Familia crestina.

Biserica din casa ta

Familia nu este alcatuita din barbat si femie. Familia are temeiuri biblice. Mantuitorul la nunta din Cana
Galileii a ridicat-o la rang de taina. Unirea barbatului cu femeia este dupa chipul unirii bisericii cu Hristos .
Creatia evidentiaza clar ca familia este compusa din barbat si femeie. Taina cununiei incep de cand s-au
cunoscut ,se indragostesc ,hotarasc sa fie amandoi un trup. Aceasta taina a iubiri care inmugureste intre barbat si
femeie ,infloreste in taina cununiei.
Prin taina cununiei devii stapan pe viata ta.
Ce este familia? Familia este continuarea tainei cununiei („Ce a unit Dumenzeu omul sa nu desparta”).
De ce cununia este o taina? La aceasta intrebare ne raspunde Sf. Ap. Pavel :Taina aceasta mare este dupa chipul
asemanari dintre Hristos si biserica. Scopul vieti de familie este dragostea.
Hristos se jertfeste pentru biserica sa , iar biserica il urmeaza pe Hristos si ii respecata poruncile,astfel
rezulta o relatie de dragoste ,dar si o relatie de sacrificiu. Dar ce este jertfa? Jertfa este miezul religiei. Crucea
este paradigma jertfei. jertfa din familie este acea jertfa pe care o realizeaza sotul slujind sotiei si sotia slujind
sotului.
In familie se intemeiaza o mica biserica ,biserica din casa. Familia este prelungirea biserici.
Divortul este o maladie a familiei contemporane. Divortul nu exista in biserica veche si nici in legislatie; Te
casatoreai pentru totdeauna.
Datoriile reciproce ale membrilor familiei.
Datoriile dintre soti se desprind din insusirile casatoriei crestine, care este lagatura dintre un barbat si o
femeie. Sotii stau intreolalta in raport de egalitate, ei trebuie sa se iubeasca sa se respecte reciproc, iar o a doua
datorie a lor este acea de a-si pastra unul fata de altul credinciosia fagaduita in fata Sf. Altar.
Datoriile parintilor fata de copii:acestia sunt datori sa ii iubeasca, sa ii educe trupeste si sufleteste;
Parintilor le revine datoria de a educa copii in invatatura religios morala a bisericii.
Datoriile copiilor fata de parinti sunt rezumate in porunca decalogului:Cinsteste pe tatal tau si pe mama
ta ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant. A cinsti parinti inseamna: a-i iubi, a asculta de ei, a nu-i
supara , a-i ajuta la nevoie , a se ruga lui dumnezeu pentru ajutorarea lor cand sunt in viata iar dupa moarte
pentru odihna sufletului lor.
Economie
Economia –iconomia (oico-casa,nomia-rânduiala).
Economia a fost o parte a teologiei morale și filozofiei.Se referea la buna rânduire a casei.În antichitate
era o economie de subzistență (aproape totul era fabricat în casă).Motorul economiei era ikosul (ichia-biserica
din casa ta, familia).
Economia începe să prindă cheag abia în secolul XVIII, când apar primele motoare cu aburi folosite mai
ales în mine, apoi războaiele mecanizate (în această perioadă își face apariția primului tratat de economie).
Sistemul economic capitalism s-a confruntat cu un sistem economic comunist (războiul rece).
 În economia socială de piață (grija față de oameni) se investește în confortul oamenilor.
Din punct de vedere etico-economic, pastoral și moral noi nu trebuie să ne substituim factorilor
economici.
Trăim într-o economie a competiției. Nu trebuie să avem idoli. Nu suntem nici comuniști, nici
capitaliști, noi suntem creștini ortodocși. Noi nu trebuie să cădem în păcate precum cel al lăcomiei și al
avariției.
Economia este dependentă de factorul politic.
Omul și natura
Omul prin poluare a reușit să schimbe echilibrul natural al pământului. Prin poluare se poate distruge nu
doar planeta, ci chiar 7 planete în jur.
Dupa invatatura crestina raportul moral al omului fata de natura se cuprinde in cuvintele lui Dumnezeu
de la creatie:Stapaniti pamantul Fc.1,28. Omul a fost asezat inca de la creatie in mijlocul nature ca stapan al ei.
Omul trebuie sa isi exercite stapanirea asupra nature potivit cu vointa lui Dumnezeu care isi extinde
pronia sa asupra intregi creati.
Tehnica in lumina moralei crestine
Civilizatia moderna este dominata de tehnica. Tehnica ocupa un loc de frunte in viata societatii si a
omului de azi. Din punct de vedere etimologic tehnica inseamna arta manuala, aptitudine, meserie, metoda. In
sens general tehnica este totalitatea procedeelor unei arte sau meserii, felul de a lucra pentru a ajunge la
realizarea unui scop.
Tehnica a inlocuit munca omului prin munca masinii. Tehnica mareste productia dar si inmulteste felul
produselor inmultind si nevoile si poftele omului.
Crestinismul recunoaste toate usurarile ce le a adus tehnica vieti omenesti si intregul proces ce l-a
declansat. Dar crestinismul considera tehnica drept mijloc nu scop al vieti. Tehnica nu este idealul omenirii ci
numai instrument al idealului.
DATORIILE SPECIALE FATA DE APROAPE
A)Datoriile fata de bunurile sufletesti ale aproapelui
Porunca iubiri fata de Dumnezeu si de aproapele impune crestinului datoria de a se ingriji de diferite
trebuinte ale aproapelui cea mai insemnata fiind grija de mantuire a aproapelui. Datoriile se cuprin in cele 7
fapte ale milei sufletesti din marturisirea ortodoxa:
A-l abate pe cel pacatos de la pacat si a-l indemna la vietuire mai buna.
A invata pe cel nestiutor si neinvatat invataturile sfintei noastre biserici.
A da sfat bun celui ce are trebuinta de el.
A se ruga lui dumnezeu pentru aproapele.
A mangaia pe cei intristati din pricina bolilor si a pacatelor sau a nenoricirilor de tot felul.
A suferi cu rabdare asupririle.
 A ierta greselile pe care alti le-au facut noua.
Datoria fata de bunurile sufletesti ale aproapelui impune respectarea libertati constiintei lui, adica a
parerilor conviingerilor credintei religioase.
1. Onoarea aproapelui
Datoria afirmativa cere sa recunoastem fara invidie numele bun onoarea ,vrednicia si meritele
aproapelui sa i le manifestam fara reticiente sa contribuim la pretuirea lor adevarata si din partea altora iar la
nevoie sa le aparam fata de orice atac nedrept. Impotriva datoriei afirmative fata de onoarea aproapelui se
pacatuieste prin laude nemeritate, lingusire.
Datoria negativa fata de onoarea aproapelui cere ca aceasta sa nu fie stirbita cu nimic. Impotriva acestei
datorii se poate pacatui prin acte interne si externe.
La actele interne se numara:dubiul,suspiciunea si judecata indrazneata. Dubiul e un pacat usor si poate fi
o simpla cercare morala. Suspiciunea poate devenii un pacat greu cand izvoraste din rautate, invidie sau ura.
Judecata nesocotita e pacat greu mai ales cand se pun din rautate pe seama aproapelui anumite greseli
morale grele.
La actele externe mentionam:
 Insulta se neaga aproapelui demnitatea sa de om;
 Calomnia este un pacat greu impotriva adevarului;
 Defaimarea e un pacat impotriva dreptati si iubiri fata de aproapele.
2. Increderea
Increderea inseamana cinstirea persoanei careia i se acorda si in principal trebuie acordata
tuturor.Increderea se sprijina pe anumite virtuti si datorii morale.
3. Iubirea de adevar
Iubirea de adevar este inrudita cu notiunea adevarului. Prin adevar intelegem armonie intre gand s-au
convingere si realitate.Sfanta scriptura staruie foarte mult asupra iubiri si afirmari adevarului. Mantuitorul a
spus despre sine:”Eu sunt calea ,adevarul si viata ’(ioan 14,6). Sfintii Apostoli stau in slujba adevarului :”Caci
impotriva adevarului nu avem nicio putere; Avem pentru adevar”(2 Cor. 13,8). Intreaga invatatura a sf. parinti e
strabatuta de duhul adevarului crestin.
Veracitatea impune daotria pozitiva de a spune adevarul si datoria de a nu minti. Veracitatea este
ingradita de asemenea de datoria pastrarii secretului adica de datoria de a nu da in vileag anumite lucruri stiute.
Moralistii vorbesc de 4 feluri de secrete:
 Secretul natural – opreste darea in vileag a unor lucruri asupra carora semenul are un drept natural sa fie
pastrat secretul.
 Secretul fagaduit – infintat prin promisiunea facuta de a nu da in vileag lucruri pe care le-am cunoscut
fie din intamplare fie prin comunicare din partea celui vizat.
  Secretul incredintat- secretul profesional adica secretul cerut de catre cineva inainte de comunicare
anumitor lucruri.
 Secretul sacramental legat de Sfanta Taina a marturisii.
4. Credinciosia
Este virtutea care cere tinerea cuvantului. Este inrudita cu iubirea de adevar si este o virtute individuala
si contribuie la innobilarea personalitati umane.
In sf. scriptura credinciosia este mult pretuita:”Bine sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost
credincios ,peste multe te voi pune”(Matei 25,21). Datoria credinciosiei rasare din fagaduita facuta de a implini
ceva. Calcarea fagaduintei este pacat masurat dupa insemnatatea obiectului in cauza.
Opusele credinciosiei sunt: Neinplinirea cuvantului dat, calcarea juramantului ,tradarea
,delapidare,mituirea ,perfidia, dezertarea.
5. Minciuna
Inseamna pervertirea intenitonata a adevarului, afirmarea cu vointa si cu stiinta a neadevaului prin
cuvant, prin diferite gesturi sau chiar prin tacere. Dupa diversitatea scopului urmarit minciuna este de mai multe
feluri:
 Distractiva sau din gluma servind spre inveselire.
 De interes urmarind un avantaj pentru cel ce o spune sau pentru altii.
 De nevoie care urmareste inlaturarea unei pagube pentru persoana proprie sau pentru altii.
 De rautate care urmareste intentia directa de a provoca paguba altora.
Morala crestina condamna minciuna in toate formele ei si o considera pacat. Ea distruge increderea baza
pe care se sprijina societatea omeneasca si deci are urmari foarte pagubitoare pentru relatieiile dintre oameni.
Mincinosii nu vor fi in imparatia lui Dumnezeu.Minciuna duce la pierderea fericirii vesnice. Sfantul Apostol
Pavel in Epistola Coloseni 3,9: „Nu va mintiti unul pe altul”.
B. Datoriile fata de viata fizica a aproapelui
1. Omuciderea
Inseamna nimicirea vieti aproapelui cu intenti si pe nedrept.
Omorul este pacat oprit direct prin porunca decalogului si anume cel mai greu pacat fata de viata fizica a
aproapelui.
Este considerat pacat strigator la cer deoarece distruge fiinta in care Dumenzeu si-a pus chipul Sau.
Omorul este pacat impotriva lui Dumnezeu, impotriva firi omului siimpotriva societatii.
2. Duelul
Este o lupta intre 2 persoane ,cu fixarea locului timpului si armelor ,pentru a repara o ofensareala s-au
inchipuita, deci e determinat de sentimentul razbunari. Indiferent daca duce la nimicire ,mutilare s-au numai la
primejduirea vieti duelul nu poate fi aprobat.
 Datoriile fata de bunurile materiale ale aproapelui si ale obstii
Iubirea fata de aproapele si indeosebi virtutea dreptatii cer respectarea bunurilor materiale ale
aproapelui. Pagubirea bunurilor materiale ale aproapelui poate sa fie formala cand e savarsita cu stiinta si vointa
si amteriala cand lipsasc stiinta si vointa. Greutatea pacatului se judeca dupa valoarea bunurilor instrainate
ingeneral si in special dupa valoarea lor pentru cel pagubit inclusiv dupa urmarile ce decurg. Insusirea nedreapta
a bunurilor aproapelui are diferite forme:
 Furtul-insusirea nedreapta fara stirea proprietarului.
 jaful –insusirea nedrepata cu forta si pe fata (cu stirea), dar fara voia propritarului .
 Inselaciunea –insusirea bunurilor cuiva prin viclesug.
 Specula- vanzarea celor trebuitoare traiului sau mai multe preturi.
 Mita- primirea unei plati pentru fapte pe care cineva este indatorat de serviciul sau sa le faca s-au de a le
face altfel de cum cere legea.
 Neintoarcerea lucrurilor luate cu imprumut .
 Neimplinirea datoriei cerute de serviciul pe care il are cineva ,adica plinirea unei plati fara a munci.
 Trairea din cersatorie-cand cel care o practica ar putea sa isi castige hrana prin munca .
 Oprirea sau micsorarea plati cuvenite muncitorilor.
 Camata – explotarea grele a aproapelui pentru realizarea unui castig neingaduit. Camata insemana o
dobanda exagerata prin care se speculeaza nevoia aproapelui.
RELATIILE DINTRE BISERICA SI STAT
Crestini din biserica primara au fost persecutati. De la Sf. Arh.Dc. Stefan (Chiar de la nasterea
Mantuitorului )pana in 313 (edictul de la Milan)s-a lucrat intens la persecutarea biericii.
Relatia dintre stat si biserica apuseana - papa era desupra statului si deasupra bisericii, astfel papa era un
actor politic. Toata lumea era subordonata papei. Papa devine un anti model pentru ca era responsabil de tot.
Astfel apare reactia anti biserica.Papa si-a luat titulatura de Pontifex maximus (marele constructor de
poduri).
Din cauza implicari in politica biserica apuseana a pierdut foarte multi credinciosi.
Rolul moral si social al statului
Misiunea statului se cuprinde in apararea comunitatii fata de dusmanii din afara, in pastrarea autoritatii
si prestigiului sau fata de cei din afara, iar in interior in ingrijirea de liniste, ordine, de pace, bunastare si
progres. Principalul conducator este dreptatea pe care trebuie sa o apere si sa o infaptuiasca statul. Statul trebuie
sa se ingrijeasca de moralitatea si bunele moravuri care trebuiesc aparate si cultivate, de o viata familiala
sanatoasa, de o buna educatie a copiilor, de a acorda si a apara libertatea de constiina, libertatea religioasa, in
cadrul legal.
Datoriile cetatenilor fata de stat
 Dupa conceptia crestina implinirea datoriilor fata de colectivitate, a datoriilor cetatenesti, implica
practicarea virtutii cetatenesti, adica o atitudine generala a individului fata de colectivitate (stat). Aceasta este
exprimata si de Sfantul Ap. Pavel prin cuvintele: „purtati-va sarcinile unii altora” Gal. 6,2
Patriotismul
Este atasarea, dragostea si devotamentul fata de patrie. Patriotismul cuprinde toate datoriile individului
fata de colectivitate, caci toata activitatea lui trebuie sa porneasca din iubirea calda, sincera si jertfelnica fata de
patrie. Morala crestina considera patriotismul ca o datorie izvorata din iubirea fata de aproapele. Fata de patrie
ne corespund diferite obligatii: iubire , devotament, supunere si respectarea stapanirii. Patriotism inseamna
munca rodnica pentru inflorirea culturala, tehnica, economica a patriei; participarea activa la viata politica; lupta
darza si continua impotriva a tot ce este daunator colectivitatii.
Pacea si razboiul
Pacea se bazeaza pe iubire si dreptate, unde nu e dreptate si iubire acolo nu e nici pace.Bisericile, clericii
si credinciosii ortodocsi, catolici si protestanti participa activ la lupta pentru pace. Pacea se bazeaza pe
invatatura crestina din Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, propovaduita de Sfintii apostoli si marturisita de
Biserica peste veacuri. In V.T. cuvantul pace (salom) are un inteles foarte cuprinzator: pe de o parte integritate,
sanatate, plinatate, lucru ispravit, iar pe de alta parte, liniste, salvare, mantuire, prosperitate, fericire. Se arata
pacea dintre om si Dumnezeu in Paradis, care se rasfrange in pacea launtrica si pacea cu toate cele
inconjuratoare. In N.T. pacea este un element constitutiv al Evangheliei lui Hristos. Iisus Hristos este pacea
noastra pentru ca prin jertfa Lui pe cruce ne-a impacat cu Dumnezeu. Pacea lui Iisus este un dar al Cerului. Cel
ce are aceasta pace este obligat sa o pazeasca si sa o dezvolte prin lupta impotriva pacatului si prin pasirea pe
calea virtutii.
Conceptia crestina despre razboi
Razboiul este lupta armata dintre popare state s-au grupari de state pentru a sili cu forta pe uni sa accepte
pretentiile care pe cale pasnica nu sunt s-au nu pot sa le fie impuse. Dupa invatatura crestina cauzele razboaielor
se reduc in ultima instanta la raul moral si se grupeaza in jurul impulsului patimas dupa puterea politica si
economica ,dupa natura izbugniri lor ele se grupeaza: razboaie drepte(de aparare de eliberare )si razboai
nedrepte (de cotropire de cucerire ). Esenta crestinismului este doar iubierea caci” dumnezeu este iubire”; In
porunca iubiri Mantuitorul sintetizeaza toata invatatura sa morala. Dupa invatatura Mantuitorului realtiile dintre
oameni trebuie sa se caracterizeze prin pace si iubire. Noul Testament nu cuprinde elemente doctrinaire in
favoarea razboiului. Porunca decalogului sa nu ucizi, porunca iubiri fata de aproapele ca si testamentul paci
lasat de Mantuitorul ofera crestinului suficiente argumente morale pentru condamnarea razboiului.
Lupta pentru pace datorie crestina
Solia crestinismului este solia paci element constructiv al invataturi Mantuitorului si obiectiv al misiuni
sale in lume. Biserica ortodoxa este prin definitie biserica paci. Ea este credincioasa de intemeietorul ei , ea
propovaduieste pacea ,implinind si o dorinta fireasca a omului. Pacea trebuie sa infloreasca din iubirea fata de
aproapele si sa fie construita pe egalitate ,libertate,fratietate si dreptate sociala.
Datoriile catre noi insine.
Temeiurile datoriilor catre noi insine.
Datoriile fata de sine insusi izvorasc din porunca cea mare a iubirii. Datoriile catre sine sunt in acelasi
timp datorii catre altii.
Datoriile catre sine sunt poruncite de Mantuitorul cand spune ‘’fiti desavarsiti precum Tatal vostru Cel
din ceruri desavarsit este’’ Mt 5,48. Ele constituie temelia si criteriul datoriilor catre semeni. Iubeste pe
aproapele tau ca pe tine insuti’’ Mt 22,39.
Datoriile generale fata de noi insine.
Dupa cum atitudinea crestinului fata de Dumnezau consta din cele trei virtuti teologice tot asa atitudinea
crestinului fata de sine se poate cuprinde in trei virtuti: -stima de sine –smerenia si –iubirea de sine.
-Stima de sine este temeiul principal al datoriilor. Cunoasterea de sine este datoria fiecarui crestin.
- Smerenia izvoraste din harul divin dar si din cunoasterea adevarata de sine. Smerenia este temelia
tuturor virtutilor.
-Iubirea de sine. In actul iubirii de sine deosebim doua momente: lepadarea de sine si alipirea de sine.In
cuvintele Mantuitorului ‘’Fiti desavarsiti….’’ Se arata ca desavarsirea nu poate fi realizata fara iubirea de sine.
Datoriile speciale catre sufletul nostru
Iubirea crestina de sine trebuiie sa priveasca mai intai sufletul, pt ca acesta este subiectul direct al
bunurilor harice, al iubirii divine si al contemplarii divine care aduce fericirea. Cu alte cuvinte nu se poate
participa la fericirea vesnica decat prin ridicarea puterilor sufletesti la nivelul care sa le faca acte pt aceasta.
Aceasta capacitate se obtine prin dobandirea virtutilor.
Datoriile privitoare la intelectul nostru
Prin notiunea de intellect intelegem puterile prin care cunoastem realitatea sau adevarul dinauntrul sau
diafara noastra. Cultivarea intelecului este atat o trebuinta fireasca a omului cat si o datorie morala. Omul este
din fire o fiinta rationala inzestrata cu inteligenta. Ca oricare putere sufleteasca inteligenta trebuie cultivate (sa
ne ferim de vicii). Inteligenta trebuie instruita si dezvoltata. Cultivarea puterilor intelectuale este bineplacuta lui
Dumnezeu. Virtutea intelepciunii este virtutea la care se ajunge prin cultivarea inteligentei si cautarea
adevarului.
Datoriile privitoare la viata afectiva
Notiunea de sensibilitate sau viata afectiva cuprinde senzatiile de placere si durere dar si emotiile. Prin
sensibilitate omul are fata de realitate o atitudine interpretative. Simtirea exprima temperamentul nostru.
Cultivarea si disciplinarea vietii affective are mare insemnatate pt viata morala si religioasa.
Datorii privitoare la vointa
 Vointa se defineste ca puterea sufleteasca de a lucre in mod constient si liber cu rol de comanda in
ansamblul puterilor sufletesti si trupesti, aceasta exprimand caracterul nostrum. Vointa este motorul intregii
noastre activitati, cultura intelectuala care ne da atitudinea. Degradarea vointei poate provenii din temperament
sau boli psihice.
Intarirea si perfectionarea vointei se face prin practicarea virtutilor, prin curaj, prin rabdare. Scopul
cultivarii vointei este de a o face capabila sa si indeplineasca rolul ei esential de comanda a tuturor activitatilor
noastre.
Stapanirea de sine sporeste si scade in functie de diferite imprejurari interne si externe: descurajare,
lene, oboseala , batranete , boala.
Lectura buna
Cartea buna este pedagogul omenirii. Prin carte intreaga omenire cu ceea ce a produs mai bun in toate
domeniile se pune in slujba desavarsirii noastre. Cartea ne poate duce la mantuire, exemplul fericitului
Augustin, care s a convertit citind Sfanta Scriptura. Cartea este un prieten totdeauna dispus sa ne sfatuiasca fiind
hrana spiritului, dupa cum alegem hrana pt trup asa alegem si pt spirit.
Cartea buna indeplineste 3 functii cu 3 scopuri: rol instructiv, rol educativ, recreativ si distractive.
Primele carti in tara noastra au fost cele cu continut bisericesc. B.O.R. neincetand a indemna pe credinciosi la
citirea cartilor ziditoare de suflet si a cartilor care lumineaza, educa si distreaza.
Onoarea.
Ca obiect in inteles larg onoarea este stima si pretuirea de care se bucura o persoana din partea altora. In
notiunea de onoare intra si o latura practica si anume dovedirea acesteia prin actiuni corespunzatoare.
Onoarea are si un inteles mai adanc, ea este pretuirea de sine a omului si stima fata de sine
Omul isi formeaza un eu personal in care se oglindeste propria sa valoare morala.
Felurile onoarei: onoarea morala, cea mai extinsa forma a onoarei definind persoana morala a omului;
onoarea civica , stiintifica si artistic ce se manifesta prin demnitati, decoratiuni, titluri si sarbatori.
Onoarea adevarata este un bun cerc, trebuie pretuit si cautat: ‘’mai bine este un nume bun decat multa
bogatie’’
Onoarea este efectul si marturia moralitatii intelectuale a omului. Aceasta reflectare este onoarea care
serveste atat pt preamarirea lui Dumnezeu cat si pt opera mantuirii crestine.
Datoriile fata de onoarea aproapelui se bazeaza pe virtutea dreptatii si a iubirii precum si pe sentimental
solidaritatii.
Iubirea de onoare este o retinere de la comiterea unor fapte condamnabile si anume din cauza rusinii pe
care o pot adduce.
Datoriile fata de trup
Valoarea morala a trupului si a vietii pamantesti
Stima si dragostea crestina fata de sine imbratisaza intreaga persoana , nu doar trupul ci si sufletul.
 Pretuirea trupului se intemeiaza pe importanta organului firesc de manifestare a vietii sufletesti.
Trupul este colaboratorul indispensabil al sufletului , este materia cea mai apta dobandita cu mare spor
de demnitate , de mare cinste al Mantuitorului Hristos prin intruparea Sa.
Valoarea morala a vietii pamantessti este in stransa legatura cu conceptiea despre trup.
Valoarea vietii pamantesti este conditia generala a oricarui progres moral, valoarea ei rezultand din
raportul in care se afla cu viata vesnica.
Viata pamanteasca este un bun fara seaman daruit de Dumnezeu.
Ceea ce trebuie precizat este ca trupul isi are ratiunea de a fi in uniune cu sufletul, iar cand sufletul il
paraseste nu mai are nicio valoare si viata din el se stinge.
Lepadarea de sine si lumea ceruta de Hristos nu trebuie inteleasa ca o tagaduire a vietii pamantesti , ci ca
o curatire morala.
Ingriirea Trupului
Valoare trupului ca organ slujitor al sufletului impune datoria morala de a ingrijii de el.
Datoria fata de trup se implineste prin : Grija de hrana, imbracaminte , adapost, odihna si recreatie, de
stabilirea sanatatii zdruncinaute.
Hrana
Este o trebuinta naturala . Morala crestina ingaduie orice bun care , sub forma de mancare si bautura
foloseste la alimenutarea trupului.
Rostul mancarii nu este doar pentru satisfacerea poftei ci pentru sustinerea vietii si sanatatii trupului.
Imbracamintea serveste : - la ocrotirea trupului impotriva temperaturii
Acoperind trupul prin imbracaminte inlatura senzatii inevitabile.
Imbracamintea nu acopera doar trupul ci serveste si la infrumusetarea lui
Locuinta
Datoriile fata de locuinta cuprind grija care serveste ca adapost vietii si sanatatii trupului.
Odihna si recreatia
Acestea servesc la restabilirea puterilor cheltuite prin munca .
Grija de restabilirea sanatatii
Aceasta se refera la dorinta firii noastre cde a fi sanatosi precum constiinta noastra ca trupul si viata sunt
bunuri pretioase date de D-zeu.
Ingrijirea trupului dupa principiile morale crestine cuprinde : curatenia , bunacuviinta, si cumpatarea.
Distractiile
Distractiile sunt in primul rand o nevoie fireasca a organismului , care inclina spre destindere si
recreatie.
Distractiile nu sunt numai folositoare, ci chiar necesare.
 Mantuitorul a socotit bunele petreceri ca ceva firesc si demn de om. Astfel, El a participat la nunta din
Cana Galilei , unde a dat cinstire insotirii barbatului cu femeia prefacand apa in vin ca lumea sa se veseleasca.
Distractiile care nu sunt morale sunt urmatoarele : - jocurile de noroc pe bani , cu zaruri si carti
Dansul era foarte pretuit la cei vechi si la evrei.
In distractii norma trebuie respectata si nu trebuie facut un abuz.
Cultura fizica
Pentru determinarea conceptiei crestine fata de cultura fizica este nevoie sa acordam o mare pretuire
trupului. In conceptia crestina cultura fizica isi gaseste o mare indreptatire ocupand exercitarea, dezvoltarea si
puterile crestinului.
Cultura fizica reprezinta o notiune complexa , cuprizand o educare si desavarsire fizica multilaterala.
Cu deosebire se cere ca cei ce practica sportul sa depinda de viertutea cumpatarii si anume: mancare ,
bautura, imbracaminte.
Exercitiile fizice servesc la educatia estetica ,dezvoltand simtul ritmului, a simplitatii si firescului in
miscari. Excesul este si aici daunator in toate privintele.
Morala crestina este pt o cultura fizica, sanatoasa si rationala. Aceste exercitii au ca scop nu numai
recreatia si sanatatea trupeasca, ci si a sufletului.
Sportul are un rol social pe care-l indeplineste oferind prilejuri de apropiere intre divizii si popoare,
cunoastere, pretuire si prietenie fiind considerat ca un mijloc de educatie.
Crestinii in manifestarile sportive trebuie sa conduca dupa indemnul Sf Ap Pavel : “ ori de mancati, ori
de beti, ori altceva de faceti, toate sa le faceti spre slava lui D-zeu” (I Cor. X, 31).
Apararea Vietii
Prin legitima aparare se intelege apararea vietii sau a oricarei violente.
Apararea vietii este posibila in legitima aparare in urmatoarele conditii :
Atacul sa fie dat prin surprindere
Atacul sa fie nedrept
Intrebuintarea fortei sa nu depaseasca limitele apararii
Scopul apararii sa fie exclusiv
Nu exista legitima aparare fata de persoanele oficiale, care-si indeplinesc datoria serviciului lor.
Legitima aparare- este afirmatia dreptului , ordinii publice si vietii sociale in general.
Jertfirea de sine
Este o datorie de conservare si aparare a vietii, nefiind aprobata cand moartea este cautata
intentionat.Nimeni neavand dreptul sa-si primejduiasca viata care-I darul lui D-zeu.
Sanatatea si viata pot fi primejduite in interesul stiintei doar pt binele comun.
Sinuciderea
Inseamna curmarea constienta si voluntara a vietii trupesti prin mijloace ucigatoare.
 Sinuciderea este o crima impotriva firii omului, impotriva societatii, a familiei si patriei fiind o crima
impotriva lui D-zeu.
Credinciosului ii este data viata spre folosire in vederea dobandirii mantuirii servind lui D-zeu si prin ea
scopul sau ultim.
Cazurile sinuciderii sunt multe, variate si cunoscute : Tulburari mintale , dezechilibre si vieti
dezordonate si iresponsabilitate morala.
Automutilarea
Distrugerea intentionata a propriei vieti trupesti nu este ingaduita de nicio imprejurare si fara niciun
motiv.
Sinucigasul si-a pierdut credinta in D-zeu pt ca nu mai socoteste , si-a pierdut nadejdea crestina si nu a
considerat iubirea fata de D-zeu si de aproapele fiindca s-a gandit numai la viata pamanteasca.
Eutanasia
Semnifica starea sufleteasca si morala a muribundului de a se apropia de moarte.
Eutanasia se imparte in 3 grupe :
Eutanasia pura –este o usurare pt clipa mortii sigure
Eutanasia in sens restrans- este provocata prin administrarea unor substante provocatoare de moarte a unor grav
bolnavi
Eutanasia in sens larg- inlaturarea nedureroasa pt cei care viata nu mai are niciun rost si este in plus .
Maltusianismul si Neomaltusianismul . Combaterea lor
Maltusianismul- sustine ca in conditii normale oamenii se inmultesc mai repede decat mijloacele de
intretinere .
Pentru a combate maltusianismul sunt o serie de mijloace preventive adica : aptinere de la casatorie si
abstinenta voluntara.
Neomaltusianismul- recomanda prevenirea mai rafinata a mijloacelor preventive si anume :
Frauda sexual
Avortul
Celibatul
Pentru a combate neomaltusianismul sunt folosite masuri de ocrotire a mamei si a copilului cerandu-se
sterilizarea fortata .
Munca si profesiunea
Munca
–este o activitate indreptatita spre realizarea unui scop propriu aducand bunuri material si spiritual fiind un
proces specific uman.Este o necessitate vitala a oamenilor.
Omul credincios trebuie sa munceasca linistit, fara ingrijorare , increzator in providenta divina.
Profesiunea
este o munca stabila ce exista in societate avand un aspect social- obiectiv si individual- subiectiv
D.p.d.v subiectiv profesiunea este o vocatie, o anumita profesiune.
Rasplata muncii. Retributia
Prin munca se satisfac atat nevoile trupesti cat si sufletesti ale omului, munca ridicandu-se la o treapta de
demnitate.
Datorria muncii corespunde dreptului de a te bucura de roadele muncii tale , de plata muncii si de dretul natural.
Daca plata care ti se cuvine este oprita , aceasta fapta este considerate ca o adevarata crima.
Munca in conceptia crestina este o datorie principal pt toti cei apti s-o exercite.
Plata muncii este un drept elementar si sfant.
DATORIILE FATA DE APROAPE
1.Omul fiinta sociala
Omul este creat pentru a trai in comunitate nu ca individ - nu este bine sa fie omul singur-
caracterul social al individului este imboldul inrezistibil dupa asocierea cu semenii , Omul ca orice ffinta este in
puteri si aptitudini si posibilitati, izolat el nu isi poate realiza perfectiunea .
Omul este inzestrat cu functii spirituale . Acestea trebuie insa activate.
Omul este avizat la colaborarea si ajutorarea semenilor sai.
Omul este fiinta sociala pentru ca este creat pentru viata de societate.Aceasta genereaza o serie de datorii si
raspunderi.
In NT aaproapele nu mai apare cu nici un fel de limite , lamurirea problemei se face in parabola samarineanului
milostiv- cine este aproapele meu Mantuitorul raspunzand cu aceasta parabola.
Hristos este aproapele oricui fiindca oricine este aproapele lui. in felul acesta extensia poruncii este nelimitata.
DATORII GENERALE FATA DE APROAPE
A. Iubirea
Iubirea fata de aproape
Premisa iubirii crestine fata de aproape eeste recunoasterea pe care fiecare om o are ca om de la dumnezeu si
inaintea lui Dumnezeu caci fiecare om poarta iubirea lui dumnezeu.
Stima fata de aproapele nostru se intemeiaza pe aceleasi motive ca si stima fata de pers proprie- "da ti tuturor
cinste".
Cernd sa il iubim pe aproape pt ca toti suntem chemati prin jertfa lui Hristos.
Iubirea crestina fata de aproape asa cum o prezinta BO isi ia inceputul de la Hristos primind numele de regula
de aur .
Atitudinea fata de apropele in antichitate
In general regula de aur e valorificata in antichitate dupa conceptul ei primordial si ca expresie a unei dreptati
reci si calculate potrivit afirmatiei lui Hesiod(700 IHR) : "sa iubesti pe cel ce iubeste si sa te pui adversarului ;
sa dai celui ce da si sa refuzi darul tau celui ce face la fel"
Ideea rasplatii bine cu bine rau cu rau o intalnim in operele marilor dramaturgi greci.
Iubirea aproapelui dupa Vechiul Testament
Autoriatea preceptelor morale ale VT nu i in functie de prestigiul personal al unor oameni intelepti,ea este
fundamentata pe credinta in Dumnezeu cel unic adevarat . Moise si profetii nu vorbesc in numele lor ci i
numele acestui Dumnezeu.In morala VT intalnim numeroase dispozitii de comportatre bine voitoare fata de
semeni .intalnim chiar si porunca iubirii fata de aproapele.
Iubirea aproapelui dupa invatatura Noului Testament
Abia in NT comportamentul fata de semeni primeste desavarsirea corespunzatoare demnitatii umane putand
astfel indrepta viata sociala spre binele real al individului si al colectivitatii.
Mantuitorul nu da o definitie iubirii fata de aproapele dar din pildele sale prin care si talcuieste porunca iubirii
se intelege limpede sensul ei. Implinirea poruncii tine de dreptate conditie necesara pt a intra in imparatia
cerurilor.
Enuntarea poruncii despre iubire fata de aproapele o face Mantuitorul in discutia cu fariseii. Mantuitorul enunta
o altfel de porunca:" sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti".
Peste tot Hristos propovaduind legea mantuirii a cautat sa simplifice si sa desavarseasca morala si prin aceasta
sa o adanceasca mai usor in constiinta credinciosilor. Prin porunca iubirii fata de aproapele Mantuitorul
imprima datoriilor morale ale credinciosului aceeasi insemnatate ca si datoriile sale religioase . Numind porunca
o doua la feln ca prima Iisus arata deci ca iubirea fata de aproapele are aceeasi insemnatate ca si iubirea fata de
Dumnezeu.
Iubirea fata de dusmani
Insusirea cea mai caracteristica a iubirii crestinului fata de aproapele o constituie faptul ca ea nu se opreste nici
in fata dusmanului . Iubirea fata de dusman este mai intai o datorie fireasca fiindca si dusmanul este om.
Bucuria provocata de nenorocirea dusmanului se pedepseste."nu te bucura cand cade vrasmasu tau si cand se
poticneste sa nu se veseleasca inima ta...".
Insusirile iubirii crestine fata de aproapele
Iubirea crestina fata de aproapele trebuie sa aiba in primul rand un caracter religios ceea ce inseamna ca motivul
si scopul ei trebuie sa fie D zeu.
Iubirea crestina este activa si in sensul ca ea patrunde in interiorul cel mai intim al crestinului , ea nu se rezuma
la simpla evitare a raului . "pocaiti va !" sunt cuvintele lui Iisus cu care incepe propovaduirea sa. deci el cheama
la pocainta pt a rascoli interiorul nostru.
Motivarea iubirii crestine fata de aproapele
Intelegerea corecta a poruncii despre iubirea crestina fata de aproapele cere insa si cunoasterea motivarii pe care
Iisus o da acestei porunci. Valoarea morala a faptelor savarsite de cineva este in functie e motivele care au
determinat savarsirea lor. Iubirea fat de aproapele alina suferinte implineste lipsuri, aduce pace si bucurie.
B. Dreptatea
Definitie
Este virtutea care cere sa se dea fiecaruia ceea ce este al sau . Ca virtute sociala dreptatea se manifesta in vointa
ferma si constanta de a respecta si ocroti drepturile fiecaruia. Obiectul dreptatii il constituie dreptul aproapelui
desigur nu vom sustine ca toti oamenii se nasc si sunt absolut egali de la natura .
Legat de dreptate Iisus spune :" de nu v a prisosi dpreptatea voastra mai mult decat a carturarilor si fariseilor nu
ve ti intra in imparatia cerurilor( Matei 5-20)".
Dreptatea comutativa(individuala )
Fiecre om este subiect de anumite drepturi : in primul rand de drepturi firesti cuvenite fiecaruia . Este numita
comutativa fiindca datoriile de justitie se evidentiaza pregnant in acordurile mutuale dintre care cel mai vechi
este schimbul.
Dreptatea distributiva
Normeza raportul societatii fata de membrii ei " de se va ivi vreo pricina intre oameni sa fie adusi la judecata si
sa fie judecati .....( deu t25-1)"
Drepatea legala
Normeaza relatiile membrilor cu societatea. Ea cere membrilor sa si indeplineasca toate sarcinile.
Prietenia
Prietenia este astfel manifestarea cea mai frumoasa a sociabilitatii proprie omului.
In prietenia adevarata recunosc prietenului calitatile sale , le apreciez dupa meritul lor . Ceea ce da prieteniei
solidataritate este iubirea.
VT pretuieste foarte mult prietenul creincios si prietenia adevarata " prietenul adevarat este plin de iubire in
orice vreme iar in nenorociri este ca un frate (proverbe 17-17)" in NT prietenia primeste o noua fundamentare
prin porunca iubirii fata de aproapele . Insasi mantuirea este un act sublim al prieeteniei divine aratata fata de
noi de fiul lui d zeu. Cuvantul prietenie este de origine slava.
Sf Ioan Gur DE Aur vb despre coexistenta a trei tipuri de prietenie: prietenia oului natural , prietenia VT si
prietenia NT.
Ajutorarea frateasca
Iubirea crestina adevarata se manifesta in chip necesar prin fapte . Expresia prima cea mai autentic crestina si
cea mai obisnuita este milostenia , virtute care strabate intreaga viata. In VT milostenia era practicata in masura
larga dar limitata in crestinism milostenia rasare din vibratia inimii incalzite de dogoarea iubirii fata de
aproapele .
Marturisire ortodoxa numara sapte fapte ale milei trupesti :
-a da ceelui flamand hrana;
-a adapa pe cel insetat:
- a imbraca pe cel gol;
- a cerceta pe cei din inchisoare;
- a cerceta pe cei bolnavi ;
- a primi pe cei straini in casa;
- a ingropa pe cei morti.
DIFERITE FORME DE ORGANIZARE A MUNCII
Pentru stapanirea naturii si procurarea mijloacelor necesare existentei omul a trebuit sa si organizeze munca. el
a facut aceasta pe trei cai: pe calea inventie, a diviziunii muncii si a asocierii.
Bunurile materiale
Bunurile materiale constituie o problema de permanenta preocupare in viata omenirii pe plan teoretic si practic
deopotriva. pe plan practic bunurile materiale sunt neaparat trebuitoare pt sustinerea vietii si totodata
producatoare de civilizatie si cultura, iar pe plan teoretic fiindca de ele depinde in buna parte conceptia generala
despre viata . Mantuitorul cere uneori renuntarea la bunurile pamantesti, ceea ce da unora impresia ca El ar
dispretuii valoarea lor. Bogatia exterioara poate insemna saracia interioara ,de aici si primejdia ce o prezinta pt
mantuirea celor care au acumulat bunuri materiale. O alta caracteristica este faptul ca bunurile materiale sunt
trecatoare.
Dreptul la viata demna este un drept al omului cel mai elementar drept cuvenit fiecaruia chiar din momentul
zamislirii.Bunurile materiale trb sa serveasca binele comun. trebuintele sociale cer jertfa pt binele comun.
Statul, de asemenea are dreptul de a intervenii spre i drumarea lor in vederea binelui comun.