SENZORI ȘI TRADUCTORI

ÎN DOMENIUL MECANIC AUTO

CUPRINS

ARGUMENT
I. NOȚIUNI INTODUCTIVE
I.1. Notiunea de traductor
I.2. Notiunea de senzor
II. CLASIFICAREA SENZORILOR /TRADUCTOARELOR
III. STRUCTURA GENERALA A UNUI TRADUCTOR
CONCLUZII:
BIBLIOGRAFIE:

Pag. 1 / 13
ARGUMENT

Cuvintele “senzor” si “traductor” sunt pe larg folosite în cadrul

sistemelor de masurare.
Cuvântul “senzor” este derivat din cuvântul latin sentire care
înseamnã “a percepe”, în timp ce “traductor” din transducere care
înseamnã “a traversa”.

O definitie de dictionar atribuie cuvântului “senzor” semnificatia

de “dispozitiv care detecteazã o schimbare într-un stimul fizic si o
transformã într-un semnal care poate fi mãsurat sau înregistrat”, în timp
ce pentru cuvântul “traductor” definitia este de “dispozitiv care
transferã putere de la un sistem la altul în aceeasi formã sau în una
diferitã”

Delimitare sensibilã între cele douã notiuni:se poate folosi

cuvântul “senzor” pentru elementul sensibil însusi, iar cuvântul
“traductor” pentru elementul sensibil si circuitele asociate;
exemplificare: putem spune cãun termistor este un “senzor”, în timp ce
un termistor plus o punte de mãsurarerezistivã (care transformã
variatiile de rezistentã electricã în variatii de tensiune) este un
“traductor”. În aceastã acceptiune rezultã cã toate traductoarele vor
contine un senzor, iar majoritatea senzorilor (nu toate însã!) vor fi
traductoare.

Pag. 2 / 13
 I. NOȚIUNI INTODUCTIVE

I.1. Notiunea de traductor

Într-un cadru general - un traductor- un dispozitiv care converteste un semnal de o

anumitã naturã fizicã într-un semnal corespunzãtor având o naturã fizicã diferitã.
Un traductor - în esentã - un convertor de energie → semnalul de intrare are
întotdeauna energie sau putere. Totusi puterea (care prin integrare dã energia) asociatã
semnalului de intrare trebuie sã fie suficient de mare pentru a nu fi perturbatã de cãtre
traductor mãrimea de mãsurat, sau traductorul trebuie sã influenteze - prin circuitul sãu de
intrare - neglijabil mãrimea de mãsurat (se spune cã puterea preluatã de la mãrimea de
mãsurat trebuie sã fie sub o anumitã valoare denumitã putere disponibilã).
Exemplificare: mãsurarea unei forte cu ajutorul unor mãrcitensometrice; efectul de
retroactiune produs de traductor cãtremãrimea de mãsurateste prezent la orice mãsurare, dar
actiunea sa este inferioarã unui prag impus
Deoarece existã 6 clase diferite de semnale - mecanic, termic, magnetic, electric, optic
si chimic - putem spune cã orice dispozitiv care converteste semnale dintr-o clasã în alta este
considerat a fi un traductor (figura de mai jos).

mecanic
mecanic
termic
termic
magnetic
magnetic
Intrare Prelucrare Ie
ire electric
electric
optic
optic TRADUCTOR
chimic
chimic

Consecinta este cã - în aceastã acceptiune - semnalul de iesire al traductorului poate fi

de orice naturã fizicã utilã (folositoare).
În practicã însã, numai acele dispozitive care oferã o iesire electricã sunt denumite
traductoare

Pag. 3 / 13
 Ultima afirmatie este în concordantã cu realitatea fizicã întrucât semnalele electrice sunt
folosite în majoritatea sistemelor de mãsurare, avantajele utilizãrii lor fiind - în principal -
dupã cum urmeazã:
- traductoarele electrice pot fi proiectate pentru orice mãrime neelectricã prin alegerea
unui material corespunzãtor pentru elementul sensibil (datoritã structurii electronice a
materiei, orice variatie într-un parametru neelectric va avea ca efect o variatie corespunzãtoare
a unui parametru electric);
- datoritã posibilitãtilor electronice de amplificare ale semnalului electric de iesire
rezultã cã energia acestuia nu este alteratã în procesul de mãsurare;
- în prezent sunt disponibile un mare numãr de circuite de conditionare si prelucrare
electronice; mai mult, în unele structuri monolitice de traductoare electronice sunt incluse
astfel de circuite;
- existã o mare gamã de optiuni privind afisarea si înregistrarea informatiei într-o
manierã electronicã; de asemenea, astfel de optiuni permit combinarea datelor numerice cu
texte, respectiv prezentarea sub formã de grafice si diagrame;
- transmisia semnalelor electrice este mult mai versatilã în comparatie cu alte categorii
de semnale.
Faptul cã în structura traductorului (figura de mai sus) sunt prezente blocurile de
prelucrare si de iesire sugereazã restrictiile (cerintele) care pot fi impuse semnalului de iesire:
● proportionalitatea iesirii cu mãrimea de mãsurat, ceea ce înseamnã cã la un traductor
caracteristica staticã este liniarã;
Important: Cerintele anterior precizate pot fi mai relaxate atunci când traductoarele
lucreazã împreunã cu sisteme de achizitie a datelor urmate de structuri numerice de
prelucrare.
Concluzii:
♦ traductorul este - în general - element al sistemelor automate care furnizeazã indicatii
cantitative sistemelor de control/comandã despre procesul automatizat;
traductorul are un caracter dual:
- de instrument de mãsurat;
- de element tipic functional al sistemului de automatizare
♦ traductorul trebuie sã furnizeze semnale care sã poatã fi interpretate, deci iesirea lui
este - de regulã - un semnal electric. Mai mult, iesirea trebuie sã fie proportionalã cu intrarea.

Pag. 4 / 13
 Putem da urmãtoarea definitie: traductoruleste acel dispozitiv care stabileste o
corespondentã între o mãrime fizicã (parametru de proces) variind într-un anumit domeniu
prestabilit si un semnal electric calibrat concordant unei stãri/situatii de mãsurare.
Tinând seama de faptul cã traductorul este o componentã a sistemului automat, îl vom
reprezenta ca în figura de mai jos, care corespunde definitiei anterior enuntate:

X Y
PROCES DISPOZITIVE DE
mrime de intrare mrime de ie
ire AUTOMATIZARE
T (regulatoare, calculatoare etc)
(parametru de (semnal electric
proces) calibrat)

Notã: Tinând seama de cadrul general al definitiei introduse la începutul paragrafului,

existã autori si chiar firme care folosesc notiunea de traductor pentru acele elemente care
realizeazã conversia primarã.

I.2. Notiunea de senzor

Senzorul este legat de modalitatea de perceptie a mãrimilor mãsurate, sugerând o

similitudine cu comportamentul uman în maniera de a obtine informatie despre cantitãtile
fizice.
Important: Un senzor nu imitã modul de operare a simturilor umane (lucru de altfel
dificil, întrucât nu sunt cunoscute incã în profunzime mecanismele de functionare ale
organelor de simt), dar încearcã sã redea cât mai bine comportamentul lor, iar prin
miniaturizare sã se apropie de dimensiunile acestora.
Putem spune cã senzorul presupune mãsurarea unei mãrimi într-o manierã similarã
modului de observatie al omului. În acelasi timp, senzorii sunt dispozitive de mãrimi reduse
(miniaturi), care permit determinãri “punctuale” ale mãsurandului, ceea ce conduce la
extensia definitiei cãtre “arie” / “matrice” de senzori.
Definitie: Prin senzori se înteleg ansambluri de dispozitive sensibile care permit
determinarea unui câmp de valori pentru o mãrime fizicã într-o manierãsimilarã cu organele
de simt umane. Senzorul arata o similitudime in modalitatea de perceptive a informatiei de

Pag. 5 / 13
catre organismul uman. Senzorul presupune determinarea punctuala a marimi investigate de
rezulta e extindere a definitie la o matrice de senzori
Concluzie: Senzorii permit obtinerea de imagini sau hãrti ale unei scene prin cãi
similare/analoge omului. Aceastã afirmatie trebuie înteleasã în sensul definitiei introduse,
adicã câmpul de valori obtinut cu ajutorul senzorilor trebuie prelucrat în vederea redãrii cât
mai corecte a imaginii achizitionate, deci aceasta sã aibã o reprezentare similarã celei formate
în modul de gândire umanã.
Exemple: Un prim exemplu este camera de luat vederi realizatã cu un senzor vizual
liniar CCD (Charge Coupled Device) care permite preluarea unei singure linii din scena
investigatã; dacã se asociazã camerei un dispozitiv de deplasare relativã, cu vitezã constantã,
se poate obtine o imagine bidimensionalã a scenei, care prelucratã corespunzãtor conduce la
recunoasterea formelor pieselor din scenã.
Un alt exemplu se referã la folosirea unor senzori integrati de temperaturãdispusi
matricial - care lucreazã în infrarosu - cu ajutorul cãrora se poate obtine un câmp de valori
termice pentru corpul investigat (metoda termograficãfolositã în medicinã, dar si
videoinspectia termicã a cablajelor imprimate).
Alte exemple: senzori care “imitã” simturile umane, în diverse domenii întâlnindu-se
senzori tactili (piele artificialã), acustici si vizuali - cu preponderentã în roboticã - senzori
olfactivi (nas artificial) si gustativi frecvent folositi în industria alimentarã etc.
Prin prisma definitiei, un senzor realizeazã aceeasi functie ca si un traductor, adicã
percepe starea unei mãrimi fizice pe care o converteste în semnal electric; în consecintã,
structura functionalã a unui senzor respectã - în principiu – aceeasischema ca a traductorului.
Aceasta explicã de ce cele douã notiuni sunt folosite frecvent în explicarea principiilor
functionale pentru diferite structuri constructive.
Totusi, senzorilor le sunt specifice cel putin trei caracteristici:
► miniaturizarea, care permite realizarea de mãsurãri (determinãri) “punctuale”ale
mãrimilor investigate;
► multiplicarea functionalã, adicã existenta în structura unui senzor a unui numãr
mare de dispozitive sensibile care îndeplinesc aceeasi functie, dispuse liniar sau matricial;
► fusiunea senzoriala, care presupune reuniunea mai multor senzori intr-o configuratie
unica, pentru a asigura o functionalitate dorita.
►Aceste caracteristici, împreunã cu proprietatea de “imitare” a simturilor umane, fac ca
senzorii sã se diferentieze de traductoare. Exemplificare: fenomenul de piezoelectricitate
folosit atât în constructia traductoarelor de fortã cât si a senzorilor tactili.

Pag. 6 / 13
 ►Multiplicarea functionalã specificã senzorilor face ca si partea de prelucrare localã
sã fie diferitã - chiar principial - de cea a traductoarelor, aspect care conduce la o diferentiere
suplimentarã pentru cele douã notiuni.
NOTA: Vom folosi diferentiat cele douã notiuni tinând seama de componenta
structuralã ca si de sfera aplicatiilor.
Exemplificare: Pentru controlul bratului unui robot se folosesc traductoare de deplasare
liniarã (înainte / înapoi), de rotatie (stânga / dreapta), de proximitate pentru sesizarea
apropierii de un anumit reper, dar si o serie de senzori cum ar fi cei vizuali pentru
recunoasterea obiectelor, de efort (tactili) pentru prinderea pieselor, auditivi pentru
recunoasterea comenzilor vocale.
Precizari:
1. Unele firme, în special din zona americanã, folosesc notiunea de transmittersi nu de
transducer(cuvântul transmitter este legat si de aspectul transmiterii la distantã a semnalului
de iesire). Definitia datã traductorului contine cerintele din iesire prin introducerea precizãrii
“semnal electric calibrat”, deci vom folosi notiunea de traductor atât pentru transmitter cât si
pentru transducer.
2. Atât în literatura de specialitate, cât si în produsele de firmã, se întâlneste notiunea de
traductor/senzor inteligent (smart sensor/transducer/transmitter), referintele tehnice fãcându-
se pentru cazul folosirii acestora prin intermediul unei magistrale de câmp. Evident,
“inteligenta” unui astfel de dispozitiv trebuie înteleasã prin organizarea traductorului în jurul
unei unitãti procesoare (fie microprocesor, fie microcontroler), care, pe lângã asigurarea
comunicatiei prin intermediul magistralei de câmp, permite efectuarea unor operatii
suplimentare ca:
- functia de prelucrare (operatii matematice de calcul, compararea cu limite de bunã
functionare, liniarizarea caracteristicii statice a elementului sensibil);
- autoetalonarea, prin folosirea unor circuite de compensare automatã a influentei
mediului, corectia erorilor de derivã a nulului, eliminarea erorilor sistematice, diminuarea
eorilor aleatoare prin calculul unor valori medii;
- autotestarea, la pornire si/sau periodicã, cu afisarea componentei/blocului defect.
De retinut cã numai functia de comunicatie nu conduce automat la definirea
traductorului ca fiind unul inteligent (existã, în prezent, circuite care atasate în iesirea unui
traductor clasic fac posibilã interfatarea acestuia la o magistralã de câmp; un traductor /
element de actionare care are atasat un circuit de cuplare la interfatã îl vom denumi terminal
inteligent).

Pag. 7 / 13
 II. CLASIFICAREA SENZORILOR /TRADUCTOARELOR

a) Dupã necesitatea existentei unei surse auxiliare de activare pentru obtinerea

semnalului de intrare se disting:
● traductoare active sau de tip generator;
● traductoare pasive sau de tip parametric.

b) Dupã semnalul de iesire distingem:

● traductoare analogice;
● traductoare numerice.
● traductoare cvasinumerice

c) Dupã principiul de functionare care stã la baza transferului de energie intrare-iesire

avem:
● traductoare lucrând în regim dezechilibrat;
● traductoare cu echilibrare automatã.

d) Dupã dinamica exprimatã prin relatia intrare-iesire, traductoarele se pot clasifica în

sisteme de ordinul 0 (sau de tip proportional), 1 (element de întârziere de ordinul I), 2
(element de întârziere de ordinul II), sau de ordin mai mare.

e) O clasificare foarte rãspânditã a traductoarelor este în functie de mãrimea mãsuratã.

În consecintã, vorbim de traductoare de temperaturã, presiune, debit, nivel, umiditate,
pozitie, vitezã, acceleratie, fortã, cuplu etc.

f) Dupa principiul functional care sta la baza realizari ipartii de intrare a

traductorului:
- rezistive, capacitive, inductive (parametrice);
- cuacumulare de sarcinaelectrica, cu generare de tensiuneelectrica / curent electric
(generatoare).

Pag. 8 / 13
 III. STRUCTURA GENERALA A UNUI TRADUCTOR

ES- element sensibil (senzor, captor, detector);

A – adaptor (circuit de conditionare, transmitter);
ELT – element de legatura si transmisie (rol secundar)
SAE – surse auxiliare de energie
ES – elementul care asiguracuplareatraductorului cu procesul.

Trebuie sa aiba o serie de calitati:

● sa fie selectiv (preia din process nu mai marimea fizica si variatiile acesteia care
intereseaza); rejecteaza celelalte marimi ale mediului in care se face masurarea;
● sa nu exerciteefect de retroactiune ( la cuplarea cu procesulsa nu determine
modificari ale marimiimasuratex);
● sa permita cuplari cu procesul foarte variate (acelasi tip de traductorsapoata fi folosit
la game diferite pentru aceleasi marimi, sau chiar la marimi diferite
Remarca: Semnaluls1furnizat de ES nu este calibrat (nu ofera o dependent liniara si
nici plaja de variatie a acestuia nu este normalizata) → necesitatea adaptorului A
A- adaptorul - are un dublu rol:
● preia semnalul de la ES şi - după o serie de transformări cu caracter liniar / neliniar -
îl transformă în semnal calibrat de ieşire y;
● asigură cuplarea cu dispozitivele de automatizare (pe baza energiei dată de sursele
de energie auxiliare SAE are în ieşire o putere suficientă de a acţiona aceste dispozitive, fără
să apară efect intern de retroacţiune către ES).
Pentru compatibilitatea cu dispozitivele de automatizare, semnalele calibrate sunt
standardizate (unificate).
Exemplificare: să considerăm situaţia prezentată în următorul tabel

Pag. 9 / 13
 Intrare x Ieşire y

temperatură în gama 0...10V

0...1500C

temperatură în gama Tensiune continuă -5V...+5V

200...7500C U

temperatură în gama -
Una din variantele
0...12000C 10V...+10V
unificate

presiune în gama 0...10 mA

0...1 bar

presiune în gama Curent continuu I 0...20mA

0...10 bar I

presiune în gama 4...20mA

10...20 bar

Concluzie: indiferent de variaţia mărimii de intrare x, semnalul de ieşire analogic este

calibrat (unificat)
Observatii:
1. Pe lângă valorile de semnale unificate prezentate în tabel se pot folosi şi altele,
firmele oferind - opţional - o anumită gamă cerută de beneficiar;
2. În practică ieşirile în semnal unificat de curent continuu sunt mult mai utilizate
(comparativ cu cele în tensiune continuă), deoarece acestea permit un transport mult mai uşor
la distanţă şi nu există pericolul de scurtcircuit;
3. Dintre ieşirile în curent continuu, cea mai mare utilizare o are plaja unificată 4...20
mA; s-a ales limita inferioară 4 mA pentru că dacă semnalul de ieşire este 0 mA atunci
această situaţie are semnificaţia unei defecţiuni;
4. In schema din figura de maijos s-a prevăzut semnalul y0 care are rolul de a decala
ieşirea pentru valoarea minimă a domeniului intrării.
ELT - sunt elemente de legătură şi transmisie a semnalului de la ES către A cu structură
simplă, care asigură conexiuni de natură mecanică, electrică, optică, termică etc

Pag. 10 / 13
 SAE - sursele auxiliare de energie - sunt cerute de elementul sensibil, în special la
categoria celor parametrice (dar nu numai!), ca şi de adaptor pentru circuitele interne de
calcul, liniarizare şi ieşire
Atunci când se doreşte un echivalent numeric al ieşirii obţinute cu un traductor
analogic se foloseşte un circuit suplimentar de conversie analog numerică şi o interfaţă de
comunicaţie ca în figura de maijos, unde:

CAN - convertor analog-numeric;

IC - interfaţă de comunicaţie;
ICC - interfaţă de conversie şi comunicaţie
Concluzie: Folosind o interfaţă ICC deja standardizată, orice traductor analogic cu
ieşire în semnal unificat poate fi inclus într-o schemă complexă de conducere, prin cuplarea
acestuia pe o magistrală de câmp standard.

Pag. 11 / 13
 CONCLUZII

Traductorul este plasat pe calea informationala de la process catre blocurile de formare

a comenzii, aceasta fiind plasata pe calea de comanda.
Traductorul are rolul de a furniza in permanenta informatii despre marimea fizica
investigata.

Traductoarele se pozitioneaza pe calea informationala, oferint in permanenta informatii

despre marimea investigate
Forma constructivă asigură integritatea funcţională a traductorului în conformitate cu
parametrii de performanţă garantaţi de constructor.
Fiabilitatea este proprietatea unui traductor de a funcţiona la parametrii de performanţă
garantaţi cu timpul sau mai îndelungat.

Limita maximă a domeniului nominal de funcţionare se defineşte pe termen lung.

Capacitatea de supraîncărcare este proprietatea traductorului de a suporta valori ale
intrării ce depăşesc suprasarcină sau scurt.
– Protecţia climatic este o proprietate important legată de încadrarea în normativele
CEI (Comitetul Electrotehnic Internaţional) privind mediile climatice: rece,
temperat, tropical-umed, tropical-uscat, foarte rece.
– Protecţia anticorosiva este proprietatea pe care trebuie sa o îndeplinească fie
elemental sensibil fie tot traductorul atunci când lucrează în medii puternic corosive.
– Protecţia antiexplozivă este important pentru traductoarele electronice puse să
lucreze în medii cu pericol mare de explozie.

Pag. 12 / 13
BIBLIOGRAFIE

1. G. Ionescu, V. Sgarciu – Traductoare pentru aplicatii industriale, vol.1-1986,

vol.2-1996, Ed. Tehnica.
2. V. Sgarciu, D. Popescu – Echipamente pentru masurarea si controlul
parametrilor de proces, Ed. Electra - ICPE, 2003.
3. J.C. Cluley – Transducers for mocroprocessor systems, Mac Millan, 1985.
4. M.J. Usher – Sensors and Transducers, Mac Millan, 1985.
5. Ian Sinclar – Sensors and Transducers, Elsevier, 2001.
6. John Webster – Measurement, Instrumentation and Sensors, Handbook, CRC
Press, 1999.
7. Edgar Callway – Wireless Sensors Networks, CRC Press, 2003.
8. Jacob Fraden - Handbook of Modern Sensors, AIP Press, 1993.
9. Brian Eggins – Chemical Sensors and Biosensor s, J.Wiley, 2004

Pag. 13 / 13