  în  domeniul  post­elastic,  prin  dirijarea  producerii  articulaţiilor 
elastice cu prioritate în grinzi şi în secţiunile de la baza pereţilor structurali. 

V.1.6.5.3. Grinzi 
Grinzile  trebuie  să  fie  proiectate,  astfel  încât,  sub  acţiunea  încărcărilor  din  grupările 
fundamentale şi speciale: 
­  să  fie  încastrate  cu  caracteristici  suficiente  de  rezistenţă,  stabilitate,  rigiditate  şi 
ductilitate; 
­  să  fie  apte  să  preia  eforturile  suplimentare  generate  de  o  eventuala  cedare  a  altor 
elemente structurale (grinzi, zone de placă, etc.) situate în vecinătate; 
­  eforturile  suplimentare  care  apar  în  cazul  depăşirii  accidentale  a  caracteristicilor  de 
rezistenţă ale unei grinzi să poată fi preluate de elementele structurale adiacente; 
­  în  cazul  apariţiei  unor  eforturi  mari  din  cutremur  trebuie  să  constituie  elemente 
structurale în care se produc plastificari cu prioritate înainte ca acestea să ia naştere în elementele 
verticale pe care ele reazemă; pe măsura ce eforturile se măresc, grinzile trebuie să se plastifice 
înaintea elementelor verticale adiacente; 
­ în cazul cedării accidentale a unei grinzi să nu se producă prăbuşirea cladirii sau a unei 
părţi importante din ea; 
­  defornaţiile  grinzilor  să  fie  limitate  la  valori  acceptabile  pentru  a  nu  se  produce 
distrugerea  sau  avarierea  semnificativă  a  elemenlelor  nestructurale  şi/sau  a  echipamentelor  şi 
instalaţiilor adiacente; 
­  înzestrarea grinzilor cu capacităţi corespunzătoare de ductilitate.
V.l .6.5.4. Pereţi structurali 
a)  Pereţii structurali trebuie proiectaţi astfel încât, sub actiunea încărcărilor din grupările 
fundamentale şi speciale: 
­  să  fie  înzestraţi  cu  caracteristici  suficiente  de  rezistenţă,  stabilitate,  rigiditate  şi 
ductilitate; 
­  să  preia  în  condiţii  favorabile  întreaga  încărcare  seismică  orizontală  care  acţionează 
structura sau o parte semnificativă din ea, inclusiv eforturile suplimentare generale de torsiune de 
ansamblu a clădirii; 
­  să  asigure  întregului  ansamblu  structural  caracteristici  de  rigiditate  suficiente  pentru 
satisfacerea condiţiilor de deformabilitate impuse; 
­  să  poată  prelua  eforturile  suplimentare  care  apar  ca  urmare  a  cedării  altor  elemente 
structurale situate in vecinătatea lor; 
­  în  cazul  cedării  accidentale  a  unui  perete  structural  să nu  se  producă  avarierea  gravă 
sau prăbuşirea clădirii sau a unei parţi importante din ea. 
b)  La dimensionarea pereţilor se va ţine seama şi de următoarele condiţii: 
­  numărul, forma şi dimensiunile secţiunilor transversale ale pereţilor, precum şi poziţiile 
lor în plan vor fi astfel proiectate, încât: 
*  să se obţină caracteristici  suficiente de rigiditate ale ansamblului structural, cu valori 
apropiate de cele 2 direcţii principale ale structurii; 
*    să  se  limiteze  intensitatea  eforturilor  unitare  axiale  normale  şi  de  lunecare,  pentru  a 
obţine  un  răspuns  seismic  ductil  al  peretelui  în  cauză  şi,  respectiv,  pentru  a  micşora 
probabilitatea cedărilor casante provocate de acţiunea forţei tăietoare; 
*  să se dispună pereţi structurali pe contur sau în colţuri, pentru realizarea unei rigidităţi 
corespunzatoare la torsiunea generală; 
­  evitarea producerii fenomenului de pierderea stabilităţii laterale (valoare); 
­  dirijarea  producerii  de  deformaţii  plastice  sub  acţiunea  încărcărilor  seismice  de  mare 
intensitate  în zone ale pereţilor prestabilite prin proiect  în acord cu mecanismele  structurale de 
plastificare dorite; 
­ în cazul pereţilor structurali de zidărie, evitarea producerii de striviri locale ale  acestora 
din interacţiunea lor cu stâlpii şi grinzile adiacente. 

V.1.6.5.5. Plăci 
Plăcile trebuie proiectate astfel încât sub acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale 
şi speciale: 
­  să posede caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate  şi ductilitate atât 
faţă  de  încărcările  verticale  care  acţionează  normal  pe  planul  lor  cât  şi  faţă  de  încărcările 
orizontale;  în  legătură  cu  încărcările  orizontale,  şi  în  primul  rând  cu  cele  seismice,  se  face 
precizarea  ca  plăcile,  împreuna  cu  grinzile  şi  centurile,  trebuie  să  constituie  elemente  de  mare 
rigiditate în planul lor, cu rol determinant în mobilizarea elementelor structurale (pereţi şi stâlpi) 
la  preluarea  acestor  încărcări  şi  în  redistributia  eforturilor  între  elementele  verticale 
suprasolicitate şi cele mai puţin încărcate; 
­  să  transmită  în  condiţii  avantajoase,  încărcările  verticale  şi  orizontale  la  elementele 
structurale pe care reazemă (grinzi, stâlpi şi pereţi structurali; 
­  să  poată  prelua  eforturile  suplimentare  generate  de  cedarea  unui  element  structural 
(altor elemente structurale) adiacente: 
­  în cazul  cedării accidentale a unei zone de placă să  nu se producă prăbuşirea clădirii 
sau a unei părţi importante din ea: 
­  să  asigure  la  nivelul  normal  protecţia  fonică,  şi  atunci  când  este  cazul,  şi  termică  a 
spaţiilor utilizate.
V.l .6.5.6. Şarpante 
Şarpantele trebuie să satisfacă următoarele exigenţe: 
­  să asigure, în condiţii  favorabile, preluarea şi transmiterea la elementele de reazem  a 
încărcărilor acoperişurilor; 
­  să fie înzestrate cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate şi rigiditate; 
­ în cazul căderii accidentale a unor elemente/parţi de şarpantă să nu se producă avarierea 
sau prăbuşirea clădirii sau a unei părţi importante din ea; 
­  să  permită  circulaţia  şi  accesul  uşor  pentru  reparaţii  în  cazul  în  care  acestea  sunt 
necesare. 

V.l.(B) lnstalaţii 
­  Cerinţele analizate respectă conţinutul ghidurilor de performanţă pentru diverse tipuri 
de instalaţii şi constituie o completare şi adaptare a acestora pentru condiţiile specifice creşelor; 
­  Cerinţa de rezistenţă  şi stabilitate defineşte  şi specifică criteriile de performanţă, care 
trebuie  sa  le  îndeplinească  instalaţiile  astfel  încât  să  beneficieze  în  exploatare  de  rezistenţa  la 
solicitări  mecanice  şi  termice  concomitent  cu  funcţionarea  lor  conform  regimurilor  de  lucru 
pentru care au fost proiectate, indiferent de variaţia factorilor exteriori instalaţiei (climatici, grad 
de utilizare a spaţiilor deservite, etc); 
­ În ansamblul lor, instalaţiile şi elementele lor componente vor beneficia de performanţe 
corespunzătoare,  stabilite  prin  proiect,  materializate  prin  execuţie,  urmărite  şi  menţinute  prin 
exploatare. 

V.l.(B).l. Rezistenţa la presiunea fluidelor (agenţi termici) 
­  Se  defineşte  ca  fiind  rezistenţa  mecanică  a  elementelor  componente  ale  instalaţiilor 
(conducte, armături, corpuri şi baterii de încălzire sau răcire, etc.) la presiunile care pot apărea în 
interiorul instalaţiilor în timpul exploatării. 
Criteriul de performanţă este reprezentat de valoarea presiunii limită a fluidelor, maxim 
admisă,  care  nu  produce  deteriorări ale  elementelor instalaţiei  (deformaţii permanente,  rupturi, 
etc.); 
­  Valorile  prescrise  pentru  presiunea  limită  corespund  nivelurilor  de  presiune  de 
încercare stabilite, în funcţie de presiunile nominale ale respectivelor elemente de instalaţii; 
­  Ţinerea  sub  control  a  valorii  presiunii  in  instalaţii  se  va  realiza  prin  intermediul 
dispozitivelor de limitare a presiunii ale căror caracteristici sunt garantate de producători; 
­ Elementele de instalaţie avute în vedere sunt: 
*  supape de siguranţe; 
* robinete de închidere cu 3 căi (cu descărcare); 
* conducte de siguranţă cu eventuale armaturi specifice; 
Poziţia de amplasare, tipul şi caracteristicile elementelor de instalaţii precum şi modul de 
control vor fi în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. 

V.l.(B).2 Rezistenţa la presiunea aerului 
­  Se defineşte ca fiind rezistenţa mecanică a elementelor componente traseelor de aer ale 
instalaţiilor de ventilare la presiunile care pot apărea în interiorul acestora în timpul exploatării; 
­  Criteriul de performanţă este reprezentat de presiunea limita a aerului, maxim admisă, 
care nu produce deteriorări ale elementelor componente traseelor de aer (deformaţii, modificarea 
dimensiunilor secţiunii canalului, etc.) cât şi neetanşeităţi ale acestora atât pe partea curată (aer 
tratat) cât şi pe cea murdară (aer viciat). 
­  Valorile prescrise pentru presiunea limită sunt de 2 x Ps, dar nu mai puţin de 10 mbar, 
în care Ps este presiunea de serviciu din instalaţie, în mbar.
­  Echipamentele  utilizate  în  instalaţiile  de  ventilare  vor  fi  garantate  de  producător  din 
punct  de  vedere  al  îndeplinirii  cerinţelor  specifice  nivelului  de  presiune  (deteriorări  şi 
etanşeităţi). 
­  Zona  de  instalaţii,  specifice  pentru    creşe  este  blocul  gospodăresc:  spălătorie  şi 
bucătărie.
Acestea trebuie sa îndeplinească obligatoriu criteriul de performanţă prezentat. 
Sistemele  de  filtrare  vor  fi  dotate  cu  manometre  diferenţiale  pentru  supravegherea 
nivelului de colmatare al acestora în limitele funcţionale admise. 
­  Rezistenta  mecanica  a  elementelor  instalaţiei  este  verificata  sub  efectul  combinat  al 
presiunii aerului si al eforturilor exterioare care pot fi aplicate in utilizare. 

V.1.(B).3. Rezistenţa la temperatura fluidelor (agenţi termici) 
­  Se  defineşte  ca  rezistenţa  mecanică  a  elementelor  componente  ale  instalaţiilor 
(conducte, armături, îmbinări de etanşare) la temperaturile ce pot apărea în interiorul instalaţiei 
în timpul exploatării. 
­  Criteriul  de  performanţă  îl  reprezintă  temperatura  limită  a  fluidului,  maxim  admisă, 
care  nu  produce  deteriorări  ale  elementelor  instalaţiei  (deformaţii  permanente,  arderea 
materialului sau pierderea capacităţii de rezistenţă, etc); 
­  Valorile prescrise pentru temperaturile limită, maxim admise, se determină astfel: 
ta = Td + 20 o C 
in care: 
Td ­ temperatura maximă de regim pentru fiecare tip de agent termic. 
­  Domeniul  de  utilizare  pentru  materialele  elementelor  de  instalaţii  va  fi  compatibil  cu 
regimul  de  temperatură  şi  presiune  al  instalaţiei  (ta  <  t,  unde  t  ­  temperatura  garantată  de 
producător). 

V.1.(B).4. Rezistenţa la variaţii de temperatură 
­ Se defineşte ca rezistenţa mecanică a conductelor, tubulaturi metalice şi echipamentele 
lor  aferente  instalaţiilor de  încălzire  şi tratare  a  aerului  la variaţii de  temperatură la  care  pot  fi 
supuse în timpul exploatării; 
­  Criteriul de performanţă este dat de posibilităţile de preluare a dilatarii termice de către 
reţelele  de  conducte  şi  tubulatura  prin  compensare  naturală  (configuraţia  reţelelor)  sau  prin 
compensatori de dilatare, precum şi prevederea unui sistem calculat corespunzător de suporţi de 
susţinere (fixi şi mobili). 
­  Se vor considera următoarele dilatări lineare: 
*  oţel 0,012 mm/m C 
*  cupru 0,017 mm/m C 
*  materiale plastice 0,1 ­ 0,2 mm/m C 
­  Trecerile  elementelor  de  conducte  prin  pereţi  şi  planşee  se  vor  realiza  numai  cu 
mansoane de protecţie şi etanşările corespunzătoare; 
­  Verificarea  îndeplinirii  criteriului  de  performanta  se  va  face  simultan  cu  realizarea 
cerinţelor impuse de rezistenţa la presiune (deteriorări şi etanşeitate). 

V.1.(B).5. Rezistenţa la eforturi în exploatare 
­  Se  defineşte  ca  rezistenţa  mecanică  a  părţilor  accesibile  ale  instalaţiilor  la  eforturile 
care pot fi aplicate în cursul exploatării; 
­  Criteriul de performantă este dat de valoarea foiţei  limită care  nu produce deteriorări 
elementelor instalaţiei (deformaţii permanente, pierderi de etanşeitate, rupturi). 
Se materializează prin: 
*  rezistenţă la încovoiere între suporturi, respectiv valoarea forţei de încovoiere (Fi);
*  rezistenţă la tracţiune, respectiv valoarea foiţei axială de tracţiune (Ft); 
­ valorile prescrise faţa de încovoiere sunt: 
*  conducte de apă; 
Fi = 1.000 N pentru conducte accesibile 
Fi =  500 N pentru conducte inaccesibile 
* canale de aer Fi = 800 N 
*    montarea  utilajelor  instalaţiei  ­  forţa  statica  verticală  F  =  1.000N  (repartizată  pe  o 
laţime de maximum 50 cm) 
­ Valoarea forţei axiale de tracţiune se calculează cu relaţia: 
Ft = 40 Pu x S (N) 
în care: 
Pu ­ presiunea nominală a conductei, în bar 
S  ­ secţiunea de trecere a conductei, în cm 2 
­  La  accesorii  cu  elemente  mobile  se  vor  considera  eforturile  maxime  la  tracţiune, 
torsiune,  o încovoiere,  etc, după caz,  la acţionarea  elementului  astfel  încât  să  nu  fie  diminuată 
rezistenţa mecanică a piesei şi nici pierderea sau diminuarea etanşeităţii în zona articulaţiilor; 
­  Cerinţele de rezistenţă la eforturi în exploatare pentru elementele de construcţii vor fi 
corelate cu cele similare pentru instalaţiile din dotare. 

V.1.(B).6. Limitarea transmiterii vibraţiilor produse de utilaje 
­  Se defineşte ca fiind nivelul de transmitere a vibraţiilor produse de utilajele instalaţiilor 
la paliile structurii de rezistenţă, susceptibile de a intra în rezonanţă ­ planşee, acoperişuri terasă, 
platforme etc; 
­ Criteriul de performanţă este exprimat de: 
*  raportul dintre frecvenţa proprie de vibraţie al utilajului montat pe suportul lui real ­ f 1 
­ şi frecvenţa proprie de vibraţie a elementelor de construcţie ­ f 2 ­ asimilat cu o placă; 
*    amplitudinea  vitezei  şi  vibraţiei  la  rezonanţă  a  elementelor  de  construcţie  pe  care  se 
află utilajul ­ V max.; 
­  Modul de determinare a acestor mărimi şi valorile prescrise sunt precizate în lucrarea 
"Ghidul  criteriilor  de  performanţă  pentru  exigenţele  fundamentale  ale  instalaţiilor  din  clădiri 
civile"; 
­  La  proiectare  se  vor  prevedea  măsuri  specifice  care  să  preîntâmpine  apariţia 
instabilităţii  construcţiei  şi  a inconfortului  acustic  (nivel  de  zgomot  ridicat).  Aceste  măsuri  vor 
viza amortizarea vibraţiilor cât mai aproape de sursă; 
­  Echipamentele  utilizate,  ce  se  constituie  în  surse  de  vibraţii  (ventilatoare,  pompe, 
compresoare), trebuie să aibă specificate condiţiile ce trebuie să le îndeplinească pentru evitarea 
producerii zgomotului. 

V.1.(B).7. Protecţie antiseismică 
­  Se defineşte ca fiind protecţie antiseismica a utilajelor şi elementelor componente ale 
instalaţiilor; 
­ Criteriul de performanţă consta în asigurarea condiţiilor de amplasare a echipamentelor 
în  cadrul  clădirii  şi  luarea  măsurilor  corespunzătoare  de  stabilitate  pentru  utilaje  şi  celelalte 
elemente  componente  ale  instalaţiilor  în  corelare  cu  zona  seismică  a  amplasamentului  clădirii 
creşei; 
­ La proiectare se va avea în vedere următoarele: 
*  amplasarea funcţiunilor complexe de instalaţii (centrala termică, centrala de ventilaţie, 
etc.) în spatii special amenajate, astfel încât să nu afecteze rezistenţa clădirii (subsol, alte spaţii 
tehnice, clădire separată, etc); 
* fixarea utilajelor pe suporturi şi asigurarea contra răsturnării;
*  existenţa ghidajelor laterale la suporturile mobile ale reţelelor de conducte; 
*  realizarea de prinderi elastice ale elementelor de instalaţii de elementele de construcţie; 
*  existenţa  măsurilor  de  protecţie  la  seism  pentru  conducte  la  trecerea  lor  prin  diferite 
corpuri ale clădirii, la rosturile de dilatare. 

ANEXA V.l.(A) 
DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

STAS  10101  /0A  –  Acţiuni  în  construcţii.  Clasificarea  şi  gruparea  acţiunilor  pentru 
construcţii civile şi industriale. 
STAS 10101/2 ­ Acţiuni datorate procesului de exploatare 
STAS  10101/2A1  ­  Acţiuni  în  construcţii.  Încărcări  tehnologice  din  exploatare  pentru 
construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. 
STAS 10101/20 ­ Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt. 
STAS 10101/21 ­ Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpada 
STAS 10101/23 ­ Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară. 
STAS  10101/23A  ­Acţiuni  în  construcţii.  Încărcări  date  de  temperaturi  exterioare  în 
construcţii civile şi industriale. 
STAS 10100/0 ­ Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor. 
STAS  10107/0  ­  Construcţii  civile  şi  industriale.  Calculul  şi  alcătuirea  elementelor 
structurale de beton, beton armat şi beton precomprimat. 
STAS 10108/0, 1, 2 ­ Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel. 
STAS 101091 ­  Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor. 
STAS  10104  ­  Construcţii  din  zidărie.  Prevederi  fundamentale  pentru  calculul 
elementelor structurale. 
STAS 856 ­ Construcţii de lemn. Prescripţii pentru proiectare. 
STAS 1242 ­  Teren de fundare. Principii generale de cercetare. 
STAS 1243 ­ Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor. 
STAS 3300/1 ­ Teren de fundare. Principii generale de calcul. 
STAS 3300/2  ­ Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe. 
STAS 8600 ­ Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Sistem de toleranţe. 
P 2 ­  Normativ privind şi executarea structurilor din zidărie. 
P 85 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de 
beton 
Normativ  P100  ­  Pentru  proiectarea  antiseismică  a  construcţiilor  de  locuinţe,  social­ 
culturale şi industriale. 

V.2. Siguranţa în exploatare 
Cerinţa de siguranţă în exploatare se referă la protecţia utilizatorilor, din creşe, împotriva 
riscului  de  accidentare  în  timpul  exploatării  clădirii  precum  şi  în  timpul  utilizării  spaţiului 
imediat înconjurător, respectiv: 
A ­ Siguranţa cu privire la circulaţia pedestră; 
B ­ Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii; 
C ­ Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere; 
D ­ Securitatea cu privire la intruziuni şi efracţii 
Zonele avute în vedere: 
­  spaţiul public din imediata vecinătate a incintei, inclusiv accesele în incintă (pentru A; 
D);
­ incinta clădirii, inclusiv zonele de acces în clădire (pentru A; B; D). 
­ spaţiul interior al clădirii (pentru A; B; C; D). 
Prezentul  normativ  în  cazul  cerinţei  de  siguranţa  în  exploatare  conţine  numai prevederi 
specifice clădirilor creşelor. 
Pentru prevederi comune tuturor clădirilor se va  consulta  "Normativ privind proiectarea 
clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare" indicativ CE 1 ­ 95. 

V.2.(A). Siguranţa cu privire la circulaţia pedestra 
Se refera la protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul desfăşurării 
activităţii  sau deplasări pedestre atât în  interiorul clădirii (pe orizontală  şi pe  verticală cât şi în 
exteriorul clădirii (spaţiul public din imediata vecinătate şi incinta clădirii). 

V.2.(A).1. Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă 
Siguranţa cu privire la circulaţia exterioară clădirii: 
1) Circulaţia în cadrul incintei 
a) circulaţia carosabilă se va rezolva separat de cea pietonală; 
b) carosabilul de acces va fi bordat cu trotuare (pavate, înălţate fata de carosabil, având 
bordura teşita); 
c) denivelările de pe traseele de circulaţie (carosabil şi pietonal) mai mari de 2,5 cm, vor 
fi preluate prin pante de max. 8%; 
d) locurile periculoase din punct de vedere al circulaţiei vor fi semnalizate vizibil; 
e)  vor  fi  prevăzute  instalaţii  de  iluminai  pe  traseele  de  circulaţie  din  jurul  clădirilor  în 
zonele cu potenţial de accidentare, precum şi la punctele de alimentare cu apă. 
2) Rezolvarea parcajelor 
a)  parcajele  pentru  autoturisme,  se  vor  rezolva  astfel  încât  să  nu  afecteze  circulaţia 
pietonală. 

V.2.(A).2. Siguranţa cu privire la accese 
1) Criterii de rezolvare şi diferenţiere 
a) accesele în incintă vor fi strict limitate ca număr şi cu posibilitate de control, pentru a 
asigura condiţii de igiena, intimitate şi linişte specifice incintelor pentru creşe. 
b) accesul in clădire se va diferenţia astfel: 
­ acces copii cu însoţitor; 
­ acces personal didactic şi medical; 
­ acces aprovizionare cu alimente. 
Numărul de accese în clădire este determinat de mărimea creşei. 
2) Condiţii de conformare 
­  accesul unic în incinta va avea porţi distincte pentru pietoni şi autovehicule; 
­  accesele în clădire vor fi dimensionate corespunzător, inclusiv pentru evacuarea în caz 
de incendiu: 
­  accesele în clădire a copiilor cu însoţitori se vor rezolva cu uşi în doua canaturi, fără 
praguri cu l.min. 1,10 m (în cazul când depozitul pentru cărucioare se afla în clădire lângă spaţiu 
filtru­vestiar); 
­  podestele  de  intrare  în  clădire  vor  avea  dimensiunea  de  1,50  x  l,50  (pentru  rotaţii 
complete a unui cărucior cu copil); 
­  accesul pe podestul de intrare se va asigura şi prin intermediul unei rampe cu: 
*  lăţimea de min. 1,20 m liber, şi 
*  panta ­ max. 8% 
­  accesele în holuri şi săli de aşteptare vor fi prevăzute cu Windfanguri;
­  accesele pentru servicii tehnice şi aprovizionare se vor dimensiona de la caz la caz, în 
funcţie de cerinţele tehnologice. 

V.2.(A).3  Siguranţa  în  timpul  deplasării  şi  activităţilor  curente  la  interiorul 
clădirilor
1)  Măsuri de siguranţă generală 
Pentru siguranţa copiilor în interiorul creşelor se vor respecta următoarele cerinţe: 
­  se  va  evita  interferarea  circulaţiei  din  zonele  aglomerate­aşteptare­filtru­vestiar  copii, 
cu cea din zona liniştită ­nucleu copii­spaţiu multifuncţional, dormitoare; 
­  se  va  evita  traversarea  circuitului  interior  al  creşei  (copii,  personal  educaţional  şi 
medical) de circuitul tehnico ­ gospodaresc (personal administrativ). 
2) Dimensionarea căilor de circulaţie 
a) Căile de circulaţie din interiorul unei creşe se dimensionează în funcţie de necesităţile 
funcţionale, de tipul şi gabaritele mijloacelor de transport, de modul de mobilare, de numărul şi 
categoriile  de utilizatori  şi  de dimensiunile  necesare de  evacuare în  caz  de  incendiu  (când  este 
cazul). 
­ lăţimea liberă a fluxului de circulaţie interioară va fi: 
* min. 0,80 m ­ pentru persoane adulte 
* min. 0,90 m ­ pentru persoane cu copii 
­ lăţimea liberă coridor: 
* min. 1,00 m (pentru max.50 persoane) 
* min. 1,40 m (pentru mai mult de 50 persoane şi pentru copii cu însoţitori) 
­  pe  parcursul  căilor  de  circulaţie  se  vor  prevedea  spaţii  de  manevră  a  persoanelor  cu 
copii în braţe sau în cărucior 1,50 xl,50 m; 
­ denivelările pardoselii, pe traseu, se vor face de min. 3 trepte; 
­  la  denivelări  mai  mari  de  0,50  m,  se  vor  prevedea  balustrade  de  siguranţă  la  rampa 
scării cu doua înălţimi. 
*  una la h = 0,90 m ­ pentru adulţi 
*  cealaltă intermediară h = 0,60 cm pentru copii (STAS 6131) 
­  la ferestre cu parapet sub 0,90 m, se prevăd balustrade de protecţie h = 0,90 m (STAS 
6131). 
­  înălţimea  liberă  a  uşilor  curente  nu  va  fi  mai  mică  de  2,04  m  (corespunzător  unei 
înălţimi a golului de 2,10 m) 
­ lăţimea libera a uşilor va fi de: 
*  min. 0,80 m ­ la grupurile sanitare 
*  min. 1,00 m ­ la dormitor, sălile de joc, izolare copil medical, tratament, administraţie, 
etc): 
*  la căile de evacuare, dimensiunile uşilor se vor stabili normativului de protecţie contra 
incendiului. 
3) Modul de soluţionare a elementelor de construcţie şi dotare fixă pe căile de circulaţie 
a) condiţii de rezolvare a uşilor 
­  pe traseele de circulaţie a copiilor, uşile  vor fi vizibile, vor avea sisteme de acţionare 
simple, fără risc de blocare, nu vor avea praguri; 
­  prin  modul de  amplasare sau  sensul  de  deschidere, uşile  nu  vor  limita  sau  împiedica 
circulaţia, nu se vor ciocni între ele la deschiderea consecutivă; 
­  se recomandă utilizarea foilor de uşa cu geam pe traseele de circulaţie; 
­  uşile amplasate pe căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu 
pericol  de  incendiu  sau  explozie  vor  respecta  prevederile  din  normativul  de  protecţie  contra 
incendiului;
­  uşile  ce  despart  spaţiile  în  care  se  găsesc  copii  de  spaţiile  tehnico­gospodaresti,  vor 
avea prevăzute sisteme de etanşate şi vor purta marcaje de interzicere a accesului; 
b) condiţii de rezolvare a pardoselilor; 
­  să aibă suprafaţa plană, netedă dar antiderapantă; 
­  să  aibă  continuitate  pe  tot  nivelul,  eventualele  denivelări  se  vor  prelua  prin  pante  de 
max. 8% racordate lin la suprafeţele orizontale; 
­  să aibă rezistenţă la uzură, să nu producă praf sau scame prin erodare; îmbinările sau 
rosturile de montaj să nu ducă la agăţare sau împiedicare ; 
­  să fie lavabile (hidrofuge) uşor de întreţinut; 
­ sa fie aseptice şi  să  nu reţină praful în încăperile în care copiii se joacă pe pardoseală 
(spaţiu multifuncţional) 
­  să aibă coeficient de conductibilitate termică şi electrică redus. 
c) condiţii de rezolvare a pereţilor 
­  pereţii  laterali  căilor  de  circulaţie  vor  fi  plani,  netezi  (fara  asperităţi  şi  profile 
ornamentale); nu vor prezenta bavuri, muchii tăioase sau alte surse de rănire; 
­  se  vor  evita  soluţiile  constructive  care  induc  deplanări  (grinzi  secundare,  stâlpi  şi 
sâmburi ieşiţi din planul pereţilor); 
­  suprafeţele vitrate (uşi, ferestre, pereţi) vor fi rezolvate plin până la înălţimea de 1,00 m 
(din materiale rezistente la lovire). 

V.2.(A).4. Siguranţa cu privire la schimbarea de nivel (terase, ferestre, uşi) 
1) Condiţii de rezolvare 
­  diferenţele de nivel sub 3 trepte vor fi rezolvate prin plan înclinat cu panta max. 80%. 
2) Măsuri de protecţie 
­  la denivelări mai mari de 0,30 m se prevăd balustrade de protecţie, alcătuite conform 
STAS 6131. 
* înălţime curentă h = 0,90 m 
* înălţime intermediară pentru copii h = 0,60 m 
­  ferestrele fără parapet sau cu parapet sub 0,90 m şi uşile ferestre aliate la mai mult de 
0,50 m faţă de sol, vor fi asigurate cu balustrade de protecţie conform prevederii STAS 6131 ("h" 
recomandat = 1,00 m); 
­  ferestrele, din camerele de joacă şi dormitoare, vor fi prevăzute cu grile sau alte sisteme 
de protecţie. 

V.2.(A).5.  Capitolul  ­  siguranţa  la  deplasare  pe  verticală­scări  şi  a  transportului 


mecanizat  ­  ascensoare  nu  este  detaliat  în  acest  capitol,  având  în  vedere  faptul  că  creşa 
independentă se recomandă să se dezvolte numai pe parter. 

V.2.(A).6. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială 
1)  Iluminare medie pentru iluminatul de siguranţă 
* pentru evacuare ­ mm. 2 lx 
* pentru zona de supraveghere în timpul nopţii (în zona patului) min.20 lx ­ dormitoare. 
* pentru veghe (orientare) ­ 2 Ix ­ cabinet medical, tratamente, 
­  iluminat general 500 lx 
­ toalete, încăperi cu activităţi vestiare ­ 200 lx 
2)  Iluminarea medie pentru iluminatul normal pe căile de circulaţie 
­ holuri, coridoare 
* 200 lx ­ ziua 
*  50 lx ­ noaptea
­  raportul între nivelurile de iluminare medie dintre două încăperi alăturate trebuie să fie 
min.0,1 (E med. l/E med. 2 mai mare sau egal 1/10) 
3)  Factorul de uniformitate (E min.+ E max.) pentru iluminatul de siguranţă 
­ pentru evacuare şi circulaţie I 40 (la nivelul suprafeţei de circulaţie ­ în axul acesteia) 
­ pentru continuarea lucrului 1/2... 1/4 (la nivelul suprafeţei ele lucru). 
4)  iluminarea medie pentru iluminatul normal al spaţiilor exterioare 
­  mm. 10 lx 
5)  Continuitatea serviciului 
­  duratele  maxime  de  întrerupere  în  alimentarea  cu  energie  electrică  (conform  cap.III 
2.M.1) trebuie să fie: 
* pentru receptoare de categoria 0 ­ sub 0,1 secunde 
* pentru receptoare de categoria I ­ sub 1 minut 
* pentru receptoare de categoria II ­ sub 8 ore (dacă alimentarea se face din reţeaua de 0,4 
kv a furnizorului). 
­ alimentarea cu energie electrică se asigura din SEN (sistemul energetic naţional). 

V.2.(B). Siguranţa cu privire la instalaţii 
1) Toate  instalaţiile  din clădirile  creşelor  trebuie    concepute  ş  executate  în aşa fel  încât 
toţi  utilizatorii  şi  în  special  copiii  să  fie  protejaţi  faţă  de  riscuri  pentru  sănătatea  şi  viaţa  lor; 
acestea  ţinând  seama  şi  de  faptul  că o parte din  copii  (cei  ce  nu  se pot mişca) pot  face  gesturi 
necontrolate şi manevrări greşite în utilizarea instalaţiilor. 
O  cerinţa  obligatorie  este  respectarea  întocmai  a  prevederilor  normativelor  specifice 
diferitelor tipuri de instalaţii. 
2)  Se vor respecta prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor civile 
din  punct  de  vedere  al  cerinţei  de  siguranţa  în  utilizare"  CE  1  (cap.2.3)  specifice  clădirilor 
creşelor. 
Criterii parametrii şi niveluri de performanţă 

V.2.(B).l. Protecţia împotriva riscului de electrocutare 
a)  alimentarea  cu  energic  electrică,  se  va  face  prin  intermediul  tablourilor  electrice  cu 
respectarea condiţiilor de montaj; 
b)  tablourile  electrice  cu  apărutele  de  comutare,  siguranţa  şi  control,  vor  fi  astfel 
amplasate  şi  asigurate încât  să  nu  permită  accesul  la  ele  (h =  1,50  in):  decât  pentru personalul 
instruit în utilizarea lor. 
c) tensiunile nominale de lucru: 
Un = max. 220 V, pentru corpuri de iluminat; 
Un = max. 400 V, pentru utilaje electrice 
d) tensiuni de atingere: 
U  =  max.  40  V,  pentru  instalaţii  şi  echipamente  fixe  şi  mobile,  utilaje  şi  echipamente 
portabile din spatii cu pardoseala conducătoare de electricitate. 
e) curenţi nepericulosi (suportaţi de corpul omenesc) 
Ih = max. 10 mA 
f) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ (conform 17 si 120). 
*  R = max.4 Ohmi ­ pentru inst.electrică de joasă tensiune; 
*  R = max 1 Ohm ­ priza de pământ comună pentru joasă tensiune şi paratrăsnet; 
*  R = max. 10 Ohmi ­ pentru instalaţia de paratrăsnet. 
g) rezistenţa de izolaţie 
*  R  =  min.  50.000  Ohmi ­  pentru  materialele  izolatoare  a  elementelor  conducătoare de 
electricitate.
h)  toate  elementele  conducătoare  de  electricitate  vor  fi  făcute  inaccesibile  atingerii 
întâmplătoare prin: 
­  izolare electrică cu materiale izolante; 
­  introducerea echipamentelor în carcase de protecţie; 
­ deplasări la distanţe minime de protecţie; 
­  îngrădirea elementelor aflate sub tensiune: 
*  legarea la pământ; 
*  alimentarea cu tensiune redusă de lucru; 
*  folosirea de mijloace individuale de protecţie. 
i) măsuri de protecţie pentru atingerea indirectă: 
*  tensiuni reduse de lucru; 
*  legarea la pământ; 
*  izolarea de protecţie aplicată utilajului; 
*  egalizarea sau dirijarea distribuţiei potenţiale; 
* deconectarea automată a sectorului defect; 
*  folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante. 

V.2.(B).2. Protecţia împotriva riscului de arsură sau opărire 
a)  agenţii  termici  utilizaţi  în  creşe  pentru  încălzire,  climatizare  vor  fi  de  natură  să  nu 
producă accidente sau panică în caz de defecţiune sau avarie; 
­ temperatura părţilor accesibile instalaţiilor max.70 o C; 
­  temperatura  aerului  introdus  în  încăpere  prin  instalaţia  de  climatizare  (la  un  1  cm  de 
gură  de  introducere)  ­ max.  70 0  C, daca  nu  este  îndreptată  spre  zona  ocupată  de  copii şi  dacă 
pătrunde la min. h = 3,50 m; 
b)  instalaţiile  de  apa  fierbinte  vor  avea  elementele  componente  (conductele, 
echipamentele), amplasate în spaţii şi pe trasee protejate. 
­ temperatura apei calde menajere ­ max. 60 o C. 
c) măsuri de protecţie; 
­  în  cazul  corpurilor  de  iluminat  cu  lămpi  incandescente  (100°  C),  se  vor  proteja  cu 
elemente de protecţie corespunzătoare, conform Normativ I 7. 
­ în cazul echipamentelor pentru încălzire (corpuri sau conducte de încălzire), protecţia se 
va face conform Normativ 1­13. 
*  în mod particular pentru creşe, corpurile de încălzire pot fi: 
1) radiatoare ­ când există un agent termic propriu sau colectiv 
2) sobe de teracotă în mediul rural 
*  izolarea acestora se face prin intermediul unor paravane în cazul sobelor de teracotă şi 
prin amplasarea caloriferelor la o înălţime ce îndepărtează pericolul de arsură prin atingere. 

V.2.(B).3. Protecţia împotriva riscului de explozie 
a) toate instalaţiile, recipienţii şi echipamentele pentru agenţi termici sub presiune vor fi 
prevăzute  cu  dispozitive  de  siguranţă  pentru  cazul  când  presiunea  se  ridică  peste  parametrii 
nominali (supape de siguranţă, elemenle de automatizare, etc.) 
b) toate instalaţiile şi echipamentele care utilizează apă cu temperatura peste 114  o C, vor 
respecta prescripţiile tehnice ISCIR şi vor fi autorizaţi de acesta la punerea în funcţiune. 
c) dimensionarea şi amplasarea rezervoarelor de combustibili pentu centrale termice vor 
fi conform prevederilor Normativului I 13. 
d)  proiectarea  instalaţiilor  de  gaze  naturale  (gaz  metan)  se  va  face  cu  respectarea 
normativului I 6. 
V.2.(B).4. Protecţia împotriva riscului de intoxicaţie 
a) prezenţa în aer a unor substanţe nocive:
­  monoxid de carbon din instalaţii de ardere; 
­  bioxid de carbon din expiraţii; 
­  formaldehida, pulberi de azbest, radiu din materialele de construcţii, din aer sau teren. 
b) masuri de protecţie ­ se  poate realiza printr­o ventilaţie corespunzătoare (vezi cap. V ­ 
igiena aerului) 
c) instalaţiile de evacuare a aerului viciat cu substanţe toxice vor fi monitorizate pentru 
supravegherea permanentă a stării lor de funcţionare. 

V.2.(B).5. Protecţia împotriva riscului de contaminare sau otrăvire 
a) reţeaua de apa potabilă nu trebuie sa conţină substanţe nocive după 48 ore de contact 
cu pereţii conductelor; 
b) conductele de transport a apei nu trebuie să permită dezvoltarea agenţilor biologici. 
­  se va evita stagnarea apei în reţeaua de apă potabilă; 
­  condiţiile de calitatea apei potabile vor respecta prevederile STAS 1342. 

V.2.(B).6.  Contactul  cu  elemente  de  construcţii  şi  instalaţii  defectuos  executate, 
montate sau întreţinute. 
­  suprafeţele  accesibile  utilizatorilor  nu  trebuie  să  prezinte  muchii  tăioase  sau 
proeminente periculoase; 
­  se  interzice  soluţiile  de  fixare  a  echipamentelor  de  instalaţii,  care  ar  permite 
accidentarea prin delectare, desprindere, cădere sau răsturnare a acestora. 
­  executarea,  exploatarea,  întreţinerea  instalaţiilor  se  va  face  numai  de  către  persoane 
calificate, în conformitate cu prevederi, standarde şi norme specifice. 

V.2.(B).7. Protecţia împotriva descărcărilor atmosferice 
Se va asigura la creşe, în conformitate cu Normativul I 20. 

V.2(C). Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere 
Se referă ­ în cazul creşelor ­ la personalul de întreţinere şi deservire. 

V.2(C).l. Se vor respecta prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor 
civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în utilizare" cod CE 1/95 (cap.2.4) şi prevederi 
specifice de întreţinere, cuprinse în "Norme de protecţie a muncii în sectorul sanitar” 

V.2.(C).2. Măsurile de siguranţă cu privire la lucrările de întreţinere se referă la: 
a) întreţinerea suprafeţelor vitrate (ferestre) care presupun curăţare şi reparare: 
­  se recomandă utilizarea ferestrelor cu deschidere interioară; 
­  montarea de siguranţă a parapetelor la ferestre de la min. h = 0,90m; 
b)  întreţinerea învelitorilor: 
­ la învelitori tip terasă, se prevede o balustradă perimetrală de protecţie având h = 0,90 
m; 
­ pentru accesul din exterior la învelitoare se vor utiliza scări fixe montate pe faţadă; 
­ la marginea învelitorii cu şarpantă se prevede opritoare de zăpada. 

V.2.(D) Securitatea la intruziuni şi efracţii 

V.2.(D).l.  Securitatea  la  intruziuni  şi  efracţie  presupune  protecţia  împotriva  actelor  de 
violenţă,  hoţie,  vandalism,  comise  de  persoane  din  exterior,  precum  şi  protecţie  împotriva 
pătrunderii nedorite a insectelor sau animalelor dăunătoare.
V.2.(D).2.  Prin  proiectare  trebuie  să  se  reducă  riscul  tentativelor  de  intruziune  atât  în 
concepţia clădirii căt şi în cea a incintei. 
Se vor prevedea instalaţii de avertizare (sonerie, interfon); 
Se  vor  prevedea  elemente  de  împrejmuire  (garduri)  pentru  incintă  şi  elemente  de 
închidere a clădirii (pereţi, uşi, ferestre, luminatoare); 
Împotriva  intruziunii  animalelor  mici  şi  insectelor  se  vor  lua  masuri  constructive 
corespunzătoare de protecţie a golurilor din elementele de închidere şi din traseele instalaţiilor; 
Golurile din faţade se vor proteja cu plasă deasă metalică; 
Prevederea  de  materiale  de  construcţie  şi  de  finisare  care  să  nu  permită  încuibarea 
insectelor; 
Ghenele  pentru  traseele  de  conducte  şi  cabluri  să  fie  închise  etanş,  dar  în  caz  de 
necesitate să fie accesibile acţiunilor de salubrizare; 
Subsolurile  să  fie  finisate  corespunzător  menţinerii  curăţeniei,  să  aibă  instalaţii  de 
evacuare a apelor accidentale, să permită inspecţia şi întreprinderea acţiunilor de dezinsecţie şi 
deratizare. 

ANEXA V­2 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

STAS 6131/79 ­ Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor 
I 7  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până  la 
1.000 V 
I  20  ­  Normativ  pentru  proiectarea  şi  executarea  instalaţiilor  de  protecţie  contra 
trăznetului 
P 136 ­ Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial 
I 18 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii 
I 5 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire 
I 13 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare 
STAS 1907/1,2 ­ Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldura 
STAS 1238/1 ­ Ventilarea mecanica 
I 9 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare 
I  6  ­  Normativ  pentru  proiectarea  şi  executarea  reţelelor  şi  instalaţiilor  de  utilizare  a 
gazelor naturale 
C 31 ­ Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, instalarea, exploatarea, 
repararea şi verificarea cazanelor de abur de joasă presiune şi cazanelor de apă caldă 
E 204 ­ Instrucţiuni privind exploatarea şi întreţinerea punctelor termice 
PE 216 ­ Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de cazane 
NRPM ­ Norme republicane de protecţia muncii 
CPM 1 ­ Normativ pentru adaptarea construcţiilor de locuit, a construcţiilor şi  locurilor 
publice la cerinţele utilizatorilor ­ copii din creşe. 
Documente interpretative CEE ­ noiembrie 1993 ­ Siguranţa în utilizare. 

V.3. Siguranţa la foc 
­  Cerinţa privind siguranţa la foc, impune realizarea construirii astfel încât să asigure: 
*  protecţia  utilizatorilor  (copii,  personal  educaţional,  personal  medical,  personal 
administrativ) şi salvarea acestora; 
*  limitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale;
*  împiedicarea extinderii incendiilor la vecinătăţi; 
*  prevenirea avariilor la construcţii învecinate în cazul prăbuşirii clădirii incendiate; 
* protecţia echipelor de intervenţie; 
­  Principalele performanţe ale construcţiei unei creşe, se asigură în funcţie de: 
* riscul de izbucnire a incendiilor; 
* condiţiile de siguranţă a utilizatorilor în caz de incendiu; 
* comportarea la foc a construcţiei; 
* caracteristicile specifice ale elementelor şi materialelor utilizate; 
* posibilitatea de intervenţie pentru stingerea incendiilor; 
­ Riscul de izbucnire a incendiilor este constituit din existenţa surselor de aprindere şi a 
substanţelor combustibile. 
­ Siguranţa utilizatorilor, în caz de  incendiu se realizează prin  asigurarea unor intervale 
de timp care să permită corelarea acţiunilor de intervenţie şi salvare cu dezvoltarea incendiului; 
­ Condiţiile performante specifice se stabilesc, pentru fiecare caz concret în parte pe baza 
scenariilor de siguranţă  la  foc, conform reglementarilor de specialitate, de către proiectantul de 
investiţii. 

Criterii, parametrii si niveluri de performanţă privind: 

V.3.1. Riscuri de izbucnire a incendiilor 
V.3.1.1. Reducerea riscului de izbucnire şi propagare a incendiilor se face prin limitarea 
surselor potenţiale de aprindere şi a materialelor combustibile. 
Încăperile  şi  spaţiile  din  clădirile  creşelor  şi  creşelor  speciale  se  categorisesc  în 
următoarele nivele de risc: 
*  risc mare ­ densitatea sarcinii termice este mai mare de  840 MJ/mp ­ nu este cazul. 
*  risc  mijlociu  ­  densitatea  sarcinii  termice  este  cuprinsă  între  420  si  840  MJ/mp 
(bucătărie). 
*  risc  mic  ­  densitatea  sarcinii  termice  să  fie  mai  mica  de  420  MJ/mp  (cabinete  de 
consultaţii şi tratament, săli de joacă, arhive cu volum sub 50 mc). 
Se  recomanda  limitarea  densităţii  sarcinii  termice  aferente  dotărilor  la  maximum  420 
MJ/mp iar a densităţii sarcinii termice totale la 620 MJ/mp. 
V.3.1.2. Materialele utilizate în construcţii se vor încadra în clasele de combustibilitate, şi 
limitele  de  rezistenţă  la  foc  normate  astfel  încât  construcţia  să  aibă  minimum  gradul  II  de 
rezistenţă la toc. 
V.3.1.3. Reducerea riscului de dezvoltare a incendiului se face prin separarea funcţiunilor 
cu pericol potenţial  (oficii,  bucătărie,  centrală  termică,  gospodăria de  combustibil  etc.),  faţă de 
spaţiile adiacente prin planşee cu limita de rezistenţă la foc minimum 1 oră şi pereţi cu limita de 
rezistenţă la foc minimum 1 ora si 30'. 
V.3.1.4.  Materialele  de  alcătuire  ale  faţadelor,  precum  şi  elementele  de  includere  ale 
golurilor (uşi, ferestre, obloane, etc.), vor fi proiectate conform normelor în vigoare, limitându­se 
posibilităţile de propagare a incendiilor pe faţade. 

V.3.2.  Intervale  de  timp  asigurate  în  corelarea  acţiunilor  de  intervenţie  şi  salvare 
faţă de dezvoltarea incendiilor 
V.3.2.1.  Timpul  de  alarmare  ­  în  general,  nu  poate  fi  precizat  dacă  nu  sunt  instalaţii 
automate, timpul de alarmare depinzând, de perceperea şi reacţia utilizatorilor. 
În spaţiile prevăzute cu instalaţii automate de semnalizare şi alarmare, acest timp este de 
30 sec. şi în cazul sistemelor manuale de maximum 60 sec. 
V.3.2.2. Timpul de alertare ­ intervalul de timp dintre momentul semnalizării incendiului 
şi cel al sesizării serviciului de intervenţie, trebuie realizai astfel:
­  la sistem automat maximum 30 sec. 
­  la sistem manual de alertare maximum 2 minute. 
V.3.2.3.  Timpul  de  supravieţuire  ­  intervalul  de  timp  dintre  izbucnirea  incendiului  şi 
limita  de  menţinere  a  vieţii.  Acest  timp  depinde  de  tipul  clădirii,  gradul  de  rezistenţă  la  foc şi 
combustibilitatea acestuia şi mijloacele asigurate. 
Pentru creşe, timpul minim de supravieţuire va fi : 
­ 20 minute ­ pentru construcţii de gr. I şi II. 
V.3.2.4.  Timpul  de  evacuare  ­  intervalul  de  timp  dintre  alarmarea  utilizatorilor  şi 
momentul evacuării lor în spaţii de siguranţă. 
Acest  timp  se  determina  ţinând  cont  de  lungimea  maxima  admisă  a  căii  de  evacuare 
considerând că viteza de deplasare pe orizontală este de circa 0,4 m/sec (V). 
T = L/V ­ în funcţie de lungime (L) timpul este de 50 sec. 
Lungimea pentru coridor înfundat este egală cu 20,00 m. 
Lungimea pentru doua direcţii diferite este egală cu 20,00 m. 
În  creşe  trebuie  asigurate  minim  două  căi  de  evacuare,  interzicându­se  utilizarea 
materialelor combustibile pe traseul acestora. 
Gabaritele căilor de evacuare din creşe se determina prin calcul, fără a fi mai mici de 1,40 
m, iar lăţimea uşilor încăperilor sub 1,00 m. 
V.3.2.5. Timpul de localizare si stingere a incendiului ­ durata in care se pune sub control 
extinderea incendiului. 
Acest timp este cuprins între 10 minute şi 60 minute, în funcţie de echiparea în dotarea cu 
mijloace de stingere precum şi timpul de alertare a serviciilor de intervenţie. 
V.3.2.6. Timpul de propagare a incendiilor la clădiri învecinate ­ intervalul de timp dintre 
alarmare şi propagarea incendiului la clădirile învecinate. Timpul de propagare se determină prin 
calcul şi este în funcţie de: 
­ distanţa între cele două clădiri; 
­ gradul de rezistenţă la foc a clădirii vecine; 
­ condiţiile atmosferice. 
În cazul unor clădiri amplasate  la o distanţă mai  mică de 6,00 m se utilizează  inchideri 
exterioare  din  materiale  ce  nu  permit  aprinderea  lor  uşoară,  iar  în  cazul  unor  clădiri  lipite  se 
utilizează ziduri antifoc. 
În general timpul de propagare a focului este de minim 30 minute. 

V.3.3. Asigurarea performanţelor construcţiei şi a principalelor ei parţi componente 
V.3.3.1. Timpul de incendiere totală 
Intervalul de timp în care incendiul se generalizează la toate elementele şi materialele din 
spaţiul respectiv se determină prin calcul, având în vedere grupa de combustibilitate şi gradul de 
rezistenţă la foc a acestora, precum şi dotarea cu mobilier, echiapamente, etc. Durata nu trebuie 
să fie mai mică de 40 min, respectiv de două ori timpul de supravieţuire. 

V.3.3.2. Etanşeitatea la aer a construcţiei 
Se determină prin calcul volumul de aer ce intră prin elementele perimetrele mobile ale 
construcţiei (în poziţie închisă) şi cel care iese din construcţie datorită diferenţelor de presiune, în 
funcţie de situaţia concretă, maximum 2 schimburi aer oră. 
V.3.3.3. Compartimentarea antifoc a clădirii 
Construcţia  se  va  compartimenta  antifoc  în  limitele  admise,  în  corelare  cu  gradul  de 
rezistenţă la foc, aria construită şi  numărul de nivele. Aria maximă pentru un compartiment de 
incendiu va fi de 2500 mp. 
V.3.3.4.  Limita  de  rezistenţă  la  foc  a  elementelor  de  construcţie  ce  delimitează 
compartimentele sau separă spaţii ale clădirii
Este  intervalul  de  timp  în  care  elementele  de  separare  işi  epuizează  capacitatea  de 
rezistenţă la acţiunea unui incendiu standard. 
Limita  minimă  a  pereţilor  antifoc  realizaţi  din  materiale  incombustibile  din  grupa  CO, 
este determinată de diversitatea sarcinii compartimentelor respective având valori între 3 şi 7 ore, 
corespunzător densităţii sarcinii termice a compartimentului de incendiu. 
Celelalte elemente de separare vor avea limitele de rezistentă  la foc noi mari, în funcţie 
de densitatea spaţiului şi rolul elementului de separare, conform normelor specifice. 
V.3.3.5. Durata de rezistenţă la foc a refugiilor 
Timpul  de  siguranţă  la  foc  a  refugiilor  depinde  de  rezistenţa  la  foc  a  elementelor 
delimitatoare şi trebuie să  fie cel puţin egal cu  timpul de supravieţuire în acestea, respectiv 20 
minute. 
V.3.3.6.  Durata  de  siguranţă  şi  capacitatea  căilor  de  evacuare.  Timpul  în  care  căile  de 
evacuare  pot  fi  utilizate  în  condiţii  de  siguranţă  trebuie  sa  fie  cel  puţin  egal  cu  timpul  de 
evacuare. 
Capacitatea şi lăţimea căilor de evacuare se normează conform V.3.2.4. 
V.3.3.7. Accesibilitatea vehiculelor de intervenţie şi a serviciilor de pompieri 
Dispunerea  căilor de  acces  şi  de  circulaţie  a  echipelor de  intervenţie  trebuie  sa  permită 
accesul pe cel puţin doua laturi ale clădirii. 
V.3.3.8. Echiparea şi dotarea clădirilor cu mijloace fixe şi mobile de intervenţie 
Echiparea  şi  dotarea  creşelor  cu  mijloace  fixe  şi  mobile  de  intervenţie,  trebuie  făcute 
conform anexei V.3.a. 
V.3.3.9. Asigurarea traseelor pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri. 
Clădirile creşelor vor fi concepute astfel încât să asigure trasee de intervenţie scurte, uşor 
de recunoscut, dimensionate şi echipate corespunzător scenariilor de siguranţă. 

V.3.4. Performantele elementelor şi materialelor de construcţie 
V.3.4.1.  Combustibilitatea  elementelor  şi  materialelor  componente  ­  proprietatea 
materialelor de a se aprinde şi arde în continuare. 
Se vor utiliza materiale cu clasa de combustibilitate admisă de norme (CO, C1, C2). 
V.3.4.2. Contribuţia la evoluţia incendiului 
Densitatea  sarcinii  termice,  evaluată  conform  10903/2  (se  va  limita  la  620  Mcal/m 2 ), 
stabilindu­se şi măsurile corespunzătoare de protecţie. 
V.3.4.3.  Propagarea  flăcărilor  pe  suprafaţa  elementelor  şi  materialelor  de  construcţii 
combustibile 
Alcătuirea elementelor de construcţie se va face astfel încât să nu se propage incendiul cu 
uşurinţă, propagarea focului facându­se cu mai puţin de 45 cm în 10 minute (conform STAS 1 
1357). 

V.3.4.4. Degajarea fumului şi gazelor toxice 
Pentru  a  se  diminua  degajarea  fumului  şi  gazelor  toxice  se  vor  lua  masuri  de  limitare 
cantitativă  a  mobilierului,  echipamentelor  şi  aparaturii  confecţionate  din  materiale  ce  se  pot 
degaja prin ardere, substanţe toxice. 
Se  vor  lua  masuri  de  evacuare  a  fumului  şi  gazelor  toxice  din  spaţiile  de  categoria  C 
pericol de incendiu ca şi din casele de scări şi din circulaţiile orizontale comune (coridoare) fără 
lumină naturală. 
V.3.4.5. Gradul de rezistenţă la foc 
Capacitatea  globală a  clădirii  de  a  rezista  la  acţiunea  incendiului,  stabilită  în  funcţie  de 
combustibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie ­ asigurând 
pentru creşe si creşe speciale, gradul de rezistenţă la foc.
Anexa V.3.b 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

N.G. ­ 1977 ­ Norme generale de protecţie împotriva incendiilor 


P  118  ­  Norme  tehnice  de  proiectare  şi  realizare  a  construcţiilor  privind  protecţia  la 
acţiunea focului 
Ordin 381/1219 ­ Completare la norme generale de prevenire şi stingerea incendiilor 
H.G.  51/1992  ­  Privind  unele  măsuri  pentru  îmbunatăţirea  activităţii  de  prevenire  şi 
stingere a incendiilor 
STAS 10903/2 ­ Determinarea sarcinii termice în construcţii STAS 6793 
Lucrări  de  zidărie,  coşuri,  canale  de  fum  pentru  focare  obişnuite  la 
construcţii civile. Prescripţii generale 
STAS 297/1,2 ­ Indicatoare de securitate. Culori şi forme. Condiţii generale. 
STAS 3081  ­ Utilaje de stins incendiu. Cutii metalice pentru hidranţi interiori. 
NC­58 ­ Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn şi textile 
utilizate în construcţii. 
I 5  ­Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilaţie 
I  6  ­Normativ  pentru  proiectarea  şi  executarea  reţelelor  şi  instalaţiilor  de  utilizare  a 
gazelor naturale 
I 7 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice 
I 9 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare 
I 13 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire 
I 18 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de telecomunicaţii 
I 20­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului 
STAS 1478 ­ Construcţii civile şi industriale. Alimentarea cu apă 
STAS 6647 ­ Masuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente de protecţie a golurilor 
ND94  ­  Norme  de  prevenire  şi  stingerea  incendiilor  pentru  unităţile  din  ramura 
Ministerului Sănătăţii. 

V.4. Igiena, sănătatea utilizatorului 
Cerinţa privind igiena, sănătatea şi protecţia mediului presupune conceperea şi executarea 
spaţiilor,  a paliilor  componente  precum  şi  a  dotărilor  creşelor,  astfel  încât  să  nu  fie  periclitată 
sănătatea şi igiena copiilor, urmărindu­se, în acelaşi timp şi protecţia mediului înconjurător. 
Criteriile de performanţă în cazul acestor cerinţe se referă la: 
A)  igiena mediului interior; 
B)  igiena apei; 
C)  igiena evacuării reziduurilor lichide; 
D) igiena evacuării reziduurilor solide; 
E) protecţia mediului. 

V.4.1. Igiena mediului interior, se referă la: 
1)  Igiena higrotermică; 
2)  Igiena aerului; 
3)  Igiena finisajelor; 
4)  Igiena vizuală; 
5)  Igiena auditivă. 
V.4.(A).l. Mediul higrotermic 
Crearea  unui  mediu  higrotermic  optim,  constă  în  asigurarea  unei  ambianţe  termice 
corespunzătoare, atât în regim de iarnă cât şi în regim de vară.
Se admite ca aceste condiţii să nu fie satisfăcute o zi pe an iarna şi 3 zile pe an vara. 
Asigurarea  mediului  higrotermic  trebuie  corelată  cu  asigurarea  calităţii  aerului  şi 
optimizarea consumurilor energetice. 

V.4.(A).2. Criterii, parametri şi niveluri de performanţă privind: 
V.4.(A).2.1. Asigurarea ambianţei higrotermice 
Acest  lucru  presupune  asigurarea  în  fiecare  încăpere  a  unei  temperaturi  şi  umiditate 
corespunzătoare activităţii desfăşurate. 
a) Temperatura ambianţei "ta" , se măsoară în centrul încăperii la 1,5 m de la pardoseala, 
(cu termometru cu glob). 
În funcţie de destinaţia încăperii trebuie să fie: 
­ în perioada rece (iarna): 
* dormitoare copii: 22 o C 
* camera joacă: 22 o C 
*  spaţii de circulaţie copii: 22 o C 
*  vestiar (primire + filtru): 24" C 
* cabinet medical: 24 o C 
* grup sanitar (WC şi spălător): 24 o C 
*  spaţiu multifuncţional + gimnastică: 24 o C 
* depozit de materiale didactice­jucarii: 20 o C 
* director ­ primire părinţi: 20" C 
* spatii preparare hrana (oficii): 20° C 
*  anexe: 18° C 
­ în perioada calda (vara): 
* temperatura maximă: 25° C 
b) Amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior (conform N.P. 200) 
­ în regim de iarnă: 
* AT  i ≤ 2 o C în interiorul încăperii 
*  AT  i  ≤  6  o C  diferenţa  de  temperatură  între  încăperile  copiilor  (dormitoare,  săli 
multifuncţionale, grupuri sanitare, etc.) şi încăperilc anexe ale creşei (coridoare, oficiu, depozite, 
etc.). 
­  în regim de vara:  AT  i ≤ 3° C 
c) Viteza relativă medie a aerului 
­  în perioada de iarnă: Vmax. = 0,1 m/s 
­  în perioada de vară : (ta = 26 C): Vmax. = 0,15 m s. 
d)  Umiditatea  relativă  a  aerului  (UR)  va  fi  corelată  cu  temperatura  ambianţei  ("ta"  ­ 
conform V.4.(A).I .a) si funcţie de destinaţia incaperilor: 
φ = 50%. sau între limitele de 40%­ 70%. 
­ numărul de schimburi de aer se vor stabili în funcţie de bilanţurile termoenergetice şi de 
cele privind asigurarea purităţii aerului (minim 0,1 γ/h). 
­ asigurarea unei temperaturi uniforme, astfel încât diversele suprafeţe şi corpul omenesc 
să nu fie supărătoare. 
e) Asimetria temperaturii radiante (conform STAS 13.149) 
­ calculată în raport cu un plan vertical (ferestre, suprafeţe reci) T ≤10"C 
­ calculată în raport cu un plan orizontal (planşeu încălzit) T ≤5° C. 
f)  Diferenţa  de  temperatură  a  aerului  pe  verticală  între  nivelul  capului  şi  al  gleznelor 
(pentru o persoana în picioare sau pentru o persoană sezând) conform STAS 13.149  t = max. 1,5 


g) Diferenţa de temperatură faţă de elementele de limitare a spaţiilor 
­ pereţi    ti = 4.5 K
­ acoperiş (terasa)   Ti = 3.5  K 
­ pardoseli ti  = 2,5 K 
Temperatura suprafeţelor interioare în contact direct cu omul (conform STAS 6472/10/3) 
­pardoseli: iarna  min. 20° C 
vara  max. 22° C 
­  pereţi: iarna  min. 20° C 
vara  max. 24° C 
I) Asigurarea continuităţii serviciului 
Sistemul de încălzire trebuie să asigure în mod continuu o temperatura de min. 22° C pe 
toata durata zilei, în orice condiţii. 

V.4.(A).2. Igiena aerului 
­ Igiena aerului presupune asigurarea calităţii aerului interior, fără degajări de substanţe 
poluante  nocive,  provenite  din  interiorul  sau  exteriorul  clădirii  (sol,  materiale  de  construcţii, 
activităţi uzuale, etc). 

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă privind: 
V.4.(A).2.1. Asigurarea calităţii aerului prin concentraţii maxime admisibile de substanţe 
poluante 
­  pentru valori maxim admisibile de concentraţii ale substanţelor poluante din încaperile 
din creşe, se vor respecta prevederile "Normativ de protecţie a muncii în sectorul sanitar”. 
­ N ­ 425 şi "Normativ privind puritatea aerului în încăperi cu diverse destinaţii”. 
­ concentraţii maxime admisibile de substanţe poluante: 
a)  se  vor  utiliza  materiale  de  construcţii  ce  nu  conţin  formaldehida,  sau,  excepţional, 
materiale ce conţin formaldehida în cantitate sub 0,1 mg la 100 gr material. 
b)  radon (220 si/sau 222) ­ din sol sau din materiale de construcţii ­ max. 40 Rq/mc/an. 
c)  monoxid  de  carbon  (din  aer,  scăpări  gaze,  combustibil­combustie  incompletă,  etc.) 
max. 2 mg./m 3 . 
d) bioxid de carbon (din expiraţie, combustie) ­ max.0,08 gr/ m 3 . 
e)  pulberi  în  suspensie  (din  materiale  de  construcţii)  max.  2  mg./m 3  ­  asigurarea  unei 
ventilaţii corespunzătoare: 
a) Ventilaţie naturală ­ număr de schimburi de aer – camera de joaca, de dormit, cabinete, 
sala multifunctională ­ min. 0,5 schimb/h 
­ anexe, oficii etc. ­ min. 1 schimb/h 
­ băi, spălătoare, WC ­ min. 0,5 schimb/h 
b) ventilaţie mecanică 
­ bucătărie, spălătorie, număr de schimburi: 
­ introducere: 4 
­ evacuare: 8 
­ încăperi cu activitate fizică medie ­ min.6 l/h/pers. 
­ în cadrul creşelor, se recomanda asigurarea în spaţiile de dormit şi în camerele de joacă 
a unui cubaj minim de aer de 15 mc/pers.; 
­  spaţiile  dormit,  camera  de  joacă,  cabinete,  etc.  se  vor  asigura  obligatoriu,  cu 
posibilitatea ventilării naturale. 

V.4.(A).3. Igiena finisajelor 
Cerinţa  privind  igiena  finisajelor  implica  asigurarea  calităţii  suprafeţelor  interioare  ale 
elementelor delimitatoare astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena copiilor. 
Criterii, niveluri şi parametrii de performanţă privind: 
a) asigurarea calităţii finisajelor pentru:
­ elementele delimitatoare ale încăperilor, din cadrul creşei, vor fi rezolvate cu finisaje: 
* lavabile 
* rezistente la dezinfectând 
* fara asperităţi care reţin praful 
* bactericide 
*  negeneratoare de  fibre  sau  particule  care  ramân  în  suspensie  în  aer  (module  covoare, 
draperii plusate, tavane false fibroase); 
­ nu se admit materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau modul de punere în operă, 
pot  favoriza  dezvoltarea  de  organisme  parazite  (gândaci,  acarieni,  mucegaiuri)  sau  substanţe 
nocive ce pot periclita sanătatea oamenilor. 
b) asigurarea calităţii finisajelor pentru: 
­  elementele  de  instalaţii,  care  vor  fi  rezistente  la  agenţi  externi,  solvenţi,  detergenţi, 
substanţe dezinfectante lichide sau vapori ai acestora. 

V.4.(A).4. Igiena vizuală 
Cerinţa privind igiena vizuală implică asigurarea cantităţii şi calităţii luminii (naturale şi 
artificiale), astfel încât utilizatorii spaţiilor respective să­i poată desfăşura activităţile specifice în 
condiţii de igienă şi sănătate. 
Aspectele legate de iluminatul de siguranţă al încăperilor sunt prezentate la cap. V.2. (A). 
­ siguranţa circulaţiei pedestre 
Criterii, niveluri şi parametrii de performanţă cu privire la: 
V.4.(A).4.1. Asigurarea iluminatului natural minim 
a)  raport arie fereastră ­ arie pardoseală, limite normale: 
*  încăperi de joacă, cabinete medicale, săli masă, săli multifuncţionale, etc. ­ 1/4 ­ 1/5 
*  băi, coridoare, depozite, etc. 1/8 ­1/10 
b)  factor  uniformitate  iluminat  lateral  (raport  dintre  iluminarea  minimă  şi  iluminarea 
maximă) valori normate 
*dormitoare, încăperi joaca ­ min. 0.20 
*săli masă, spaţiu multifuncţional, cabinete medicale ­ min. 0.65 
*băi, spaţii circulaţie ­ min. 0,10 
c)  indice  de  orbire  ­  raportul  dintre  luminanţa  cerului  văzut  prin  golul  ferestrei  şi 
luminanţa ferestrei ­ mas. 40%. 
* ca măsura împotriva fenomenului de orbire se prevăd elemente de ecranare (parasolare) 
a partilor vitrate. 
* în cazul în care lumina naturală nu respectă condiţiile precizate mai sus, este necesar ca 
iluminatul  natural să fie compensat parţial sau total, funcţie de destinaţia încăperii, cu iluminat 
artificial, conform STAS 6646 1.02 si STAS 6646. 

V 4.(A).4.2. Asigurarea iluminatului artificial 
a) nivel de iluminare medie pentru iluminatul normal al încăperilor (minime) 
­  camera grupa ­ joacă: 
*  iluminat general 200 lx (la h  = 0.85 ­ 1,00 m de la pardoseală) 
*  iluminat local ­ 300  Ix ­ pe suprafaţa măsuţelor (la h = 0,44 m de la pardoseală). 
­  cabinet medical, oficiu, sală mese, spaţii multifuncţionale: 
*  iluminat general 200 lx 
*  iluminat local 300 lx (la h = 0,85 ­ 1.00 m de la pardoseală) 
­  spaţii de dormit: 
*  iluminat general 50 lx 
*  iluminat local 300 lx (la plan orizontal h = 0,85 de la pardoseala). 
­  coridoare ­ 50 ­ 75 lx (de la nivel pardoseala)
­  grupuri sanitare, spălătoare: 
*  iluminat general 20 lx (la nivel pardoseala) 
­ bucătărie, spălătorie 
*  iluminat general ­ 200 lx (h = 0,85 ­ 1,00 m de la pardoseală). 
­ centrală termică, hidrofoare etc. 
*  iluminat general ­ 30 lx (la nivel pardoseală). 
­  la aparate ­ 150 lx (la 0,85 ­ 1,00 m de la pardoseală). 
b)  factor  de  uniformitate  ­  raportul  dintre  iluminarea  minimă  şi  iluminarea  medie  pe 
planul de lucru 
­  încăperi specifice ­ min. 0,40 
­  spaţii de circulaţie, anexe ­ min. 0.25 
c) evitarea sau limitarea orbirii: 
­ orbire directă 
*    se  evită  orbirea  directă  prin  dirijarea  spre  tavan a  iluminatului  artificial  (dormitoare 
sugari în mod special). 
*  se vor lua măsuri de ecranare a lămpilor şi de dispunere corespunzătoare a acestora. 
­  orbire prin contrast sau reflexie 
*  se vor alege finisaje cu factori de reflexie corespunzători 
*  corpurile de iluminat se vor dispune corespunzător 
*  se vor respecta prevederi STAS 6646 1.3 

ANEXA V.4.(A).l. 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

STAS 1907/1,2 ­ Calculul necesarului de căldura. Temperatura interioară de calcul 
STAS 6472/3 ­ Calculul termotehnic al elementelor de construcţii ale clădirii. 
IZO ­ 7730 ­ Ambiante termice moderate. Indici PMV si PPD 
IZO ­6242/1 ­ Construcţii imobiliare. Exigenţe ale utilizatorilor. Confortul termic. 
Norme departamentale de protecţia muncii în domeniul sanitar ­ N – 425 
Documente interpretative CEE ­ nov.1992 
­ Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător. 
I 5 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea inst.de ventilaţie 
Norme Protecţia muncii în sectorul sanitar 
N.P.  200  ­  Instrucţiuni  tehnice  provizorii  pentru  proiectare  la  stabilitatea  termică  a 
elementelor de închidere a clădirilor. 
STAS 13149 ­ Fizica construcţiilor, Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor 
PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru ambiante.
ANEXA V.4.(A).2. 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

ONU 1902 ­  Culegere CEE de dispoziţii model pentru reglementări în construcţii 


STAS 10813 ­ Puritatea aerului. Determinarea pulberilor în suspensie 
STAS 11322 ­ Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice 
STAS 12051 ­ Aer. Determinarea conţinutului de radiu 222. 
STAS 9081 ­ Poluarea aerului 
STAS 12574 ­ Aer din zone protejate. Condiţii de calitate 
STAS 12381/1 ­ Ventilare mecanică. Debitul de aer proaspăt .Documente interpretative ­ 
CEE nov. 1993 
­ Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător. 
Normativ  privind  igiena  aerului  în  spaţii  cu  diverse  destinaţii  în  funcţie  de  activităţile 
desfăşurate în regim de iarnă­vara. 
Norme 425 ­ Norme de protecţia muncii în domeniul sanitar. 

ANEXA V.4.(A).4. 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

STAS 8313 ­ Iluminatul în spaţii exterioare la clădiri civile şi industriale 
STAS 6221 ­ Iluminatul natural al încăperilor la clădiri civile şi industriale 
STAS 6646/1 ­ Iluminatul artificial. Condiţii generale 
STAS 6646/3 ­ Iluminatul artificial. Condiţii generale 
PE  136/1904  ­  Normativ  pentru  folosirea  energiei  electrice  la  iluminatul  artificial  în 
utilizări casnice. 
DOCUMENTE  INTERPRETATIVE  ­  CEE  ­  nov.  1993  ­  Igiena,  sănătatea  şi  mediul 
înconjurător. 
Norme 425 ­ Norme de protecţia muncii in domeniul sanitar 

V.4.(A).5. Igiena auditivă 
Cerinţa  privind  igiena  auditivă  se  referă  la  conceperea  spaţiilor  interioare  a  creşelor, 
astfel încât zgomotul perturbaţei perturbator perceput de utilizatori (copii) să fie menţinut la un 
nivel ce nu le poate afecta sănătatea. 
Igiena auditivă se referă la condiţiile interioare de zgomot, respectiv la ambianţa acustică 
interioară. 
Performanţele  elementelor  delimitatoare  corespunzătoare  asigurării  ambianţei  acustice 
interioare, sunt tratate la cap.V.6 "Protecţia împotriva zgomotului”. 

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la: 
1) asigurarea ambiantei acustice în interiorul încăperilor unei creşe: 
­  nivel  de  zgomot  echivalent  interior  (limite  admisibile)  datorat  unor  surse  de  zgomot 
exterioare unităţilor funcţionale. 
*  30 dB (A) + 5 dB (A) în plus ziua în minus noaptea 
2) măsuri de asigurare a ambianţei acustice:
­  amplasarea creşelor în zone fără vecinătăţi producătoare de zgomot sau vibraţii. 
­  gruparea compartimentelor cu activităţi similare; 
­  separarea  spaţiilor  cu  cerinţe  deosebite din  punct  de vedere  al  confortului  acustic, de 
spaţiile producătoare de zgomot (spaţii gospodăreşti şi spatii tehnico­utilitare). 
­ pentru cazul în care nu este posibilă îndepărtarea încăperilor cu activităţi producătoare 
de prevenire sau atenuare a zgomotului prin: 
*  prevederea de echipamente dinamice cu nivel de zgomot scăzut, în funcţionare; 
*    măsuri  constructive  de  atenuare  a  zgomotelor  sau  vibraţiilor  produse  de  unele  surse 
locale (aparate sau utilaje), conform prevederi STAS 8048/1; 
*  izolarea corespunzătoare a elementelor despărţitoare, conform prevederii "Instrucţiuni 
tehnice C 125"; 
*  limitarea vitezelor de vehiculare a fluidelor în elementele instalaţiilor utilitare, termice, 
de ventilaţi sanitare,etc. 

V.4.(B). Igiena apei 
Exigenţa  privind  igiena  apei,  se  referă  la  condiţiile  de  distribuţie  a  apei  într­un  debit 
suficient şi la satisfacerea criteriilor de puritate necesare apei potabile. 
Apa  necesară  alimentarii  instalaţiilor  din  clădiri  trebuie  să  aibă  o  anumită  calitate 
exprimată prin ansamblul proprietăţilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice, etc. 

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la: 
V.4.(B).l. Asigurarea calităţii apei (potabilitatea) 
­ se va realiza conform prevederi  STAS 1342; 
­ verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate a potabilităţii apei se face de către centrele 
de medicină preventivă. 
a) proprietăţi fizice: 
­ grad de tulbureala ­ max. 5 grade 
­ culoare ­ incoloră 
­ temperatura ­ 7° C ­  15° C 
­ concentraţie radiaţii corpusculare 
(α,P) sau electromagnetice (γ) ­ max. 1μ C/1 
b) proprietăţi chimice: 
­  reziduuri ­ totalitatea substanţelor minerale şi organice în soluţie ­ max. 0,300 gr/dmc 
­ alcalinitatea ­ pH = 6 ­ 8 
­ duritatea (permanentă) ­ max. 12 grade 
­ cantitatea de gaze ­ 20 cmc/dmc apă 
c) proprietăţi biologice: 
­ microorganisme (plancton, bacterii banele, bacterii patogene) 
­ lipsa bacterii patogene 
d) proprietăţi organoleptice 
­ gust ­ insipid 
­ miros ­ inodoră 

V.4.(B).2. Asigurarea debitului de apă la punctul de consum 
­ se va realiza conform prevederi STAS 1478 
(punctele  de  consum  tehnologic  vor  fi  stabilite  conform  cerinţelor  de  funcţionare  a 
echipamentelor). 
Q = min. 0,15 1 sec ­ la spălătorie, băi, duşuri 
Q = min. 0,05 l/sec ­ la lavoare ­ gr. sanitar
Viteza optima a apei = 1 m/sec 
Q = min. 2,5 1 sec ­ incendiu interior 
Q = min. 5,0 1 sec ­ incendiu exterior 

V.4.(B).3. Asigurarea cantităţii de apă potabilă necesară (1 pat/zi) 
1) Necesarul de apa potabilă, luându­se în calcul toate utilizările necesare, este următorul: 
(raportarea la numărul de copii din grupe) 
*  igiena copiilor ­ 200 l/copil ­ loc zi 
*  igiena personalului de deservire ­ 40 l/copil ­ loc/zi 
*  igiena lenjeriei (spălătorie) ­ 110 l/copil ­ loc/zi 
*  prepararea hranei (bucătărie) ­ 100 l/copil ­ loc/zi. 
*  igiena şi întreţinerea spaţiilor interioare 40 l/copil ­ loc/zi 
*  dezinfecţie, spălare instrumentar 25 l/copil ­ loc/zi 
*  utilizări tehnologice la centralele termice 20 l/copil ­ loc/zi 
*  igiena colectării deşeurilor menajere şi clădiri anexe în incinta ­10 l/copil ­ loc/zi. 
*  întreţinerea căilor de acces, spaţii exterioare, zone verzi­lo l/copil ­loc/zi 
*  gospodarii anexe 30 l/copil ­ loc/zi 
*  pierderi în reţea 10 l/copil ­ loc/zi 
Total necesar: ­  700 l/copil ­ loc/zi 
2)  În  perioadele  de  deficit  sau  de  intrerupere  a  alimentarii  cu  apă,  trebuie  asigurat  un 
minim de 500 l/pat/zi, timp de 12 ore. 
3) Nu se admite utilizarea apei nepotabile în creşe. 

ANEXA V.4.(B). 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

STAS 6322 ­ Apa potabilă. Determinanţii culorii 


STAS 6323 ­ Apa potabilă. Determinarea turbidităţii 
STAS 6324 ­ Apa  potabilă. Determinarea temperaturii, mirosului şi gustului. 
STAS 6325 ­ Apa potabilă. Determinarea pH­ului 
STAS 6329 ­ Apa potabilă. Analiza biologică 
STAS 1342 ­ Apa potabilă 
STAS 3026 ­ Apa potabilă. Determinarea durităţii 
STAS 3002 ­ Apa potabilă. Determinarea substanţelor organice 
DOCUMENTE    INTERPRETATIVE  ­  CEE  ­  noiembrie  1993  ­  Igiena,  sănătatea  şi 
mediul înconjurător. 
MINISTERUL  SĂNĂTĂŢII  nr.190  ­  Norme  departamentale  de  protecţia  muncii  în 
sectorul sanitar. 
STAS 3001 ­ Ape. Analiza bacteriologică 
STAS 12650 ­ Apa potabilă. Determinarea conţinutului de pesticide. 

V.4.(C) Igiena evacuării reziduurilor lichide 
1)  Igiena evacuării apelor uzate presupune asigurarea unui sistem corespunzător pentru 
eliminarea apelor folosite menajere sau meteorice, 
2)  Condiţiile  de  descărcare  a  apelor  uzate  în  reţelele  de  canalizare,  voi  respecta 
prevederile normativului C90.
3)  Instalaţiile  interioare  de  canalizare  a  apelor  menajere  sau  pluviale  vor  trebui  să 
îndeplinească următoarele condiţii: 
­  să nu prezinte surse de contaminare a mediului; 
­ să nu emită mirosuri dezagreabile; 
­ să nu prezinte scurgeri în exterior; 
­ să nu prezinte riscul contaminării sistemului de alimentare cu apa potabilă. 

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la: 

V.4.(C).l. Asigurarea evitării poluării solului, apelor subterane sau a aerului 
1) Condiţii de rezolvare a evacuărilor: 
a)  apele uzate din creşe se evacuează exclusiv prin reţeaua de canalizare; 
b)    lipsa  unor  sisteme  publice  de  canalizare  se acceptă  numai    în  cazul creşelor  rurale, 
situaţie în care acestea vor fi prevăzute cu instalaţii proprii de colectare, tratare şi evacuare a apei 
uzate, astfel executate incât să nu provoace poluarea solului, apelor sau a aerului; 
c)    apele  uzate  vor  fi  colectate  prin  reţele  interioare  separate  şi  evacuate  în  reţeaua  de 
canalizare  a  incintei,  după  tratarea  prealabilă  a  celor  cu  conţinut de  grăsimi,  nisip, pământ  sau 
substanţe nocive (chimice, biologice, radioactive) vezi cap.III.4.2.(B).5. 
2) Condiţiile de calitate a apelor uzate 
­  conţinutul  de  concentraţie  maximă  de  substanţe  nocive  (suspensii,  substanţe  chimice, 
corosive,  inflamabile,  explozibile,  germenii  patogeni)  trebuie  să  respecte  prevederile  STAS 
1481; 
­ temperatura maximă admisă ­ 40 o C. 
3) Condiţii de calitate a conductelor de canalizare: 
­ să reziste la solicitări mecanice; 
­ să fie impermeabile; 
­ să reziste la acţiunea apelor uzate şi a celor subterane agresive; 
­ să reziste în eroziunea suspensiilor din apele uzate; 
­ să aibă o suprafaţă interioară cât mai netedă; 
­ să se respecte cotele de montări pentru a se evita colmatarea. 
Condiţiile  tehnice  de  calitate  ale  materialelor din  care  se  execută  reţelele  de  canalizare 
vor  fi  conform  cu:  STAS  1515/1,  STAS  6675/7,  STAS  1743,  STAS  4234,  STAS  816,  STAS 
7345. 

V.4.(C).2. Asigurarea evitării emisiei de mirosuri dezagreabile: 
1) Condiţii de rezolvare: 
­  se  vor  lua  măsuri  de  etanşeitate  a  căminelor  de  racord  şi  de  vizitare  din  imediata 
vecinătate a creşelor; 
­ se va asigura o diluţie corespunzătoare a apelor uzate; 
­ racordurile dintre reţeaua de canalizare pluvială din incinta creşei şi gurile de scurgere 
ale reţelei vor fi şifonate pentru a se evita ieşirea mirosurilor din canalizare. 

V.4.(C).3.  Evitarea  interconexiunii  dintre  apele  uzate  şi  apa  potabilă  se  asigură  prin 
rezolvarea corectă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, conform STAS 8591, 1. 
­ instalaţiile pentru epurarea apelor uzate menajere, provenite de  la creşe, trebuie să fie 
sigure în exploatare, simple şi relativ necostisitoare. Aceste condiţii le îndeplinesc fosele septice.
Anexa V.4.(C) 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

STAS I 795 ­ Canalizare interioară 
STAS 1846 ­ Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare 
STAS 3051 ­ Sisteme de canalizări. Prescripţii de proiectare 
STAS 2448 ­ Canalizări ­ Cămine de vizitare 
STAS 6701 ­ Canalizări ­ Guri de scurgere 
STAS 10859 ­ Canalizări ­ Staţii de epurare a apelor uzate 
STAS 12278 ­ Canalizări ­ Bazine de fermentaţie a nămolului la staţiile de epurare 
STAS 12594 ­ Canalizări ­ Staţii de pompare 
DOCUMENTE  INTERPRETATIVE  ­  CEE  ­  noiembrie  1993  ­  Igiena,  sănătatea  şi 
mediul înconjurător Ministerul  Sănătăţii 
ND 425 ­ Normativ departamental de protecţie a muncii în domeniul sanitar. 

V.4.(E). Refacerea şi proiecţia mediului 
Cerinţa  privind  refacerea  şi  protecţia  mediului  presupune  realizarea  construcţiilor  şi 
reţelelor exterioare astfel încât pe toată durată de viaţă (execuţie, exploatare, postutilizare) să nu 
dăuneze sănătăţii, liniştii sau stării de confort a oamenilor. 
Factorii mediului înconjurător supuşi protecţiei, sunt: 
­ aerul 
­ apele 
­ solul şi subsolul 
­ pădurile şi vegetaţia 
­  fauna terestră şi acvatică 
­ rezervaţiile şi monumentale naturii 
­ aşezările omeneşti 

Criterii parametri şi niveluri de performanţă 

V.4.(E).l.  Asigurarea  evitării  poluării  aerului  exterior  ­  este  interzisă  evacuarea  în 
atmosferă a substanţelor dăunătoare sub formă de gaze,  vapori, aerosoli, particule solide, peste 
limitele stabilite prin reglementările în vigoare. 
*  Măsuri preventive: 
­  limitarea  emisiilor  de  poluanţi  conţinute  în  gazele  de  ardere  provenite  din  centrala 
termică (în cazul când există); 
­  se  vor respecta cu stricteţe regulile de amplasare privitoare la poziţiile relative dintre 
prizele de aer proaspăt şi gurile de evacuare. 

V.4.(E).2. Asigurarea evitării poluării solului şi apei 
*  Măsuri de prevenire 
­ apele uzate provenite de la creşe se vor evacua numai prin sisteme proprii de canalizare, 
ce trebuie să respecte condiţiile prevăzute la cap.V.4.(C).1.3. 
­  apele  uzate  evacuate  în  sisteme  publice  de  canalizare  vor  trebui  să  îndeplinească 
obligatoriu prevederile Normativ C90.
ANEXA V.4.(E) 

DOCUMETE TEHNICE CONEXE 

Legea nr. 137 ­ Legea protecţiei mediului 
Legea nr. 5 ­ Legea privind protecţia mediului şi asigurarea calităţii apelor 
Legea nr.3 ­ Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei 
Decret nr.466 ­ Decret privind regimul produselor şi substanţelor toxice 
Decret  nr.414  ­  Decret  privind  stabilirea  valorilor  limită  admisibile  ale  principalelor 
substanţe poluante din apele uzate 
Ordin nr.462 ­ Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei 
STAS 10574 ­ Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate 
STAS  10331  ­  Puritatea  aerului.  Principii  şi  reguli  generale  de  supraveghere  a  calităţii 
aerului 
STAS 10194 ­ Puritatea aerului. Determinarea conţinutului de bioxid de sulf 
STAS 10329 ­ Puritatea acrului. Determinarea bioxidului de azot. 

V.5  Izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie 
Această  cerinţă  se  referă  la  asigurarea unei  conformări  generale  şi de detaliu  a  clădirii, 
astfel  încât  consumul  energetic  să  poată  fi  limitat,  în  condiţiile  obţinerii  unui  confort  termic 
minim admisibil. 
Respectarea acestor cerinţe se face prin: 
a)  asimilarea  performanţelor  higrotermice  ale  clementelor  perimetrale,  de  închidere  ale 
clădirii; 
b) asigurarea unei execuţii şi întreţineri corecte a clădirii în ansamblul ei; 
c)  asigurarea  economiei  de  energie  raportat  la  condiţiile  climatice  locale  în  condiţiile 
obţinerii unui confort termic corespunzător (definit in cap. V.4) 

Criterii parametrii şi niveluri de performanţă 

V.5.1. Asigurarea  performantelor higrotermice ale elementelor perimetrale. 
V.5.1.1.  Rezistenţele  specifice  la  transfer  termic  "ROM"  ale  elementelor  anvelopante 
(determinate conform STAS 6472/3) să fie de minim:
­ realizarea acestor valori minime conduc la reducerea consumului de energie şi ridicarea 
nivelului de confort termic. 
V.5.1.2. Diferenţa de temperatura dintre feţele interioare ale elementelor delimitatoare şi 
temperatura aerului interior (conform prevederi STAS 6472/3) să fie de maxim: 

V.5.1.3.  Rezistenţa  la  permeabilitate  la  aer  elementelor  să  fie  mai  mare decât rezistenţa 
minimă  calculată  conform  STAS  6472/7,  asigurându­se  totodată,  şi  etanşeitatea  rosturilor  la 
îmbinarea dintre elemente. 
V.5.2.  Evitarea  apariţiei  condensului  prin  realizarea  elementelor  de  închidere,  astfel 
încât: 
V.5.2.1. Temperatura pe suprafaţa interioară să aibă, în orice punct, o valoare mai mare 
decât  temperatura puctului  de rouă corespunzatoare  temperaturii  şi  umidităţii  relative a  aerului 
interior. 
Ex.: TSI ≥ 11,1 C pentru Ti  = 22 o C 
V.5.2.2. Umiditatea materialelor componente ca urmare a condensului vaporilor de apă, 
în  perioadele  reci,  să  nu  depăşească  valorile  normate  conform  STAS  6472/4  (în  vederea 
eliminării riscului de apariţie a coloniilor de agenţi patogeni). 
V.5.2.3. Cantitatea de apă provenită prin condensarea vaporilor, din masa elementului de 
închidere în perioada rece a anului, să fie mai mică decât cantitatea de apă care se poate evapora 
în perioada caldă (conform STAS 6472/4) . 
V.5.3. Asigurarea economiei de energie (utilizată în scopul încălzirii clădirii pe timp de 
iarnă) presupune conceperea şi realizarea  spaţiului precum şi a elementelor de închidere, astfel 
încât pierderile de căldura să fie cât mai reduse. 
V.5.3.1.  Coeficientul  global  de  izolare  termică  a  clădirii  "G  l"  trebuie  să  fie  inferior 
valorii  corespunzătoare  de  referinţă  G  l  ref.  (w  m3  h)  determinat  conform  "Normativ  pentru 
calculul coeficientului global de izolare termică, la clădiri cu alte destinaţii decât cea de locuit”. 
Valorile  coeficienlilui  de  control  "a  –  e”  (rezistente  termice  normate)  necesare  pentru 
calculul coeficientului global de referinţă (Gl ref) sunt următoarele:
în care: 
a = pereţi exteriori 
b = planşeu la ultimul nivel 
c = planşeu peste subsol 
d = soclu 
e = elemente vitrate 

V.5.3.2. Necesarul specific global de căldura pentru încălzire  "G” trebuie să fie inferior 
valorii corespunzătoare de referinţă Glref (K/m3h). 
V.5.3.3. Consumul anual global de căldură pentru încălzirea clădirii: 
timi 
Q ian  = GN  24 . V  (KWh/an) 
toi 1000
în care: 
S = are semnificaţia de mai sus 
N timi/toi = numărul de grade zile, se determină în funcţie de temperatura exterioară de 
începere la sfârştul perioadei de încălzire (toi) şi de temperatura interioară medie pentru încălzire 
(timi) 
V = volumul construit la care se refera G si d.i.an. 

V.5.3.4.  Eficienţa  instalaţiilor  de  încălzire  se  determină  prin  calcularea  consumurilor 
specifice  de  energic  pentru  încălzire,  respectiv  raportul  dintre  necesarul  de  energie  termică 
pentru încălzire şi randamentul total al instalaţiei de încălzire centrală, calculat cu relaţia: 

(conform prevederi  "Ghid de performanţă pentru instalatul de încălzire şi ventilaţie", elaborat de 


IPCT SA). 

V.5.3.5.  Pentru  asigurarea  economiei  de  energie  s­a  luat  în  considerare  doar  energia 
necesară pentru încălzirea încăperilor, făcându­se abstracţie de: 
­ sistemele de încălzire electrică; 
­ prepararea apei calde de consum; 
­ energia electrică de iluminat şi alimentarea aparatelor şi echipamentelor;
­ sistemele de climatizare; 
­ aporturile solare ş ale ocupanţilor. 

V.5.3.6. Creşle fiind consumatoare de energie, prin proiectarea ş exploatarea instalaţiilor 
termice se impun măsuri de limitare a consumurilor energetice care în principal se referă la: 
­  eficienţa  sistemelor  adoptate  şi  performanţele  energetice  ale  elementelor  utilizate 
(randamente, consumuri specifice, etc); 
­ măsuri de recuperare a energici şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de căldură cum 
ar fi recuperarea de energie termică din gazele arse provenite de la centrala termică, recuperarea 
unei  părţi  din  căldura  aerului  de  evacuare  din  instalaţia  de  ventilaţie,  pentru prepararea de  apă 
caldă; 
­  introducerea  circuitelor  separate  de  încălzire  pe  zone  ce  beneficiază  de  acelaşi  regim 
termic, sistem de cedare al căldurii şi programe de funcţionare: 
­ izolarea termică în conductelor pentru diverşi agenţi termici şi ai canalelor de aer cald şi 
rece: 
­ utilizarea, în măsura posibilităţilor surselor necomentionale de căldură; 
­ contorizarea energiei termice. 

ANEXA V.5. 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

STAS 64722 ­ Parametri climatici exteriori 
STAS 6472/3 ­ Calculul termotehnic al elementelor de construcţie 
STAS  6472  4  ­  Comportarea  elementelor  de  construcţie  la  difuzia  vaporilor  de  apă. 
Prescripţii de calcul 
STAS 6472/6 ­ Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţii cu punţi termice 
STAS  6472/7  ­  Calculul  permeabilităţii  la  aer  a  elementelor  şi  a  materialelor  de 
construcţii 
STAS 4839 ­ Instalaţii încălzire ­ Numărul anual de grade ­ zile 
N.P. 200  ­  Instrucţiuni  tehnice  pentru proiectare,  la  stabilirea  termică,  a elementelor  de 
închidere a clădirilor 
ISO 6242/1 ­ Construcţii imobiliare. Confortul termic 
DOCUMENTE  INTERPRETATIVE ­ CEE ­ nov. 1993 ­ Economia de energie şi izolare 
termică 
C 107 ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice 
C 112 ­ Normativ pentru executarea hidroizolaţiilor bituminoase la construcţii 
STAS 9791­ Rosturi la faţadele clădirilor executate cu panouri mari prefabricate 
Prescripţii tehnice în curs de editare (INCERC) ­ Normativ pentru calculul coeficientului 
global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit. 
STAS 6472/10  ­  Fizica construcţiilor.  Termotechnică.  Transferul termic  la  contactul  cu 
pardoseala. Clasificarea şi metoda de determinare 
STAS 13 149 ­ Fizica construcţiilor. Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor 
PMV, PPD şi nivele de performanţă pentru ambianţe 
STAS  8907/1  ­  Instalaţii  de  încălzire.  Calculul  necesarului  de  căldura.  Prescripţii  de 
calcul 
Reglementari în curs de editare (INCERC) ­ Normativ privind igiena compoziţiei aerului 
la clădiri cu diverse destinaţii în regim de iarnă­vară.
P 68 ­ Normativ privind gradul de prot. termică a clădirilor şi de reducere a consumului 
de energiei pentru încălzire. 
ISO 6248/1­92 ­ Construcţii imobiliare. Exigenţe ale utilizatorilor. Confort termic. 

V.6. Protecţia împotriva zgomotului 
­  Protecţia  împotriva  zgomotului  implică  conformarea  spaţiilor  şi  a  elementelor  de 
construcţii,  astfel  încât  zgomotul  aerian sau  de impact  provenite  din  exteriorul  clădirii  sau  din 
camerele alăturate, perceput de către ocupanţii clădirii, să se pastreze la un nivel corespunzător 
condiţiilor în care sănătatea acestuia să nu fie periclitată. 

V.6.1. Criterii, parametri şi niveluri de performanţă 
V.6.1.1. Asigurarea izolării acustice a spaţiilor la zgomot aerian sau de impact 
­  valorile  admisibile  ale  indicilor  de  izolare  la  zgomot  aerian  sau  de  impact,  ale 
elementelor  despărţitoare,  funcţie  de  destinaţia  încăperilor  şi  de  cerinţele  utilizatorilor  se 
stabilesc conform prevederi STAS 6156 tb.5; 
­  soluţiile  constructive  ale  pereţilor  şi  planşeelor,  utilizate  în  mod  curent  la  realizarea 
creşelor, pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate, de siguranţa la foc şi de confort 
higrotermic, satisfac şi cerinţele de izolare acustică stabilite prin  "Normativul departamental de 
protecţie a muncii” al Ministerului Sănătăţii. 
­  nivel  de  zgomot  echivalent  interior  (limite  admisibile)  datorat  unor  surse  de  zgomot 
exterioare unităţilor funcţionale 30 dB (A) + 5 dB (A) în plus ziua în minus noaptea. 

ANEXA V.6. 

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE 

STAS 10009 ­ Acustica în construcţii. Limite admisibile ale nivelului de zgomot 


STAS 6156 ­ Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile 
şi social­culturale 
P  122  ­  Instrucţiuni  tehnice  pentru  proiectarea  şi  executarea  măsurilor  de  protecţie 
acustică la clădiri social­culturale 
C 125 ­ Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor 
DOCUMENTE  INTERPRETATIVE ­ CEE ­ NOV. 1993 ­ Protecţia la zgomot. 

Elaborat de:  Avizat de: 
S.C. "SPITAL PROIECT" S.A. BUCUREŞTI  MLPAT cu ordinul nr. 117/N/01.09.97