Atestat Sighisoara

CONCEPEREA SI
COMERCIALIZAREA UNUI PRODUS

TURISTIC DE TIPUL
„FESTIVALUL DIN CETATEA
MEDIEVALA SIGHISOARA”
1
Bine ati venit
in minunata lume
A Festivalului medieval
de la sighisoara!
Ati deschis filele unei povesti antice ,care va v-a face sa

intrati in minunata lume a povestilor...
Veti retraii clipe de neuitat in aceasta lume mirifica.
Va introducem in lumea in care exista printi,printese,cavaleri,vrajitori si duhuri intrupate
veniti dintr-o lume în care
fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind frica dar si
înclinatie spre aventura.
„Nimic nu se pierde ... totul se transformă...”
2
CUPRINS
Introducere ………………………………………………………………………………… 4
Capitolul I : Prezentarea zonei ……………………………………………………………. 5
1.1 Asezare geografica …………………………………………………………………... 5
1.2 Cai de acces ……………………………………………………………………………. 5
1.3 Istoric ………………………………………………………………………………….. 5
1.4 Clima …………………………………………………………………………………… 6
1.5 Relief …………………………………………………………………………………… 7
1.6 Vegetatie ……………………………………………………………………………… 8
1.7 Fauna ………………………………………………………………………………… 8
1.8 Populatia ……………………………………………………………………………… 8
Capitolul II : Oferta turistica ………………………………………………………………. 9
2.1. Potentialul turistic natural ……………………………………………………………. 9
2.2. Potentialul turistic antropic ………………………………………………………….. 9
2.3.Structurile de cazare si alimentatie ............................................................................... 19
2.4.Unitati de agrement ...................................................................................................... 25
2.5.Unitati de tratament ………………………………………………………………… 25
2.6. Trasee turistice in zona Sighisoara ............................................................................ 25
Capitolul III : Festivalul Medieval de la Sighisoara ........................................................... 27
3.1. Principalele festivale din Sighisoara ............................................................................ 27
3.2. Cum s-a nascut primul festival medieval ...................................................................... 28
3.3.Editia a -XV-a a Festivalului Medieval de la Sighisoara(2007) .................................... 29
3.4.Editia a XVI-a a Festivalului Medieval de la Sighisoara(2008) …………………… 30
3.5.Editia a XVII-a a Festivalului Medieval de la Sighisoara(2009) ……………………. 31
3.6.Editia a XVIII-a a Festivalului Medieval de la Sighisoara(2010) ……………………. 32
3.7.Editia a XIX-a a Festivalului Medieval de la Sighisoara(2011) ……………..……… 33
Capitolul IV : Comercializarea Produsului Turistic Festivalul din Cetatea Medievala .... 34
4.1.Elaborarea unui program turistic în zona turistică Sighisoara ..................................... 34
4.2. Intocmirea analizei de pret …………………………………………………………. 35
Capitolul V : Analiza pietei turistice ……………………………………………………. 36
5.1. Analiza SWOT ……………………………………………………………………… 36
5.2. Destinatia turistica competitiva – Sibiul ……………………………………………. 37
5.3.Studiul comportamentului consumatorului cu privire la produsul turistic“ Festivalul
Sighisoara Medievala” ……………………………………………………………… 37
Concluzii si propuneri …………………………………………………………………… 43
Bibliografie …………………………………………………………………………….. 44
Anexe ……………………………………………………………………………………. 45
3
INTRODUCERE
Lucrare incearca sa se constituie intr-o provocare pentru toti cei care iubesc turismul si
mai ales pentru cei care vor sa-i dedice o perioada din viata si cariera lor.
„Turismul reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru schimburile
interculturale, oferind o experienţă personală nu numai valorilor trecutului, ci şi a stilului de
viaţă contemporan al altor societăţi. El este apreciat tot mai mult ca o forţă benefică pentru
conservarea patrimoniului cultural şi natural, educând comunitatea locală şi influenţând
deciziile politice la anumite niveluri.” Resursele culturale ocupă un loc aparte în totalul
resurselor antropice. Călătoriile spre locuri care prezintă interes prin resursele culturale se
încadrează în sfera turismului cultural. Această categorie, alături de turismul balnear, montan,
de litoral, etc., s-a impus însă în literatura de specialitate abia în ultimii ani, deşi este practicat
încă din Antichitate.
Spre deosebire de turismul de recreere, turismul cultural este motivat de nevoia
vizitatorilor de a-şi îmbogăţi cunoştinţele, de a trăi experienţe noi şi variate.
Asociaţia Europeană pentru Educaţie în Turism (ATLAS), definea în 1991 turismul
cultural ca fiind: „deplasarea persoanelor spre atracţii culturale îndepărtate de locul lor de
reşedinţă, cu intenţia de a acumula informaţii şi experienţe noi, pentru a-şi satisface nevoile
culturale.”
Atracţiile turistice sunt motivaţia principală a călătoriilor şi totodată esenţa produsului
turistic. Atracţiile culturale pot fi:
- clădiri, locuri amenajate pentru un scop anume, altul decât atragerea vizitatorilor: situri
arheologice, religioase, case memoriale şi istorice, etc.
- clădiri, locuri amenajate cu scopul de a atrage vizitatorii: muzee, expoziţii, galerii de artă,
parcuri de distracţii etc.
- evenimente speciale: festivaluri de artă, evenimente sportive, evenimente religioase,
muzicale, folclorice etc.
Sighisoara este renumita pentru festivalele organizate.Toti cei care ajung, au
posibilitatea sa creada ca sunt intr-un alt mediu.Un mediu elegant,cu printi si printese.O lume
a visurilor plina de domnite care ne captiveaza cu eleganta si cu frumusetea lor.
Vă invităm să vă plimbați pe străduțele înguste ale Sighișoarei, o cetate
medievală locuită de oamenii din ziua de azi, în care proprietarii lor trăiesc conectați la lumea
modernă, dar conştienți de responsabilitatea care o au de-a duce tradiţia si valoriile mai
departe.
Cetatea vie!
Sighișoara îți oferă șansa rară a unei întoarceri în timp.
“V-a ispitit vreodată ideea de a explora îndeaproape universul Evului Mediu?
Departe de a fi o simplă fantezie, acest fapt este posibil.”
4
Capitolul I
Prezentarea zonei
1.1. Asezare geografica
Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica,

geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968.
Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, în Podisul
Târnavelor (zona râului Târnava Mare) si se întinde de o parte si de alta a Târnavei Mari,
situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de varsare a pârâului Saes.
Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata între urmatoarele coordonate:
24°46'40", longitudine estica si 46°12'38", latitudine nordica.
Sub raport topografic, Sighisoara este asezat într-un punct al Vaii Târnavei Mari unde
aceasta prezinta o îngustare cu aspect de defileu taiat într-un sistem de terase, de diferite
nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene. Aceasta micro-morfologie îi confera
orasului Sighisoara un rol de pozitie cheie în culoarul raului Târnava Mare, rol manifestat si
în trecutul istoric al localitatii . Municipiul coboara din Dealul Cetatii (425 m), deal încoronat
de cetatea medievala si întins dinspre NV spre SE, în mijlocul unei imens amfiteatru natural,
marginit la N de Dealul stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei care urca
spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m). Diferenta de
înaltime este de 110 m, astfel ca Dealul Cetatii domina întreaga vale din amonte a Târnavei
Mari, altitudinea maxima fiind de 430 de m la S, iar cea minima de 350 m în V.
1.2. Cai de acces:
Rutiere: E60 - Oradea - Cluj-Napoca - Tirgu Mures - Sighisoara - Brasov - Bucuresti -

Constanta. DN15 - Tirgu Mures - Reghin - Toplita - Borsec - Patra Neamt - Buhusi - Bacau.
Cele mai importante curse regulate de autobuz din Tirgu- Mures au urmatoarele
destinatii: Sighisoara, Medias, Sovata, Reghin, Tirnaveni, Ludus, Fagaras, Piatra-Neamt,
Vatra Dornei, precum si unele orase din Ungaria si Germania.
Cale ferata : Linia 405 Razboieni - Tirgu Mures - Deda, cu legaturi directe din
Razboieni (magistrala 300) la Oradea, Huedin, Cluj-Napoca, Teiusi, Mediasi, Sighisoara,
Brasov, Ploiesti, Bucuresti si din Deda (magistrala 400) la Satu Mare, Baia Mare, Dej,
Toplita, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Brasov, Ploiesti, Bucuresti.
Aeriene: Tirgu Mures (Vidrasau) - Bucuresti (Baneasa): Bucuresti (Baneasa) - Tirgu
Mures (Vidrasau): Tirgu Mures (Vidrasau) - Cluj-Napoca: Cluj-Napoca - Tirgu Mures
(Vidrasau):
1.3. Istoric
Istoria acestor meleaguri are radacini mult indepartate in timp.
Sighisoara este opera constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru
paza vechilor frontiere ale regatului maghiar.Locuitorii orasului medieval au fost de la inceput
meseriasi organizati in asociatii (bresle).Cele mai multe bresle(15) si branse(20) sunt
precizate dupa anul1400: cizmari, butnari lacatusi, strungari in lemn, fierari, blanari, tesatori
de panza manusari, pictori, rotari, aurari, croitori etc.
In 1601, o armata secuiasca reuseste sa patrunda prin tradare in Cetate profitand de
lipsa primarului. Secuii au alungat locuitorii, au schimbat temporar numele orasului in
5
Nemesvar, ocupand orasul timp de un an dupa care l-au parasit lasand in urma lor multe
pagube.
Evenimentul cel mai dramatic din istoria orasului ramane incendiul din 30 aprilie1676,
cand in cateva ore datorita unui vant puternic incendiul cuprinde Orasul de Jos, Cetatea si
toate imprejurimile. Pagubele au fost uriase si multi locuitori au avut intentia de a parasi
orasul definitiv.
Istoria orasului s-a derulat lent, urmand o perioada constructiva si pasnica, in care s-au
produs importante modificari arhitecturale.
Actuala infatisare a Cetatii se datoreaza efortului de reconstructie survenit dupa marele
incendiu, cand toate casele au fost reconstruite din caramaida si piatra, s-a modificat structura
stradala a intregii Cetati, s-a schimbat acopesrisul Turnului cu Ceas, dandu-i-se actuala
infatisare.
Istoria mediaevala a Sighisoareai se incheie la finele sec. XIX-lea lasandu-ne
mostenire acest oras-muzeu, unic in Europa centrala si de sud-est pe care care va trebui sa
invatam sa-l pretuim si sa-l conservam
La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe
elemente, dintre care doua ni se par definitorii: primul este pozitia lui la intersectia celor doua
drumuri comerciale importante, o artera est-vest care leaga Alba-Iulia de rasaritul
Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai
scurt care leaga Branul de Cluj.
Cel de-al doilea element, despre care am mai amintit, este pozitia strategica in cadrul
defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de trecere spre zona de rasarit a
Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si faptul ca in afara de cetatea de pamint
de pe virful dealului de la Sighisoara, toate celelalte cetati medievale timpurii din
imprejurimile orasului, similare ca forma, dar situate in puncte mai putin avantajate strategic
si comercial, si-au pierdut rostul si au fost abandonate in secolele XVI-XVII.
Asadar, inceputurile locuirii medievale pe Dealul Cetatii trebuie legate de existenta
acelui punct fortificat de pe virf, cetate de pamant si lemn ce exista acolo inca din preistorie si
a fost reamenajata in secolul al XII-lea potrivit cu cerintele epocii. Probabil era o cetate regala
de granita, intrucat granita regatului arpadian s-a situat pentru scurta vreme pe traseul raului
Tirnava Mare (sec. XII).
1.4. Clima
Zona Sighisoara, prin pozitia sa, se încadreaza în sectorul cu clima continentala

moderata, prezentand cateva particularitati, în functie de aspectul deluros al regiunii si de
culoarul mai coborat al Tarnavei Mari, care în buna parte, influenteaza asupra regimului
termic si al precipitatiilor, conducand la inversiuni de temperatura, la frecventa ceturilor si a
curentilor de culoar. Clima temperat-continentala se încadreaza regimului climatic al
depresiunii Transilvaniei.
Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2 C, valoare ce indica un potential termic
relativ redus si care scoate în evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii
primaverii (9,1 C) si toamnei (8.7 C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie între luna
ianuarie (-4.3 C) si luna iulie (18,6 C) fiind de 22, 9 C.
Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a înregistrat în conditii de timp
anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1 C, iar minima absoluta de –32,2 C, în iarna
anului 1942, existand conditii locale favorabile acumularii si stagnarii timp îndelungat a
aerului rece.
Curentii de aer au frecventa cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe
culoarul Tarnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului carpatic, care protejeaza aceasta
6
zona de curentii reci din est si nord-est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale
maselor de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata.
Nebulozitatea înregistreaza valori ridicate, în special iarna si primavara, cand aerul
este mai înnorat, valori peste sase zecimi, iar umezeala relativa este mare, fiind explicabila
datorita frecventei mai mari a maselor de aer umed din vest. Valori mai scazute ale
nebulozitatii se înregistreaza vara, cand aerul este mai senin, valori sub cinci zecimi, media
anuala fiind de 5.7 zecimi.
Precipitatiile sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, cand cad 70
% din precipitatii. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (În medie 90-100 mm/ m2).
Precipitatiile medii anuale se înscriu între 650 – 700 mm/ m2. Cantitatea anuala de precipitatii
este influentata de factorul orografic, astfel în culoarul Tarnavei Mari se înregistreaza 600 –
700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de Sighisoara, Dealul Bisericii, Padurea
Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc si Dealul Ciuhii, se pot înregistra precipitatii de 700 –
800 mm.
1.5. Relieful
Relieful in zona Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii Panonice, existenta cu
sute de milenii în urma, este taiat în terase de curgerea apelor Târnavei Mari si ale afluentilor
sai. Conditia de structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice, pune în evidenta
prezenta unor suprafete de eroziune putin extinse în suprafata si a numeroase unitati
interfluviale, iar de a lungul vaii Târnavei Mari si a unor afluenti, este dezvoltata lunca.
La nord de Târnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare
NV-SE fata de axa Târnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile
Cetatii si Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul
Fata Târnavei (523 m), limitat de vaile Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m),
limitat de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale Târnavei Mari.
Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse într-un
adevarat labirint de culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500
– 550 m (pontian), identificata în micile platouri ale dealurilor din împrejurimile Sighisoarei,
respectiv spre N, Dealul Garii (528 m), spre Dealul Stejaris (524 m), spre S, Dealul din Mijloc
(511-603 m), iar spre E, Dealul Bradet cu 524 m.
Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Tarnava Mare, a faramitat
vechea suprafata de eroziune, reducand-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile
sunt asimetrice de tip cuesta, a caror panta lina se grefeaza aproximativ pe un strat dur
(gresie), înclinand la fel cu el, iar versantul abrupt reteaza în cap un numar de cel putin doua
strate (argila, marne nisipoase). Frecventa mare a cuestelor dispuse în siruri paralele care
însotesc Tarnava Mare reprezinta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri de domuri si
branhianticlinale.
Interfluviile dispuse la sud de Tarnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe
axa Tarnavei Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc,
limitat de vaile Saesului si Cainelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile Cainelui si
Dracului, iar la est de vale este situat Dealul Sapartocului (628 m).
La nord de Tarnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare NV-SE
fata de axa Tarnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si
Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata
Tarnavei (523 m), limitat de vaile Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat
de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale Tarnavei Mari.
7
Lunca Tarnavei Mari (de varsta holocena) are altitudini între 350 m la Sighisoara si
357 m la Topa, mai larga la Albesti - Topa, de 1,5 km si mai îngustat la Sighisoara de 450-
500 m. Dintre afluentii Tarnavei Mari, Valea Saesului prezinta un sector de lunca bine
individualizat, însotit de terase pe versantul drept, zona cunoscuta si sub denumirea de
"Luncile Saesului".
1.6. Vegetatia
În stransa dependenta de relief, clima si sol, în aceasta zona, s-a format o vegetatie
apartinand ca si tip padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului
cu cea a fagului, zona Sighisoara se încadreaza în etajul alternantei padurilor de gorun
(Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus silvatica).
Vegetatia etajului de deal este grupata în subetaje, al gorunetelor si al stejaretelor.
Subetajul gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai însorite si mai uscate, ocupa
versantii cu expunere sudica.
Gorunetele ocupa suprafete extinse în Dealul Ciuhii, uneori în amestec cu carpenul
(Carpinus betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile înalte si pe versantii
cu expunere nordica si nord-vestica. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacan.
Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restranse în regiunea dealurilor cu altitudini
de 400-500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, artar (Acer
platanoides), frasin, ulm (Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcam (Robinis
pseudacacia).
În lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba), arinul
(Aluus glutinosa).
O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei, creste în
padurile din valea Tarnavei Mari. Tot în zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o
specie de conifere cu frunze cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000
de m, dar se dezvolta bine si pe Hula Danesului, la o altitudine de 500 m.
1.7. Fauna
Fauna regiunii cuprinde ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, iepurele,
fazanul, crapul, pastravul, salaul, scobarul, stiuca, somnul, bibanul.
Interdictiile la pescuit sunt stabilite prin lege, in general intre lunile aprilie si iunie
1.8. Populatia
La recensamantul din 2002, Sighisoara numara 32.304 locuitori, dintre care:

 Romani: 24.571 (76,06 %)
 Maghiari: 5.934 (18,36 %)
 Rromi: 1.135 (3,51 %)
 Germani: 623 (1,92 %)
 Altii: 0,15%
Dupa religie, 75,72% sunt ortodocsi, 8,28% reformati, 5,98% romano-catolici, 3,74%
unitarieni, 1,07% penticostali, 0,89% luterani, 0,86% greco-catolici s.a.
8
CAPITOLUL II
OFERTA TURISTICA
2.1. Obiective turistice naturale

Rezervatia naturala Breite
Accesul auto se face de pe DN 14 care leaga Sighisoara de orasul Medias, din punctul
Hula Danes. Pe partea stanga, la 4km de Sighisoara, porneste un drum forestier de 2km care
urca pe platou.
Patrimoniul natural din jurul orasului a captat foarte repede atentia unor oameni de
stiinta de reputatie nationala si internationala, precum si a multor institutii si organizatii
guvernamentale si nonguvernamentale din Romania si strainatate.
Acest lucru nu este o coincidenta: langa orasul Sighisoara se afla un monument
cultural-natural care este unicat in aceasta parte a Europei, un loc care reprezinta o atractie
speciala pentru vizatatori din alte tari europene si chiar de pe alte continente: rezervatia
Stejarii multiseculari de la Breitea, unde se afla cea mai mare colectie de stejari multiseculari
din Europa Centrala si de Est.
Unicitatea platoului este data de prezenta unui numar mare de stejari multiseculari.
Padurea parc de pe platoul Breite este de departe cea mai mare din regiunea saxona, si parerea
generala a specialistilor este ca ar fi cea mai mare din Europa Centrala si de Est.
Aici au fost localizati 639 de arbori multiseculari. Stejarii nu reprezinta insa singura
comoara naturala a platoului. In total 115 specii de vertebrate, majoritatea protejate de lege, si
alte zeci de specii de nevertebrate au fost identificate aici.
2.2. Obiective turistice antropice

.
Monumentul"La.Chip".....................................................................................................
Calatorul care paraseste orasul Sighisoara indreptandu-se spre Tg. Mures sau spre
Medias intalneste pe partea stanga, un delusor pe care sta un mic turn, cunoscut sub numele
de monumentul "LA CHIP". Legenda spune ca in timpul unui asediu asupra cetatii, un bun
tintas ar fi lovit cu o lovitura de pusca, de pe Bastionul din fata Turnuuli Aurarilor un pasa
turc calare pe un elefant alb.
Biserica.din.deal..........................................................................................................................
........
Biserica din deal este neindoielnic cel mai valoros monument arhitectonic al Cetatii
Sighisoara. Constructia acestei biserici, pusa sub patronajul Sf. Nicolae, incepe in anul 1345 si
continua cu intermitente pana in 1525.
9
Biserica Leprosilor
.
.....................................................................................................
....................
Biserica Leprosilor aflata in Orasul de Jos este un
monument gotic de sec. XV. A fost transformata intre 1647-
1684 intr-o biserica de mici dimensiuni care deservea azilul de
leprosi, avand spre vest un amvon din care se predica celor
bolnavi.
Biserica..Manastirii.....................................................................................................................
......
Biserica Manastirii dedicata Sfintei Fecioare a apartinut Manastirii dominicane
(demolata la sfarsitul sec.XIX) si a fost construita incepand din sec. al XIII-lea, fiind
pomenita intr-o indulgenta data de Papa Bonifaciu al VIII-lea in 1298. Edificiul, monument
de arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate a Turnului cu ceas.
BisericaOrtodoxa........................................................................................................................
......
Este situata la intrarea in Sighisoara dinspre Tg. Mures, cu hramul Intrarea Maicii
Domnului in Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in
1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov,
este un monument neoclasic adaptat exigentelor de cult ortodox.
Biserica Romano Catolica
.................................................................................................................
Biserica Romano-Catolica Sf. Iosif construita in 1894, dupa demolarea manastirii
maicilor franciscane, se afla in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, langa zidul de incinta.
Casa cu Cerb
Denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica
renasterii transilvane, datand probabil din sec. al XVII-lea. Notabile sunt formele ei robuste si
echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tenticuli si micul burduf cu
fereastra orientat spre piata.
Casa de pe stanca
...............................................................................................................................
Construita dupa marele incendiu din 1676, astazi restaurata de catre Fundatia "Veritas"
este sediul centrului educational si de schimb intercultural.
Casa Venetiana
...................................................................................................................................
Numita asa dupa ancadramentele de piatra ale ferestrelor care imita goticul venetian,
dateaza din sec. al XVI-lea fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a carui piatra funerara
poate fi vazuta in Biserica din Deal.
10
Casa.Vlad..Dracul.......................................................................................................................
.......
Fosta casa Paulini pare sa fie cea mai veche constructie civila de piatra din cetate,
judecand dupa bolta semicilindrica din piatra de rau de la parterul cladirii. Astazi, Casa "Vlad
Dracul" adaposteste un rafinat restaurant in stil medieval care satisface pretentiile turistilor de
pretutinden.
Catedrala..Ortodoxa
Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Cu hramul Sfanta

Treime este construita intre anii 1934-1937, in timpul primarului Aurel Mosora de catre
arhitectul Dumitru Petrescu Gopes. Pictura interioara se datoreaza pictorului A.Demian.
Cetatea..Sighisoara
Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale in stil gotic rural, dar si
in stil renascentist si baroc. Declarat patrimoniu mondial UNESCO, Sighisoara este, de
asemenea, locul de nastere al lui Vlad Dracul.
Constituita dintr-un zid lung de 930 metri si inalt de 4 metri din piatra, ce se desfasura
pe ambele laturi ale dealului, cu drumuri de straja si creneluri, aceasta configuratie permitea
folosirea cu maxim de eficienta a arcurilor si arbaletelor ce constiutuiau armamentul principal
al garnizoanei.
In secolul XV-lea, o data cu introducerea aremelor de foc, zidul a fost inaltat cu inca 4
metri iar crenelurile au fost ingustate si indreptate in jos, acest lucru permitand aparatorilor un
tir precis si eficace importiva posibililor invadatori.
In secolul XVI si XVII, zidurile centurii de fortificatie au fost din nou intarite. Unele
portiuni au fost suprainaltate pana la 14-15 metri iar in interior, de-a lungul zidurilor s-a
organizat un drum de straja ale carui arcade si contraforturi se mai pastreaza si in ziua de azi.
Pentru o mai buna aparare si observare a zonei apropiate cetatii au mai fost inaltate
inca alte 14 turnuri, menite sa intareasca si sistemul defensiv, in fata acestora au mai fost
construite si bastioane si platforme de tragere, de unde artileria putea sa deschida un foc de
baraj extrem de eficace.
Centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime,impreuna cu 9 turnuri, care au
rezistat vitregiilor timpului.
Turnul..Giuvaergiilor sigAurarilor
Mentionat documentar in anul 1511 si construit in cel mai inalt punct al cetatii, in
extremitatea sud-vestica a platoului superior, Turnul Giuvaergiilor este turnul inconjurat de
cele mai multe legende avand o importanta istorica
desavarsita.............................................................................................................................
In anul 1603 turnul e renovat si intarit cu un sant si un val de pamant. In urma unei
explozii care a aruncat in aer zidul de legatura dintre Turnul Aurarilor si Turnul Frangherilor,
soarta acestui turn care detinuse vreme indelungata o pozitie cheie in sistemul de aparare al
cetatii sighisorene, a fost tot mai tragica.
In 1809 un trasnet ii distruge acoperisul si etajul superior iar in 1863 batrana zidire e
transformata in sala de gimnastica a Scolii din Deal, fiind si printre primele din Transilvania,
ca apoi si aceasta sa fie transformata in anul 1935 in capela mortuara.
11
Impreuna cu Bastionul Castaldo proteja coltul de S-V, unul din punctele cele mai
sensibile ale Cetatii Sighisoara. Turnul a fost unul puternic asemenea breslei care l-a construit.
Turnul..Cizmarilor
La aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut ulterior, ne intampina TURNUL
CIZMARILOR, atestat documentar in anul 1594, fiind reconstruit in anul 1650.
De forma hexagonala, cu laturi inegale, incununat cu un prelung acoperis din tigla din care se
prelungeste un cochet turnulet de observare, acesta oferind un pitoresc
aparte...............................................................
Asezat in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, el poarta pecetea arhitecturii baroce.
Turnul care a avut in fata sa si un bastion de artilerie, demolat in 1846.
Turnul..Cojocarilor
Se afla la foarte mica distanta de turnul Macelarilor, de care este legat prin poarta
Torle, unde se facea impartirea turmelor seara. Turnul este modest ca dimensiuni si forme, de
plan patrat, datand din sec. al XV-lea.
Turnul..Cositorilor
Reprezinta un unicat de arhitectura medievala: fundatia solida pe baza patrata,

continua cu partea mediana pentagonala care sustine zona superioara octogonala cu un
acoperis hexagonal cu laturi inegale se sprijina pe coloane masive intre care se afla metereze
pentru pusti. Toate aceste schimbari de volume,la care se adauga tencuielile ciuruite de
gloante contribuie la expresia de trecere a timpului si de stranie putere in fata acestuia, pe care
batranul turn o poarta cu mandrie.
Ca element de fortificatie controleaza prin ferestrele de tragere intreaga portiune de S-
E a zidului cetatii.
Date istorice mentioneaza o reparatie facuta in anul 1583, in rest arhivele fiind destul
de sarace. Acest bastion, umplut cu pamant astazi , a fost exceptional prin pozitionare, cu o
larga vedere asupra imprejurimilor.
Turnul..Croitorilor
Ajungem la cea de-a doua poarta de acces a cetatii, prima "Poarta din fata" fiind
strajuita de Turnul cu Ceas. Datand probabil din secolul al XIV lea Turnul Croitorilor, se
infatiseaza cu o arhitectura de o nobila simplitate, cu un puternic acoperis, de plan
dreptunghiular, el este strapuns in fata inferioara de doua ganguri boltite in cruce, odinioara
prevazute cu porti in ambele extremitati. Deasupra portilor turnul creste cu inca doua etaje
prevazute cu ferestre de tragere. Pe langa ferestrele de tragere cu care este prevazut fiecare
nivel, cel superior are pe laturile lungi cate trei guri de pacura.
Incendiul din Aprilie 1676, in urma caruia au ars in 6 ore trei sferturi din oras, i-a
cazut victima si Turnul Croitorilor, din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era
depozitata in turn, distrugand nivelele superioare si un mare numar de arme precum si
rezervele de grau.
Turnul a fost in intregime reconstruit in anul 1679, cand a fost dotat si cu armamentul
necesar.
Cu acest prilej, gangul de nord-vest a fost inchis, fiind transformat in depozit de
pulbere pana in 1935, cand a fost restaurat, revenindu-se la forma initiala.
12
Turnul cu Ceas..
.. La intrarea in cetate te intampina Turnul cu Ceas (denumit si Turnul Portii) ce
reprezinta unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura medievala ale
Sighisoarei. Sub turn inca se mai vad urmele a trei porti ce odata au fost impunatoare.Marele
orologiu se afla sub acoperisul tuguiat, in turnul principal, flancat de patru turnuri de colt ce
marcau autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a pronunta pedeapsa capitala.
Turnul numit „turnul portii”, este cunoscut de la inceputul
secolului al XVIII lea sub denumirea de turnul cu ceas.
.La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al carui mecanism
era din lemn,iar in 1648 ceasornicarii sighisoreni,in frunte
cu Jhonn Krischel,au inlocuit vechiul mecanism de lemn
cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si
minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si
astazi scurgerea orelor,a fost si el perfectionat, batand si
sferturile de oră.
Langa cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat
spre Orasul de Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel
a montat doua grupuri de statuete sculptate in lemn,
actionate de mecanismul ceasului la anumite ore. Langa
cadranul din cetate ele sunt dispuse in trei registre.
Construit cu siguranta inca in a doua jumatate a secolului
al XIV lea,turnul cu FIG.13 Turnul cu Ceas
ceas ,un urias paralelipiped vertical a dobandit actuala infatisare a partii zidite la sfarsitul
secolului al XVI lea. Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul ceasului,unic pe
atunci in Transilvania,au cazut prada in timpul groaznicului incendiu din anul
1676.Importanta deosebita a ''Portii Principale'',a impus refacerea grabnica a partii arse, cea ce
s-a si petrecut un an mai tarziu cu acoperisul turnului.
In registrul al doilea sunt doua nise mici, prin cea stanga,iese o figurina la orele 6
dimineata,marcand inceputul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se
retrage si din nisa dreapta iese alta figurina,avand in mana doua lumanari;ea anunta incetarea
lucrului si totodata sosirea serii.
Zeii patronimici ai zilelor saptamanii
13
In al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai in caldarea pe care o are in
fata,scurgerea orelor.Langa el o alta figurina reprezinta pacea. In partea dreapta a cadranului
dinspre Orasul de Jos, statuetele sunt dispuse in două registre. In primul registru, sapte
figurine asezate pe un disc reprezinta zeii patronimici ai zilelor saptamanii: d i a n a [luni] , m
a r t e [marti] , m e r c u r [miercuri] , j u p i t e r [joi] , v e n e r a [vineri] , s a t u r n
[sambata] si s o a r e l e [duminica].
Duminica
Duminica ziua soarelui, este reprezentata printr-o femeie in haina albastra si fusta
rosie, care are in jurul capului raze aurii. E un simbol al aurului.
Luni
Lunea, simbolizata de zeita Lunii, Selene (identificata si cu Artemis sau Diana, zeite
ale vanatoarei si protectoare ale animalelor), este imbracata intr-un costum albastru deschis.
Stapana noptii are in maini arcul si sageata, iar pe cap luna in forma de secera, simbol al
argintului.
Marti
Zeul Marte, imagine a razboiului si a mortii, reprezinta ziua de marti: un barbat cu
camasa rosie si pieptar albastru, cu cizme si in maini cu o sulita. Pe cap are semnul zodiei
berbecului si simbolul medieval al fierului.
Miercuri
Curierul zeilor, el insusi zeu al comertului, Mercur (Hermes, la greci) reprezinta ziua
de miercuri. Apare ca un flacaiandru semet, cu camasa rosie, pieptar verde si cizme cu
sireturi. Semnul de pe cap simbolizeaza mercurul care ajuta la extragerea aurului (soarele) si a
argintului (luna).
Joi
Ziua de joi este simbolizata de parintele zeilor, Jupiter (Zeus, la greci); poarta o
coroana aurie pe cap si e imbracat cu o camasa rosie si o manta de hermina. Isi sprijina
piciorul drept pe globul pamintesc si tine in maini i nsemnele fulgerului si tunetului. Poarta pe
cap simbolul cositorului care protejeaza alte metale impotriva coroziunii si creaza aliaje noi.
Vineri
Venus (Afrodit, la greci), zeita frumusetii careia un amoras inaripat ii tine o oglin da,
simbolizeaza ziua de vineri. Cocheta, are pieptul si piciorul drept dezvelite; cu fusta verde
captusita cu rosu, mangaie cu dreapta amorasul. Pe cap, simbolul astrologic al planetei Venus
(Luceafarul) era si simbol al cuprului.
Sambata
Sambata este reprezentata de zeul Saturn, tatal zeilor (asimilat cu Chronos, timpul),
dar si zeu al agriculturii, al pacii si al abundentei. Figura cu barba, camasa albastra si fusta
rosie, are piciorul drept in forma de proteza, vopsit in negru. Pe cap poarta simbolul
plumbului, al noptii, opus luminii si soarelui, sambata fiind seara saptamanii.
Ca si acoperisul,vechile figurine inlocuite si ele dupa incendiu ne amintesc ca la acea
data stilul baroc era raspandit in Transilvania. La 1755,intr-o plina perioada de refacere si
modernizare a cetatii au fost reparate invelitoarea de tabla,globul si cocosul din varful
turnului.Inaltimea actuala o are din anul 1804 si masoara 39,5 metri. Din anul 1894,acoperisul
turnului cu ceas străluceste mai vesel datorita tiglelor multicolore care au inlocuit vechea
invelitoare de tabla.
14
Ferestrele mici,golurile de tragere si gurile de pacura ce strapung fatadele turnului cu
ceas,serveau celor 29 de aparatori ai acestui post.Acesti aparatori aveau in paza lor nu numai
barbacaua si turnul, in care se aflau depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului,dar si
pe ''parintii orasului''(sfatul orasului),care pana in 1556 au avut sediul la primul etaj al
turnului.
Scarile inguste din stejar,care asigura circulatia intre cele patru etaje,usile joase ale
incaperilor vorbesc parca de scopul turnului-apararea cetatii.
Din anul 1899 incaperile turnului cu ceas au fost destinate muzeului de istorie al
orasului, fiind unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilor din Sighisoara si
implicit din intreaga Transilvanie.
O galerie de lemn inconjoara turnul la nivelul ultimului etaj. De aici, rasunau in zilele
de sarbatoare melodii intonate de orchestra orasului.Tot de aici,paznicul turnului repeta prin
batai de toba numarul orelor scurse,anuntate mai intai de orologiu,dovedind astfel ca este
treaz si vegheaza. Acum ,de la acest nivel se intinde in fata vizitatorului o priveliste ce va
ramane pentru totdeauna intiparită in minte ca o imagine feerica.
Turnul cu Ceas este un unicat in Romania, purtand numele ceasului (care are rol de
poarta) cu figurine.
Turnul..Fierarilor
In secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensiv a suferit cele mai multe
transformari. Timp de 50 de ani au fost daramate : Turnul Lacatusilor la 1894 si Manastirea
Franciscanilor, pentru a creea spatiu necesar actualei Biserici Catoliceiar in anul 1886 a fost
demolat Turnul Dogarilor pentru a se ridica palatul administrativ. Din arhiva se paote afirma
ca Turnul Dogarilor este cel mai vechi dintre turnurile catatii Sighisoara. Primarul Martin
Eisenburger, in anul 1631, dispune la daramarea Turnului Barbierilor, pe locul acesta fiind
construit Turnul Fierarilor.................................................................................................
Este adosat zidului de incinta, datorita adosarii, turnul pare mult mai inalt vazut de la
exteriorul cetatii, latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta. Sub acoperisul abrupt in
patru ape fatadela celor doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere, cu goluri de tragere
si guri de pacura, creand astazi un efect decorativ deosebit.
Turnul..Franghierilor
Datand probabil din sec. al XIII-lea, acest turn, ca si Turnul Aurarilor a facut parte din
vechea fortificatie de pe varful dealului.Aparand coltul de nord-vest al platoului de sus, avand
un plan patrat suprapus peste un zid mai vechi.
In urma cercetarilor intreprinse in 1935, s-a descoperit urmele unor creneluri dintr-un
zid mai vechi.
Reparat in anul 1630, el a fost ulterior transformat in locuinta pentru paznicul
cimitirului.
Turnul..Macelarilor
Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa intre Turnul Frangherilor si Turnul
Macelarilor, are o deosebita valoare documentara, intrucat s-a pastrat pe toata inaltimea,
lasand sa se citeasca cu claritate fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii
cetatii..................................................................
Turnul Macelarilor se ridica cu cinci laturi in afara zidului de incinta, a sasea
constituind-o insusi zidul.
Construit probabil in secolul al XV -lea, reconstruit in secolul al XVI - lea,
documentele il amintesc pentru prima data abia in anul 1680
Pozitia sa la poalele celei mei abrupte portiuni ale dealului ce coboara de pe platoul
15
superior spre platoul inferior explica importanta strategica a acestui post de
aparare.Continuindu-ne drumul dupa cativa pasi zidul e strapuns de un chochet arc de poarta
numita de localnici "torle".Aceasta denumire se crede ca provine de la cuvantul romanesc
tirla, referindu-se la o portita prin care se ajungea la tirla cu oi a locuitorilor din cel mai vechi
cartier romanesc al orasului, Cornesti situat in apropierea portii.
Turnul Macelarilor este o constructie octogonala inaltata pe o baza hexagonala pentru
a se obtine camp de vedere peste bastionul aflat in fata sa.
Turnul..Tabacarilor
Turnul Tabacarilor este plasat pe latura de S-E este unul dintre cele mai vechi turnuri,
fapt sustinut si de arhitectura simpla si eficienta: baza patrata, dimensiunile bazei reduse,
acoperis intr-o singura apa inclinat inspre interiorul
cetatii........................................................................................................................
Lipit de acest turn in anul 1631, Turnul Barbierilor a fost distrus mai tarziu. Urmele
acestuia se mai pot vedea si astazi pe tencuiala zidurilor invecinate.
Casa memoriala N.D.Cocea
Pe strada Cuza Voda, numarul 10, si-a gasit adapost dupa primul razboi mondial
scriitorul si publicistul N.D.Cocea, luptator neobosit pentru idealurile de libertate si progres
ale poporului. A reusit sa activeze organismele locale ale proletariatului si sa tina consfatuiri
restranse, in care isi expunea comentariile asupra evenimentelor politice.
Casa memoriala Chendi
Ilarie Chendi a locuit in 1890 pe strada N.Balcescu la numarul3. A fost unul din
colaboratorii activi a revistei Semanatorul, ce aparea la Bucuresti. Criticul judicios si incisiv a
terminat liceul german din Sighisoara si localnicii l-au imortalizat printr-un bust si o placa
comemorativa asezata pe casa in care a locuit.
Casa memoriala Boiu
Zaharia Boiu a fost primul absolvent roman al liceului german din oras. Orator de
seama, om de larga cultura, a dat mare atentie scolii. Casa memoriala se afla langa Spitalul
Municipal.
Culture Pub
Pe strada Bastionului, un interes deosebit il prezinta casa de la numarul 4, tipica pentru

sistemul de construire a unor locuinte din Evul Mediu. Renovarea i-a lasat forma initiala,
acoperisul iesit in afara servind atat la urcarea recoltei direct in pod, cat si ca mijloc de
aparare.
În municipiul Sighisoara se opresc anual un mare numar de turisti care viziteaza în
special cetatea. Din pacate, nu exista suficiente modalitati de informare pentru turistii care nu
vin în grup organizat cu ghid. Muzeul ofera informatii sub forma de pliante asupra a ceea ce
se poate vizita, precum si circuitul în cetate cu ghizi, dar numai la solicitarea celor care doresc
acest lucru. Ar fi necesara realizarea unor harti cu traseele de vizitat din cetate si a unui punct
de informare a turistilor: locuri de cazare, obiective de vizitat, unde se poate servi masa, ce se
poate vizita în afara orasului Sighisoara etc.
16
Ţinând cont de amplasamentul orasului, de existenta cetatii medievale, ca si a teraselor
care ofera petrecerea unor ore unice într-un mediu deosebit de pitoresc, credem ca viitorul
orasului Sighisoara depinde de o dezvoltare mai mare a ofertei turistice. Legatura cu agentiile
de turism, conducerea eficienta de catre ghizi profesionisti si crearea unor trasee în zonele
limitrofe Sighisoarei (cetatile fortificate Apold, Saschiz, Biertan, Castelul Cris, Dumbraveni,
Viscri, Malâncrav, etc.) vor fi punctele de referinta în dezvoltarea turistica si a orasului. În
acest sens trebuie avuta în vedere curatenia zonei si cresterea calitatii la deservirea din
magazinele cetatii si a orasului de jos. Ar fi de interes si dezvoltarea mestesugurilor
(împletitul din materiale vegetale, olaritul, produse din lemn) caracteristice zonei si nu
împrumutate sau aduse din alte tari. Se impune ca actualul Birou de patrimoniu sa lucreze cât
mai eficient pentru pastrarea aspectului medieval al cetatii si evitarea modificarilor moderne
la exteriorul cladirilor, care ar schimba caracteristica de cetate unicat în tara noastra.
Imprejurimile orasului Sighisoara
Imprejurimile Sighisoarei, deosebit de pitoresti, cu bogate si valoroase monumente

istorice si arhitectonice constituie de asemenea, obiective turistice interesante, demne de a fi
cunoscute de vizitatorii vechii asezari de pe Tarnave.
Albesti
La 6 km de Sighisoara, pe DN 13, ajungem in comuna Albesti
unde, in 1848,armata maghiara condusa de generalul Bem a fost infranta
de trupele tariste, batalie in care si-au pierdut viata poetul maghiar Petofi
Sandor si publicistul german Anton Kurz..
Un monument format dintr-o coloana de marmura in capatul careia
se afla un vultur cu o sabie in cioc, ridicat in 1899, strajuieste groapa
comuna in care se gasesc osemintele revolutionarilor cazuti in lupta din
vara anului 1849.
Tot aici se poate vizita Casa memoriala Petofi Sandor, inaugurata
in 1904, inchinata vietii si activitatii poetului revolutionar, luptator
impotriva tiraniei si exploatarii nobiliare. Muzeul cuprinde mai multe
exponate dintre care amintim exemplare ale diferitelor editii din opera poetului, inclusiv
traduceri in limbi de mare circultie internationala, portrete, desene, fotografii ale lui
Petofi, ale membrilor familiei sale, ale conducatorilor revolutiei din 1948-1949, arme,
harti si o serie de planuri ale bataliei.
Malancrav
Din Sighisoara spre Medias, pe DJ 14, trecem prin comuna Danes
(10 km), apoi dupa alti 9 km o luam la stanga si ajungem in comuna
Laslea; de aici, pe o sosea comunala neasfaltata, dupa alti 12 km se ajunge
in satul Malancrav. Biserica din localitate, construita pe la 1350, in
aceeasi perioada cu Biserica din Deal, constituie un monument specific
goticului transilvanean. Lacasul, de tip bazilica, are trei nave fara bolti, cu
clopotnita inglobata navei centrale, iar corul incheiat in trei laturi, este
boltit in ogive cu console decorate intr-o maniera naturalista. Picturile
murale, relativ bine pastrate,
dateaza din anul 1405.
17
Cris
Intorcandu-ne in comuna Danes, la 9 km spre sud, pe DJ 14 ajungem in satul Cris,
cunoscut datorita castelului fostei familii nobiliare Bethlen, edificiu in care stilul gotic se
imbina cu elemente renascentiste. Castelul a fost construit intre anii 1559-1683, pe fundatii
vechi, piatra pentru ridicarea acestuia fiind adusa de la cariera de la Racos. Castelul se ridica
pe un mic deal in mijlocul satului; constructie cu plan dreptunghiular, cu un foisor pe latura
sud-vestica, care da spre curtea interioara, edificiul cu ziduri groase si turnuri de aparare
cuprinde peste 40 camere mari si luminoase.
Castelul fostei familii nobiliare Bethlen

La sfarsitul secolului al XVI-lea s-a ridicat un bastion masiv de forma cilindrica; in
partea exterioara a ultimului etaj au fost montate statui cu osteni. Turnul interior, rotund, are
geamuri inguste cu vitralii. Aici era capela, bogata biblioteca a familiei si, tocmai sus "sala
miresei", numita si "sala placerilor".
Danes Castelul este inconjurat de un foarte mare parc unde se af la si un lac interior.
Unul din contii Bethlen avea pasiuni botanice, astfel ca multi arbori si plante de aici constituie
o raritate. In parc se afla un colt de odihna cu mese si banci minunat taiate si sculptate in
marmura alba, care poarta semnatura celui mai mare sculptor medieval din Transilvania: Fecit
Elias Necolai, 1649 (atat statuia,cat si masa cu bancile se gasesc la Muzeul Brukenthal din
Sibiu).
Saes
La 9 km de Sighisoara, pe DN 106, in directia Agnita, intalnim comuna Saes unde
poate fi vizitata o biserica, monument de arhitectura datand din secolul al XIV-lea; atrag
atentia pictura realizata in 1520, cu vadite influente ale Renasterii, precum si o cristelnita de
bronz.
Pe aceeasi ruta, dupa alti 8 km, se ajunge in comuna Apold; aici se pastreaza biserica
fortificata, construita, probabil, in secolul al XV-lea; zidul curtinei, cu turnuri patrate de
aparare, este destul de bine conservat. Deasupra navelor, in podul bisericii, se inalta galerii de
aparare cu metereze, iar deasupra corului, opus masivului turn-clopotnita, exista un zid de
aparare cu metereze si guri de tragere.
Saschiz
La 20 km de Sighisaara, pe DN 13 (E60), in directia
Brasov, se afla comuna Saschiz, centru mestesugaresc activ in
veacul al XVI-lea, vestit mai ales prin breasla olarilor. In
localitate pot fi vizitate cetatea taraneasca si biserica fortificata.
Cetatea taraneasca
Vestigiile cetatii satesti, situata in partea de apus a

comunei, cuprind o suprafata relativ mare, fapt ce dovedeste ca
ea servea ca loc de refugiu si pentru alte sate.
18
Cetatea este atestata documentar in anul 1470, intr-un act emis de cancelaria regelui
Ungariei, Matei Corvin. Curtina cetatii prezinta un plan poligonal, inconjurand coama
dealului; turnurile de aparare, relativ scunde, au forma unor paralelipipede cu baza patrata si
acoperisul intr-o singura apa; in partea interioara ele prezinta asemanari cu Turnul tabacarilor
din Sighisoara. Biserica fortificata este una din cele mai reprezentative si mai vechi
constructii de acest gen din tara. Constructia bisericii a inceput in 1495, lucrarea fiind
terminata in anul urmator, fapt consemnat de doua inscriptii, una amplasata pe peretele
corului si cealalta pe o tigla a acoperisului. Ca stil arhitectonic,edificiul este inrudit cu alte
biserici-fortificate pe care le intalnim in localitati apropiate cum ar fi Bunesti, Cloasterf,
Iacobeni etc. Zidul imprejmuitor a fost demolat, iar turnul-clopotnita, mai nou decat biserica
prezinta asemanari cu Turnul cu Ceas din Sighisoara, in forma avuta anterior marelui incendiu
din 1676. De plan dreptunghiular, cu puternice console prevazute cu guri de aruncare la etaj,
turnul-clopotnita are, in cele patru colturi ale bazei acoperisului, turnulete care semnifica
faptul ca localitatea se bucura de dreptul de jus gladii.
Biserica fortificata
Biserica, cu o singura nava, cor pentagonal alungit, cu un etaj de aparare fortificat,
beneficiind de goluri de tragere, amplasat sub acoperis, pe intreaga suprafata a constructiei,
este inconjurata de contraforturi legate cu arcade, deasupra carora se inalta parapete de zid,
prevazute cu metereze si guri de aruncare; un turn patrat flancheaza altarul. Dintre obiectele
aflate in biserica o valoare deosebita prezinta un potir gotic, lucrat in jurul anului 1480 de
catre un artist necunoscut.
2.3. Structurile de cazare si alimentatie
Hoteluri
Hotel Dracul
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON
Hotel Steaua
Sighisoara Tarife incepand de la: 20 EUR
19
Hotel Casa Wagner
Hotel Korona
Hotel Sighisoara
Hotel Poenita
Sighisoara Tarife incepand de la: 87.2 RON
Hotel Denis
Hotel Rex
Sighisoara Tarife incepand de la: 34,00 EUR
Hotel Transilvania
20
PENSIUNI
Pensiunea..Casa..Saseasca
Pensiunea..Casa..Legenda
Pensiunea Casa cu Cerb
Pensiunea..Casa..Epoca
Pensiunea..Joker
21
Pensiunea Baier Hoff Tarife incepand de la: 100-120 RON
Sighisoara
Pensiunea Schneiderturm
Sighisoara Tarife incepand de la: 100-120 RON
Pensiunea Fronius Residence
Pensiunea Bella Vista
Pensiunea San Gennaro
22
Pensiunea Pivnita lui Teo
Sighisoara Tarife incepand de la:120 RON
Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara
Tipuri de unitati / Numar Anii
2009 2008 2005
Hoteluri 12 12 11
Pensiuni 19 11 11
Hanuri 1 1 -
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 1 1 1
Camping 2 1 -
Total 35 26 23
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
Capacitatea de cazare turistica existenta
Tipuri de unitati / Numar locuri Anii
2009 2008 2005
Hoteluri 668 600 534
Pensiuni 313 250 220
Hanuri 22 20 -
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 8 8 8
Camping 300 300 -
23
Total 1311 1178 762
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
Unitati de alimentatie
Restaurant Joker
Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 -
23:00 Restaurantul va ofera o gama larga de preparate culinare din
bucataria traditionala ardeleneasca si unele specialitati din bucataria internationala.
Resturant Hotel Sighisoara
Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau

pentru evenimente erganizate in grup restrins.
Restaurant Denis Danes
La restaurantul localului oaspetii pot savura specialitati culinare gatite

dupa retete alese, in compania vinurilor de vita nobila atent selectionate.
In restaurantul hotelului se pot servi cele mai variate creatii culinare.
Restaurantul va ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau
pentru evenimente de orice fel. Restaurantul Hotelului DENIS va asteapta!
Restaurant Europa 2000
Restaurant Europa 2000 din Sighisoara, va ofera atat meniuri

traditionale romanesti,cat si meniuri internationale.
Bucatarul sef pregateste fiecare meniu proaspat tinand cont de dorintele dumneavoastra
speciale.
24
Pizerii: Pizzerie “JO”, 4 Amici, Admil, Flamingo, Pizza Albatros, Pizza Italiana
Baruri, puburi si terase: Bar Emma Srl, Music Pub, Culture Pub, Bar Studio
2.4. Unitati de agrement
Cluburi si discoteci: Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No Limits, Discoteca

Black Box, Discoteca Kramer Culture PUB, Club B
Piete: Piaţeta Şcolii De Muzică Piaţa Turnului Cizmarilor Piaţa Răţuştelor Piaţa Cetăţii Piaţa
Sigma
Teatre : Teatrul popular Sighişoara , Teatru National Targu Mures, Teatrul Ariel
Cinema: Tineretului
2.5. Unitati de tratament

Centrul De Recuperare Sovata aflat in zona turistica Sighisoara - Targu Mures
Statiunea Sangiorgiu de Mures
2.6. Trasee turistice in zona Sighisoara
Trasee turistice care includ municipiul Sighisoara :

1. Brasov - Fagaras - Sibiu - Saliste - Sebes - Alba-Iulia - Blaj - Medias - Sighisoara - Prejmer
- Brasov
2. Cluj Napoca - Gherla - Reghin - Targu Mures - Sovata - Odorheiu Secuiesc - Sighisoara -
Medias - Turda - Cluj Napoca
3.Oradea – Alesd – Huedin – Cluj-Napoca – Turda – Aiud – Alba-Iulia - Sebes – Sibiu –
Fagaras –
4. Codlea – Brasov– Rupea – Sighisoara – Mures – Ludus – Turda – Cluj-Napoca – Huedin -
Alesd – Oradea
5. Sighisoara - Saes - Apold - Bradeni - Netus – Agnita
Trasee turistice in judetul Mures si Municipiul Sighisoara :

Excursii de o zi:
La munte:
 Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului, pe valea
paraului Bistra, in directia nord;
 Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul
Salard, pe valea Salardului, spre nord-est;
 Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), in directia
nord-est;
 Pasul Bucin (1.287 m), intre Sovata si Gheorgheni;
City break:
 Sighisoara, cu Cetatea Medievala, Turnul cu Ceas, Biserica din Deal, Biserica fostei
manastiri dominicane, Casa "Vlad Dracul";
 Statiuni balneare, rezervatii, helestee;
 Sovata (pe drumul E60 si DN13), cu Lacul Ursu (adanc de 18,4 m), lacurile Alunis,
Verde, Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate si sodice;
25
 Sangeorgiu de Mures (pe drumul DN15), cu baile sarate avand cel mai bogat continut
de iod din Europa;
 Zau de Campie, pe soseaua dintre Ludus si Beclean, cu rezervatia de bujor de stepa si
helestee;
 Padurea Mociar, rezervatie forestiera aflata pe versantul stang al Vaii Gurghiului, la
confluenta acestuia cu raul Muresul;
 Toplita (pe drumul DN15), cu bai termale;

Excursii de doua zile:
 Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana;
 Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A, DN13B si
DN13C);
 Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) – Piatra Singuratica (peste 1.500 m);
 Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, in directia nord din orasul
Bicaz.
26
Capitolul III
Festivalul Medieval de la Sighisoara
3.1. Principalele festivale din Sighisoara
La Sighisoara, pulseaza o viata culturala activa, care se manifesta printre altele si prin
numeroasele Festivaluri Internationale anuale, deja cunoscute, cum ar fi:
Festivalul Medieval
Incepand cu anul 1992, in fiecare vara, Cetatea Sighisoarei isi retraieste trecutul
datorita Festivalului Medieval. Pe stradutele inguste, sub zidurile imbatranite de vreme, apar
intempestiv cavaleri, calugari, vrajitori, clovni si duhuri intrupate, veniti dintr-o lume in care
fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind frica dar si neostoita inclinatie spre aventura.
La fiecare editie a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici intamplator, nici intunecat,
nici nu a mai apartinut trecutului. Dupa sute de ani el a avut prilejul sa renasca prin tot ce a
avut mai omenesc si etern: ARTA. Incercand sa reinvie o epoca ce parea apusa pentru
totdeauna, Festivalul Sighisoara Medievala isi propune sa smulga prezentului o farama care,
in decoruri de Ev Mediu si in cantece de menestreli, va fi traita de participanti ignorand
efemeritatea trecerii noastre pe aceasta lume.
Importanta acestei manifestari consta in puntea de comunicare realizata prin
intermediul artei, cu ajutorul genurilor specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dansul,
muzica, nu mai putin importanta fiind diversificarea si multiplicarea formelor de comunicare
culturala, care implicit faciliteaza o mai buna intelegere a fenomenului de multiculturalitate,
specific Sighisoarei.
Festivalul International de Muzica Academica si Cursurile muzicale de vara
Organizat in prima decada a lunii august (1–10 august) de catre Fundatia “Elan” din
Bucuresti, Fundatia “Pro Helvetia”, Fundatia “Elan – Casa Albert” Sighisoara si Primaria
municipiului Sighisoara. La acest festival concerteaza in fiecare an artisti romani si straini, iar
la cursurile organizate participa studenti din tara si din strainatate.
Festivalul ProEtnica, Zilele Comunitatilor Etnice in Romania
Se desfasoara in ultima saptamana a lunii august, aducand pe scena peste 800 de

reprezentanti ai celor 18 comunitati etnice din Romania. Festivalul ProEtnica este organizat
de Centrul Educational Interetnic pentru Tineret si reprezinta o oglinda a convietuirii
multietnice de pe aceste meleaguri.
Festivalul de fanfară „Paul Schuller”
Se desfasoara in luna septembrie, in organizarea Casei de Cultura.
Festivalul de muzică veche
Este organizat de Casa de Cultura si are loc in luna decembrie.
Festivalul de poezie şi critică „Agora”
27
A ajuns la a XV-a editie si este organizat de Casa de Cultura.
Blues Festival
Asociatia Culturala Blues Hospital, in parteneriat cu Municipiului

Sighisoara, organizeaza „Sighişoara Blues Festival”. Evenimentul, aflat la cea de-a cincea
editie, s-a desfasurat in perioada 19-21 februarie a.c. si s-a bucurat de un mare succes de
public. Fiind singura manifestare de gen din tara, spectatorii care au umplut in fiecare seara
de festival sala “Mihai Eminescu”, au fost iubitori de blues din toata tara. Trupele invitate in
festival, SONNY and his Wild Cows (Ungaria), Lil Dave Thompson & Band (SUA) Rag,
Mama Rag (Anglia), John Primer & Band (SUA) 2009: Ana Popovic & Band (Serbia), Lucky
Peterson & Band (SUA), au sustinut cate doua concerte in fiecare seara, prestatia lor fiind
rasplatita cu aplauze la scena deschisa.
Spectacolele au fost prezentate de Berti Barbera. Aceasta manifestare, care a deschis
seria festivalurilor gazduite de cetatea medievala, a adus pentru trei zile in prim planul lumii
muzicale Sighisoara, ca centru cultural multidisciplinar.
In ultima seara, trei tineri romani – chitara solo, chitara bas, baterie - au uimit asistenta
printr-un minirecital surpriza.
3.2. Cum s-a nascut primul festival medieval
Prin 1991 o trupa de tineri nebuni a poposit in burgul Sighisoarei in turneul cu

spectacole stradale numit TRANSILVANIA 91.
Tinerii s-au hotarat sa plece prin tara cu spectacole de tip happening ce cuprindeau
momente de poezie, dansuri si muzica. Traseul urmat era Bucuresti, Brasov, Sighisoara, Alba
Iulia, Sibiu, Targoviste. Spectacolele se numeau "Jazz - Improvizatia vietii noastre" si
"Improvizatii medievale".Dupa ce au jucat in Piata Centrala - fara afise, publicatii in presa si
multe altele ce se utilizeaza acum, si-au bucurat turistii si trecatorii, tinerii au plecat sa
gaseasca un loc unde sa poata sa-si puna corturile. Au fost opriti de un cetatean caruia i-a
placut mult ce am prezentat si le-a spus ca ar putea sa-si puna corturile langa Turnul
Cizmarilor.
A doua zi un alt spectacol de asta data cu "Improvizatii medievale"... Frumoasa Cetate
parca reinvia, publicul ad-hoc plutea in timp .Din vorba in vorba se naste ideea unui Festival
medieval, dupa ce s-a trecut si prin ideea unui Carnaval.
Si iata cum Prima editie a Festivalului de Arta Medievala de la Sighisoara - Primul
Festival din Romania de acest gen - si-a deschis portile in animatia celor de la STUDIO 24 cu
acorduri din DANSUL TRANSILVAN ( cantecul de baza de mai tarziu al "Truverilor")
Începând cu anul 1992, în fiecare vara, Cetatea Sighisoarei îsi retraieste trecutul
datorita Festivalului Medieval. Pe stradutele înguste, sub zidurile îmbatrânite de vreme, apar
intempestiv cavaleri, calugari, vrajitori, clovni si duhuri întrupate, veniti dintr-o lume în care
fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind frica dar si neostoita înclinatie spre aventura.
La fiecare editie a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici întâmplator, nici întunecat,
nici nu a mai apartinut trecutului. Dupa sute de ani el a avut prilejul sa renasca prin tot ce a
avut mai omenesc si etern: ARTA. Încercând sa reînvie o epoca ce parea apusa pentru
totdeauna, Festivalul Sighisoara Medievala îsi propune sa smulga prezentului o farâma care,
în decoruri de Ev Mediu si în cântece de menestreli, va fi traita de participanti ignorând
Importanta acestei manifestari consta în puntea de comunicare realizata prin
28
intermediul artei, cu ajutorul genuri specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dansul, muzica,
nu mai putin importanta fiind diversificarea si multiplicarea formelor de comunicare culturala,
care implicit faciliteaza o mai buna întelegere a fenomenului de multiculturalitate, specific
Sighisoarei.
Draga calatorule,poti face o calatorie in evul mediu,cu ocazia Festivalului de Arta
Medievala atunci,strazile sunt pline de oameni, imbracati in haine de epoca.
La fiecare colt de strada se aude muzica medievala, interpretata de menestreli. In
principalele piete sunt ridicate scene, pe care se joaca piese de teatru ce redau atmosfera
epocii medievale.
In timpul Festivalului, in cetate vei gasi numeroase locuri de unde sa cumperi
suveniruri.
3.3.Editia a -XV-a a Festivalului Medieval de la Sighisoara(2007)
“Trubadurul indragostit”
De 15 ani, la Sighisoara, in ultimul sfarsit de saptamana din luna iulie, realitatea si

fantezia, modernul si medievalul se impletesc in armonie purtand vizitatorii intr-o lume de
altadata, pe care multi o credeau apusa.
Incepand cu anul 1992, in fiecare vara, Cetatea Sighisoarei isi retraieste trecutul
datorita Festivalului Medieval,pe stradutele inguste, sub zidurile imbatranite de vreme.
Festivalul Sighisoara Medievala ajuns,in 2007, la editia aniversara cu numarul 15.
Adica la varsta adolescentei, iar adolescentul fiind indragostit, tema editiei din acel an a fost
„Trubadurul indragostit“. Aceasta tema s-a reflectat in fiecare dintre sectiunile evenimentului:
teatru, muzica veche, dans medieval si conferinte. Aceste sectiuni s-au desfasurat intr-un
decor deosebit, cultivand „spectacolul comunitar“ prin extinderea spatiului scenic in peisajul
cetatii.Festivalul de la Sighisoara intruneste anual peste 35.000 de vizitatori atat din tara, cat si
din strainatate, atrasi atat de farmecul cetatii medievale, cat si de atmosfera creata de
organizatori in cadrul autentic oferit de Cetatea Medievala a Sighisoarei.
La fiecare editie a festivalului, Evul Mediu n-a mai fost nici intamplator, nici
intunecat, nici nu a mai apartinut trecutului. Dupa sute de ani, el a avut prilejul sa renasca prin
tot ce a avut mai omenesc si etern: ARTA. Incercand sa reinvie o epoca ce parea apusa pentru
totdeauna, Festivalul Sighisoara Medievala isi propune sa smulga din prezent o farama care,
in decoruri de Ev Mediu si in cantece de menestreli, va fi traita de participanti ignorand
Acest Festival Medieval a dus la dezvoltarea turismului sighisorean,a devenit un punct
de reper stabil in viata cultural-artistica a Sighisoarei, venind anual sa exprime atat vocatia
Sighisoarei de oras cu bogate traditii culturale, cat si capacitatea municipiului de a participa la
amplificarea vietii artistice din Transilvania si nu numai. Festivalul a contribuit de-a lungul
vremii la formarea si dezvoltarea unui segment valoros de vizitatori ai localitatii atat din tara,
cat si din strainatate, ceea ce a generat beneficii nu doar operatorilor de turism, ci a format o
imagine aparte a Sighisoarei, de oras medieval cultural.
Cresterea numarului de vizitatori ai festivalului face necesara an de an sporirea
capacitatii de cazare a municipiului, lucru inteles de multi intreprinzatori. An de an au aparut
si apar noi hoteluri si pensiuni menite sa satisfaca cerintele de cazare pentru toate categoriile,
contribuind la dezvoltarea turismului sighisorean.
Legat de festival atat organizatorii, cat si primarul Ioan-Dorin Danesan au pus accent
deosebit in anul 2007 pe cresterea calitatii programelor culturale si pastrarea cu strictete a
caracterului medieval al manifestarilor.
29
Tema acestei editii, „Trubadurul indragostit“, a fost ilustrata prin spectacole specifice
pe strazile si scenele din Cetate de catre actori si studenti ai Universitatii Nationale de Arta
Teatrala si Cinematografica din Bucuresti.
Un accent deosebit s-a pus pe manifestarile dedicate copiilor, prezentate in locul numit
“Piata Ratustelor“ unde au avut loc animatii si spectacole de papusi sau marionete, lectii de
dans medieval.
In locul numit „Curtea Comediantilor“ au avut loc tot felul de momente
spectaculoase, cum ar fi jocurile cu foc, jonglerii, scenete de teatru stradal in care au fost si
spectatorii. Scena din Piata Cetatii a fost locul de desfasurare a numeroaselor spectacole de
„commedia dell’arte”, concursuri de declaratii de dragoste si parade ale ordinelor cavaleresti.
Legat de muzica programul a fost deosebit de bogat cu evenimente de exceptie:
muzica veche, vocala, instrumentala, sacra si laica, dans medieval, proiectii de film mut etc.
Aceste spectacole s-au desfasurat atat in Cetate, cat si in biserici.
3.4.Editia a xvi-a a festivalului medieval de la sighisoara(2008)
"Traditie culturala si mister medieval european"
Prezinta domnitele, cavalerii, printii si printesele ce vor recuceri Cetatea Sighisoara,!

Cea de-a XVI-a editie a Festivalului „Sighisoara Medievala”, o manifestare care ar putea
„candida” la titlul de cel mai frumos bal in aer liber din Europa.
Eveniment de referinta pentru viata culturala a Romaniei, Festivalul Medieval s-a
desfasurat sub semnul mastii, simbol al bucuriei sincere si al tristetii. Actorii care vor
participa la spectacolele de animatie stradala isi vor ascunde fetele in spatele unor masti
autentice venetiene.
„Sighisoara Medievala” a inceput in Piata Cetatii, cu parada cimpoaielor si tulnicelor,
urmata de celebra parada a mastilor si costumelor medievale. Timp de trei zile, tinere in rochii
de matase si dantela,crinoline largi si mãsti inedite, regi, regine si cavaleri in armuri si zale au
recreat, in orasul transilvanean, atmosfera de Ev Mediu. Trubadurii si saltimbancii au pregatit
spectacole, improvizatii, farse in strada, demonstratii de dans medieval si recitaluri de poezie.
Iubitorii muzicii medievale au avut placerea sa asculte un concert extraordinar de cimpoaie si
tulnice sustinut Huniadi Cantores, Hunedoara. Muzica medievala a rasunat insa in cetate si in
timpul spectacolului pregatit de ansamblul polonez Broda’s Band.
Odata cu lasarea serii, Brodas Band din Polonia a sustinut un concert de muzica
medievala, urmand ca o trupa de artisti din Italia sa aduca la Sighisoara un spectacol de teatru.
Evenimente similare au avut loc si in Piata Octavian Goga, pe strada Cositorarilor, in timp ce
in Turnul Fierarilor a avut loc o expozitie de arta contemporana, apartinand Universitatii de
Arta si Design Cluj-Napoca. De la aceasta manifestare nu puteau lipsi Cavalerii Cetatilor
Barsei si Ordinului Cavalerilor de Transilvania din Hermannstadt, Sibiu.
Organizatorii au in program piese de teatru pentru adulti si copii, recitaluri de poezie si
comunicari stiintifice pe teme de istorie medivala.
La Sighisoara au fost asteptate in cele trei zile de festival peste 35.000 de persoane din
toate colturile tarii, dar si turisti straini, atrasi de farmecul batranului burg. Cei care au vrut sa
plece acasa cu o amintire unica si-au putut cumpara, din bazar, armuri in marime naturala,
masti si obiecte de artizanat.
Nu au lipsit manifestarile teatrale, expozitii de fotografii, dansuri si costume
medievale ce incanta turistii veniti din toate colturile lumii. Tineri au putut reintoarce
atmosfera vremurilor trecute cu vrajitoare duse la rug si dueluri in numele onoarei, dar si
aparitii infricosatoare ale contelui vampir.
30
Tema editiei din acest an a festivalului: "Traditie culturala si mister medieval
european" se doreste a fi o punte de legatura intre trecut si prezent, o punte care va contopi
cele doua lumi, dand nastere unei lumi noi creata doar pentru aceia interesati de cultura, arta
si istorie.
Vrajitori, cavaleri, duhuri sau clovni,o atmosfera de poveste si o poveste ce se
reediteaza, an de an, in Cetatea Sighisoarei. Le veti gasi pe toate si, inca multe altele, pe
stradutele inguste si pavate ale Sighisoarei.
Scopul acestui eveniment este de a promova patrimoniul cultural al orasului, un oras
cat o cetate, poate printre cele mai bine conservate cetati medievale din Europa.
Actorii care au participat la spectacolele de animaţie stradală au purtat măşti autentice
veneţiene, iar prima noapte a Festivalului Sighişoara Medievală a fost intitulat "Noaptea
Măştilor de Cranaval".
“Farmecul Festivalului Medieval nu poate fi descries in cuvinte.Si nici istoria lor nu poate fi
cu adevarat ticluita decat atunci cand le pasesti pragul.”
3.5.Editia a xvii-a a festivalului medieval de la sighisoara(2009)
“Masca”
Carnavalul Mastilor", editia a XVII-a a Festivalului "Sighisoara Medievala" 2009,

organizat de Primaria Municipiului Sighisoara in parteneriat cu Asociatia Turistica
Sighisoara, a avut ca tematica masca. Pe langa personajele evenimentului, regele si regina,
domnite si cavaleri, tobosari, stegari, circari, cascadori, trubaduri, dansatori, jongleuri .. au
fost invitati de seama: Toborsti Kupci (Cehia - stegari, cavaleri), Huniadi Cantores
(Hunedoara - muzica), Dizzi Dulcimer (Anglia - muzica), Inorog (dansatoare), Pontice
(Bucuresti - muzica), Truverii (Bucuresti - muzica), Ordinul Cavalerilor de Medias, Ordinul
Cavalerilor Lup (Targu Mures), "Vali Vasilescu" (Bucuresti - trupa de cavaleri), Ecvestria
(Bucuresti - cascadori cavaleri calare), NOSA (Bistrita - dansatori), Tee-Kubis (Estonia -
dansatori), Comedia dell'Arte (Timisoara - teatru), Compania LuMiOlar (confectionare papusi
traditionale), Boboceii timiseni (Timisoara - teatru pentru copii), Thalia (Sighisoara - teatru),
Shannon & Irish Way (Bucuresti - muzica si dansuri irlandeze), Raiceiros (Spania - muzica),
Briganthya (Franta,Spania - muzica), Trooper (Bucuresti - muzica) .. si invitata speciala a
festivalului medieval Sofia Kallgren (Suedia).
Intre toate orasele tarii, Sighisoara se intipareste cel mai profund in mintea, dar si in
sufletul celor care au pasit macar odata pe stradutele pietruite ale batranului Burg medieval.
In anul 2009 organizatorii au mers pe aceeasi linie ca si la editiile trecute, noutatea fiind adusa
de ceremonia de deschidere care s-a incheiat cu un specatacol de lumini impresionant. O serie
de cascadori profesionisti calare au incercat se recreeze cat mai bine atmostefa Evului Mediu.
Festivalul Sighisoara Medievala si toata seria de manifestari din cadrul acestuia, nu fac
decat sa intareasca caracterul plin de viata al cetatii. Festivalul Sighisoara Medievala este tot
mai bine promovat, de la an la an adunand tot mai multe participari interesante din randul
artistilor romani si straini.
Cea de-a XVII-a ediţie a evenimentului prezinta parada, urmând traseul: centrul
oraşului Sighişoara – Piaţa Cetăţii.
Festivalul reuneşte timp de trei zile spectacole de teatru, ateliere de artă, concerte,
parade cu personaje medievale, cavaleri, domniţe, stegari, toboşari, circari, actori, cântăreţi.
Aceasta manifestare a contribuit de-a lungul vremii la formarea si dezvoltarea unui
segment valoros de vizitatori ai localitatii, atat din tara, cat si din strainatate, ceea ce a generat
31
beneficii nu doar operatorilor de turism, ci a format o imagine aparte a Sighisoarei de oras
medieval cultural.
Organizatorii manifestarii si-au propus ca acest proiect sa se amplifice si sa se
imbogateasca de la an la an, in ideea de a accentua culturalitatea si medievalitatea
evenimentului si implicit constientizarea populatiei locale si a vizitatorilor asupra importantei
patrimoniului national.
Acest obiectiv poate fi atins prin acest permanent transfer valoric dinspre programele
culturale realizate de tineri pentru tineri, spre punerea in valoare si conservare a patrimoniului
cultural unic al Cetatii Medievale
In acest sens, editia 2009 a manifestarii a adus in atentie atat nume binecunoscute
participantilor la festival, cat si o serie de noutati.
Fiind o editie realizata, intr-un context european, Festivalul Sighisoara Medievala a intrunit
mai multi artisti de talie internationala, care au diversificat programul evenimentului prin
creatii artistice europene.
3.6.Editia a xviIi-a a festivalului medieval de la sighisoara(2010)
Cu toate că este un an de criză, s-au găsit fonduri pentru desfăşurarea acestui

eveniment şi trupe locale sau din alte zone ale ţării şi chiar din străinătate au reuşit să ajungă
în cetatea medievală.La ediţia de anul trecut au participat 30.000 de persoane, dintre care mai
mult de jumătate turişti străini. Nu ştiu câţi au fost anul acesta, se va afla probabil curând, în
mod sigur mai puţini. Dar şi ei au admirat cavalerii cu armuri si săbii, domniţele
fermecătoare, păpuşarii, iluzioniştii, fachirii şi vrăjitorii, menestrelii, clovnii şi duhurile
întrupate înghesuiţi pe străduţele înguste ale cetăţii medievale, dansurile medievale şi
minispectacolele de teatru.
Spectacolele au început printr-o paradă a cavalerilor - sub deviza "Întoarcerea
cavalerilor" - pe străzile străvechi ale meşteşugarilor (pe care se află şi casa, acum monument
istoric, în care, în 1861, Zaharia Boiu înfiinţa prima şcoală românească din Cetate). Printre
participanţi - Ordinul Cavalerilor Argotica, Ordinul Cavalerilor Tabosti Kupci din Cehia,
Ordinul Dragonior din Transilvania, Ordinul Cavalerilor din Mediaş, Ordinul Cavalerilor
Gladius Dei, Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei, Garda din Bistriţa, Ordinul Cavalerilor
Csabafiak, Ordinul Cavalerilor Lup. Au fost spectacole de toboşari, de foc şi lupte, de stegari,
de magie, de ardere a vrăjitoarelor, turniruri cavalereşti, prezentări de arme; au fost concerte
de muzică medievală şi jonglerie - au excelat trupele Dayspring din SUA, Lagunekin din
Franţa, Trabucos din Portugalia; concerte pur şi simplu - Pontice, Grafic, Lyra, în mod sigur şi
alte formaţii pe care n-am apucat să le aud; spectacole de teatru - trupele Cameleon, Hyperion,
Toţi din Clasa-UNATC, Teatrul Scena; spectacole pentru copii - teatru, jocuri şi concursuri
medievale. Multe dintre acestea se desfăşurau simultan, în pieţele cu nume predestinate -
Cavalerilor, Pelerinilor, Trubadurilor, Mercenarilor, Micilor Cavaleri - fiecare putea alege în
funcţie de gust. În Casa Cronicarilor aveau loc conferinţe, fireşte, tot pe teme medievale. Pe
Drumul Meşteşugarilor, artişti populari din cele patru vânturi expuneau produse artizanele
autentice.
Câteva caracteristici mi s-au evidenţiat. Ca şi anul trecut, au fost zile caniculare, deşi
meteorologii anunţau ploi şi vreme urâtă - ploile n-au scăldat cetatea decât noaptea târziu. Ca
şi anul trecut, numărul tinerilor, români şi străini, a fost copleşitor. Dar spre deosebire de anul
trecut, peste tot existau afişe cu programul manifestărilor. Spre deosebire de anul trecut,
sărbătoarea a fost chiar medievală, chiar rafinată, parcă dorind să ne convingă de faptul că
Evul Mediu n-a fost nici întâmplător, nici întunecat. Au lipsit cu totul din Cetate, pentru prima
oară, comercianţii de kitschuri, porumb fiert, seminţe şi floricele care, printr-o inspirată
32
decizie a primăriei, au avut interdicţie pe timpul desfăşurării Festivalului.
Dar faptul care m-a impresionat în egală măsură cu această curăţenie a fost numărul
mare al nunţilor. Am văzut mirese la Sighişoara şi în anii trecuţi, dar parcă niciodată ca în
2010 - am numărat şase sau şapte, în mod cert au fost mai multe. Alaiurile lor reuşeau o
simbioză uimitoare cu alaiurile cavalerilor şi domniţelor din vechime.
„Aşadar, Povestea continuă în Cetatea Sighişoarei. Vă invităm cu toţii să fiţi spectatori sau, de
ce nu, personajele ei!”
3.7.Editia a xIX-a a festivalului medieval de la sighisoara(2011)
Festivalul Medieval de la Sighisoara va avea loc in perioada 24-26 Iulie 2011.

Sighişoara aşteaptă Europa la cel mai mare festival medieval din România, unde în
cetatea medievală şi pe străzile bătrâne putem fi copleşiţi de aerele medievale ce stăpânesc
oraşul.
Festivalul din acest an se va desfăşura în 10 sectiuni
*teatru
* muzică
* arte plastic
* expoziţii
* dans
* film
* recital de poezie medieval
* expoziţie de carte
*concerte pentru tineret
*conferinţe
Presărate cu spectacole de animaţie stradală, concerte de seară, concerte corale,
expoziţie de costume medievale şi cursuri de dans medieval. Sunt inviaţi trupe de teatru
studentesti, trupe private şi teatre profesioniste din ţară şi din străinătate.
Va asteptam cu drag la a XIX a editie a Festivalului Medieval!
33
Capitolul IV
Comercializarea Produsului Turistic Festivalul din Cetatea Medievala
4.1.Elaborarea unui program turistic în zona turistică Sighisoara
Perioada: 21-27 iulie 2011

Durata: 7 zile
Numar turisti: 40.
Itinerariul: Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Sighisoara – Medias – Sibiu – Rm Valcea – Pitesti
– Bucuresti.
Plecare: Bucuresti, 21 iulie 2011, ora 08.00, din fata hotelului Intercontinental
Sosire: Bucuresti, 27 iulie 2011, ora 20.00, in fata hotelului Intercontinental.
Lungimea traseului: 632 km
Tariful include:
- Transport
- Cazare
- Masa
Ziua I – 21 iulie:
 08.00 – Intalnire la H. Intercontinental, Bucuresti
 14.00 – Sosire in Sighisoara, Cazare la H Sighisoara
 14.30 – Servirea pranzului la restaurant Sighisoara
 15.00 – 17.00 – Vizitarea Bisericii Leprosilor, Biserica Manastire, Biserica din deal.
 17.30 – Vizitarea “Casa cu cerb”
 19.00 – Servirea cinei la casa cu cerb
Ziua II – 22 iulie:
 830 - Servirea Micului dejun la restaurant Sighisoara
 Vizitarea Turnului Tăbăcarilor
 Vizitarea Turnului Frânghierilor
 Vizitarea Turnului Măcelarilor
 Vizitarea Vechii Şcoli
 1330 - Servirea prânzului la restaurant Sighisoara
 Vizitarea Bisericii din Deal
 Vizitarea Templului Evreiesc
 Vizitarea Capelei Dominicane şi Biserica Mănăstirii Dominicane
 Vizitarea Casei Vlad Dracul
 Vizitarea Scării Şcolarilor
 Vizitarea Turnului Croitorilor
 2015 – Cina saseasca la restaurant Vila Franka
Ziua III – 23 iulie:
 830 - Servirea micului dejun la restaurant Sighisoara
 Vizitarea Turnului Cositorarilor
 Vizitarea Turnului cu Ceas
 Vizitarea Turnului Fierarilor
 Vizitarea Bisericii Franciscane
 1400 - Servirea prânzului la restaurant Sighisoara
 Vizitarea Cetatii Medievale Sighisoara
34
 19.00 – Cina medievala
Ziua IV ,V, VI, 24-26 iulie- Participare program de voie la Festivalul Medieval Sighisoara
Ziua VII – 27 iulie:
 08.00 – Servirea micului dejun la restaurant Sighisoara
 09.00 – Program liber
 15.00 – Plecare spre Bucuresti
 21.00 – Sosire in Bucuresti, in fata hotelului Intercontinental
4.2. Intocmirea analizei de pret
Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)
Nr Articole de Elemente de Valoarea

Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala
cheltuieli cu Loc in dbl: 50 lei/noapte * 6

1. 300 lei 12000 lei
cazarea nopţi
cheltuieli cu MD –20 lei * 6 = 120 lei

2. D – 40 lei * 7 = 280 lei 640 lei 25600
alimentaţia
Cheltuieli directe (C.D.)
C – 40 lei * 6 = 240 lei

cheltuieli cu
3. 632 km x* 4 lei/km 63.2 2528 lei
transportul
1 ghid * .....(cazare, masa,)

4. cheltuieli cu ghidul 23.5 940
(Euro)
1 şofer * ...... (cazare, masa,)

5. cheltuieli cu soferul 23.5 940
(Euro)
6. alte cheltuieli - - -
7. Total C.D. (1+...+6) 1050.2 42008
8. Asigurare (3%x C.D.) 31.5 1260.24
9. Comision (20%x C.D.) 210.04 8401.6
10. TVA (24% x comision) 50.41 2016.38
11. Total costuri (7+8+9+10) 1342.15 53686.22
12. Rotunjire ± + 2.85 113.78
13. Total P.V. (11±12) 1345 53800
35
Capitolul V
Analiza pietei turistice
5.1. Analiza SWOT
 Puncte tari:
- Pozitia geografica a cetatii
- Pastrarea aspectului medieval de cetate intarita
- Cetate locuita in intregime
- Numar mare de turisti
- Posibilitati de cazare la standarde europene
- Frumusetea imprejurimilor orasului: Breite, Vila Franka
- Cetatile si bisericile fortificate din imprejurimi: Saschiz, Biertan, Apold, Danes, Saes,
Malancrav, etc.
- Patrimoniu arhitectural de valoare
- Patrimoniu UNESCO
- Accesibilitate auto (E 60) şi feroviară
- Prezenta Muzeului Oraşului in Turnul cu Ceas
- Zona industriala plasata in afara orasului vechi- coexistenta mai multor culte religioase;
- spectacole de muzica si poezie in cursul anului in diferite locatii
- existenta proiectului Dracula Park.
 Puncte slabe
- Buget local insuficient pentru renovarea caselor proprietate de stat si a turnurilor, zidului
cetatii, etc.
- Nerespectarea culorilor originale ale fatadelor cladirilor
- Sistem de canalizare invechit – favorizeaza alunecari de teren
- Insuficienta punere in valoare a patrimoniului, lipsa unui Birou de Informare Turistica
(placute indicative, harta a cetatii, etc.)
- Expunerea necorespunzatoare a lucrarilor artistilor amatori
- Circulatia vehiculelor in cetate
- Lipsa unei sali de spectacole si a unui cinematograf
- Casa CEC nu se incadreaza arhitectural in ambient si nu este terminata
- Lipsa unui Birou de Patrimoniu in subordinea Consiliului Local
- Materiale de informare turistica insuficiente
- Exista „Teatrul din Turn”, dar care nu e functional si nu are activitati
- inexistenta unui loc de informare special amenajat pentru turisti, care sa contina: harta a
orasului, harta a obiectivelor turistice din apropierea Sighisoarei, mijloacele de transport,
programul de circulatie al acestora şi legaturile dintre ele pentru a facilita vizitarea
obiectivelor turistice.
 Oportunitati
- Mestesugurile traditionale
- Posibilitati de realizare a unor muzee si expozitii in cetate
- Ciclo-turism
- Reinfiintarea liniei inguste Sighisoara- Agnita-Sibiu
- Legatura cu sasii din diaspora (atragerea agentiilor de turism straine, etc.)
- Legatura cu orasele infratite (preluarea exemplelor de buna practica)
36
 Amenintari
- Transfomarea cetatii intr-un complex de restaurante
- Nelocuirea unor cladiri din cetate
- Cumpararea caselor de catre cetateni straini, care nu locuiesc aici decat o scurta perioada
din an
- Lipsa legislatiei de obligare a proprietarilor pentru reabilitarea cladirilor
5.2. Destinatia turistica competitiva – Sibiul

Municipiul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei, in depresiunea Cibinului,
strabatuta de raul cu acelasi nume si se intinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care
reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.
Orasul se afla in apropierea Muntilor Fagaras (cca. 20 km), a Muntilor Cindrel (cca.
12 km) si a Muntilor Lotrului (cca. 15 km), care marginesc depresiunea in partea de sud-vest.
Orasul Sibiu se intinde actualmente pe o suprafată de 12164 ha. In nord si est, teritoriul
municipiului Sibiu este delimitat de Podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii
Cibinului, prin Dealul Gusteritei.
In ceea ce priveste clima orasului Sibiu, aceasta este temperat continentala, de nuanta
central europeana, cu ierni moderate si veri racoroase. Datorita reliefului framantat si cu
trasaturi locale variabile, si factorii climatici inregistreaza valori
foarte diferite si se constituie in etaje climatice distincte,
corespunzatoare marilor unitati de relief: munte, dealuri si
depresiuni. Temperaturile medii anuale inregistreaza valori
cuprinse intre 9 grade, in Depresiunea Apoldului, -2 grade in
Muntii Fagaras si 0 grade în Cindrel. Ele sunt mai coborate fată
de tinuturile invecinate de la sud si vest, in conditii similare de
altitudine. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu
valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm).
Atractii turistice- Sibiu:
 Piata Mare din Sibiu
 Turnul Sfatului
 Podul Minciunilor
 Muzeul National Brukenthal
 Complexul turistic Balea Lac
 Statiunea Paltinis
 Ocna Sibiului
5.3.Studiul comportamentului consumatorului cu privire la produsul turistic“ Festivalul

Sighisoara Medievala”
Principalul obiectiv al cercetării pe baza acestui sondaj a fost evidenţierea motivului

care a determinat sau ar determina alegerea zonei reprezentate de produsul turistic „Festival
Sighişoara Medievală”, dar şi cunoaşterea gradului de mulţumire a turiştilor faţă de zona
vizitată. Toate aceste aspecte au fost corelate cu caracteristicile socio – demografice şi
economice ale turiştilor, cu scopul de a crea o imagine cât mai relevantă asupra factorilor
motivaţionali care intervin.
37
Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:
n = t2 x p(1-p)
∆2w
n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

t = coeficientul care garanteaza rezultatele cercetarii
p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa
t = 2,17
p = 0.5
∆2w = 5%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 97%
n=t2p(1-p)/∆2
n=[(2,17)20.5(1-0.5)]/(0.05)2=470/persoane
Chestionarul pe baza căruia s-a realizat studiul este prezentat în cele ce urmează:
Chestionar privind comportamentul consumatorului faţă de produsul turistic

„Festival Sighişoara Medievală”
1. Cât de des aţi vizitat această zonă turistică?

a – o dată
b – de mai multe ori
c – niciodată, dar intenţionez să fac acest lucru în perioada următoare
2. Care sunt principalele motive care v-au determinat / v-ar determina să alegeţi
Sighişoara ca destinaţie turistică?
a – odihnă, recreere, destindere
b – pentru a cunoaşte zona, curiozitate
c – afaceri, călătorii de studii
3. În opinia dumneavoastră, care este principala atracţie a zonei?

a – Festivalul Sighişoara Medievală
b – Cetăţile medievale încărcate de istorie
c – alta
4. Călătoriţi individual sau în grup?

a – individual
b – în grup
5. În ce măsură sunteţi mulţumit de programul cultural şi interactiv oferit în cadrul

Festivalului Sighişoara Medievală?
a – foarte mulţumit
b – mulţumit
c - putin multumit
d – nemulţumit
38
e – total nemultumit
6. Aţi făcut rezervare pentru a veni la Sighişoara?

a – da
b – nu
7. Ce a inclus rezervarea dumneavoastră?

a – transport şi cazare
b – cazare
c – pensiune completă
d – nu am făcut rezervare
8. Ce mijloace de transport aţi folosit pentru această călătorie?

a – trenul
b – autoturismul
c – autocarul
9. În opinia dumneavoastră, credeţi că potenţialul turistic al zonei este exploatat

corespunzător?
a – da
b – nu
10. Cum apreciaţi publicitatea făcută serviciilor turistice din Sighişoara şi în special
Festivalului Medieval?
a – foarte bună
b – buna
c – relativ buna
d – satisfacatoare
c – nesatisfacatoare
11. Care este durata sejurului dvs in Sighisoara ?

a – 2 - 3 zile
b – 3 – 5 zile
c – peste 5 zile
12. Ce propuneri aveti pentru imbunatatirea calitati serviciilor in Sighisoara?
13. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

a – sub 20 de ani
b – 20 – 35 ani
c – 36 – 50 ani
d – 50 – 65 ani
e – peste 65 de ani
14. Sexul dumneavoastră este:

a – masculin
b – feminin
39
Prelucrarea si interpretarea rezultatelor cercetarii de teren
Informaţiile culese prin intermediul cercetării de teren au fost centralizate, iar
interpretarea datelor obţinute este prezentată în capitolul de faţă. Vor fi evidenţiate aspectele
şi tendinţele cele mai importante pentru scopul propus prin reprezentări procentuale ale
rezultatelor. Rezultatele cercetării au fost analizate pentru fiecare întrebare inclusă în
chestionar, fiind evidenţiată în fiecare caz, tendinţa determinantă în comportamentul
consumatorilor.
1. 114 = 24.25%
61 = 12.98%
295 = 62.77%
Constatăm că din rândul celor chestionaţi, doar un procent de 12.98 % au vizitat în
mai multe rânduri zona turistică în cauză, în vreme ce 24.25 % din persoanele întrebate au
călătorit măcar o dată în regiunea respectivă. Un procent de 62.77 % din subiecţi afirmă că
până în momentul de faţă nu au avut oportunitatea de a participa la Festivalul Sighişoara
Medievală, dar că ar dori să facă acest lucru în viitorul apropiat. Motivul pentru care un
procent atât de ridicat nu a vizitat niciodată Sighişoara poate fi faptul că veniturile populaţiei
sunt relativ scăzute, dar şi publicitatea nu foarte răsunătoare realizată acestui produs turistic.
Numărul de turişti reşiţeni este astfel destul de redus.
2. 170 = 36.11%
248 = 52.78%
52 = 11.11%
Principalele motive care i-au determinat sau i-ar determina pe subiecţi să aleagă
Sighişoara ca destinaţie turistică, variază în funcţie de persoană. 52,78 % din rândul acestora
afirmă că sunt atraşi de curiozitate şi de dorinţa de a cunoaşte regiunea istorică, în vreme ce
36,11 % ar opta pentru acest produs turistic având ca scop destinderea, odihna şi recreerea.
Doar 11,11 % din subiecţi călătoresc în aceasta zonă cu afaceri sau studii.
3. 182 = 38.89%
242 = 51.39%
46 = 9.72%
Majoritatea persoanelor chestionate (51,39%) consideră că principala atracţie a
regiunii o constituie cetăţile medievale şi atmosfera încărcată de istorie, în vreme ce, în opinia
a 38,89 % din subiecţi, această atracţie este reprezentată de Festivalul Medieval. Doar 9.72
dintre intervievati considera alta, atractia Sighisoarei.
4. 222 = 47.22%
248 = 52.78%
Mai mult de jumătate dintre persoane preferă să călătorească în grup (52,78 %), iar
restul de 47,22 % călătoresc pe cont propriu. Apelarea la firmele specializate în oferirea de
servicii turistice presupune însă un cost mai ridicat al acestor servicii.
5. Opinia consum. F multumit multumit putin multumit nemultumit total nemultumit

Nr pers 125 224 87 28 6
5*125+4*224+3*87+2*28+1*6 = 3.92%
470
Referitor la gradul de satisfacţie al turiştilor privind programul interactiv şi cultural
oferit de Festivalul Sighişoara Medievală, constatăm că majoritatea celor chestionaţi sunt
multumiti.
40
6. 281=59.72%
189=40.28%
Mai mult de jumătate din subiecţi declară că pentru a veni la Sighişoara au făcut
rezervare (59,72 %) iar restul de 40.28% nu au facut rezervare pentru a veni la Sighisoara.
7. 26=5.56%
137=29.17%
118=25%
189=40.28%
Mai mult de jumătate din subiecţi declară că pentru a veni la Sighişoara au făcut
rezervare (59,72 %), aceasta incluzând pensiune completă în cazul a 25 % dintre ei, numai
cazare în cazul a 29,16 %, respectiv transport şi cazare în ceea ce priveşte un procent de 5,56
% din subiecţi.
8. 228=48.61%
157=33.33%
85=18.06%
Majoritatea celor care călătoresc spre această regiune (48,61 %) afirmă că preferă să
călătorească cu trenul, în timp ce un procent de 33,33 % aleg autoturismul ca mijloc de
transport, iar restul de 18,06 % - autocarul.
9. 188=40%
282=60%
Conform opiniei a aproape 60 % din cei chestionaţi, potenţialul turistic al regiunii nu
este exploatat în mod corespunzător, aceasta datorându-se în mare parte bugetului redus alocat
restaurării clădirilor istorice, dar şi promovării reduse pe pieţele internaţionale, fapt ce are ca
şi consecinţă o absorbţie mai mică de turişti străini, dar în acelaşi timp un flux de venituri mai
mic. Acest lucru este reflectat de rezultatele obţinute la următoarea întrebare, referitoare la
nivelul publicităţii făcute serviciilor turistice din oraşul Sighişoara şi mai ales Festivalului
Medieval.
10. Opinia consum. F buna buna relativ buna satisfacatoare nesatisfacatoare

Nr pers 15 82 102 152 119
5*15+4*82+3*102+2*152+1*119 = 2.40%
470
Aici, cei mai mulţi dintre cei chestionaţi consideră că publicitatea realizată în favoarea
acestui obiectiv turistic este una satisfacatoare.
11. 217=46.2%
183=38.9%
70=14.9%
46.2% dintre cei intervievati au venit in Sighisoara decat pentru 2,3 zile ceea ce indica
ca au venit decat pentru Festivalul Medieval de la Sighisoara, in timp ce pentru 5 zile si mai
mult doar 14.9% dintre cei intervievati.
41
13. 95=20.22%
138=29.36%
114=24.25%
75=15.96%
48=10.21
Ca medie de varsta cea mai mare parte prezenta la festival au fost cei cu varsta
cuprinsa intre 20-35 de ani si anume 29.36% la polul opus cea mai mica pondere, o au cei cu
varsta de peste 65 de ani cu 10.21%.
14. 249=47%
221=53%
Se observa un echilibru in ceea ce priveste sexul celor intervievati, insa cu cea mai
mare pondere sunt femeile.
42
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În ceea ce priveşte regiunea Sighişoarei, precum şi Festivalul Medieval desfăşurat aici

şi care constituie esenţa produsului turistic analizat, trebuie să facem o serie de precizări, în
principal pe baza răspunsurilor pe care subiecţii chestionaţi le-au oferit în cadrul sondajului de
opinie efectuat.
Printre locuitorii oraşului Reşiţa se află destul de puţine persoane care au vizitat oraşul
Sighişoara şi mai ales Festivalul Medieval, ceea ce se datorează în principal lipsei de interes
sau informare, dar în acelaşi timp, promovării relativ minore care se realizează în ceea ce
priveşte acest obiectiv turistic.
Deşi Festivalul Medieval este considerat una dintre marile atracţii pe care le oferă
zona, construcţiile şi cetatea istorică rămâne principalul punct de interes.
În privinţa gradului de mulţumire faţă de programul cultural oferit în cadrul

Festivalului Medieval, părerile sunt împărţite, existând opinii pro, dar şi contra. Pentru a
contracara şi a le elimina pe acestea din urmă, o propunere ar fi o mai atentă selecţionare şi
concepere a programului, ţinând cont de toate categoriile de turişti; şi, de asemenea, oferirea
de spectacole pe gustul tuturor, atât a tinerilor, cât şi a turiştilor aparţinând vârstei a treia.
O modalitate de a atrage mai mulţi turişti ar fi oferirea de pachete promoţionale, la

preţuri mai accesibile, care să includă pensiune completă la un preţ cât mai avantajos pentru
client, dat fiind că în prezent, nivelul preţurilor practicate de hotelurile şi pensiunile din zonă
este destul de ridicat.
Opinia majorităţii subiecţilor este că potenţialul turistic al regiunii nu este exploatat în

mod corespunzător, iar publicitatea efectuată nu este una remarcabilă. În concluzie, o soluţie
ar fi participarea la mai multe târguri, expoziţii şi saloane de specialitate, unde să se
promoveze într-un mod cât mai atractiv acest produs turistic, astfel încât să se aducă la
cunoştinţa tuturor turiştilor existenţa acestui obiectiv şi să le trezească interesul pentru a-l
vizita.
43
Bibliografie
1. Camarda A., „Economia Turismului”, Ed. Omnia Uni S.A.S.T. Brasov 2005
2. Cucu V. „Oraşele României”. Editura Ştiinţifică Bucureşti
3. Dubowy E. „Sighişoara- un oraş medieval” Editura Tehnică Bucureşti
4. Ioncicã, M. „Economia Serviciilor”, Bucuresti, Editura Uranus, 2000
5. Minciu R. „Economia Turismului” Bucuresti Ed. Uranus 2000
6. Nistoreanu P. „Economia Turismului- Teori Si Practica” Bucuresti Ed.ASE 2002
7. Sighişoara - mic îndreptar turistic
8. Şoneriu I. „Orasul Sighişoara” vol VIII
9. Vancea A. „Monografia judeţului Târnava Mare- Sighişoara” editura
10. www. Sighişoara.com
11. www.muzeusighişoara.com
12. www.sighişoaraonline.org
44
45
46
47
48
49

Limbă

Atestat Sighisoara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Atestat Sighisoara

Încărcat de

Drepturi de autor:

CONCEPEREA SI

COMERCIALIZAREA UNUI PRODUS

Ati deschis filele unei povesti antice ,care va v-a face sa

„Nimic nu se pierde ... totul se transformă...”

Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica,

1.2. Cai de acces:

Rutiere: E60 - Oradea - Cluj-Napoca - Tirgu Mures - Sighisoara - Brasov - Bucuresti -

Zona Sighisoara, prin pozitia sa, se încadreaza în sectorul cu clima continentala

La recensamantul din 2002, Sighisoara numara 32.304 locuitori, dintre care:

2.1. Obiective turistice naturale

2.2. Obiective turistice antropice

Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Cu hramul Sfanta

Reprezinta un unicat de arhitectura medievala: fundatia solida pe baza patrata,

Zeii patronimici ai zilelor saptamanii

Casa memoriala N.D.Cocea

Casa memoriala Chendi

Casa memoriala Boiu

Pe strada Bastionului, un interes deosebit il prezinta casa de la numarul 4, tipica pentru

Imprejurimile orasului Sighisoara

Imprejurimile Sighisoarei, deosebit de pitoresti, cu bogate si valoroase monumente

Castelul fostei familii nobiliare Bethlen

Vestigiile cetatii satesti, situata in partea de apus a

2.3. Structurile de cazare si alimentatie

Sighisoara Tarife incepand de la: 34,00 EUR

Pensiunea Casa cu Cerb

Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Sighisoara Tarife incepand de la: 100-120 RON

Pensiunea Fronius Residence

Sighisoara Tarife incepand de la: 50 EUR

Pensiunea Bella Vista

Sighisoara Tarife incepand de la: 120 RON

Pensiunea San Gennaro

Sighisoara Tarife incepand de la: 140 RON

Sighisoara Tarife incepand de la:120 RON

Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara

Tipuri de unitati / Numar Anii

2009 2008 2005

Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 1 1 1

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Capacitatea de cazare turistica existenta

Tipuri de unitati / Numar locuri Anii

2009 2008 2005

Hoteluri 668 600 534

Pensiuni 313 250 220

Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 8 8 8

Camping 300 300 -

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Resturant Hotel Sighisoara

Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau

Restaurant Denis Danes

La restaurantul localului oaspetii pot savura specialitati culinare gatite

Restaurant Europa 2000

Restaurant Europa 2000 din Sighisoara, va ofera atat meniuri

2.4. Unitati de agrement

Cluburi si discoteci: Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No Limits, Discoteca

2.5. Unitati de tratament

Statiunea Sangiorgiu de Mures

2.6. Trasee turistice in zona Sighisoara

Trasee turistice care includ municipiul Sighisoara :

Trasee turistice in judetul Mures si Municipiul Sighisoara :

3.1. Principalele festivale din Sighisoara

Festivalul International de Muzica Academica si Cursurile muzicale de vara

Festivalul ProEtnica, Zilele Comunitatilor Etnice in Romania

Se desfasoara in ultima saptamana a lunii august, aducand pe scena peste 800 de

Festivalul de fanfară „Paul Schuller”

Se desfasoara in luna septembrie, in organizarea Casei de Cultura.