CONSTANTIN BRÂNCOVEANU - A avut relaţii strânse cu Moldova şi Transilvania.
(1688-1714) POLITICA EXTERNĂ
- A fost domnitorulȚării Românești.
- S-a născut la 15 august 1654, în satul Brâncoveni,
provenind după mamă dintr-o familie importantă de
boieri, ai Cantacuzinilor (a fost nepotul domnului
Șerban Cantacuzino).
- Datorită calităţilor sale intelectuale şi morale
deosebite, înainte de a urca pe tronul Ţării
Româneşti, a ocupat diferite funcţii importante, de
mare logofăt în Divanul domnitorului Duca Vodă, precum şi al lui
Şerban Cantacuzino. Nu şi-a dorit să ajungă la domnie. La insistenţele
boierilor şi a promisiunilor de a fi sprijinit la domnie cu devotament de
către aceştia, Constantin Brâncoveanu a acceptat urcarea pe tron la
vârsta de 34 de ani, în anul 1688, imediat după moartea lui Şerban
Cantacuzino care l-a dorit şi i-a lăsat „pecetea” domnească.
POLITICA INTERNĂ
- În timpul domniei sale, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă
de pace și de înflorire economică.
- A spijinit dezvoltarea culturii prin construirea de biserici, mănăstiri,
școli și palate.
- Cele mai frumoase palate sunt cele de la Mogoșoaia și Potlogi, iar
mănăstirile Hurezi și Sâmbăta de Sus aveau școli și ateliere de pictură și
broderie.
- Tipărirea de cărți a fost remarcabilă, iar pictura și arhitectura au
cunoscut forme originale, astfel luând naștere „stilul brâncovenesc”.
Denumirea de stil brâncovenesc, sau de artă brâncovenească, este
folosită în istoriografia română de artă pentru arhitectura și artele
plastice din Țara Românească în timpul domniei lui Constantin
Brâncoveanu.
- În 1694 a înființat în Academia domnească din București, o școală
superioară având ca limbă de predare greaca veche.
- Domnia lui debutează printr-un act de cultură și anume prin apariția
Bibliei de la București, prima ediție integrală a Sfintei Scripturi în
limba română.
- În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar
desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de
prosperitate și de pace.
- Se preocupă de întărirea rolului domniei.
- S-a menținut pe tron plătind turcilor sume mari de bani.
- A ajutat la menținerea unui echilibru între marile imperii de atunci:
Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Imperiul Țarist (Rusesc).
- I-a respins pe austrieci când au intrat în țară, iar în timpul războiului ruso-
turc din 1710-1711 nu s-a amestecat în luptă, însă un căpitan de-al său a
trecut de partea Rusiei și Brâncoveanu a fost acuzat pe nedrept că el ar fi
ordonat aceasta, trădându-i pe turci. A fost nevoie de multe pungi cu galbeni
pentru a mai rămâne pentru scurt timp pe tronul Țării Românești.
SFÂRȘITUL DOMNIEI
- Dorind să pună mâna pe averea lui, turcii l-au acuzat de înțelegeri secrete
cu Rusia și Austria. Astfel ei l-au acuzat de trădare și l-au detronat, fiind luat
prizonier împreună cu familia sa.
- Ajuns la Constantinopol (astăzi orașul Istanbul), a fost ucis la 15 august
1714, când creștinii sărbătoreau Adormirea Maicii Domnului, împreună cu
cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi ginerele Ianache
Văcărescu. În aceeași zi Brâncoveanu împlinea 60 de ani. Ei au fost ucişi în
prezenţa sultanului, care a avut ca invitaţi la acest „spectacol” tragic pe
reprezentanţii ţărilor creştine şi puternice din Europa (Franţa, Germania,
Rusia, Anglia, Veneţia, Olanda şi Suedia).
- Înainte să îl ucidă, turcii l-au obligat să treacă la religia musulmană, dar el a
refuzat să-și schimbe credința creștină pentru a-și salva viața. I-a îndemnat la
fel și pe copiii săi, care și-au ascultat tatăl și au preferat să moară decât să
treacă la religia turcilor. După execuție, capetele au fost purtate în vârf de
suliță prin oraș, în timp ce corpurile au rămas la locul execuției, de unde au
fost aruncate, spre seară, în mare. Trupul domnitorului a fost pescuit de niște
greci care l-au îngropat pe o insulă din largul mării. În 1720, văduva Marica
l-a adus în țară și l-a înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din
București, ctitorie a domnului. Lespedea nu a fost inscripționată, pentru a nu
afla turcii că trupul a fost adus în țară, însă văduva domnului a inscripționat
numele Constantin Brâncoveanu pe candela de argint.
IMPORTANȚA ÎN ISTORIE
- A fost un bun conducător și gospodar al țării.
- A crescut averea țării și nu a confundat bogăția patriei cu cea personală.
- A construit biserici, școli și a încurajat tipărirea multor cărți de învățătură.
- Pentru martiriul său și a fiilor săi, Biserica Ortodoxă Română i-a ridicat la
rang de sfinți în anul 1992. Sfinților Martiri Brâncoveni li s-a stabilit zi de
pomenire data de 16 august.
REŢINE!
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688 – 1714)
 Este domn al Țării Românești. Plăteşte mult aur turcilor
pentru a rămâne domnitor – a fost supranumit “Prinţul
aurului” .
 Sprijină dezvoltarea culturii prin construirea de biserici,
mănăstiri, şcoli, palate.
 A înfiinţat Academia din Bucureşti.
 În arhitectură a rămas cunoscut “Stilul brâncovenesc”-
casele au balcoane înalte împodobite cu motive populare
româneşti.
 Este acuzat de trădare, de turci și, refuzând să renunțe la
religia creștină, este omorât alături de cei 4 fii.
DIMITRIE CANTEMIR (1710 – 1711)
 A fost ostatic la turci de la 15 ani, timp
de 17 ani. Acolo studiază foarte mult. A
fost un mare învățat: era cărturar,
enciclopedist, etnograf, geograf, filozof,
istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi
scriitor român. Vorbea 10 limbi.
 Ajunge domnitor în Moldova cu ajutorul
turcilor.
 Se alătură trupelor ruseşti în bătălia
împotriva turcilor, ce are loc la
Stănileşti, lângă Prut. Ruşii au fost
învinşi, iar Dimitrie Cantemir se
refugiază în Rusia împreună cu familia sa.
DOMNIILE FANARIOTE
 Otomanii nu mai au încredere în domnitorii români și pun
domni străini. Cei mai mulți sunt din cartierul Fanar din
Istanbul, de aceea se numesc domni fanarioți.
 Urmează o perioadă grea pentru cele două țări române.
REŢINE!
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688 – 1714)
 Este domn al Țării Românești. Plăteşte mult aur turcilor pentru a
rămâne domnitor – a fost supranumit “Prinţul aurului” .
 Sprijină dezvoltarea culturii prin construirea de biserici, mănăstiri,
şcoli, palate.
 A înfiinţat Academia din Bucureşti.
 În arhitectură a rămas cunoscut “Stilul brâncovenesc”- casele au
balcoane înalte împodobite cu motive populare româneşti.
 Este acuzat de trădare, de turci și, refuzând să renunțe la religia
creștină, este omorât alături de cei 4 fii.
DIMITRIE CANTEMIR (1710 – 1711)
 A fost ostatic la turci de la 15 ani, timp de
17 ani. Acolo studiază foarte mult. A fost
un mare învățat: era cărturar,
enciclopedist, etnograf, geograf, filozof,
istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi
scriitor român. Vorbea 10 limbi.
 Ajunge domnitor în Moldova cu ajutorul
turcilor.
 Se alătură trupelor ruseşti în bătălia
împotriva turcilor, ce are loc la
Stănileşti, lângă Prut. Ruşii au fost
învinşi, iar Dimitrie Cantemir se
refugiază în Rusia împreună cu familia sa.
DOMNIILE FANARIOTE
 Otomanii nu mai au încredere în domnitorii români și pun domni
străini. Cei mai mulți sunt din cartierul Fanar din Istanbul, de
aceea se numesc domni fanarioți.
 Urmează o perioadă grea pentru cele două țări române.