Sunteți pe pagina 1din 43

Cuprins

Introducere ……………………………………………………………………………….. 2
Capitolul I : Prezentarea zonei …………………………………………………………… 3
1.1.Asezarea geografica ………………………………………………………………….. 3
1.2. Cai de acces ………………………………………………………………………….. 3
1.3.Istoric ………………………………………………………………………………… 4
1.4.Relief …………………………………………………………………………………. 4
1.5.Clima …………………………………………………………………………………… 6
1.6.Vegetatia si fauna ………………………………………………………………………. 7
1.7.Hidrografie ……………………………………………………………………………... 9
1.8.Populatia si asezarile umane …………………………………………………………… 10
Capitolul II : Oferta turistica ………………………………………………………………. 11
2.1. Obiective turistice natural ………………………………………………………………. 11
2.2. Obiective turistice antropice ………………………………………………………….. 14
2.3. Structurile de cazare si alimentatie ……………………………………………………… 20
2.4. Forme de agrement …………………………………………………………………… 24
Capitolul III : ……………………………………………………………………………….. 25
3.1. Obiceiuri de Craciun in Bucovina ……………………………………………………… 25
3.2. Programul turistic pe zile ………………………………………………………………. 28
3.3. Analiza de pret …………………………………………………………………………. 30
Capitolul IV : ………………………………………………………………………………… 31
4.1. Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea …………………………… 31
4.2. Promovarea agroturismului in Bucovina ……………………………………………. 37
Bibliografie ……………………………………………………………………………….. 41
Anexe …………………………………………………………………………………… 42

INTRODUCERE

1
Când rosteşti Bucovina, gândul îţi zboară la meleagurile pline de o frumuseţe rară, la
,,dulcea Bucovină cu pomi roditori şi mândrii feciori,, la mănăstirile ridicate de voievozii vremii,
la cadrul secular al Slatioarei, la Obcinele domoale, la semetia Rarăului şi Pietrele Doamnei, la
Cetatea de Scaun şi la muzeele încărcate de istorie ale vremurilor de slavă ale acestor ţinuturi
pitoreşti.
Bucovina este una dintre zonele României care se deosebeşte printr-o cultură populară
impresionantă şi încă vie, materializată în arhitectură populară, port, meşteşuguri tradiţionale,
numeroase obiceiuri calendaristice şi obiceiuri din ciclul vieţii. Bucovina înseamnă o largă şi
preţioasă paletă de bogăţii naturale ce simulează potenţialul de creativitate, înseamnă frumuseţea
plaiurilor şi ospitalitatea gospodăriilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier
ce acoperă peste 52% din acest minunat colţ al ţării.
Istoria acestui ţinut porneşte de pe timpul dacilor, însă la jumătatea secolului XVI-lea
Bogdan Voievod este recunoscut ,,întemeietor şi legiuitor al ţării,,. În 1775 devine parte a
Imperiului Austro-Ungar în a cărui componenţă rămâne până în 1918 când a avut loc Marea
Unire. Numele de Bucovina i-a rămas din perioada ocupaţiei Imperiului Austro-Ungar când i-a
fost atribuită denumirea de Ţara Fagilor.
Zona este presărată pe toată întinderea ei de mănăstiri şi biserici, cele cu o valoare
deosebită fiind construite în timpul domniilor voievozilor Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, între
sec. XV-XVI. Aflate în patrimoniul UNESCO şi premiate cu Mărul de Aur în anul 1975 de către
Uniunea Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism, mănăstirile cu fresce interioare şi
exterioare- Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, constituie principala atracţie turistică
pentru această zonă.
Prin Obcinele Bucovinei se defineşte o unitate geografică al cărui specific este dat de o
succesiune de culmi paralele, prelungi, puţin înalte, împădurite, separate de văi largi, de pajişti
întinse şi intens urbanizate.
La originea acestei denumiri geografice stă totuşi toponimul de obcină, frecvent folosit şi
astăzi de populaţia locală şi care prin generalizare geografică a fost extins ulterior în întreaga
regiune din N-E Carpaţilor Orientali.

2
Capitolul I
Prezentarea zonei
1.1 Aşezarea geografică

Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord vestul zonei turistice
Moldova, pe malul drept al râului Suceava.Cea mai mare parte a Bucovinei este ocupată de
munţi şi dealuri cu foarte multă vegetaţie.
Altitudinile sunt mai importante în partea vestică a zonei (ce corespunde spaţiului montan
al Carpaţilor Orientali): Munţii Rarău - 1653 m, Munţii Giumalău - 1857 m, culmile domoale ale
Obcinelor Bucovinei, coborând în trepte până la 300-400 m în partea de est; Munţii Călimani (în
sud-vestul zonei) reprezintă cel mai înalt complex vulcanic din Carpaţii Româneşti (vârful
Pietrosul Călimanilor – 2100m)şi totodată cei mai tineri munţi din ţară.Bucovina se suprapune în
totalitate judeţului Suceava, limita istorică, între imperiul Austro-ungar şi Moldova fiind valea
Sucevei.

1.2. Cai de acces

Cai rutiere:
Aflata în nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de sosele nationale si europene
de toate colturile României. Municipiul Suceava se afla la 447 km de Bucuresti si la 325 km de
Cluj Napoca.
Drumul national DN 2 - E 85, Bucuresti – Bacau – Falticeni – Suceava – Siret uneste
capitala Bucuresti de Suceava, distanta putând fi parcursa în aproximativ 8 ore.
DN 17 A face legatura între Siret– Radauti– Sucevita– Câmpulung Moldovenesc iar
drumul national DN18 leaga Iacobeni – Ciocanesti – Borsa, ducând mai departe în Maramures.
Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2
ore transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungând în Transilvania.

Cai feroviare :
Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti–
Bacau–Suceava-Vicsani, cu ramificatiile Suceava–Radauti-Putna si Suceava–Gura–Humorului-
Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Sîngeorz Bai–Nasaud-Beclean, ramificatii care fac
legatura cu zona Radauti si cu zona Humor-Câmpulung-Dorna.
Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara-
Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej
trecând în Bucovina peste munti, urmând apoi traseul Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc,
Vama, Gura Humorului, Suceava. Orarul trenurilor este convenabil, iar pentru informatii privind
mersul trenurilor puteti consulta www.cfr.ro.

Cai aeriene:
Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Câmpulung Moldovenesc
(aproximativ 50 minute transport auto si 1¼ ore transport feroviar) si 105 km de Vatra Dornei

3
(aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si deserveste pentru moment doar
traficul intern de persoane.

1.3. Istoric

Teritoriu locuit de români din cele mai vechi timpuri, a făcut parte din voievodatul
Moldovei, apoi anexat de Austria în 1775, unit în România Mare în noiembrie 1918, ca după cel
de-al doilea Război Mondial partea de nord să fie ocupată de U.R.S.S., devenind, după
destrămarea acesteia, parte a Ucrainei (regiunea Cernăuţi).
Până în 1774 nu putem vorbi de o istorie propriu-zisă a Bucovinei, aceasta fiind integrată
în cadrul Moldovei. Ca realitate istorică şi nume de ţară, Bucovina a existat în cuprinsul
Imperiului Habsburgic pe parcursul a 144 ani (1774-1918). Odată cu debutul stăpânirii
habsburgice a fost adoptată oficial denumirea de "Bucovina", cuvânt a cărui etimologie se poate
urmări în rădăcina de origine ucraineană "buk", care însemnă "fag"; astfel termenul "Bucovina"
se poate traduce prin "ţara de fagi". Totuşi, aceasta nouă denumire nu s-a impus decât treptat,
continuând să se utilizeze în paralel şi denumirile mai vechi: Ţara de Sus/Ţara Moldovei,
Plonina, Cordon/Cordun şi Arboroasa.
Până în anii 1940 trăiau comunităţi maghiare (secui) importante în zona râului Suceava.
După primejdia din secuime în anul 1764 mii de secui au emigrat în Bucovina (ex. Dorneşti). În
secolul al XIX-lea guvernul maghiar a decis colonizarea maghiarilor din Bucovina în Regatul
Maghiar, în Voivodina deoarece asimilarea maghiarilor era foarte intensă. În anul 1941 maghiarii
încă rămaşi în Bucovina, au fost colonizaţi în localităţi din Voivodina, iar după 1945 erau
colonizaţi în judeţul Tolna (Ungaria)

1.4. Relief

Relieful este alcătuit din două mari unităţi: munţii şi podişul Sucevei. În prima se include
Obcinele Bucovinei, Rarăul şi mai multe culmi din munţii Stănişoarei spre care accesul este
realizat din valea Moldovei.
Obcinele Bucovinei sunt situate în nord-estul Carpaţilor Orientali şi reprezintă o
subunitate distinctă a acestora. Modul de formare al acestor unităţi de relief este prin încreţirea
scoarţei terestre în timpul orogenezei alpine.
Cea mai clară expreşie a peisajului lor se realizează între Valea Moldovei şi Valea
Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordică, începând de la izvoare şi până la ieşirea din
munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km.
Limita sudică porneşte din Valea Bistriţei, la Iacobeni, şi se continuă pe Valea
Mestecanişului, Pasul Mestecaniş-1096m, Valea Putnei şi Valea Moldovei de la Pojorata până la
Păltinoasa, care separă Obcina Feredeului şi Obcina Mare de Rarău şi munţii Stănişoarei. Cea
mai clară limită în peisaj este cea estică, prin care Obcinele se pun direct în contact cu Podişul
Sucevei, pe limita localităţilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Păltinoasa. Limita vestică
este dată de Valea Bistriţei Aurii, între Iacobeni şi Carlibaba, de unde se continuă pe Valea
Carlibabei şi Pasul Carlibabei, prin care se face legătura cu bazinul Sucevei, la localitatea
Izvoarele Sucevei.
Între aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp.
Administrativ, întreaga arie a Obcinelor se cuprinde în judeţul Suceava.

4
O trasatură a Obcinelor Bucovinei este înălţimea redusă a reliefului. Altitudinea medie a
culmilor principale scade de la vest la est, fiind sub 1400m în Obcina Mestecănişului, între 1300-
1200m în Obcina Feredeului şi în jur de 1100m în Obcina Mare. Maxima de altitudine este atînsă
în vf.Lucina-1588m, din nordul Obcinei Mestecănişului, iar altitudinea minimă o întalnim la
ieşirea Moldovei din munte, la Păltinoasa, de 460m.
O alta trasatură generală a reliefului o reprezintă paralelismul culmilor şi văilor pe
direcţia NV-SE, direcţie concordantă cu cea a componentelor structurale. Versanţii, care ocupă
peste 70% din spaţiul Obcinelor Bucovinei, se găsesc în cea mai mare parte într-un echilibru
relativ stabil, întrucât procesele gravitaţionale sunt mult atenuate de învelişul vegetal al pădurilor
şi pajiştilor.În alcătuirea lor întră 3 categorii de formaţiuni litologice: metamorfice sau şisturi
cristaline, magmatice şi sedimentare.Obcina Mestecanişului se suprapune zonei cristalino-
mezozoice, fiind alcătuită din formaţiuni metamorfice, sedimentare şi magmatice.
Formaţiunile metamorfice sunt reprezentate prin gnaise de Rarău, ce aparţin grupului
Bretila-Rarău şi apar în partea estică a Obcinei Mestecanişului, ca o fâşie îngustă de la Pojorata
spre nord-vest, mica şisturi cu granati, şisturi muscovitice, cuarţite-grupul de Rebra-Barnar,
şisturi sericito-cloritoase, sericito-grafitoase, cuarţite negre, metatufuri şi metatufite acide şi
bazice-grupul de Tulghes.
Formaţiunile sedimentare apar în latura estică a Obcinei Mestecanis, unde alcătuiesc
terminaţia nordică a cuvetei Rarău. Ele se aşează transgreşiv şi discordant peste şisturile
cristaline, fiind reprezentate prin roci carbonatate şi roci şilicioase. Toate se impun în relief prin
forme specifice: dolomitele şi calcarele triasice, care creează reliefuri cu abrupturi şi chei-
Lucava, Tatarca, Breaza; pe argilele cretacice, foarte expreşiv în zona Pojorata şi pe pârâul
Cailor.Formaţiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafaţă mai mare,
între Benea şi Sadova, fiind reprezentate prin bazalte, peridotite şi serpentine.
Obcina Feredeului şi Obcina Mare sunt modelate pe depozite de fliş, roci predominant
detritice, sub formă de succesiuni ritmice, groase de sute şi mii de metri.
Obcina Feredeului se suprapune, în cea mai mare parte, pe pânza de Audia, alcătuită din
depozite cretacice şi paleocene. Aceasta din urmă, cât şi cele cuarţoase, fiind roci dure, se înscriu
pregnant în relief, conferind Obcinei Feredeului particularităţile sale morfologice.
Obcina Mare se grefează pe pânzele de Tarcău şi Vrancea, formate din roci cretacice superioare
şi, mai ales, paleogene şi miocene inferioare. Structural, pânza de Tarcău este seriata puternic
spre est, peste pânza Vrancea, pe care, la Soloneţ şi pe valea Putnei, o acoperă complet. Datorită
acestui fapt, pânza Vrancea apare în Marginea flişului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-
Suceava, Sucevita şi Humor.
La sud de Câmpulung Moldovenesc se află Munţii Rarău-Giumalău care constituie o
unitate distinctă bine conturată atât prin pitorescul deosebit al peisajului impus de mai multe
vârfuri reziduale încadrate de versanţi abrupţi(Pietrele Doamnei, vf. Rarău, Piatra Someşului) ce
domină cu peste 150 m platouri întinse cu poieni, de văile înguste în lungul cărora apar chei şi
cascade(Moara Dracului), forme carstice, dar şi prin reţeaua deasă de poteci cu marcaje turistice
ce duc la acestea.
La acestea se adaugă unele culmi din nodul M. Stănişoarei din vecinatatea oraşului Gura
Humorului ce degaja un peisaj similar Obcinilor.
Structura geologică este reprezentată printr-o imensa cuvetă alcătuită din şisturi
cristaline. Giumalăul este alcătuit în întregime din şisturi cristaline, iar în dreptul celor mai mari
înălţimi, dintr-o bandă de rocă dură ce străpunge acest masiv. Rocile cristaline, paleozoice
reprezintă fundamentul Rarăului şi alcătuiesc în întregime masivul Giumalău. Şisturile cristaline

5
epizonale sunt compuse din şisturi cloritice, sericitice, apoi din cuarţite, porfiroide, calcare
cristaline şi gnaisuri oculare numite de Rarăua.
Formaţiunile rocilor sedimentare mezozoice se suprapun şi mulează cristalinul cuvetei
Rarăului prin stratele de roci triasice. Acestea sunt reprezentate, în succeşiune de sedimentare
prin conglomerate, gresii cuarţitice, alb-galbui sau roşietice, şi calcare dolomitice. Dolomitele
mai apar şi pe valea Izvorului Alb şi pe Valea Seacă.
Formaţiunile geologice jurasice sunt alcătuite din calcare şi gresii pe valea pârâlui
Pojorata, din jaspuri roşii pe valea Izvorului Alb, pe valea Seacă şi în văile afluente, întovărăşite
de calcare, gresii, şisturi şi calcare marnoase..
Ultimele formaţiuni mezozoice ce domină cuveta marginală a Rarăului sunt rocile
cretacice. Umplutura cuvetei este alcatuită din wildflis, peste care se succed breccii,
conglomerate şi argile cu blocuri din Valea Seacă şi pârâul Izvorul Malului. Acestea sunt urmate
de gresii şi conglomerate de corali pe valea pârâului Izvorul Alb, pe Valea Seacă etc. Peste
aceste sedimente se succed în continuitate stratigrafică calcarele recifale din vârful Todirescu şi
stâncile Pietrele Doamnei; acestora le sunt asociate depozite detritice din sedimentele cuvetei
Rarăului, în Valea Seacă, Izvorul Alb, peste care apar marne cu amoniţi.Cretacicul superior are şi
un facies de şisturi negre, alcătuit din sferosiderite, argile negre-cenuşii, gresii silicioase
glaucoitice şi gresii moi, micacee.
Podişul Sucevei cu înalţimi de 350-600 m se impune prin întinse platouri interfluviale
structurale separate de văi asimetrice (Suceava, Someşul Mare, Someşul Mic) foarte largi cu
terase extinse pe care se află aşezări mari. Acesta s-a format în orogeneza Alpină târzie, format
din strate sedimentare aduse din Carpaţi.. La contactul cu muntele s-au îndividualizat mai multe
depresiuni: Păltinoasa, Cacica, Solca şi Radăuţi.
Podişul Sucevei este alcătuit din gresii, pietrişuri, nişipuri şi argile. Straturile sunt
înclinate în direcţia N-S. Podişul fiind unul foarte fragmentat, cu masive mici, prezentând
alternanţă de colîne şi văi largi şi lungi.
În Podişul Sucevei masivele deluroase alternează cu porţiuni joase generând un relief
neuniform. Acestea sunt:
- Depreşiunea Rădăuţi;
- Culoarul Sucevei;
- masive deluroase:
- Dealul Cungi (688 m);
- Dealul Dragomirnei (522 m);
- Culmea Şiretului fragmentată de înşeuările Bucecea şi Rugînoasa în Dealul Bour şi Dealul
Mare (588 m).

1.5. Clima

Climatul temperat este puternic influenţat de frecvenţa maselor de aer vestic, nordic şi
estic care îi imprimă o nuanţă mai umedă şi mai rece în raport cu alte regiuni similare din Carpaţi
sau Podişul Moldovei. În munţi se disting două topoclimatice distincte: unul este al culmilor
muntoase dezvoltate la peste 1000 m, mai răcoros şi mai umed (temperaturi medii moderate în
ianuarie de -4°, -6° iar în iulie de 15°, 17°; 800-1000 mm precipitaţii ce cad în aproape toate
lunile anului, nebulozitate ridicată, iarna şi primăvara, dar cu cer senin la fînele verii şi toamnei;
frecvenţa brizelor vale/creste şi strat de zăpadă din octombrie până în iulie) şi un topoclimat al
culoarelor de vale principale şi al depresiunilor care se remarcă prin efectul de adăpost, veri

6
plăcute, ierni cu zăpadă multă ce aşigură un strat mediu de cca 50-60 cm grosime din decembrie
pana în martie, înverşiuni termice iarna.
Climatul în podiş este moderat termic (medii anuale 7-8° şi amplitudine anuală de 23°)
dar precipitaţiile sunt bogate (în jur de 700 mm); iernile sunt mai lungi cu frecvenţe înverşiuni
termice în depresiuni şi în culoarele de vale, iar verile sunt calde şi umede.
Prin poziţia lor spre extremitatea nord-estică, Obcinele Bucovinei se include în aria
climatului temperat moderat continental, care suportă influenţe ale climatului boreal din nord şi
unele manifestari ale climatului mai accentuat continental din est. Limita dintre etajul temperat
montan şi cel boreal montan, care în sud-estul Obcinelor se situează la 900-1000m, coboară
treptat spre nord şi vest, până la fundul văilor, la 700-800m. Se conturează astfel două sectoare
climatice:
 unul sud-estic de predominare a climatului temperat montan, cu medii anuale mai ridicate
ale temperaturii, între 5 şi 7 grade C
 unul nord-verstic, cu predominare a climatului boreal montan, mai răcoros, în jur de 3-5
grade C
Bucovina se bucură de un climat specific regiunilor montane joase şi mijlocii, lipsit de
temperaturile prelungit scăzute, vânturile şi umezeala vârfurilor înalte, ca şi de căldurile excesive
ale regiunilor extracarpatice. Temperaturile medii ale lunilor cele mai calde, iulie-august, sunt în
jur de 15 grade C, iar a celor mai reci, decembrie-februarie, în jur de 5 gradeC. Deci,
anotimpurile extreme sunt termic moderate, ca şi precipitaţiile anuale, în jur de 800mm.
Nebulozitatea, relativ ridicată iarna şi primăvara, scade în timpul verii şi toamnei, îndeosebi în
august-septembrie-octombrie, când predomină timpul senin şi o pronunţată acalmie atmosferică.
Temperaturile medii anuale variază de la 2 gradeC la staţia meteo Rarău, la circa 5
gradeC la Vatra Dornei şi 6,8 gradeC la Câmpulung Moldovenesc, fiind printre cele mai
coborate din Moldova şi din ţară. Luna cea mai friguroasă este ianuarie, când se înregistrează o
temperatură medie de 7,7 gradeC la Rarău, -6 gradeC la Vatra Dornei şi 3,5 gradeC la
Câmpulung Moldovenesc, iar cele mai calde, iulie, cu o temperatura medie de 16,4 gradeC la
Câmpulung Moldovenesc, 15 gradeC la Vatra Dornei şi august, cu 11,8 gradeC la Rarău.
Frecvenţa temperaturilor medii diurne sub 0 gardeC variază de la 100 zile în depreşiunea
Câmpulung Moldovenesc, la 150 zile în Giumalău, iar în culoarul Bistriţei chiar până la 180 zile.
Temperaturi sub 0 gradeC se înregistrează, însă, timp de 2/3 din durata anului.
Frecvenţa zilelor de iarnă variază de la 120 la 150 şi chiar 180 de zile pe culmile cele mai
înalte. Iernile sunt lungi şi aspre în Rarău şi Giumalău şi ceva mai moderate în depresiunile de la
nord şi sud-vest. Prima zi cu îngheţ se semnalează înainte de 1 octombrie, iar ultima zi cu îngheţ
dupa 1 mai.
Climatul este umed şi răcoros se pot evidenţia în podişul Sucevei, climatul de dealuri
înalte; avem influenţe baltice, temperaturi medii anuale de 6 - 8 gr.C, precipitaţii bogate de 600-
800 mm/an iar iernile sunt prelungite.

1.6. Vegetatia, fauna

Peste 75% din suprafaţa regiunii Obcinelor este acoperită de păduri; sunt formate din
amestec de fag cu brad şi doar pe creste molid; în vest domină molidul.
În distribuţia vegetaţiei forestiere şi ierboase se constată că etajarea se interferează şi
chiar se subordonează zonalităţii, determinate de poziţia în raport cu axul Carpaţilor Orientali.
Ca urmare, se disting trei subzone forestiere: a fagului – în Obcina Mare, de tranziţie, de la molid

7
la fag – în partea centrală a regiunii, şi a molidului – pe versantul vestic al Obcinei Feredeului şi
în Obcina Mestecanişului, cu pajiştile corespunzătoare.În urma anexarii Bucovinei(1775),
Austria trece la exploatarea sistemică şi prădalnică a bogăţiilor ei şi mai ales a pădurilor. Astăzi
masivele forestiere, aproape compacte pe culmi şi versanţi, îndeosebi în Obcina Mare şi Obcina
Feredeului, acoperă 75% din teritoriu, înscriind Obcinele între regiunile cu cele mai întinse şi
productive domenii forestiere ale ţării.
În Munţtii Rarău vegetaţia lemnoasă este reprezentată în principal de molid, alături de
care se găsesc disemînate : plopul tremurător, salcia căprească, scorusul, mesteacănul. Dintre
endemismele ( specii unicat), aici întalnim : micsandra salbatică (Eryşimum wittmanii subsp.
wittmanii), guşa porumbelului (Şilene mutans, subsp.), clopoţelul (Campanula carpatica),
margareta (Chrysantheumum rotundifolium), Ranunculus carpaticus, Melamporum saxsum,
cimbrişor (Thynus comosus), paiuş ( Festuca carpatica), Dentarea glandulosa. Pe stânci se
întalnesc floarea de colţ (Leontopodium Alpinum), jnepănul (Pînus mugo) şi relictul argentica
(Dryas octopetala) .Ion Nemes descoperă două specii noi pentru fauna ţării dintre
microlepidoptere : Cnephaşia articolana şi Chlorochysta cotrata (forma strigulată), fluturi mici de
un deosebit interes ştiinţific.
În podişul Sucevei se impun pe de o parte pâlcurile de pădure de foioase (fag, gorum, ejar
pedunculat) prezente de coamele unor întrefluvii şi pe vresanţii cu panta mare (cuestici), iar pe
de altă parte, întinse pajişti şi suprafeţe agricole extinse pe seama despăduririlor făcute mai ales
în ultimele secole.
Fauna Obcinelor Bucovinei este cea specifică Carpaţilor de altitudine joasă şi mijlocie.
Dintre mamifere întalnim: lupul(Canis lupus), vulpea(Canis vulpes), mistreţul(Sus scrofa),
iepurele(Lepus europaeus), veveriţa(Sciurus vulgaris), jderul(Martes martes), pişica
salbatică(Felis şilvestris), parsul(Glis glis), iar în numar redus ursul brun(Ursus acrtos), cerbul
carpatîn(Cervus elaphus) şi rasul(Lynx lynx). Păsările de talie mică sunt în număr mare şi bine
adaptate la condiţiile de mediu de aici, altele sunt sezoniere sau în pasaj. Păsările mai mari au ca
principali reprezentanţi cocoşul de mesteacăn(Lyrurus tetrix), ierunca(Tetrastes bonaşia). Dintre
păsările răpitoare amîntim: uliul găînilor(Accipiter gentilis), uluil păsărar(Accipiter nisus),
şorecarul(Buteo buteo), ciuful(Aşio otus), huhurezul(Strix aluco), cucuveaua(Athene noctua),
acvila ţipătoare(Aquilla clângă), eretele(Circus macrourus), şoimul(Falco vespertînus),
buha(Bubo bubo). Peştii apelor se încadrează în zona păstrăvului, în pârâiele mici, şi în zona
lipanului şi mrenei, pe râurile mari-Moldova, Moldoviţa, Suceava, Bistriţa Aurie. Întâlnim şi
zlavocul, boişteanul, molanul, porcuşorul, fântânelul, păstrăvul curcubeu.
Fondul cinegetic al masivelor Rarău şi Giumalău are splendide exemplare de urs
brun(Ursus arctos), cerbi şi ciute(Cervus elaphus), căpriori şi căprioare(Capreolus capreolus),
mistreţi(Sus scrofa), râşi(Lynx lynx); spre paolele munţilor apar vulpile(Canis vulpes),
jderii(Martes martes), veveriţele(Scirius vulgaris), mai rar lupii(Canis lupus) şi iepurii(Lepus
europaeus). Dintre celelalte specii sunt prezenţi liliecii(Myotis oxygnatus) în peştera Liliecilor de
pe podul Rarăului şi şoarecele de zăpadă(Microtus nivalis ulpius).Lumea păsărilor este foarte
variată-cocoşul de munte(Tetrao urogallus) şi cocoşul de mesteacăn(Lyrurus tetrix),
corbul(Corvus corax), ierunca sau găinuşa(Tetrastes bonaşia), fasa de munte(Anthus spînolletta),
cînteza Alpină(Montifrîngilla nivalis), vânturelul(Falco tînnunculus), gaiţa de munte(Nucifraga
caryocatactes), gaia(Buteo buteo), brumarita de stâncă(Prunella collaris), bufniţa sau buha(Bubo
bubo), toboşarul pădurii(Pica pica), forfecuţa(Laxia curvirostra), piţigoiul(Parus major) etc.
Apele adăpostesc păstrăvul indigen(Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu(Salmo irideus),
lipan(Thymallus thymallus), zglăvoaca răsăriteană(Cottus poecilopus), clean(Leuciscus

8
cephalus), mreana(Barbus barbus), moioaga(Barbus meridionalis), boiştean(Phoxînus phoxînus),
porcuşor(Gobio gobio). Dintre speciile ocrotite de lege apar,rar, lostriţa(Hucho hucho), care este
cel mai mare salmonid de pe teritoriul României, unele exemplare putând să ajungă la peste 1 m
lungime şi circa 14 kg greutate.
Prin altitudinea sa podişul Sucevei se încadrează în zona pădurilor, o frecvenţă mare o au
pădurile de stejar pedunculat, iar fauna reprezentativă acestui tip de etaj este : porc mistreţ, lup,
dihor, pişica salbatică, veverita, ciocănitoare, privighetoare, cuc, etc.

1.7. Hidrografie

Principalele retele hidrografice-Moldova, Suceava, Bistrita Aurie si afluentii lor formeaza


o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. Alimentarea
predominant pluvionala, sustinuta subtantial de cea subterana, asigura permanenta scurgerii
raurilor, cu variatii de debit in functie de anotimp.
Bistrita Aurie, impreuna cu afluentul sau Carlibaba, formeaza limita vestica a Obcinelor
Bucovinei pe o lungime de 45 km, din care 22km revin Carlibabei. In sectorul Carlibaba-
Iacobeni, Bistrita Aurie este o vale mai larga, cu o panta medie de numai 3,5 m/km si insotita de
terase. Debitul sau mediu este de 8,5 mc/s in aval de confluenta cu Carlibaba, pentru ca la gura
paraului Puciosul sa fie de 10,5 mc/s, fata de 52 mc/s la varsarea in Siret. Ambele vai dreneaza
flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat, intre
care cei mai importanti sunt Tatarca, de 8 km lungime, pentru Carlibaba si Valea Stanii, de 9 km
lungime, pentru Bistrita Aurie.
Moldova, ale carei izvoare sunt separate de ale Sucevei prin culmea joasa a Alunisului si
Pasul Izvor, strabate Obcinele longitudinal in cursul sau superior-de la izvoare pana la Pojorata-
si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu, transversal-intre Pojorata si Paltinoasa. Pe tot
acest traseu montan, cu o lungime de aproape 90 km, ea strabate o succesiune de mici
depresiuni-Izvoarele Moldovei, Breaza, Botus, Fundu Moldovei, Pojorata, campulung, Vama,
Gura Humorului si chei- Brezei, Pojaratei, Stramtura Rosie. Talvegul are o cadere de la 25 m/km
in amonte de Moldova Sulita la 5 m/km in depresiunea Campulungului si la 3,5 m/km intre
Vama si Paltinoasa. Principalii sai afluenti de pe dreapta, din Obcina Mestecanisului, sunt
Lucina, Lucava, Tatarca-9 km, Botus-10km, Valea Putnei-20 km impreuna cu pasul Mestecanis-
1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. De pe stanga primeste pe Sulita, Breaza, Paraul
Negru, Sadova, Paraul Morii, Corlateni, Deia, Moldovita, Dobra, Beltagul, Humorul.
Moldovita, cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei,
dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare.
Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului, dintre care cele mai
importante sunt Argel-13 km, Demacusa-15 km, paraul Boului- 13 km, Deia- 8 km si de pe cel
estic al Obcinei Mari, dintre care Dubul- 8 km, Putna- 12 km, Ciumarna- 13 km, Dragosa- 13
km, Frumosu- 11 km, si, dupa un curs de 51,5 km, se uneste cu Moldova la Vama, careia ii
sporeste debitul cu circa 4,5 mc/s.
Humorul, de 26 km lungime, isi colecteaza apele din Obcina Mare, pe care o strabate
longitudinal, si debuseaza in Moldova la Gura Humorului, cu un debit mediu de 0,7 mc/s.
Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. Dupa un curs de 60 km si o
panta medie de 13 m/km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei,
Nisipitu, Brodina, Putna, paraseste muntele la localitatea Straja cu un debit mediu de 6,75 mc/s.

9
Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei,exceptand mlastinile locale din
bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai, amintim micul si unicul lac
de aici, Iezerul, unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara, situat pe valea sadovei, in
amonte de satul cu acelasi nume.

1.8. Populatia si asezarile umane

Obcinile Bucovinei constituie una din cele mai populate regiuni montane ale ţării, având
o densitate medie de 45 locuitori/km2 (cu variaţie între 50-150 locuitori/km2 pe văile principale
şi 10-30 locuitori/km2 în zona culmilor muntoase).
O pondere dominantă a populaţiei o au românii. Alături de aceştia se mai adaugă şi
polonezi, ucrainieni, ruşi, maghiari, germani, evrei etc. Majoritatea acestor etnii trăiesc aici în
urma colonizărilor făcute de Imperiul Austro- Ungar.

10
Capitolul II
Oferta turistica

2.1. Obiective turistice naturale


In Bucovina exista 23 rezervatii naturale: botanice, forestiere, geologice, panteologice,
stiintifice si mixte.

Rezervatia Codrul Secular Slatioara este situat pe versantul estic al masivului Rarau, cu o
suprafata de cca. 1.064 ha, la o altitudine cuprinsa intre 790m si 1.353m, in satul Slatioara, la 12
km de comuna Stulpicani de care apartine, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari:
Batca Neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci, unde isi strang apele
paraile Variuga, Valea lui Ion, dand nastere paraului Slatioara, care se varsa in Suha si apoi in
Moldova.
Accesul in rezervatia Codrul Secular Slatioara se face de pe soseaua Suceava – Cluj-
Napoca, de la Frasin spre Stulpicani. Initiativa declararii acestei rezervatii dateaza de la inceputul
acestui secol (1904, 1907), de cand padurile erau administrate de Fondul Bisericesc Ortodox
roman din Bucovina. In perioada 1920-1930, codrul a fost amenintat de exploatari forestiere,
extragandu-se cca. 7.200 mc. material lemnos; unii arbori monumentali au fost doborati, iar
cheia “Latoace” a fost dinamitata din ordinul sefului de ocol de atunci. Reamenajarea padurilor
pe baze tipologice, executata in 1955 a permis crearea de perimetre de protectie absoluta in care
nu se pot executa nici un fel de exploatari.

Cheile Zugreni se gasesc in apropierea localitatilor Sunatori si Chiril, pe drumul national dintre
Piatra Neamt si Vatra Dornei. Rezervatia geologica Cheile Zugreni – Pietrosul este cea mai
importanta zona protejata prin lege a partii de nord al Muntilor Bistritei si reprezinta cel mai
impresionant sector al cursului raului Bistrita.
Vegetatia lemnoasa este reprezentata de molid, paltin de munte, ulm de munte, tei, plop
tremurator, scorus, mesteacan.
Pe cuprinsul Cheilor se observa numeroase vartejuri, repezisuri, ochiuri adanci de apa.
Impresionante mai sunt deasemeni si stancile cu forme bizare cum ar fi Coltul Acrii, Piatra lui
Osman, Grindul Puscatei, Rapa Scara, Stanca Coifului. Teritoriul ocrotit are o suprafata 159,10
ha.
In acest spatiu se afla si o planta unicat mondial denumita Pietrosia levitomentosa.
Zona este cunoscuta si frecventata de turisti datorita cabanei Zugreni, care este amplasata pe o
insula inconjurata de raul Bistrita si care este un loc de unde pornesc mai multe trasee turistice
spre Rarau-Giumalau, respectiv Muntii Bistrita.

Rezervatia 12 Apostoli
Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde nenumarate
„sculpturi” fantastice ce atrag numerosi vizitatori, ca de exemplu figura unui mos cu barba, spre
nord, a unui batran spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce aminteste silueta
faraonesei Nefertiti s.a. Figura batranului se evidentiaza prin aceea ca are „trei fete” distincte,
orientate spre cele trei carari ce se andreapta spre el: catre Gura Haitei o fata lata, brachicefala;
un cap mai mic, cu o frunte mai angusta si o barba alungira, spre nord si o fata mai analta si
angusta, de tip dolicocefal, avand parca si un coif pe crestet, se remarca venind dinspre sud.

11
Referitor la existenta unor asemenea figuri pe unele varfuri de munte, istoricul Nicolae
Densusianu, in Dacia preistorica, sustine ca ele ar reprezenta urmele vechilor pelasgi care au trait
pe aceste meleaguri si care le-au ridicat in cinstea unor zeitati. Nicolae Iorga, referindu-se la ele,
il considera pe sus-numitul istoric ca pe „un visator de ganduri mari… de fantastice teorii
indraznete”.
Un studiu detaliat asupra acestor grupuri megalitice ar duce la concluzii care ar putea in
unele cazuri confirma sau infirma unele teorii, pentru a caror cercetare arheologul peruan Daniel
Ruzo a facut o deplasare in Bucegi.
Cert este faptul ca natura si-a pus amprenta peste tot, creand figuri fantastice ce pot fi
interpretate dupa viziunea celui ce le priveste, ele fiind de fapt un rezultat al eroziunii
aglomeratelor, al dezagregarii termice si ca modelari ale vanturilor si ale ploilor. Totusi, ipoteza
unor „remodelari” facute de stramosii nostri pare seducatoare. Sa nu uitam ca in antichitate
existau obiceiuri la unele popoare sa-si construiasca sanctuare, temple si cetati pe varfuri de
munte, cum si-au construit dacii sanctuarele si cetatea la Gradistea Muncelului. Frumusetea si
ineditul grupului megalitic de la 12 Apostoli atrage prin originalitate si impune prin maretie.
Traseul tematic 12 Apostoli
De-a lungul celor 11 km ale traseului tematic 12 Apostoli va asteapta o excursie
fascinanta prin paduri de molid si pasuni subalpine catre una din cele mai frumoase destinatii din
Parcul National Calimani, Rezervatia 12 Apostoli. Parcul National Calimani a fost constituit in
anul 2000 cu o suprafata de peste 24 mii de hectare, in nordul Carpatilor Orientali. Pe traseul
tematic veti admira privelisti panoramice ale Muntilor Calimani, insiruite de-a lungul marginii
celei mai mari caldere vulcanic din Europa.

Piatra Pinului si Piatra Soimului


Rezervatia geologica Piatra Pinului reprezinta un ecosistem extrem de important din
punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pesti fosiiiferi care demonstreaza
existenta unei faune specifice: pesti, corali, scoici, etc. Rezervatia se afla pe dreapta raului
Moldova.
Rezervatia este impadurita fiind acoperita partial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc.,
prezentandu-se ca un versant acoperit cu blocuri de stanca si grohotis. De mentionat ca unicat,
este faptul ca specia subarbustiva -afinul negru – se afla aici la cea mai mica altitudine din
Bucovina (600 m).
Piatra Soimului, situata la cateva sute de metri in amonte de Piatra Pinului este vizitata
pentru pitorescul stancilor din padure.
Suprafata rezervatiei este de cca. 0,50 ha

Cheile Moara Dracului


Situate la poalele nord-estice ale Raraului, pe cursul superior al Vaii Caselor, Cheile
Moara Dracului sunt cele mai frumoase si mai bine pastrate chei din intreaga zona. Ocrotite ca
rezervatie geologica, pe o suprafata de 10 ha, ele se gasesc la 10,5 km distanta de centrul orasului
Campulung Moldovenesc.
In drum spre chei valea e domoala, apoi incet, incet se ingusteaza, iar privirea intalneste
in cale „Piatra Ioanei”, un turn de stanca. Mai sus de Moara Dracului sunt Pietrele Arse, Popii
Raraului si in sfarsit, Raraul cu toate comorile lui turistice: Pietrele Doamnei, Piatra Soimului,
Piatra Zimbrului, Piatra Buhii, Pestera Liliecilor etc.

12
Dupa o straveche traditie, pe aceasta vale ar fi fost prima vatra a campulungenilor.
Cheile Moara Dracului ating o lungime de 60-70 m si o latime medie de 4-5 m. Peretii se
inalta vertical, iar pe alocuri chiar in surplombe. Ele sunt creatia paraului care le strabate, dar,
intr-o masura mai mare, sunt rezultatul modului specific in care se comporta dolomitele
calcaroase la actiunea apei curgatoare. Procesul care le macina nu este numai eroziunea
mecanica, careia i se supun toate rocile, ci mai ales dizolvarea, proces chimic specific calcarelor.
Pentru ca „ferastraul” apei actioneaza in sens vertical, valea s-a adancit, fara sa se largeasca. E
greu de spus daca, la fel ca in cazul altor chei, a existat candva aici un tunel subteran al carui
plafon s-ar fi prabusit, grabind evolutia cheilor.
Pe masura ce ne apropiem de chei, apa cade in cascade si incepe sa se auda tot mai
puternic ecoul luptei dintre apa si stanca. Zgomotul este amplificat de peretii umezi ai cheiului
stancos, abrupt si inalt, ce incatuseaza paraul. aceea, probabil, imaginatia populara l-a asemuit cu
vuietul ce razbate de la o moara vesnic neostoita.
In preajma acestor chei se mai intalnesc si azi cateva specii de tisa, relict glaciar, lemnul
de aur al padurilor noastre de altadata, dar si raritati din lumea plantelor si animalelor ca: floarea
de colt, clopoteii, vulturica; rasul, jderul, vulpea etc.

Pietrele Doamnei – Rarau


Masivul Rarau adaposteste in partea nordica una din cele mai interesante forme geologice
din lantul Carpatilor Orientali, cunoscuta sub numele de Pietrele Doamnei. Accesul in zona se
poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis,
Slatioara sau Chiril.
Denumirea stancilor Pietrele Doamnei provine, se pare, de la faptul ca, pe vremea lui
Petru Rares — care a gasit aici adapost sigur pentru familia sa – doamna, sotia sa, se urca deseori
pe stanci si scruta zorile in asteptarea sotului. Din punct de vedere peisagistic, aceasta rezervatie
se prezinta ca o piesa unica in Carpati. Spre sud se invecineaza cu Pietrosul Bistritei, spre vest cu
Giumalaul, spre nord cu muntele Tomnatec, iar spre est se intind pajistile Todirescu din preajma
codrului secular Slatioara. Ca un fapt inedit, semnalam o ninsoare cazuta pe timp de vara, in
zilele de 21–22 Iunie 1910.
Intreaga zona reprezinta calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente
care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a
fost acoperit de marile calde ale oceanului. In perimetrul rezervatiei, pe povarnisul sudic, se afla
Pestera Liliecilor, pestera care din cauza turismului haotic si destructiv necesita protectie
maxima.
Vegetatia lemnoasa este reprezenta in principal de molid, alaturi de care se gasesc
diseminate: plopul tremurator, salcia capreasca, scorusul, mesteacanul. Dintre endemismele
(specii unicat), aici intalnim: micsandra salbatica (Erysimum wittmanii subsp. wittmanii), gusa
porumbelului (Silene mutans, subsp.), clopotelul (Campanula carpatica), margareta
(Chrysantheumum rotundifolium), Ranunculus carpaticus, Melamporum saxsum, cimbrisor
(Thynus comosus), paius (Festuca carpatica), Dentarea glandulosa.
Pe stanci se intalnesc floarea de colt (Leontopodium alpinum), jnepanul (Pinus mugo) si
relictul argentica (Dryas octopetala).
Ion Nemes descopera doua specii noi pentru fauna tarii dintre microlepidoptere:
Cnephasia articolana si Chlorochysta cotrata (forma strigulata), fluturi mici de un deosebit
interes stiintific.

13
Fauna este bine reprezentata (urs, lup, cocos de munte, cerb nobil, caprior, etc.) fiind o
caracteristica a zonei montane. Deoarece statutul de rezervatie al aceste zone este adesea incalcat
prin actiuni umane distructive care duc la degradari ireversibile ale peisajului, este absolut
necesar si civilizat ca turistii sa respecte zonele de campat, amenajate langa motelul Rarau, sa
parcheze masinile pana la cabana si sa faca focul pe vechile vetre si in locuri special amenajate.

Pestera Liliecilor din Munti Rarau este situata la aproximativ 1 km de Pietrele Doamnei, in
directia nord intr-un aven de pe Culmea Hagimis.
Pestera este situata la o altitudine de 1500 m, are o dezvoltare de 340 m si o denivelare de
86 m. Intrarea se prezinta sub forma unui aven larg, cu un diametru de 2-3 m.
Este formata in calcar, fiind descendenta, cu trepte succesive, care ajung pana aproape de
baza calcarului. Aceasta pestera este de fapt un labirint format intre blocurile de calcar, nefiind
vorba aici de galerii si nici despre urme de curgere a apei.
Deasemeni in aceasta pestera nu se intalnesc formatiuni concretionara. Ceea ce o face
insa cunoscuta, dupa cum arata si numele, este colnia de lilieci care o populeaza. Lilieci din
aceasta pestera sunt in numar mare comparativ cu celelalte pesteri din Carpati Orientali dar
conform specialistilor numarul lor este intr-o permanenta scadere.
Pestera nu este amenajata si nu se percepe nici taxa de vizitare. Se recomanda ca
vizitarea ei sa se faca numai in compania unui cunoscator al pesterii si cu echipament.

2.2 Obiective turistice antropice

Salina Cacica
Salina Cacica se afla in localitatea Cacica, in judetul Suceava din Bucovina.
La numai 19 km de Salina Cacica se afla Gura Humorului - localitate deosebit de
frumoasa si pitoreasca.
Salina a fost deschisa in anul in 1791, iar galeriile sale au fost sapate manual.
Accesul se realizeaza coborand pe trepte.
In interior, se gasesc o sculptura in sare, reprezentandu-l pe Iisus, dar si alte obiective de
vizitat. Iata ce puteti vedea in adancimile salinei Cacica:
 O capela romano-catolica - Sf. Varvara - patroana minerilor, ridicata la inceputul secolul
XIX pentru minerii de aceasta religie. Lacasul este dotat cu altar, amvon, balcon pentru
cor, candelabru si icoane si se gaseste la adancimea de 21 m.
 O alta capela - cea ortodoxa, situata la o adancime de 35 m - a fost sapata direct in sare si,
recent, peretii au fost decorati cu basoreliefuri din sare cu tema religioasa.
 La aceeasi adancime se gaseste si un lac artificial sarat, luminat cu ajutorul reflectoarelor.
 Doi metri mai jos se gaseste Sala de dans sau "Sala Ing. Agripa Popescu". Aceasta
incapere, ce detine si trei balcoane sapate de asemenea in sare, a fost primul loc de
interactiune sociala si distractie din aceasta arie, unde se desfasurau diverse evenimente
sociale.

Muzeul Lemnului
Daca ajungeti in orasul Campulung Moldovenesc trebuie sa faceti o vizita la muzeul
Lemnului, deoarece reprezinta o parte din viata poporului roman de odinioara.

14
Muzeul Lemnului se afla in centrul orasului, adapostind pe o intindere de 1822 metri
patrati, in 26 de sali, arta mestesugarilor in lemn, maiestria artistilor, dar si prezentarea uneltelor
cu care acestia lucrau.
Pe langa cele 26 de incaperi ale muzeului Lemnului, acesta detine un spatiu in aer liber
unde se pot vedea casa Latis, Hutula, vechi de mai bine de 300 de ani.
Un important punct de atractie il constitue placa de sah care se intinde pe 100 metri
patrati, putand fi practicat sahul de catre turisti cu piese inspirate din basmele romanesti.

Cetatea Scheia

Cetatea Scheia se afla situata la cea 1,5 km nord vest de oras, pe fruntea crestei dealului
Zamca, in locul numit Septilici. Alegerea acestui punct pentru construirea cetatii a fost dictata de
motive strategice, de aici putand fi supravegheate drumurile dinspre nord si vest.
Cercetarile arheologice intreprinse timp de mai multi ani au scos la iveala ruinele unei
cetati, construita la sfarsitul secolului al XlV-lea, in timpul domniei lui Petru I Musat.Cetatea are
forma unui romb cu laturile aproape paralele si egale (36 m lungime in interior, 3 m grosime), la
fiecare colt cu cate un turn de forma rectangulara.
Zidurile au fost lucrate din bolovani de cariera nefasonati, care ating marimi intre 0,40-
0,50 m. Din acelasi material au fost ridicate si turnurile cetatii. Daca luam in consideratie
lungimea zidurilor obtinem o suprafata a cetatii de 1.450 metri patrati, iar perimetrul interior este
de cea 260 m. Din cele patru turnuri de colt, doar unul singur s-a pastrat la suprafata solului.
Mai remarcam si alte elemente constitutive ale cetatii, care s-au mai pastrat si au fost
depistate in cursul cercetarilor arheologice: contraforturile, pavajul de incinta, santul de aparare,
intrarea. Calculele care pornesc de la productia cuptoarelor de ars piatra de var de la Scheia arata
ca cele 140 vagoane de var au putut da 7.500 tone de mortar, cu care s-au putut construi zidurile
cetatii.
Cel mai puternic argument ca cetatea Scheia a fost terminata sunt accesoriile special
amenajate: santul si valul de aparare.Momentul de intrerupere a functionarii cetatii este marcat in
teren de urmele lasate de lucratorii care au scos piatra zidurilor si turnurilor. Terminata de Petru I
Musat si demolata de Alexandru cel Bun (1400-1432), cetatea Scheia a avut o viata extrem de
scurta. In privinta demolarii cetatii s-au emis doua ipoteze: cetatea Scheia a fost distrusa
intentionat fie datorita instabilitatii solului, fie pentru ca ea nu avea un rol esential in apararea
capitalei Moldovei.

Cetatea de scaun a Sucevei

Cladita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391), Cetatea de Scaun a Sucevei
avea la inceput o forma dreptunghiulara, cu latura de sud de 36 m si cea de est de circa 40 m. La
capete si la mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de forma patrata. Din ordinul lui
Stefan cel Mare incaperile din interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care
inconjoara fortul.
Zidul de incinta a fost construit in doua etape: in prima etapa, inainte de anul 1476, se
construieste un zid lat de 1,5 m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de anul 1497, se
adauga la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile patrate devin semicirculare. In
interiorul cetatii se aflau incaperi pentru soldati, camere pentru domn si familia sa, un paraclis,
depozite de alimente si munitii.

15
Cetatea de la Suceava a fost supusa unor puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel
Mare (1476, 1485, 1497), dar nu a putut fi cucerita.
In timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568), din dispozitia
turcilor, Cetatea de Scaun a Sucevei este incendiata, iar capitala fiind mutata la Iasi. O ultima
epoca de stralucire cunoaste cetatea in timpul domniei lui Vasile Lupu, care intreprinde mari
lucrari de restaurare. In anul 1675 voievodul Dumitrascu Cantacuzino, din ordinul Portii
Otomane, dispune distrugerea cetatii.

Orasul Suceava

Orasul Suceava este resedinta judetului cu acelasi nume din regiunea Bucovina. De-a
lungul timpului, Suceava a indelinit rol de resedinta principala a statului Moldova, dar si parte a
Imperiului Austriac (1775-1918).
Suceava, obiective turistice
• Cetatile Suceava, Scheia;
• Statui: Petru I Musat, Stefan cel Mare;
• Ruinile Curtii Domnesti – ramasite ale constructiei din piatra ridicata de Stefan cel Mare, pe
locul unui palat de lemn din timpul domniei lui Petru I Musat si refacuta din caramida de Vasile
Lupu;
• Muzee din Suceava: Stiintele Naturii, Arta Populara, Judetean, Muzeul Satului Bucovinean,
Complexul muzeistic “Ciprian Porumbescu”;
• Case memoriale: Nicolae Labis, Eusebiu Camilar, Simion Florea;
• Biserci: Evanghelica, Romano-Catolica, Armeneasca “Sf. Simion”, Biserica Invierea
Domnului, Sfanta Cruce si altele;
• Manastiri din Suceava: Sfantul Ioan cel Nou, Zamca, Teodoreni;
• Monumentul de arhitectura medievala din Suceava: ridicat de Petru I Musat, locatia de
incoronare a domnitorilor Moldovei;
• Parcul central, unde se gasesc busturile compozitorului Ciprian Porumbescu si a domnitorului
Petru Rares.

Manastirea Voronet

Manastirea Voronet este poate cea mai reusita realizare artistica din arhitectura si pictura
moldoveneasca. Manastirea Voronet a fost construita intr-o perioadade pace cu turcii, cand
Stefan cel Mare a centralizat statul, luand masuri ce au contribuit la dezvoltarea economiei si
culturii.
Manastirea Voronet a mai fost numita si Capela Sixtina a Rasaritului, in vreme ce
albastrul de Voronet, o culoare obtinuta din lapis lazuli, a intrat in vocabularul artei, alaturi de
rosul Titian si verdele Veronese.
Manastirea Voronet, descriere
Maniera artistica are un umanism cald, cu scene religioase care de fapt prezinta personaje
din Moldova acelor timpuri. Ca urmare, ingerii care apar in fresce au chipuri dulci de femei
moldovence, arhanghelii suflain bucium, sufletele care sunt conduse catre cer sunt invelite in
stergare, iar sufletele condamnate sa arda in focul iadului poarta turbane ca ale turcilor - cei mai
temuti dusmani ai Moldovei din vremea aceea.

16
Pe peretele din partea de nord, expus mai mult intemperiilor vremii, se mai pot deslusi
cateva elemente reprezentand "Facerea lumii" si o legenda cunoscuta, aceea a "Ispitirii lui
Adam", care apare si la manastirea Sucevita si manastirea Moldovita.
Istoria culturii romane face referire la manastirea Voronet ca fiind un loc de referinta,
intrucat aici s-au editat lucrari istorice si religioase importante. Demne de mentionat sunt
urmatoarele "Vechiul Manuscris de la Voronet" si "Cartea Psalmilor de la Voronet".

Manastirea Humor

Manastirea Humor face parte din lantul frescelor protejate de Unesco la fel ca Voronet,
Humor, a fost construita in 1535 de catre Toma din Suceava. Aceasta manastirea din Bucovina
detine un mare secret pe care insusi Michelangelo ar fi invidios, si anume cum a fost creata
vopseaua, care este compozitia chimica a acesteia de a rezistat de-a lungul timpului in conditiile
nu tocmai prielnice.
Manastirea Humor, picturi
Pe peretii manastirii se pot vedea: "Judecata de Apoi", plasata pe peretele de sub
neobisnuitul pridvor deschis, "Imnul catre Fecioara" inspirata dintr-o poezie care spune ca a
salvat orasul in timpul atacului persilor din 626.
La manastirea Humor s-a aflat multa vreme valoroasa Evanghelie Humor, o carte datand
din 1473, cu miniaturi, pictatade calugarul Nicodim, vestita pentru portretul lui Stefan cel Mare.
Manastirea gazduieste o colectie valoroasade icoane din secolul al XVI-lea.

Manastirea Arbore

Manastirea Arbore dainuieste din anul 1503, a fost construita foarte rapid intre 2 aprilie si
29 august de catre Luca Arbore, unul dintre cei mai iscusiti generali pe care ii avea Stefan cel
Mare.
Manastirea este conceputa intr-o forma simpla cu un plan dreptunghiular, fara turla, cu
pereti din piatra masiva, bolte din caramida, iar la interior se remarca pictura care impresioneaza
prin calitatea ei decorativa, coloritul cald si luminos.
Manastirea Arbore, astazi
In prezent se lucreaza la restaurarea, si conservarea picturii, aceasta fiind inscrisa in
patrimoniul cultural Unesco .

Manastirea Moldovita

Manastirea Moldovita este situata in comuna Vatra Moldovitei, a fost construita in timpul
lui Petru Rares in anul 1532 si face parte din intreg ansamblul de manastiri Moldova protejate de
Unesco datorita vechiimii lor, conservarea excelenta, arhitectura si picturile pot fi vazute si
astazi.
Manastirea Moldovita ca si manastirea Sucevita are aspectul unei cetati, cu turnuri de
aparare si ziduri groase de 6 m inaltime si 1,2 m latime.
Manastirea Moldovita, picturi
Pe zidurile manastirii se pot vedea diferite scene, cele mai importante sunt: "Judecata de
apoi" contine imagini apocaliptice ale unor dregatori purtati de diavol in Iad, scena "Imnul

17
inchinat Fecioarei", "Arborele lui Isai", "Vamilor Cerului" prezentate su la manastirile Humor,
Arbore si Voronet.
Frescele de la Moldovita, impreuna cu cele de la Voronet, si-au pastrat cel mai bine
culorile, care sunt uimitor de proaspete si vii.

Manastirea Sucevita

Manastirea Sucevita situata in zona Bucovina, la doar 18 km de Radauti, are aspectul


unei adevarate fortarete deoarece aceasta este imprejmuita de ziduri foarte groase, turnuri de
aparare si drumuri de straja.
Manastirea Sucevita a fost construita in anul 1581 de catre Gheorghe Movila, iar legenda
spune ca mai tarziu pentru rascumpararea unor pacate, o femeie a adus cu carul sau tras de boi,
timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii.
Manastirea Sucevita, picturi
Picturile sunt foarte bine conservate, aceastea pot fi admirate de turisti (predomina
culorile rosu purpuriu, albastru care sunt in contrast cu fundalul pe verde smarald.) in detaliu si
astazi atat la exterior cat si interior.
Manastirea are si un mic muzeu care adaposteste obiecte valoroase, broderii, manuscruise
din secolul al 15-lea.

Manastirea Putna

Manastirea Putna se afla in nordul Moldovei langa raul Putna, a fost construita intre anii
1446-1469 de catre Stefan cel Mare, in zilele noastre aceasta este si muzeu monahal deoarece
detine exponate valoroase de pe vremea voievodului, cum ar fi: manuscrise legate in piele sau
batute in metal, psaltiri batute in argint si vesminte sfinte, broderii tesute cu fir de aur si multe
altele.
Manastirea Putna desi a fost construita in modul traditional ca celelalte biserici din
Moldova, are mici particularitati care o face deosebita, de exemplu turla difera de celelalte
manastiri prin cele doua etaje, in partea inferioara se afla o fereastra pe fiecare latura, iar in
partea superioara, mai ingusta, se regasesc 4 ferestre.
Manastirea Putna, legende
De-a lungul timpului s-au format mai multe legende despre manastirea Putna, una dintre
cele mai cunoscute este aceea cand intr-o noaspte, Stefan Voda bate la usa lui Daniil Sihastru
pentru a inopta acolo deoarece venea de la vanatoare si se ratacise, iar aceasta l-a rugat sa
construiasca pe dealul din apropiere manastirea Putna pentru ca Dumnezeu sa ii ajute in treburile
sale.

Manastirea Dragomirna

Aşezată între blândele coline ale Bucovinei, la 12 km spre miazănoapte faţă de fosta
reşedinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a mitropoliţilor Moldovei, mănăstirea Dragomirna se
înalţă ca un arbore în timp, între ziduri de cetate. Zidită parcă pentru a înfrunta înălţimile, în
cautare de mai multă lumină în apropierea codrilor, umbrită de o perdea de brazi şi oglindită
maiestuos în apa lacului din apropiere, acest lăcaş de închinare, prin vechimea sa, prin
originalitatea stilului, prin eleganţa şi soliditatea formei, prin pitoresc, trezeşte admiraţia fiecărui

18
vizitator, astfel că în faţa ei evlaviosul închinător este tot atât de impresionat ca şi istoricul şi
omul de artă.
Dincolo de frumuseţea peisajului, de neobişnuitul locului, ceea ce produce o impresie de
neuitat, este eleganţa ciudată a monumentului, cu rigori geometrice de mare rafinament, cu o
siluetă unică prin proporţiile şi unitatea volumului, dintre toate celelalte monumente
moldoveneşti medievale. Probabil tocmai această unicitate a monumentului a atras încă de
timpuriu atenţia specialiştilor, care după epocă şi împrejurări au enunţat judecăţi de valoare
diferite, dar marcând întotdeauna profunda lui originalitate. Nicolae Iorga vorbea despre
frumuseţea fără pereche a Dragomirnei, despre măreţia ei şi despre impresia totală pe care o face
asupra privitorilor. Ansamblul de la Dragomirna, construit la graniţa dintre două veacuri, se
situează la două etape ale stilului moldovenesc. Complexul de artă medievală mănăstirea
Dragomirna, este compus din biserica mică sau a schitului, biserica mare, zidurile de apărare,
vechea clădire a egumeniei, cele cinci turnuri, chiliile şi paraclisul.

Manastirea Bogdana

Biserica Sfântul Nicolae este prima construcţie religioasă de piatră din Moldova păstrată
în forma ei originală, nealterată până astăzi, fiind considerată un adevărat document de naştere a
arhitecturii Moldovei.
Ctitorită în jurul anului 1360 de voievodul Bogdan I (1359-1365) drept mulţumire adusă
lui Dumnezeu pentru izbânda în luptele pentru constituirea statului liber şi independent Moldova,
acest sfânt locaş de închinare avea să-i fie necropolă lui şi familiei sale.
În biserica mănăstirii sunt înmormântaţi domnitorii Moldovei şi membrii familiilor domnitoare
până în timpul lui Alexandru cel Bun. În naos se află 7 morminte. Primul, în colţul sud-estic este
al lui Bogdan I. Pe aceeaşi latură este înmormântat Laţcu Voievod. În apropierea acestora este un
mormânt cu inscripţia lespezii funerare ştearsă, fiind amplasat la nivelul pardoselii şi nu
deasupra, asemeni celorlalte. După dimensiunea pietrei funerare se presupune că aici a fost
înmormântată o femeie, poate chiar Maria soţia lui Bogdan I sau Ana, soţia lui Laţcu. Lângă
peretele nordic sunt mormintele lui Ştefan I, Roman I, Bogdan-fratele lui Alexandru cel Bun şi
Bogdan-fiul lui Alexandru cel Bun. În pronaos se află 3 morminte. Pe latura nordică se află
mormântul Doamnei Stana, soţia lui Bogdan al III şi mama lui Ştefăniţă Vodă şi mormântul
Anastasiei fiica lui Laţcu. Înaintea uşii pronaosului se află piatra de mormânt a episcopului
Ioanichie, mort în 1504. Fiind necropola Muşatinilor, primii voievozi ai Moldovei, biserica
Bogdana a beneficiat de atenţia lui Ştefan cel Mare care a împodobit mormintele înaintaşilor cu
lespezi executate de meşterul Jan (cca 1480) în tehnica reliefului plat, cioplire în piatră care
“…se opune principial sculpturii decorative occidentale” (P. Comarnescu); şi motivele
ornamentale sunt bizantin-orientale (palmata – frunza de palmier stilizată), chiar amendate
autohton cu frunzele fagului, frasinului, ulmului.
Istoricul bisericii de la Bogdana consemnează faptul că primul strat de pictură datează din
secolul al XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun. Alexandru Lăpuşneanu a dispus refacerea
picturii originale în anul 1558. Restaurări ulteriore au avut loc în sec. XVIII-XIX (1745-1750, în
timpul episcopului Iacob Putneanul şi în anul 1880 când pictorul bucovinean Epaminonda
Bucevschi a realizat în tempera frescele actuale). Din fresca epocii Ştefan cel Mare un interes
deosebit prezintă compoziţiile altarului (Cina cea de Taină, Împărtăşania apostolilor, Spălarea
picioarelor), în parte asemănătoare celor din altarul Mănăstirii Voroneţ. Tabloul votiv, pictat în
naos, reprezentând pe Ştefan cel Mare alături de Alexandru Lăpuşneanu, Bogdan I şi Alexandru

19
cel Bun, confirmă presupunerea că a fost executat în timpul acestuia.
În 1775, când Bucovina a fost ocupată de hasburgi, mănăstirea a fost desfiinţată, biserica
Sfântul Nicolae rămânând biserică episcopală până în 1782 (când episcopia a fost transferată la
Cernăuţi), apoi transformată în biserică parohială. Mănăstirea Bogdana a fost redeschisă la 6
decembrie 1992 şi au început lucrările de restaurare. În 1996 catapeteasma din lemn de tei,
degradată, a fost înlocuită cu alta din lemn de stejar şi a început construcţia unui corp de chilii cu
arhondaric, terminat în 1998. Tot în 1998 a fost terminată şi acoperită cu tablă de cupru, noua
biserică, cu hramul Sfântul Leontie (ale cărui moaşte sunt în pronaos).
Prin calităţile artistice, arhitecturale şi decorative, Mănăstirea Bogdana a devenit unul din
monumentele reprezentative ale patrimoniului artistic-cultural al României, fiind inclusă în
patrimoniul UNESCO

2.3. Structurile de cazare si alimentatie

Hotel BEST WESTER BUCOVINA


Gura Humorului, Piata Republicii, Nr. 18, cod 725300
Tel: 0230 207000, Fax: 0230 207001
E-mail: rezervari@bestwesternbucovina.ro
www.bestwesternbucovina.ro

Cazare: 130 camere (camere single, camere twin, camere matrimoniale, junior-suite,
apartamente, interconnecting, camere VIP suite, 1 apartament prezidential).
Dotari: 2 restaurante cu meniuri traditionale bucovinene si internationale; lobby-bar; terasa; 7
sali de conferinte; sala fitness, sauna, jacuzzi, masaj; televizor, acces internet.

Hotel CONTINENTAL
Suceava, Str. Mihai Viteazul, Nr. 4-6, cod 720057
Tel: 0372 304904, Fax: 0372 304905
E-mail: suceava@continentalhotels.ro
www.continentalhotels.ro/Continental-Suceava/

Cazare: 183 locuri dispuse în 15 camere single, 81 camere duble si 4 apartamente, dotate
cu baie proprie, minibar, televizor, cablu TV, telefon, internet wireless.
Dotari: restaurant 120 locuri cu meniuri bucovinene sau internationale, cocktail bar,
discoteca, 2 terase de vara, 4 sali de conferinte cu 10 pâna la 120 locuri, parcare, seif, agentie de
turism.

Hotel ZIMBRU
Câmpulung Moldovenesc, Calea Bucovinei, Nr. 1-3, cod 725100
Tel: 0230 314356, 0230 314357, Tel/Fax: 0230 314358
E-mail: rezervari@rarau-turism.ro
www.rarau-turism.ro

Cazare: 164 locuri dispuse în 8 camere single, 4 camere matrimoniale, 70 camere duble,
4 apartamente dotate cu televizor, cablu, telefon cu acces international.

20
Dotari: restaurant clasic 252 locuri, restaurant traditional 80 locuri; bar 30 locuri; 4 sali
de conferinta de 164, 100, 64 si 22 locuri; gradina de vara, terasa 58 locuri; agentie de turism.

Pensiunea BUCOVINA LODGE


com. Vama, Str. Dimitrie Cantemir, Nr. 17A, cod 727590
Tel/Fax: 0330 080382, Mobil: 0740 269193
E-mail: ecoturism@bucovinalodge.com
www.bucovinalodge.com

Amplasare: la marginea padurii de pe dealul Barbusca, cu o impresionanta priveliste a


satului, a masivului Rarau cât si a dulcelor obcini învecinate.
Cazare: 20 locuri în 9 camere duble si un apartament; fiecare camera are balcon,
televizor, cablu, acces internet, bai echipate cu dus si uscator de par.
Dotari: restaurant 50 locuri, terasa, sauna, sala de conferinta, semineu, loc de joaca pentru
copii la interior si exterior.

Cazare: 20 locuri dispuse în 8 camere duble si o suita de familie, dotate cu bai proprii,
balcon si televizor. Dotari: salon cu 30 de locuri; bucatatarie traditionala bucovineana, produse
ecologice din gospodaria proprie; semineu; foisor exterior de 25 locuri cu gratar si cuptor; terasa
acoperita; gradina si loc de joaca pentru copii, teren de minifotbal, masa de tenis si cos de
baschet; internet wireless.

Pensiunea CASA HUMOR


Gura Humorului, Str. Stefan cel Mare, Nr. 5B, cod 725300
Tel/Fax: 0230 233334
Mobil: 0755 965780
E-mail: contact@casahumor.ro, casahumor@yahoo.com
www.casahumor.ro

Cazare: 26 locuri dispuse în 5 camere matrimoniale, 2 camere duble, 3 apartamente,


dotate cu baie proprie, televizor, cablu, minibar, acces internet, telefon, balcon.
Dotari: restaurant 80 locuri; 2 terase cu 16 si 9 locuri; bucatarie traditionala si
internationala; bar 30 locuri; sauna; sala de conferinte 26 locuri; foisor cu gratar; curte cu
parcare, loc de joaca pentru copii.

Pensiunea CABANA CETINIŢA


Sucevita, str. Bercheza, nr. 157A
Tel: +40 230 417172
Mobil: +40 744 365850
E-mail: rezervari@cabanacetinita.ro
www.cabanacetinita.ro

Amplasare: in apropierea Manastirii Sucevita


Cazare: 10 camere (2 apartamente si 8 camere duble). Fiecare camera este dotata cu
televizor cu cablu TV, telefon fix, internet wireless, terasa.
Dotari: salon servire masa, sauna, lobby, parcare pazita (30 locuri).

21
Pensiunea DRAGOMIRNA
com. Mitocul Dragomirnei
Tel: 0230 521100, Fax: 0230 520303
E-mail: pensiuneadragomirna@assist.ro

Cazare: 10 locuri dispuse în 5 camere duble, dotate cu bai proprii, balcon si televizor.
Dotari: sala de mese/salon cu capacitate maxima 40 de locuri; bucatatarie traditionala
bucovineana; terasa acoperita; gradina, teren de minifotbal.

Pensiunea INIMA BUCOVINEI


Frasin, Nr. 863, cod 727245
Tel: 0230 340067, Fax: 0330 569883
Mobil: 0741 414444
E-mail: office@inimabucovinei.ro
www.inimabucovinei.ro

Cazare: 10 camere duble (2 cu pat matrimonial) si 1 apartament, dotate cu baie proprie.


Dotari: restaurant traditional; terasa 48 locuri; plimbari auto off-road, ATV, mountain
bike, calarie, parapanta, pescuit sportiv, ski, rafting si paintball; terenuri de joaca pentru copii;
acces la telefon/fax, internet.

Pensiunea PERLA BUCOVINEI


Voronet - Gura Humorului
Mobil: 0724 241121, 0722 536958
E-mail: perlabucovinei@gmail.com
www.perlabucovinei.ro

Amplasare: la câtiva zeci de metri de Manastirea Voronet.


Cazare: 10 camere duble, toate dotate cu balcon, baie proprie, televizor si cablu TV.
Dotari: restaurant 80 locuri; sala de conferinte cu videoproiector; terasa acoperita; curte
cu doua foisoare, gratar, parcare si loc de joaca pentru copii; internet wireless.

Pensiunea SANTA FE
Suceava, str. Ing. Gavril Tudoras, Nr. 36
Tel: 0330 101191, Fax: 0330 101192
Mobil: 0749 202234
E-mail: PensiuneSF@yahoo.com
www.pensiuneasantafe.ro

Cazare: 20 locuri în camere duble, single si camere cu pat matrimonial, dotate cu ecran
plasma, aer conditionat, minibar, telefon si internet.
Dotari: restaurant cu 40 de locuri; bar; living 12 locuri; piscinã, saunã, baie de aburi, salã
de fitness; terasa; parcare.

22
Pensiunea VILA RAMONA
Gura Humorului, Str. Oborului, Nr. 6
Tel/Fax: 0230 235205, Mobil: 0722 558583
E-mail: vila@ramonatourism.ro
www.ramona.ro

Cazare: 1 camera matrimoniala deluxe, 2 camere twin, 2 apartamente dotate cu baie


proprie, aer conditionat, minibar, televizor si cablu TV, telefon; 2 camere matrimoniale dotate cu
televizor si cablu TV si o baie comuna la cele 2 camere.
Dotari: bucatarie; living cu semineu; bar 15 locuri; balcon; sauna; piscina în aer liber;
curte si gradina cu balansoar, gratar; parcare 5 locuri; acces internet; agentie de turism.

Restaurant Bucovina
Restaurante Campulung Moldovenesc, Calea Transilvaniei 13-15
Restaurantul cu terasa de 150 de locuri poate indeplini cele mai pretentioase cerinte datorita
unei serviri impecabile, unui meniu diversificat si inalt calitativ.

Restaurant Casa Taraneasca


Restaurante Voronet, Str. Voronet 8
Capacitatea restaurantului este de 250 de locuri. La dispozitia dvs. se mai afla 4 terase cu
capacitatea de 150 de locuri, o stana turistica cu gratar amenajat (40 de locuri).

Restaurant Passiflora
Restaurante Manastirea Humorului, Prundului fn
Restaurant modern 3*** cu specific gastronomic local.
Se poate servi de asemenea o gama larga de preparate culinare romanesti sau
internationale.
Gratar in aer liber si pizza !!! ...

Restaurant Trestia
Restaurante Brosteni, Bistritei nr.118
Pensiunea - Restaurant ``Trestia`` se gaseste in Brosteni, in apropiere de intarea in oras
dinspre Piatra Neamt, intr-un cadru natural deosebit, pe malului raului Bistrita si la Drumul
National DN17. Se gaseste la: circa 100 km departare de Suceava

Restaurant Casa Doamnei


Restaurante Voronet, Voronet, Nr. 255
Restaurantul, cu o capacitate de 42 de locuri, va ofera mancaruri traditionale bucovinene
dar si din bucataria romaneasca si internationala. Masa mai poate fi servita si la terasele rustice
din exterior. ...

23
2.4. Forme de agrement

Fermecătoarele peisaje din Vatra Dornei conferă un cadru agreabil diverselor forme de
turism. La Vatra Dornei nu vă puteţi plictisi şi după o vacanţă de o săptămână, două va întoarceţi
acasă relaxaţi şi cu mai multă poftă de viaţă.
La orice vârstă puteţi aborda înălţimile din preajma staţiunii în drumeţii, însoţiţi de ghizi
experimentaţi. Reperele cele mai accesibile sunt Dealul Negru, Muntele Bârnarelul, Runcul Mare
şi vârful Ouşorul. Temerarilor le stau la dispoziţie şi alte numeroase trasee montane spre masivul
Călimani sau spre Suhard şi Rodnei. Priveliştea este încântătoare, urcuşul alternând cu drumul
plat prin păduri şi poieni alpine.
Din staţiune, telescaunul urcă pe o distanţă de 3 km până în vârful Dealului Negru, la
1.300 m. La coborâre, priveliştea este impresionantă.
Pentru cei ce-şi doresc o vacanţă activă, Vatra Dornei dispune de multiple posibilităţi de
petrecere a timpului liber: drumeţii, circuite auto la mănăstirile din Bucovina, pescuit pe râul
Bistriţa, parapantă în Suhard, river-rafting, ciclism montan prin toată depresiunea Dornelor, iar
pentru sezonul de iarnă sunt amenajate pârtii de schi de dificultate medie, prevăzute cu instalaţii
de transport pe cablu, un patinoar şi o pârtie pentru sănii, iar pe Muntele Runc se află o pârtie de
schi fond.
Un moment aparte pentru oaspeţii aşezării îl constituie în luna februarie Serbările
Zăpezii, un eveniment al bunei dispoziţii, având ca ingrediente muzica, dansul, sportul,
imaginaţia şi, desigur, zăpada. Spectacolul şi bogăţiile naturii, diversitatea, posibilitatea de
relaxare şi de fortificare a sănătăţii sunt principalele argumente ale invitaţiei în staţiunea
balneoclimaterică Vatra Dornei.
Cea mai nouă tentaţie pentru turişti o constituie mountain bike-ul. Călătoriile cu bicicleta
pe cărările munţilor fascinează în special tinerii, dornici să-şi testeze calităţile fizice.
Pentru temerari există două oferte deosebite: river-rafting şi parapanta. Coborârile cu barca
pneumatică pe apa Bistriţei înseamnă spectacol, dar necesită curaj şi îndemânare. Echipamentul
prefesional şi instructorii cu înaltă pregătire conferă maximă siguranţă acestui sport. Cei care
doresc au posibilitatea să efectueze cursuri de formare pentru piloţi cu durata de o săptămână. Şi
parapanta câştigă tot mai mult teren.
Vatra Dornei este în primul rând oraşul sporturilor albe. Pârtiile de schi şi pentru sanie,
pentru concursuri şi agrement primesc în fiecare an mii de turişti din ţară şi de peste hotare,
amatori, dar şi sportivi de performanţă.
Vatra Dornei nu este o insulă izolată de frumuseţi şi atracţii ci o parte a unui intreg mult mai
vast, cu posibilăţi ample de petrecere a timpului liber în mod plăcut si util. De jur-împrejur apar
locuri şi obiective de mare interes turistic, demne de a fi cunoscute şi vizitate. Dezvoltarea şi
modernizarea căilor de acces, precum şi marcarea unor trasee montane, facilitează cunoaşterea şi
vizitarea unor importante obiective turistice variate si atrăgătoare.
Pentru timpul liber vatra Dornei mai oferă vizitatorilor săi serbări şi festivaluri permanente:
· În luna februarie “Serbările Zăpezii”;
· În luna iunie festivalul de muzică uşoară “Muzritm“;
· În luna iulie “Zilele Municipiului“;
· În luna septembrie Festivalul Naţional al Teatrelor de Păpuşi – “Căsuţa cu poveşti“;
· În luna octombrie Festivalul Naţional al Teatrelor populare – “Ion Luca“;
· În luna decembrie (27-28 decembrie) festivalul Naţional al obiceiurilor de iarnă
“Porniţi Plugul, Feţi Frumoşi! “.

24
Capitolul III

3.1. Obiceiuri de Craciun in Bucovina


In Bucovina exista credinta ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata
sarbatorilor de iarna. De aceea, in preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile
imprumutate prin sat.
In ziua de Ajun, femeile ies in livada cu mainile pline de aluat si ating fiecare pom
spunand: : "cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul".
Pregatirea mesei de Ajun incepe in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coc colacii
"rotunzi ca Soarele si Luna " si un colac special, numit "Creciun". Acest colac se pastreaza pana
primavara, pentru a fi folosit in practicile inceputului de an agrar.
In dimineata Ajunului erau preparate douasprezece feluri de mancare de post (grau pisat
si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de
bureti, fasole fiarta si "sleita" etc), care erau asezate pe masa din "casa cea mare". Din ele se
consuma seara, dupa trecerea preotului cu icoana. Niciun membru al familiei nu se aseza la masa
fara a-si face rugaciunea. Cele douasprezece feluri de mancare, nu erau consumate in intregime,
resturile fiind pastrate pe masa pana la Boboteaza. Aceste resturi erau asezate la fereastra spre
indestularea celor morti.
Pe parcursul noptii de Ajun, cetele de flacai strabat ulitele, de la un capat la altul al
satului, pentru a vesti Nasterea Domnului. Dupa rostirea colindei la fereastra, flacaii sunt invitati
in casa, sunt ospatati si rasplatiti. Sunt cazuri cand, in casele cu fete, are loc o mica petrecere.
Fata care urmeaza sa se marite este scoasa la joc fie de seful cetei, fie de flacaul care o
simpatizeaza.
Toate sarbatorile si praznicele crestine ne vorbesc despre unele evenimente sau fapte din
viata Mantuitorului sau despre viata celor drepti. Praznicul Nasterii Domnului are o importanta
deosebita, fiind sarbatoarea familiei, a parintilor, a bunicilor si in special a copiilor.
In cele ce urmeaza vom arata, succint, cum au inteles bucovinenii Nasterea lui Hristos si ce
obiceiuri au consacrat acestui eveniment devenit una dintre cele mai mari sarbatori ale
crestinatatii. Cea mai veche denumire a sarbatorii este aceea de Craciun, cuvant care inseamna
creatie, descoperire, facere.
Din legendele crestine populare aflam ca Mos Craciun era sotul Craciunesei, femeia care
a gazduit-o pe Maica Domnului pentru a-L naste pe Iisus. De frica barbatului, Craciuneasa i-a
oferit Maicii Domnului doar ieslea din grajd. Dupa nastere, toata gospodaria lui Craciun a fost
invaluita de lumina, incat acesta, intorcandu-se acasa, a crezut ca este vorba de un incendiu. Dar,
minune, fetele lui Craciun, schilodite de el, erau perfect sanatoase, avand mainile la loc si
vederea recapatata. In semn de recunostinta, Craciun a luat un sac plin cu mere, nuci si covrigi pe
care le-a impartit copiilor din sat, de aici tragandu-se datina darurilor de Craciun si a Mosului cu
sacul.
In Bucovina, Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza, poate, mai mult decat in alte
parti, fara mari abateri de la traditie. In preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie
lucrurile imprumutate prin sat, deoarece se considera ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe
durata sarbatorilor de iarna.
In ziua de Ajun, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors sau sa introduca
o piatra in cuptor, crezand ca indeparteaza, in acest fel, serpii din preajma gospodariei. In
dimineata aceleiasi zile se obisnuia, pana de curand, ca femeia sa iasa afara, cu mainile pline de

25
aluat, sa mearga in livada si sa atinga fiecare pom zicand: "cum sunt mainile mele pline cu aluat,
asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul".
Craciunul este un minunat prilej pentru infrumusetarea interioarelor taranesti,
gospodinele punand, acum, sub stresini diverse plante aromate (ochisele, minta creata, busuioc,
maghiran), plante ce raman expuse acolo o perioada indelungata din anul viitor, aspect ilustrat si
in textul unei colinde bucovinene:
" Streasina de busuioc,
Sa va fie cu noroc.
Streasina de maghiran,
Sa va fie peste an.
Streasina de minta creata,
Sa va fie pentru viata.
Streasina de bumbisor,
Sa va fie de - ajutor,
La fete si la feciori
Si noua de sarbatori."
Datinile de Craciun sunt pregatite cu mult inainte, odata cu Postul Craciunului (15
noiembrie), cand incep sa se constituie cetele de colindatori si se invata colindele ce vor fi rostite
in timpul marii sarbatori.
In Bucovina, colindatul este nu numai o datina ci, prin modul de organizare, a devenit o
adevarata institutie, cu legi si reguli specifice. Copiii si tinerii se intrunesc, din timp, in grupuri
de cate 6 persoane, pentru alcatuirea viitoarelor cete, selectia facandu-se in functie de categoria
sociala, afinitatile personale, calitatile morale sau gradele de rudenie. Tot din timp se alege si
conducatorul cetei - numit vataf, calfa sau turc - ce trebuie sa fie un bun organizator, sa aiba
autoritate asupra tinerilor, sa aiba o conduita morala ireprosabila si sa fie un bun dansator.
Repetitiile pentru insusirea colindelor se fac fie la casele tinerilor din ceata, fie la
biserica, fie in cadrul sezatorilor, singurele manifestari socio-comunitare permise in Postul
Craciunului, fie, mai nou, la caminul cultural.
Poate cel mai important moment in derularea sarbatorii Craciunului este seara de ajun,
atunci cand se pregateste o masa speciala, numita "masa de ajun", si incep colindele.
Pregatirea mesei de ajun incepea in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coceau
colacii "rotunzi ca Soarele si Luna " si un colac special, numit "Creciun", frumos impodobit,
impletit in forma cifrei opt, colac ce se pastra pana primavara, pentru a fi folosit in practicile
inceputului de an agrar.
Tot acum erau preparate douasprezece feluri de mancare de post (grau pisat si fiert, prune
afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta
si "sleita" etc), precum si mancaruri din peste. Bucatele erau asezate pe masa din "casa cea
mare", dupa ce pe aceasta se asternea cea mai frumoasa fata de masa. Uneori, sub fata de masa se
punea fan, peste masa se petrecea un fir de stramatura rosie, legat sub forma de cruce, iar pe
colturile mesei se asezau maciulii de usturoi. in mijlocul mesei se aseza un colac rotund iar in
jurul sau se ordonau douasprezece farfurii in care se aflau cele douasprezece feluri de mancare.
Seara, dupa trecerea preotului cu icoana, intreaga familie se primenea si se aseza la aceasta masa.
Cina avea un caracter ritual, inainte de a se aseza la masa, toti membrii familiei
ingenuncheau pentru rugaciune, dupa care capul familiei invoca spiritele mortilor, ce erau
invitate sa participe la ospat, si hranea simbolic vitele din gospodarie, chemandu-le pe nume si
aruncand peste cap cate putin din cele douasprezece feluri de mancare. Familia se aseza si se

26
ridica in acelasi timp de la masa, in semn de deplina intelegere si comuniune. Exista interdictia
de a se consuma in intregime cele douasprezece feluri de mancare, resturile fiind pastrate pe
masa pana la Boboteaza, cand erau puse in hrana animalelor sau erau asezate intr-o farfurie in
fereastra, alaturi de un pahar cu apa, pentru indestularea spiritelor mortilor.
Obiceiul mesei de Ajun, ce are intelesuri profunde si definitorii pentru lumea rurala
traditionala, formata din plugari si pastori, se mai pastreaza, izolat, in satele de munte din
Bucovina.
Colindatul, insa, moment culminant al Craciunului, s-a pastrat cu multa acuratete in
majoritatea comunitatilor bucovinene. Datina este deschisa de catre copii, care, in jurul
pranzului, in grupuri mici, incep colindul, trecand, pe rand, pe la toate casele. In trecut, micii
colindatori, inainte de a pleca sa vesteasca Nasterea lui Iisus, se strangeau in cete pentru a-si cere
iertare unii de la altii.
Colindele rostite de Craciun sunt considerate ca cele mai vechi forme literare, la noi fiind
atestate inca din Evul Mediu. Redam mai jos o colinda veche culeasa din satul Udesti:
"Sculati, sculati mari plugari,
Ca va vin colindatori
Pe la patru cheutori.
Cheutoarea de la vale
A aprins o lumanare.
Lumanarea s-a aprins
Sfanturoaica s-a deschis.
O Isuse, prea Hristoasa,
Ramai gazda sanatoasa".
Rasplata traditionala a micilor colindatori consta in colacei, mere, pere si nuci dar in
zilele noastre gazdele ofera mai ales bani si dulciuri.
Odata cu lasarea intunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flacai care
strabat ulitele, de la un capat la altul al satului, pe intreg parcursul noptii. Tinerii se imbraca si
astazi in costume de iarna traditionale, cu sumane sau cojoace, si au caciulile impodobite cu mirt
si muscate. Seful cetei are caciula impodobita cu panglici multicolore, ca semn distinctiv. Pana
catre mijlocul secolului al XX-lea, acompaniamentul colindatorilor se realiza doar cu fluierul si
ciurul (o toba confectionata special pentru acest eveniment), pentru ca mai tarziu sa se
generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.
Dupa inceperea colindelor de noapte, oamenii considera sarbatorile incepute. Colindatorii
pornesc de obicei de la casa sefului de ceata, trec pe la primarie si pe la preot, dupa care colinda
intregul sat. Exista, insa, comunitati in care se organizeaza numai o singura ceata de feciori,
casele fiind colindate pe rand, fara prioritati.
Ajunsi in curte, fara a rosti vreo formula de cerere a permisiunii, flacaii incep sa colinde.
De la hiperbolizarea casei, a curtii si a activitatii gospodarului, repertoriul colindelor abordeaza
subiecte diferite, care surprind, in mod alegoric, realitati cunoscute. Colindele nu folosesc versuri
satirice ci numai urari de sanatate si de bun augur. In credinta localnicilor, colindele se rostesc
pentru indepartarea diavolului si purificarea spatiului, de aceea se considera ca este mare pacat
daca cineva sta cu poarta incuiata in noaptea ajunului de Craciun.
Dupa rostirea colindei la fereastra, flacaii sunt invitati in casa, sunt ospatati si rasplatiti.
Atunci cand sunt insotiti de muzica, in casele cu fete, are loc o mica petrecere, fata fiind prima
scoasa la joc de catre seful cetei sau, dupa caz, de catre flacaul care o simpatizeaza in mod
deosebit.

27
In unele localitati (Solea, Poieni - Solea, Partestii de Sus, Cacica, Doroteia), concomitent
cu cetele de colindatori se deplaseaza cetele de mascati - "babe si mosnegi" - care prin joc,
gesturi si dialog transmit, in viziune proprie, principiul fertilitatii, ca un preambul al Anului Nou.
Daca in ziua si in noaptea Ajunului de Craciun doar copiii si flacaii umbla cu colinda,
incepand din ziua Craciunului (25 decembrie) si incheind cu Boboteaza, gospodarii sunt cei care
colinda pe la vecini, rude sau prieteni. in unele sate se intalneste si colinda bisericii, numita
"colinda batrana", alcatuita numai din oameni casatoriti, care aduna, cu aceasta ocazie, fonduri
banesti pentru biserica.
Spre deosebire de Anul Nou sau de alte sarbatori, in noptile Craciunului nu se intreprind
nici un fel de practici magice.
Din dimineata de 25 decembrie incepe colindatul cu steaua. Mersul cu steaua presupune
asocierea copiilor in grupuri de cate trei. Ei au ca recuzita o stea confectionata dintr-o vesca de
sita cu raze din sipci de lemn, totul fiind imbracat in hartie colorata. Pe cap copiii poarta coroane
de hartie iar cantecul de stea se compune din troparul Nasterii Domnului. Cantarea face referiri la
efortul depus pentru gasirea pruncului Iisus si contine unele reflectii filozofice asupra vietii
pamantene.
In unele sate, de la Craciun pana la Anul Nou, pot fi vazuti si irozii, grupuri formate din
personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar si Melchior, Irod imparat, preotul Ozia, ingerul si
ciobanul.
Este, de fapt, o forma de teatru popular care se remarca prin seriozitatea temei tratate
precum si prin vestimentatia socanta si atragatoare.

3.2. Programul produsului turistic pe zile


Elemente de prezentare generala
Perioada: 22 - 27 decembrie 2011
Durata: 6 zile, 5 nopti
Nr turisti:40
Itinerariul:Bucuresti – Bacau - Tg Frumos – Suceava - Gura Humorului – Tg. Neamt – Piatra
Neamt – Bacau - Bucuresti
Plecare: din Bucuresti ora 8.00, din fata Hotelului Intercontinental
Sosire: in Bucuresti la ora 21.00, in din fata Hotelului Intercontinental
Lungimea traseului: 1150 km
Descrierea traseului pe zile:
Ziua I:
 Plecare din Bucuresti la ora 8.00
 Popas la Bacau
 Sosire in Gura Humorului, cazare la Best Western Bucovina
 Vizita la manastirea Voronet
 Cina se serveste la ora 18.00
Ziua II:
 Intre orele 8.00 – 9.30 are loc micul dejun
 Vizita la Biserica Mirauti-este cel mai vechi monument religios din Suceava
 Vizita la Cetatea de Scaun a Sucevei si Muzeul Satului Bucovinean

28
 Vizita la Muzeul lemnului de la Campulung Moldovenesc
 Vizita la Muzeul obiceiurilor populare din Gura Humorului
 Cina la resturantul hotelului
Ziua III:
 Intre orele 8.00 – 9.30 are loc micul dejun
 Vizita la manastirile cu fresca exterioara - Humor, Moldovita, Sucevita si Arbore
 Atelierul de olarit de la Marginea (ceramica neagra, unica in tara)
 salina Cacica si Catedrala Catolica
 Plimbare cu „Mocanita” la Moldovita
 CINA BUFET de AJUN, cu colindatori si Mos Craciun, dupa care va invitam sa va
amintiti de traditiile stravechi ale locului asistand la O SEZATOARE ca-n vremurile
trecute.
Ziua IV, Ziua V:
 CINA FESTIVA de CRACIUN cu bucate alese, muzica si bucurie multa.
 PETRECERE „LA MOSIE” - desfasurata intr-o locatie de basm, de o rara frumusete.
Vrem sa va aratam cum se petrece in Bucovina, cu bunatati pregatite pe gratare, placinte
„poale-n brau”, cozonac umplut cu nuci , tuica fiarta si voie buna.
Va fi un ospat de zile mari !
Ziua VI:
 Intre orele 8.00 – 9.30 are loc micul dejun
 Plecare spre Bucuresti
 Popas la Targu Neamt
 Vizita la manastirile: Neamt, Agapia, Varatec
 Sosire in Bucuresti la ora 21.00

29
3.3. Analiza de pret

Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

cheltuieli cu
1. 50 lei/noapte * 5 nopţi 250 10000
cazarea

MD – 15 lei X 5 = 75 lei
cheltuieli cu D – 20 X 6 =120 lei
Cheltuieli directe (C.D.)

2. C -20 X 2 = 40 lei 355 14200


alimentaţia
Cina festiva, cina de craciun
40x3 = 120 lei
cheltuieli cu
3. 1150 km x* 5 lei/km 143.75 5750
transportul

4. cheltuieli cu ghidul 1 ghid * (cazare, masa) 15.125 605

5. cheltuieli cu soferul 1 şofer *(cazare, masa) 15.125 605

6. alte cheltuieli

7. Total C.D. (1+...+6) 779 31160

8. Asigurare (3%x C.D.) 23.37 934.8

9. Comision (20%x C.D.) 155.8 6232

10. TVA (24% x comision) 37.392 1495.68

11. Total costuri (7+8+9+10) 995.562 39822.48

12. Rotunjire ± -0.562 -22.48

13. Total P.V. (13±14) 995 39800

30
Capitolul IV
Analiza pietei turistice
4.1. Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este
supus cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati.

Atunci când se alege esantionul trebuie sa se raspunda la urmatoarele întrebari:

· Cine urmeaza sa fie intervievat, respectiv care este unitatea de sondaj?

· Câti turisti sau întreprinderi turistice vor face parte din esantion?

· Care sunt metodele de esantionare folosite?

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

N= t2 x p (1-p)
∆2w
n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

t = coeficientul care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii


p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa

În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste


90%.

t = 2,05
p = 0.5
∆2w = 3.5%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 96%

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2,05)20.5(1-0.5)]/(0.035)2=858/persoane

31
Chestionar privind comportamentul consumatorului faţă de produsul turistic
“Bucovina”
Acest chestionar a fost realizat pentru a afla dorinţele turiştilor şi pentru a crea o excursie pe
placul acestora.
1. Obisnuiti sa petreceti concediul de odihna in afara localitati?
□ Da

□ Nu

2. Care sunt zonele turistice preferate?


□litoral

□ zone montane

□ statiuni balneo-climaterice

□ zone turism rural

□ zone turism urban

3.Care este durata sejurului in ultimul concediu pe care l-ati petrecut in afara localitati?
□ 2-3 zile
□ 4-5 zile
□ 6-8 zile
□ peste 8 zile

4.Ce mijloc de transport preferaţi ?


□ Rutier
□ Feroviar
□ Aerian

5.Ce tipuri de unitati de cazare preferati pentru petrecerea vacantei ?


□ La hotel
□ La cabană
□ În camping
□ Vilă
□ Pensiune

6. Doriti sa beneficiati de un confort ridicat in unitatea de cazare ?


32
□ foarte mult
□ mult
□suficient
□putin
□foarte putin

7. Considerati ca hotelurile de la periferie ofera servicii mai bune ca cele din centrul
oraselor?

□acord total

□acord

□indiferent

□dezacord

□dezacord total

8. Pentru turismul intern care este principala forma de turism care va motiveaza in alegerea
calatoriei ?

□turismul sportiv

□turismul balnear

□turismul cultural

□turismul religios-ecumenic

□ altele

9. Ce parere aveti despre potentialul turistic al zonei Bucovina ?

□foarte bune

□bune

□satisfacatoare

□proaste

□foarte proaste

33
10.Cine va determinat sa va decideti sa efectuati acest sejur in Bucovina ?

□ discutii cu prietenii

□ o experienta anterioara

□ publicitatea televizata

□ oferta agentiei de turism

11.În ce categorie de vârstă vă încadraţi?


□ sub 20
□ 21-35
□ 36-45
□ 46-60
□ peste 60
12.Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur?

□ 200-400 lei

□400-600 lei

□600-800 lei

□peste 800 lei

13. Ce credeti ca ar trebui schimbat la oferta turistica a zonei ?


14. Ce parere aveti despre petrecera Sarbatorilor de Craciun in Bucovina

34
Interpretarea rezultatelor

1. 712 = 83%
146 = 17%
Dintre cei chestionati 83% isi petrec concediul de odihna in afara localitatii in timp ce doar 13%
din cei chestionati nu pleaca din localitate in concediu.
2. 247=28.78%
268=31.24%
110=12.82%
131=15.27%
102=11.89%
Se observa din chestionar ca 31.24% dintre subiecti prefera zonele montane iar 28.78% prefera
zonele de litoral, la polul opus se afla statiunile balneare, zone turistice rurale si zonele turistice urbane
respectiv cu 12.82%, 15.27% si 11.89%
3. 267=31.12%
312=36.36%
205=23.89%
74=8.62%
Observam ca majoritatea turistilor isi petrec concediu in medie intre 4-5 zile adica 36.36% dintre
ei , 31.12% petrec in medie intre 2-3 zile iar 23.89% petrec intre 6-8 zile cei mai putini dintre ei 8.62%
petrec peste 8 zile.
4. 504=58.74%
284=33.10%
70=8.16%
Peste jumatate dintre intervievati si anume 58.74% prefera ca mijloc de transport folosit ,
transportul rutier, 33.10% prefera transportul feroviar in timp ce transportul aerian este preferat doar de
8.16% dintre ei , in destul de mica masura, aceasta are ca si cauza dezvoltarea slaba a transportului aerian.
5. 227=26.46%
92=10.72%
85=9.91%
212=24.71%

35
242=28.21%
Cea mai mare pondere intre subiecti ca preferinta de cazare o au pensiunile cu 0.28%, hotelurile cu
0.26%, vilele cu 0.25% iar cea mai mica pondere o au cabanele cu 0.11% si campingurile cu 0.10%.
6. Opinia consum. F mult mult suficient putin f putin
Nr pers 201 309 245 67 36

5*201+4*309+3*245+2*67+1*36 = 2.81%
858
Opinia consumatorului in ceea ce priveste un confort corespunzator in unitatile de cazare din
Bucovina este buna.
7. Opinia consum. Acord total acord indiferent dezacord dezacord total
Nr pers 110 143 316 137 152

5*110+4*143+3*316+2*137+1*152 = 2.91%
858
Opinia consumatorului cu privire la faptul ca hotelurile de la periferie ofera servicii mai
bune ca cele din central oraselor este indiferenta.

8. 113=13.17%
216=25.17%
230=26.81%
202=23.54%
97=11.31%

Principala forma de turism motivanta in ceea ce priveste alegerea calatoriei este forma de
turism cultural cu 26.81%, turismul balnear cu 25.17%, turismul religios-ecumenic cu 23.54% in
timp ce turismul sportiv este preferat de 13.17%.

9. Opinia consum. F bune bune satisfacatoare proaste f proaste


Nr pers 235 243 250 107 23

5*235+4*243+3*250+2*107+1*23 = 3.65%
858
Parerea cansumatorilor cu privire la potentialul turistic al zonei Bucovina este una buna.
10. 197=22.96%
181=21.10%
239=27.86%
241=28.09%

Oferta agentiei de turism si publicitatea televizata a fost principalul punct pentru


deciderea efectuarii sejurului in Bucovina si anume cu 28.09% si 27.86%, in timp ce discutiile cu
prietenii si experienta anterioara a avut decat o pondere de 22.96% si 21.10%.

36
11. 235=27.39%
243=28.32%
270=31.47%
93=10.84%
17=1.98%

Toţi subiecţii intervievaţi aparţin categoriilor distincte de vârstă sub 14 ani – 27.39%,
(21-35) – 28.32%, (36-45) – 31.47%, (46-60) – 10.84%, peste 60 de ani 1.98%. Cea mai mica
pondere o au persoanele cu varsta peste 60 de ani iar cea mai mare pondere cei cu varsta cuprinsa
intre 36-45 de ani.

12. 107=12.47%
212=24.71%
253=29.49%
286=33.33%

Observam ca mare parte dintre intervievati sunt dispusi sa cheltuiasca sume mari
astfel:33.33% dintre subiecti sunt dispusi sa cheltuiasca peste 800 lei in acest sejur, 29.49% sunt
dispusi sa cheltuiasca intre 600-800 lei, 24.47% sunt dispusi sa cheltuiasca intre 400-600 lei iar
12.47% sunt dispusi sa cheltuiasca intre 200-400 lei.

4.2. Promovarea agroturismului in Bucovina

Agroturismul are ca bază în Bucovina existenţa a numeroase sate ce dispun de codiţii


naturale bune pentru practicarea acestui gen de turism şi care beneficiază de asemenea şi de un
cadru construit pitoresc, cu case şi gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie
culturală şi artistică proprie cu meşteşugari şi obiecte de artizanat.
Tot atât de numeroase sunt şi cazurile în care aceste zone, reprezentând un bogat şi
important patrimoniu local, sunt puţin valorificate. Locuitorii şi gospodarii satului se deplasează
la oraş pentru aşi valorifica produsele proprii şi pentru aşi găsi un loc de muncă. Preocupările
dezvoltării agroturismului vin în întâmpinarea motivaţiilor de a satisface atât nevoile de odihnă şi
recreere activă a populaţiei de la oraşe sau din zonele aglomerate cât şi a valorificării resurselor
locale ce pot satisface cerinţele turiştilor.
Agroturismul reprezintă o reală şansă pentru economia locală, el practicându-se în unele
sate din Depresiunea Dornelor sau în satele din apropierea principalelor obiective turistice:
Putna, Vatra Moldoviţei, Mănăstirea Humor, Vama. Gospodăria rurală oferă un mediu propice
pentru relaxare. Ea oferă turiştilor posibilitatea de a participa la unele activităţi tradiţionale care
multă vreme au fost neglijate, la unele meşteşuguri.

37
Mâncare tradiţională
Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării în timp a
gustărilor şi obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă şi cuprinde
numeroasele obiceiuri şi tradiţii ale altor popoare cu care poporul român a intrat în contact
dealungul istoriei.
Bucătăria românească este împărţită pe zone ale ţării şi astfel întâlnim şi mâncarea
tradiţională bucovineană. Ca în toate regiunile şi aici mesele principale sunt: mic dejun, prânz şi
cină. Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate, brânză, iaurturi, cereale sau pâine, salam,
suncă, slănină, ouă etc. Prânzul obişnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă,
felul doi alcătuit din carne, legume, fripturi, etc iar la felul trei desertul alcătuit din prăjituri,
fructe, etc.
Cred că aspectul cel mai semnificativ pentru promovarea turismului bucovinean este legat
de arta culinară a zonei şi de aceea în continuare voi descrie câteva dintre preparatele tradiţionale
din Bucovina.
De Crăciun de exemplu gospodinele coc colaci rotunzi frumos împodobiţi care sunt
împletiţi în forma cifrei opt, acest colaci păstrându-se până primăvara pentru a fi folosiţi în
praticile începutului de an agrar. Tot de Crăciun femeile pregătesc 12 feluri de mâncare de post:
grâu pisat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi,
borş de bureţi, fasole fiartă etc, precum şi mâncăruri din peşte.
Răsplata tradiţională pentru micii colindători constă în colaci, mere şi nuci dar în zilele
noastre gazdele mai oferă bani şi dulciuri.
De Bobotează preparatele tradiţionale din această zonă se aseamănă foarte mult cu cele
de Crăciun. Aici întâlnim coliva- grâu pisat, fiert îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată,
bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, borşuri, ,,vărzare,,- plăcinte de post umplute cu
tocătură de varză acră, plăcinte cu mac, etc.
De Paşti mâncarea tradiţională din Bucovina este reprezentată de carnea de miel pregătită
după mai multe reţete speciale. Mielul este simbol a lui Hristos. De asemenea foarte importante
sunt ouăle roşii care simbolizează renaşterea.
La loc de cinste se află patiseria casei: cozonacul, pâinea, plăcintele, tradiţionala pască şi
bineînţeles colacul. Cu siguranţă nici tradiţionalele plăcinte poale în brâu nu au fost uitate.
Alte preparate tradiţionale din Bucovina sunt:
- ciumalaua de ciuperci
- mămăliga
- tarte cu fructe de pădure (în special afine, frăguţe)
- supe cu găluşte
- afinată
- raţă cu portocale sau varză
Toate aceste preparate sunt însoţite şi de băuturi specifice zonei: ţuică, pălincă, diverse
vinuri, afinată etc. În general mâncarea din această zonă este greoaie iar digestia se face mai uşor
cu un pahar de ţuică (coniac de prune).
Festivaluri

38
Viaţa în Bucovina este marcată de o serie de evenimente, sărbători şi festivaluri care au
loc anual. Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în acest loc izolat din România.
Există multe ocazii de sărbătoare; în primul rând sunt sărbătorile religioase, Crăciunul,
Paştele şi sărbătorile Sfinţilor importanţi; apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice,
legate de obicei de ritualurile agrare ciclice; la acestea pot fi adăugate numeroasele alte
manifestări culturale şi târguri.
Februarie
- Păltinoasa - Vremea Şezătorilor. O sărabătoare a muzicii folclorice. De la început, o Şezătoare
este o reuniune în casa unui ţăran, o îmbinare între cercul de cusut şi o ocazie pentru cântece,
dansuri, recitaluri, poezii sau glume.
Martie
- Fundu Moldovei, ultima săptămână din martie - Festivalul de Muzică Religioasă
“Bunavestire”.
- Vatra Moldoviţei, martie - Flori din Bucovina.
- Cornu Luncii, martie - Hora Gospodarilor, o sărbătoare locală a dansului şi muzicii folclorice.
Mai
- Rădăuţi - Festivalul de Muzică Rock.
- Marginea, prima zi din mai - Târgul de Ceramică Neagră, târg al cearmicii negre făcute în sat.
- Dărmăneşti - Festivalul Minorităţilor “Convieţuiri”, festivalul minorităţilor etnice din
Bucovina, armeni, ucrainieni.
- Gura Humorului - Festivalul Naţional de Caricaturi şi Epigrame “Umor la Gura Humorului”.
Iunie
- Straja, prima jumătate a lunii iunie - Festivalul Tradiţiilor de Nuntă.
- Sadova - Strunga Oilor, oile sunt adunate la stâna ţi oaia care dă cel mai multă lapte primeşe un
premiu. Un fel de brânză numit “caş” este preparat din lapte de la toată turma.
- Horodnic - Festivalul Instrumentelor Populare “Silvestru Lungoci”.
- Mănăstirea Putna - o slujbă specială în strânsă legătura cu sfârşitul perioadei de post.
- Horodnic - Dansuri Tradiţionale, un festival de dansuri folclorice.
- Balca - Festivalul Bătrânilor, cei în vârstă cântă cântece tradiţionale şi dansează.
- Baia - Simpozionul “Baia - File de istorie”, un simpozion anual cu momente importante din
istorie.
Iulie
- Suceava - Competiţia muzicii clasice “Ciprian Porumbescu”.
- Rădăuţ - Târgul Olarilor “Ochi de Păun”.
- Falticeni - “Şezătoare de seara”, demonstraţii de dans şi muzică folclorică.
- Câmpulung Moldovenesc - Festivalul Internaţional de Folclor “Întâlniri Bucovinene”.
August
- Suceava - Târgul Meşterilor Olari
- Suceava - Costumaţii vechi (după datina străbună), o prezentare de costume şi tradiţii vechi.
- Rădăuţi - Festivalul Internaţional de Folclor “Arcanul”. Arcanul este simbolul serviciului

39
militar obligatoriu al secolului XIX. Recrutarea forţată a tinerilor era o tragedie a întregii familii.
- Fundu Moldovei - Sărbătoarea Arcanului, festivalul folclorului.
- Suceava, prima săptămână din august - Festivalul Naţional de Dans “Hora de la Prislop”.
Hora este dansul tradiţional în cerc.
- Balca - Sărbătoarea Sfintei Mării.
Septembrie
- Vama - Hora la Vama, un festival de dans folcloric.
- Suceava - Festivalul etnografic şi folcloric “Simeon Florea Marian”.
- Straja - Comori de Suflet Românesc, un festival al muzicii folclorice şi poezie.
- Volovăţ - Comorile Sufletului la Volovăţ, muzică folclorică şi poezie.
- Gura Humorului - Festivalul de Film şi Diaporamă “Toamna la Voroneţ”. Mici filme şi
documentarii a tinerilor regizori concurând pentru un preţ.
Octombrie
- Suceava - Concursul de Poezie “Nicolae Labiş”. O competiţie pentru cea mai bună poezie şi
cel mai bun recitator.
- Suceava - Concursul de Artă Plastică “Voroneţeana”.
Noiembrie
- Suceava - Târgul Copiilor Meşteşugari, când meşteşugarii îşi vând produsele.
- Moldoviţa - Festivalul de Dans şi Muzică “Cântecul Obcinii”.
- Suceava, ultima săptămână din noiembrie - Sărbătoarea Marii Uniri, cu festival de muzică
folclorică, conferinţe şi simpozioane ca şi concerte de muzică contemporană.
Decembrie
- Suceava - Salonul Naţional de Artă Fotografică “Bucovina 2003″. O competiţe anuală pentru
cei mai buni fotografi şi expoziţii deasemena.
- Marginea - Datini şi Obiceiuri.
- Fălticeni - Datini şi Obiceiuri.
- Părteştii de Jos - Datini şi Obiceiuri.
- Zvoristea - Datini şi Obiceiuri.
- Dorna Arini - Datini şi Obiceiuri.

40
BIBLIOGRAFIE

1. Nicolae Barbu, Obcinele Bucovinei, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976

2. Neagoe Bojan, Carpaţii Orientali, ed. Cantemir, Bucureşti, 1990

3. Nicolae Ciangă, Turismul din Carpaţii Orientali, ed. Presa Universitară Clujeana, 1998

4. Ghid turistic Bucovina , ed. Mataneira

5. www.bucovinaturism.ro

6. www.bucovinaturistică.ro

7. www.turismmontan.ro

8. www.turisminbucovina.ro

9. www.romanianmonasteries.org

41
Anexe

42
43