Sunteți pe pagina 1din 10

DESCĂRCĂTORUL

Descărcătorul este un echipament de protecŃie la supratensiuni, în special


atmosferice, montat între fază şi pământ sau în punctele unde se modifică
impedanŃa caracteristică, de ex. la trecerea de la linia electrică aeriană la cablu.
ConstrucŃia unui descărcător trebuie să îndeplinească două condiŃii importante:
• Să asigure descărcarea undei de supratensiune la valori mai mici decât nivelul de
Ńinere al echipamentului protejat, prin amorsarea unui interval izolant
dimensionat corespunzător.
• După descărcare, să întrerupă arcul electric al curentului de însoŃire întreŃinut de
tensiunea reŃelei, care apare după amortizarea curentului de impuls de
descărcare.
Clasificarea soluŃiilor constructive, în ordinea evoluŃiei spre soluŃii moderne este:
• Eclatorul cu coarne sau intervale de protecŃie cu coarne.
• Descărcătorul tubular.
• Descărcătorul cu suflaj magnetic şi rezistenŃă variabilă.
• Descărcătorul cu oxizi metalici (ZnO).
Eclatorul constă dintr-un ansamblu de doi electrozi, unul montat la linia de
înaltă tensiune şi celălalt la masă, având un interval disruptiv între ei. Se folosesc, în
special pentru protecŃia lanŃurilor de izolatoare la liniile de medie tensiune, a
izolatoarelor de trecere a transformatoarelor şi posturilor de transformare de medie
tensiune.

La apariŃia undei de supratensiune atmosferică apare arcul electric de descărcare şi unda


este condusă la pământ. Prin curentul de însoŃire, care apare după amortizarea curentului
de descărcare, instalaŃia electrică este pusă la pământ. Arcul electric întreŃinut de
curentul de însoŃire produce un scurtcircuit monofazat care este întrerupt de protecŃia
reŃelei, dacă reŃeaua este cu neutrul pus la pământ. Dacă reŃeaua este cu neutrul izolat,
amorsarea arcului electric conduce la o punere la pământ instabilă a reŃelei funcŃie de
parametrii reŃelei. Pot să apară supratensiuni dăunătoare echipamentelor şi instalaŃiilor.
Descărcătorul tubular
În figura este prezentată o secŃiune longitudinală prin descărcătorul tubular. Electrozii
2 şi 3 formează un interval disruptiv în interiorul tubului de fibră 1 sau alt material
gazogen capabil să degajeze gaze sub acŃiunea temperaturii ridicate a arcului electric de
descărcare. DistanŃa dintre electrozi este reglabilă. Izolatorul de porŃelan montat la
partea superioară a tubului susŃine sistemul de electrozi de descărcare exterior 5 şi 6.
Electrodul 6 se conectează la linia electrică ce va fi protajată. Inelul metalic exterior 7
montat în jurul tubului are rolul de a accelera descărcarea capacitatea formată între
inelul 7 şi electrodul 2 este mult mai mare decât capacitatea dintre electrodul 3 şi
electrodul 8. În acest mod, în momentul apariŃiei supratensiunii are loc amorsarea
intervalului eclatorului auxiliar format din electrozii auxiliari 3 şi 8 şi apoi eclatorul
principal format din electrozii 2 şi 3. Intervalul disruptiv exterior are rolul de iniŃia
descărcarea în momentul apariŃiei supratensiunii. Arcul electric întreŃinut de curentul de
însoŃire este stins cu ajutorul gazelor degajate de tubul de fibră.
Descărcătorul cu rezistenŃă variabilă
Descărcătorul cu rezistenŃă variabilă este compus din: discuri de eclatoare din alamă,
rezistenŃe de şuntare montate în paralel pe eclatoare cu rol de uniformizare a tensiunii
pe eclatoare, rezistenŃe neliniare montate în serie cu eclatoarele. DistanŃa disruptivă
dintre eclatoare asigură o valoare a tensiunii de amorsare în jur de 3..6kV pe fiecare
eclator. Reducerea timpului de ionizare a spaŃiului disruptiv care asigură limitarea
supratensiunii prin amorsarea pe frontul undei, se realizează cu o piesă din titanat de
bariu solidară cu eclatoarele. RezistenŃele neliniare sunt executate din discuri de
carborund electrotehnic caracterizate de o anumită valoare a coeficentului de
neliniaritate. La apariŃia unei supratensiuni care depăşeşte nivelul de izolaŃie al
descărcătorului, are loc străpungerea lanŃurilor de eclatoare. Curentul de impuls este
condus la pământ, limitându-se astfel supratensiunea.
Descărcătorul cu rezistenŃă variabilă şi suflaj magnetic
ÎmbunătăŃirea performanŃelor descărcătoarelor cu rezistenŃă variabilă are în
vedere stingerea arcului electric întreŃinut de curentul de însoŃire de frecvenŃă
industrială. O astfel de construcŃie conŃine bobine de suflaj parcurse chiar de curentul
care trebuie întrerupt. FuncŃionarea descărcătorului este relevată de schema din figura.
Aceste descărcătoare se folosesc pentru protecŃia la supratensiuni atmosferice a
instalaŃiilor electrice de tensiuni de ordinul 220...400kV sau pentru protecŃia maşinilor
electrice rotative împotriva supratensiunilor de comutaŃie.
Parametrii descărcătoarelor descărcătoarelor cu rezistenŃă neliniară pe
bază de carbură de siliciu sunt următoarele:
 Tensiunea nominală a descărcătorului [kV], care reprezintă, la majoritate
firmelor constructoare de descărcătoare, tensiunea maximă admisă pe
descărcător, respectiv tensiunea de stingere a descărcătorului; în funcŃie de
producător, tensiunea nominală a descărcătorului corespunde tensiunii reŃelei
în care se montează.
 Tensiunea maximă admisibilă pe descărcător Umax, sau tensiunea de stingere
[kVef]; această tensiune la care se stinge arcul curentului de însoŃire de
frecvenŃă industrială se precizează numai dacă este diferită de tensiunea
nominală.
 Tensiunea de amorsare la tensiunea de frecvenŃă industrială [kVef].
 Tensiunea de amorsare 100% la impuls de tensiune de trăznet, [kVmax].
 Tensiunea de amorsare pe frontul undelor de impuls de tensiune de trăznet
(ITT), 1.2/50µs, [kVmax];
 Tensiunea de amorsare la impuls de tensiune de comutaŃie, (ITC,
250/2500µs, [kVmax].
 Tensiunea de amorsare la undă de impuls de tensiune de comutaŃie,
[kVmax].
 Tensiunea reziduală, [kVmax]; majoritatea firmelor constructoare definesc
tensiunea reziduală la curentul de 1, 3, 5, 10 şi 20kA, fiind astfel definită
caracteristica tensiune curent a descărcătorului.
 Tensiunea reziduală nominală [kVmax] este tensiunea reziduală la curentul
de impuls nominal;
 Curentul nominal de descărcare [kAmax];
 Curentul admisibil la unde rectangulare de 2000µs [A];
 Clasa limitatorului de suprapresiune (supapa de suprapresiune).

Coordonarea izolaŃiei
Coordonarea izolaŃiei înseamnă corelarea nivelului de Ńinere al
echipamentului cu nivelul de protecŃie al descărcătorului şi are ca scop: alegerea
izolaŃiei sau a nivelului de Ńinere dielectric al echipamentului şi realizarea acesteia în
funcŃie de solicitările dielectrice sau tensiunea reŃelei în care va funcŃiona
echipaementul.
Nivelurile de protecŃie asigurate de descărcătoarele cu rezistenŃă variabilă
depind de:
 PerformanŃele descărcătoarelor.
 DistanŃa dintre echipamentul de protejat şi descărcător.
 Amplasarea descărcătorului în amonte sau în aval faŃă de echipamentul de
protejat.
 Caracteristicile liniei electrice.
 ConfiguraŃia staŃiei electrice.
 Panta undei de supratensiune incidente.
Se recomandă ca descărcătorul să se monteze fie pe cuva transformatorului, fie
să se racordeze la borna de înaltă tensiune a transformatorului printr-o legătură cât mai
scurtă posibil. De asemenea, descărcătoarele trebuie plasate în imediata apropiere a
extremităŃii cablurilor, atunci când este necesară o astfel de protecŃie, iar conexiunile de
la descărcător la conductoarele de fază, pe de o parte, şi la mantaua cablului, pe de altă
parte, să fie cât mai scurte posibil.
DistanŃa maximă admisibilă pe calea de curent dintre descărcătorul cu rezistenŃă
variabilă şi aparatul protejat se poate calcula orientativ cu relaŃia:
U iz − U rez
∆l = ⋅k
2⋅a
unde: U iz este tensiunea de Ńinere la impuls de trăsnet a izolaŃiei la 2-3 µs , în kVmax ;

U rez este tensiunea reziduală nominală pe descărcător, în kVmax, a este panta undei de
supratensiune care se propagă pe linii în staŃii, în kV/m, k este un coeficient care
depinde de influenŃa parametrilor schemei , conform tabelului 1.
Valorile pantei a se determină cu relaŃia:
S
a=
c
unde S este panta undei de supratensiune care se propagă în staŃii, măsurată în kV/µs (de
ex. S= 1200 kV/µs), c este viteza de propagare a undei de supratensiune (300m/µs
pentru LEA şi 150m/µs pentru cabluri). Valori probabile ale duratei frontului [ ] sunt :
2µs pentru linia neprotejată cu conductoare de protecŃie sau 3µs pentru liniile protejate
cu conductoare de protecŃie.
Tabelul 1 valorile coeficientului k funcŃie de tipul schemei statiei
Nr.crt. Tipul schemei staŃiei Coeficientul k
1. De capăt, cu una – două 1
linii racordate
2. De trecere, cu trei sau mai 1,25
multe linii racordate
3. De conexiune, cu trei sau 1,5
mai multe linii racordate
permanent

Tabelul 2 Lungimea liniei de fuga specifică gradului de poluare al zonei geografice


Nivelul Lungimea liniei de fugă
(gradul de poluare al zonei) specifică minimă [cm/kV]
I – slab 1,6
II – mediu 2,0
III – puternic 2,5
IV – foarte puternic 3,1

Raportul între tensiunea de Ńinere a echipamentului şi nivelul de protecŃie asigurat


de descărcător se defineşte ca fiind coeficientul de siguranŃă, care, în cazul
amplasării descărcătoarelor în apropierea echipamentului pe care îl protejează, are
următoarele valori :
a) Domeniul de tensiuni 1 kV ≤ U m ≤ 52 kV pentru echipamentul din lista 1 se
utilizează un coeficient de siguranŃă de 1,4 între nivelul de Ńinere la impuls de trăsnet al
aparatului de protejat şi nivelul de protecŃie la impuls de trăsnet al descărcătorului.
Pentru echipamentul din lista 2, în anumite cazuri, se admit valori scăzute, până la 1,2.
b) Domeniul de tensiuni 52 kV ≤ U m ≤ 300 kV : se aleg, în general, coeficienŃi de
siguranŃă de cel puŃin 1,2 pentru supratensiuni de trăsnet.
c) Domeniul de tensiuni U m ≥ 300k V : se aleg, în general, coeficienŃi de
siguranŃă de cel puŃin 1,15 pentru supratensiunile de comutaŃie şi de 1,25 pentru
supratensiunile de trăsnet.

Descărcătoarele cu oxizi metalici


Descărcătoarele cu oxizi metalici (ZnO) se aleg pe baza următoarelor criterii:
• Tensiunea de funcŃionare continuă a descărcătorului Uc. Această valoare se alege

încât U c ≥U Mr / 3 , pentru un descărcător conectat între fază şi pământ într-un

sistem trifazat, sau U c ≥ U Mr pentru un descărcător montat între faze. Totodată, Uc.
trebuie să fie mai mare decât supratensiunile temporare de lungă durată care nu sunt
eliminate prin protecŃie. Amplitudinea supratensiunile temporare depinde de
caracteristicile sistemului şi liniei precum şi de defectul care le generează şi modul
de legare la pământ al neutrului. În general, descărcătoarele nu sunt folosite pentru
eliminarea supratensiunile temporare.
• Amplitudinea şi durata supratensiunilor temporare din reŃea.
• Nivelurile de protecŃie asigurate la undele de impuls de comutaŃie şi de trăznet
• Nivelurile de Ńinere ale echipamentelor protejate.
• Capacitatea de absorbŃie a energiei descărcate.
• Clasa limitatorului de presiune.
Parametrii nominali ai acestora sunt:
♦ Tensiunea nominală Un care reprezintă un parametru de referinŃă definită
ca tensiunea pe care trebuie să o suporte timp de minimum 10s, după ce a
fost încălzit la 60oC şi a fost supus unei injecŃii mari de energie.
♦ Tensiunea maximă de funcŃionare continuă este tensiunea eficace de
frecvenŃă industrială permisă, care poate fi aplicată descărcătorului în mod
continuu, pe durată nelimitată.
♦ Supratensiunea temporară maximă admisă în kVef, pentru o anumită
perioadă de timp, în funcŃie de valoarea acesteia.
♦ Tensiunea reziduală este valoarea de vârf a tensiunii ca apare între bornele
unui descărcător la trecerea unui curent de impuls
♦ Clasa descărcătorului sau capacitatea de absorbŃie a energiei unui singur
impuls este energia maximă, exprimată în kJ/kV, pe care un descărcător o
poate absorbi la trecerea unui impuls de durata specificată.
♦ Curentul nominal de descărcare [kA]
♦ Curentul admis de unde rectangulare, de 2000µs [A]
♦ Curentul permanent al descărcătorului este curentul care trece permanent
prin descărcător supus la tensiunea de regim permanent [mA].
Capacitatea descărcătorului de a absorbi energia descărcată se estimează cu relaŃia:
W = (U s − U rez ) / Z ⋅ U rez ⋅ 2T ⋅ n [ J ]
unde: W este energia absorbită de descărcător, Us este supratensiunea de comutaŃie la
locul de montare al descărcătorului, în lipsa acestuia, [kV], Z este impedanŃa
caracteristică [Ω], Urez este tensiunea reziduală pe descărcător [kV], T este timpul de
propagare a undei ( T = l / v ) unde l este lungimea liniei [km], v este viteza de propagare
[km/µs], n este numărul de descărcări consecutive.

COMPARATIA DESCARCATOR ECLATOR


În figura de mai jos se compară modul de amorsare a descărcătorului respectiv
eclatorului, la apariŃia unei supratensiuni

Se constată că descărcătorul limitează unde de supratensiune, în timp ce eclatorul


amorsează la aceeaşi valoare a tensiunii, dar pe spatele undei. În următoarea figură se
exemplifică corelarea dintre nivelul de Ńinere al echipamentului cu nivelele de protecŃie
ale eclatorului şi descărcătorului. Se constată că decărcătorul face protecŃia la unde de
supratensiune cu front abrupt sau cu pantă mare de creştere, în timp ce eclatorul face
protecŃia la supratensiuni cu pantă lentă de creştere.

• Constructia si functionarea descarcatoarelor cu oxizi metalici se bazeaza pe


utilizarea ca element cu caracteristica de tip varistor a unui material ceramic
obtinut prin sintetizare din oxizi metalici (ZnO,CoO) etc.
• Structura masei sintetizate este aproape matriciala continand granule de ZnO
cu o buna conductivitate electrica, inconjurate de o pelicula foarte fina din
Bi2O3 , care da caracterul puternic neliniar al conductiei electrice printr-un
astfel de material.