În timp ce există un potențial de accidentare în timpul alergării (la fel ca și în
orice alt sport), există și multe beneficii. Unele dintre aceste beneficii include reducerea în greutate, îmbunătățirea sănătății sistemului cardiovascular și respirator (reducerea riscului de boli cardiovasculare și respiratorii), îmbunătățirea tonusului cardiovascular, reducerea colesterolului total din sânge, întărirea oaselor (și un potențial de creștere a densității oaselor) posibila consolidare a sistemului imunitar și o îmbunătățire a stimei de sine și stării emoționale.[22] Alergarea, la fel ca toate formele de exerciții fizice regulate, poate în mod eficient încetini[23] sau inverseze[24] efectele îmbătrânirii.
Alergarea poate ajuta oamenii în a pierde din greutate, să rămână în formă și să
își îmbunătățească tonusul corpului. Alergare de asemenea crește metabolismul. Diferitele viteze și distanțe de alergaee sunt potrivite pentru diferite niveluri individuale de sănătate și fitness. Pentru alergătorii începători, este nevoie de timp pentru a ajunge în formă. Cheia este consecvență și creșterea lentă a vitezei și a distanței. În timpul alergării cel mai bine este să se acorde atenție stării corpului. În cazul în care un alergător gâfâie sau se simte epuizat în timp ce aleargă, ar fi mai benefic să încetinească sau să încerce o distanță mai scurtă timp de câteva săptămâni. Iar în cazul în care un alergător simte că ritmul sau distanța nu mai reprezintă o provocare, atunci se poate trece la accelerare sau alergări pe distanțe mai mari.
Alergarea poate avea și beneficii psihologice, fiind mulți alergători care declară că simt o stare de entuziasm, euforică.[25]
Alergarea este adesea recomandată drept metodă terapeutică pentru oamenii cu
depresie clinică și cei ce se luptă cu dependențele.[26] Un posibil beneficiu poate fi și plăcerea de a fi în natură și admirarea peisajelor, ceea ce de asemenea îmbunătățește bunăstarea psihologică.[27]
La animale, alergarea a demonstrat o creștere a numărului de neuroni nou-nascuti în
creier.[28] Aceasta constatare ar putea avea implicații semnificative în procesul de îmbătrânire, precum și cel de învățare și de memorie.
Într-o cantitate optimă de exerciții aerobice energice, cum ar fi alergarea, s-ar
putea obține avantaje legate de scăderea riscului de boli cardiovasculare sau evoluția acestora și prelungirea duratei de viață, trebuie însă remarcat faptul că într-o doză excesivă, fără a se ține cont de semnalele trimise de corp și o monitorizare a efortului susținut, acestea ar putea avea un efect opus asociat cu cardiotoxicitatea.[29]