Proiect de intervenție

Și tu POȚI!

Realizat de: Rădoi Maria - Alexandra

Brașov

2018
 I. Justificarea proiectului
 Definirea problemei
Copilul asistat este persoana cu vârsta de până la 18 ani, care beneficiază de prestaţii şi
servicii sociale cu caracter primar în baza unui plan de servicii sau de servicii de asistenţă
socială specializate în baza unui plan individualizat de protecţie (plan referitor la pregătirea
reintegrării sociale a copilului/plan de intervenţie personalizat pentru copiii romani neînsoţiţi,
aflaţi în dificultate pe teritoriul altor state. Copilul aflat în dificultate beneficiază de protecţie
şi asistenţă pentru exercitarea în bune condiţii a drepturilor sale (Filipescu, 1998 p.45).
Documentele UNICEF repartizează copiii instituţionalizaţi ca aflându-se în categoria
„circumstanţelor deosebit de dificile” (Neamţu, 2003, p.240), ceea ce înseamnă că majoritatea
dintre ei trăiesc un triplu dezavantaj: faptul că este imposibil de a creşte în familia naturală
reprezintă o experienţă negativă pentru aceştia, în toate formele sale (pierderea/decesul
unui/ambilor părinţi, abandon, respingere, abuz asupra copilului, decădere din drepturile
părinteşti, destrămarea relaţiei dintre părinţi), precum şi experienţa vieţii din instituţie, unde
nevoile de bază fizice, sociale şi psihologice nu sunt îndeplinite pe deplin, punându-i pe copii
în fata drepturilor încălcate, devenind subiect al neglijării, relelor tratamente şi abuzurilor
sexuale. Al treilea dezavantaj consta în nesiguranţă viitorului copilului. Lipsa îndrumării
părinteşti pentru a deveni adulţi, pentru a le oferi informaţii despre oportunităţile de învăţare a
rolurilor şi deprinderilor necesare vieţii duce la inadaptabilitatea cu succes la societate, mulţi
dintre copiii post instituţionalizai regăsindu-se în alte forme instituţionale ca închisorile sau
spitalele psihiatrice.
Situaţia copiilor din orfelinate a fost o stigmă pe care România a purtat-o mulţi ani după
momentul revelării internaţionale a acestei realităţi sociale după 1989. De la situaţia izolării și
stigmatizării copiilor abandonaţi până la necesitatea integrării acestora ȋn societate, ţara
noastră a parcurs etape importante, catalizate de necesitatea racordării de prin principii de
funcţionare socială și norme de respectare a drepturilor omului unanim recunoscute și
promovate ȋn Uniunea Europeană. Copiii instituţionalizaţi necesită o atenţie specială, ei fiind
privaţi de sprijinul mediului familialnatural. La ȋmplinirea vârstei de 18 ani dacă tinerii nu ȋși
continua studiile, obligaţiile sistemului legal de ocrotire a copilului ȋncetează, tânărul trebuie
să-și asume responsabilităţiile vieţii adulte.

2
 Atât deprivarea maternă cât și cea paternă influenţează ȋntreaga viaţă a copilului, Bowbly
(John Bowbly apud Neamţu, 2003 p.802) a ajuns la concluzia că “dragostea unei mame este
la fel de importantă pentru sănătatea mentală cum sunt vitaminele și proteinele pentru
sănătatea fizică”, iar această pierdere provoacă multiple disfunctionalităţi. De asemenea
deprivarea paternă, ȋn accepţiunea lui Neamţu (G. Neamţu, 2003), utilizată pentru a descrie
experienţe indizerabile de comunicare dintre copil și tatăl biologic/substitut , declanșează
apariţia sentimentelor de insecuritate, dezechilibru emoţional, scăderea ȋncrederii ȋn sine.
Cât despre efectele instituţionalizării, pe populaţia românească Călin Drăgoi (1981)
găsește la copii instituţionalizaţi „o abilitate verbală scăzută, determinată de intârzieri ȋn
dezvoltarea vorbirii, lipsa unui cod lingvistic suficient elaborat, frecventa utilizare a unor
structuri gramaticale greșite, capacitatea redusă de ȋnţelegere a mesajelor verbale” (Călin
Drăgoi,1981,p.12). Observăm că ȋn urma studiului făcut de către specialiști reiese ca efect al
instituţionalizării abilitaţi verbale insuficient dezvoltate precum și capacitatea de a ȋnţelege
mesajul care este transmis ȋntr-un mod slab dezvoltat.
Elena Macavei (1989) vorbește de prezenţa „nevrozei de abandon” și de consecinţele
acesteia, datorită carenţei afective materne și neglijării copilului de către adultul substitut
matern. Aceste consecinţe sunt: crize de afect (plâns și furie, agresivitate, regresii
comportamentale, subtul degetului, legănatul), atitudini revendicative (gelozie, posesivitate).
Potrivit Elenei Macavei, aceste tulburări afective frecvente la copii instituţionalizaţi, prezintă
riscul mărit de cuprindere și a celorlalte procese psihice, a personalităţii ȋn ȋntregime. Carenţa
emoţională, apatia, conduc la performanţe intelectuale scăzute „care oferă tabloul unei
deficienţe, deși aceasta nu există ȋn realitate” (Elena Macavei,1989,p.12). Observăm că lipsa
de afecţiune, necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, produce anumite carenţe
care afectează evoluţia acestuia.
Instituţionalizarea de lungă durată creează un sentiment de dependenţă iar tinerii adolescenţi
continuă să reprezinte categoria cea mai vulnerabilă, deoarece ei ajung la vârsta de 18 ani să
părăsească instituţia fără a avea un minimum de condiţii și abilităţiile necesare pentru un trai
independent astfel lumea de dincolo de zidurile Centrului de Plasament ȋi sperie. Pentru tinerii
din instituţii lipsa unei calificări sau slaba calificare fac extrem de dificilă găsirea unui loc de
muncă iar ȋn aceste condiţii integrarea socială a copiilor instituţionalizaţi continuă să
constituie una dintre cele mai delicate probleme căreia societatea romănească nu reușește să-i
găsească răspuns. Astfel de cele specialiștilor ȋn viaţa acestor tineri prin implementarea
proiectelor de intervenţie care să ȋi ajute să reușească ȋn viaţă.mai multe ori această categorie
defavorizată din cauza lipsei locuinţei, a familiei și a unui loc de muncă ȋntâmpină greutăţi la

3
angajare, fiind expuși șomajului adesea cad victime ale criminalităţii, exploatării sexuale sau
abuzului de alcool sau droguri. De aceea este necesară implicarea comunităţi și informarea
tinerilor care uremează să termine liceul despre posibilitatea de a urma o facultate, astfel
șansele de integrare socio-profesională cresc.

II. Scopul
Scopul acestui proiect este informarea a 10 adolescenți proveniți din 2 centre de
plasament din județul Brașov despre posibilitățile oferite de către statul român cu privire
la o frecventarea unei forme superioare de învățământ.

III. Obiectivele
1. Informarea și conștientizarea importanței de a urma o facultate;
2. Prezentarea facilităților oferite de către statul român;
3. Dezvoltarea motivației personale de a continua studiile după terminarea liceului

IV. Grup țintă

Beneficiari direcţi:
- 6 tineri instituţionalizaţi cu vârste cuprinse ȋntre 16-18 ani beneficiari ai Centrului de
Plasament “Casa Maria”, Făgăraș;
- 4 tineri instituţionalizaţi cu vârste cuprinse ȋntre 16-18 ani beneficiari ai Centrului de
Plasament “Casa Ioana”, Rupea;

Beneficiari care participă la proiect trebuie să ȋndeplinească următoarele criterii:

 Dorința de participare
 Dorința de a susține examenul de bacalaureat
 Finalizarea studiilor în maxim 2 ani de la începerea proiectului
 Provin din sistemul de protecție a copilului
 Capacitate de înțelegere și procesare a informației

Beneficiari indirecţi:
- comunitatea.

4
 IV. Titlul proiectului – acest proiect am ales să îl numesc Și tu POȚI! deoarece
consider că este foarte important ca beneficiarii proiectului să înțeleagă că
singurele bariere care îi pot opri țin de atitudinea și gândurile pe care le au. Atunci
când valorifică șansele, viața este de parte lor și își pot depăși condiția. Există
destule exemple care servesc drept modele de reușită.

V. Activități

Pentru realizarea obiectivelor propuse vom desfășura urmatoarele activități:

1. Activități de informare și conștientizare.

Informarea și conștientizarea se va desfășura sub forma unor întîlniri de grup, tinerilor

li se vor prezenta facilitățile pe care le au atunci când vin la facultate.

Am fost ca tine

Activitate de conștientizare cu rolul de a prezenta beneficiarilor proiectului 4 tineri care au

ieșit din centre de plasament și au urmat o formă superioară de învățământ. Aceștia vor veni la
activitatea ce va avea loc în centrele de proveniență a beneficiarilor și le vor prezenta care au
fost beneficiile de care au avut parte pe durata facultății și cum le-a schimbat asta viața.

Viața mea peste 10 ani

Aceasta este o activitate practică prin care fiecare beneficiar va trebui să facă o compunere,
aceștia vor avea ca temă: Viața mea după terminarea facultății versus Viața mea după
terminarea liceului. La final aceștia vor citi și două povești reale scrise de către un tânăr care a
urmat o facultate și unul care nu a profitat de această șansă. Rolul acestei activității este de
conștientiza efectele deciziilor luate.

2. Încheierea unui parteneriat între asociația ADDIP și Facultatea de Sociologie și

Comunicare din cadrul Universității Transilvania Brașov.

Se va încerca o colaborare cu facultatea având scopul de a facilita accesul beneficiarilor

proiectului în clădire și participarea acestora la un seminar.

3. Vizitarea Universității Transilvania, facultatea de Sociologie și Comunicare și

participarea la cel puțin un seminar.

5
Alături de voluntari și echipă, beeficiarii proiectului vor vizita facultatea și vor avea ocazia să
participe la un seminar.

4. Dezvoltarea unui plan personalizat pentru fiecare beneficiar

Această activitate constă în organizarea unor întâlniri individuale pe o durată de 3 luni de zile,
în aceste întâlniri se vor discuta aspecte ce țin de importanța reușitei personale și profesionale.

VI. Sponsori și colaboratori

 DGASPC Brașov
 ADDIP Brașov
 Universitatea Transilvania Brașov, Facultatea de Sociologie și Comunicare
VII. Locația și perioada

Durata proiectului este de 6 luni (Octombrie 2018 –Martie 2019), activitățile se vor ține în
centrele de proveniență a beneficiarilor.

VIII. Grafic Gantt

Activitate I II III IV V VI Resurse umane

Informare și conștientizare
Încheiere parteneriat ADDIP
și Facultatea de Sociologie
Vizitarea facultății de către
beneficiary
Dezvoltare plan personalizat
de intervenție
Evaluare și monitorizare
X X X X X X Voluntari, echipă proiect, foști
tineri instituționalizați
X Voluntar și As Social Addip
X Voluntari
X X X Asistent Social, Voluntari
X Echipa de proiect

IX. Rezultate cu indicatori

Activități Indicatori cantitativi Indicatori calitativi

1. Activități de 10 tineri instituționalizați Existența unei broșuri de

6
 informare și 4 tineri care au fost în centre prezentare
conștientizare de plasament Interesul beneficiarilor de a
2 voluntari urma o facultate
Interacționarea cu modele de
success care provin tot din
system
Implicarea voluntarilor

2. Încheiere Comunicare eficientă

parteneriat ADDIP Implicarea comunității
și Facultatea de
Sociologie

3. Vizitarea facultății Cunoașterea de către copil a

de către beneficiari modului de funcționare a
unei facultăți
Creșterea nivelului de interes
4. Dezvoltare plan Atenție și sprijin în funcție
personalizat de de nevoi
intervenție Dezvoltarea sentimentului de
apartenență
Înțelegere și acceptare
personală
5. Evaluare și Existența unui raport de
monitorizare evaluare

X. Bugetul

Buget-

DESCRIERE COST OBSERVAȚII

CHELTUIELI
Transport

7
Transport echipă 700 lei Se merge cu mașina și se decontează
benzina/cost toată durata proiectului/
deplasare o dată la 2 săptămâni
Transport beneficiari 240 lei O dată pe proiect
Materiale proiect

Foi, pixuri, flipchart, 200 Pe toată durata proiectului

stick notes, markere
Printare materiale 300 lei Raport de evaluare/ materiale necesare
necesare necesare activități formale/ pliant de prezentare
Protocol întâlniri
Dulciuri/suc/fructe 400 lei Pe toată durata proiectului
Cheltuieli 100 lei
neprevăzute
TOTAL 1940 lei

XI. Sustenabilitate

Ca și sustenabilitate ne propunem ca acest proiect să reprezinte un model pentru alte

organizații și să fie preluat astfel încât să se extindă la nivel național. De asemenea tinerii care
vor urma o formă superioară de învățământ , ulterior vor deveni la rândul lor o încurajare
pentru ceilalți. Pe durata facultății se urmărește monitorizarea și ajutarea beneficiarilor de
către echipa de proiect astfel încât acomodarea lor să fie ușoară. Ne propunem să schimbăm
mentalități, să valorificăm potențialul și să oferim noi șanse pentru reușita personal și
profesională a tinerilor proveniți din centre de plasament.

XII. Resurse necesare

Resurse umane:
 Asistent social
 Asistent de proiect
 Voluntari
Resurse materiale:

8
  Flipchart
 Videoproiector

XIII. Riscuri

Pe parcursul proiectului de intervenţie pot apărea anumiţi factori de risc care să ȋngreuneze
acest demers, pentru buna funcţionare a lucrurilor precum și pentru atingerea obiectivelor
propuse este de dorit ca acești factori să fie luaţi ȋn considerare ȋncă de la scrierea proiectului,
pentru a fii evitaţi sau depistaţi la timp. Unul dintre factorii care pot apărea ȋncă de la ȋnceput
este lipsa de interes a beneficiarilor precum și lipsa de interes a potenţialelor persoane ce pot
ajuta acești tineri. Mai pot apărea următorii factorii: dificultăţi de schimbare a concepţiei
despre posibilitatea de a urma studii superioare, lipsa de colaborare, neimplicare,
neseriozitate.

XIV. Evaluarea

Evaluarea se va face constant de către specialiști, astfel vor putea observa dacă există
lucruri neprevăzute sau au apărut anumite probleme ȋn timp. De asemenea vom analiza dacă
este nevoie de resurse suplimentare, prin feedback și comunicare deschisă se va observa
utilitatea proiectului. La sfârșit se va aplica un chestionar ȋn care vom primi de la beneficiarii
informaţii referitoare la modul ȋn care au perceput ajutorul oferit.

XV. Monitorizarea

Această etapă este una extrem de importantă ȋn cadrul fiecărui proiect de intervenţie, ea
va fii realizată de către asistentul social și constă ȋn observarea modificărilor intervenite după
terminarea proiectului, se va derula pe o perioadă de o lună, specialistul va urmări modul de
acţionare a tinerilor precum și modul în care acesta se raportează la frecventarea cursurilor
superioare.

9
 Bibliografie

 I.P. Filipescu, 1998, Adopția și protecția copilului aflat în dificultate, editura ALL
BECK, București;

 G. Neamțu, 2003, Tratat de Asistență Socială, editura POLIROM, Iași;

 C. Drăgoi, 1981, Optimizarea procesului instructiv – educativ în casele de copii,

editura Didactică și Pedagogică, București;

 E. Macavei, 1989, Familia și Casa de copii, editura Litera, București.

10