Suport de Curs

EXPERT ACCESARE FONDURI
STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE
EUROPENE
FORMATOR RAMONA MOLDOVAN
1
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. ROMÂNIA – BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE
1.1. Cadrul instituțional

1.2. Programe operaționale
1.3. Reguli pentru beneficiari
CAPITOLUL 2. SURSE DE FINANȚARE DIN FONDURI STRUCTURALE
2.1. Identificarea sursei de finanțare
2.2. analiza programelor operaționale aflate în implementare în România pentru

perioada 2007-2013
CAPITOLUL 3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANȚARE?
CAPITOLUL 4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI
CONCLUZII
SURSE BIBLIOGRAFICE
GLOSAR DE TERMENI
2
INTRODUCERE
Europa, în întregul său, este una dintre cele mai bogate regiuni din lume, însă în
interiorul său, între statele europene sau chiar regiunile statale, există mari decalaje în
ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială. Pentru a corecta aceste disparităţi a
fost promovată Politica de Coeziune care are la bază două concepte fundamentale:
solidaritatea şi coeziunea. Principiul solidarităţii orientează politica europeană spre
ajutarea acelor regiuni şi cetăţeni din Uniunea Europeană care sunt dezavantajate,
economic şi social, în comparaţie cu media europeană. Coeziunea presupune generarea
unor beneficii pentru toţi, ca urmare a reducerii disparităţilor dintre ţările şi regiunile mai
sărace, pe de o parte, şi cele mai dezvoltate, pe de altă parte.
Fondurile Structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea
Europeană acţionează pentru realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune
prin implementarea Programelor Operaţionale, pentru eliminarea disparităţilor
economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene în perioada 2007-2013:
• Obiectivul Convergenţă: destinat sa grăbească dezvoltarea economică pentru
regiunile rămase în urmă, prin investiții în capitalul uman şi infrastructura de bază;
• Obiectivul Competitivitate Regională şi Ocuparea Forţei de Muncă destinat

să consolideze competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de
ocupare a forţei de muncă printr-o dublă abordare (angajaţi şi angajatori);
• Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană: urmăreşte întărirea cooperării la

nivel transfrontalier, transnaţional şi interregional.
La nivel european, pentru perioada 2007-2013 există trei instrumente financiare

cunoscute ca Fonduri Structurale, respectiv: Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR): sprijin pentru IMM-uri, infrastructură de transport, mediu, energie, educaţie,
sănătate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritorială; Fondul Social European
(FSE): educaţie şi formare profesională, adaptabilitatea forţei de muncă şi a
întreprinderilor, incluziunea socială, creşterea eficienţei administrative; Fondul de
Coeziune (FC): infrastructura mare de transport şi mediu.
3
1. ROMÂNIA - BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE
1.1.Cadrul instituţional
Fondurile comunitare pe care România le-a primit în cadrul politicii de coeziune au

umărit două din cele trei Obiective, pentru care ţara noastră este eligibilă. România, cu
întreg teritoriul se va încadra la Obiectivul Convergenţă. De asemenea, pentru
cooperarea trans-frontalieră, România va fi eligibilă cu 19 judeţe, opt numai la frontiera
internă, cu Bulgaria şi Ungaria; trei judeţe eligibile pentru cooperare trans-frontalieră atât
internă cât şi externă; opt judeţe numai la frontierele externe, cu Serbia, Moldova şi
Ucraina. Anumite regiuni din România vor fi de asemenea eligibile pentru cooperare
trans-naţională, în funcţie de lista adoptată de Comisie. De asemenea, regiunile
României vor putea participa la cooperarea inter-regională, în funcţie de proiectele
concrete ce vor fi dezvoltate.
Pentru a defini alocarea acestor fonduri, România a pregătit o serie de documente

strategice şi operaţionale prin care se stabilesc priorităţile de dezvoltare ale României şi
alocarea financiară pe fiecare obiectiv în parte: atât finanţarea naţională (publică şi
privată), cât şi co-finanţarea din partea Uniunii Europene.
Planul Naţional de Dezvoltare (PND)
cuprinde strategia naţională de dezvoltare, în contextul aderării la UE. În acest document, finalizat la
sfârşitul anului 2005, sunt prezentate obiectivele strategice, acţiunile planificate şi sursele de finanţare
din perspectivă multi-anuală.
http://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/71/172/planul-national-de-dezvoltare-2007-2013.pdf
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) are la bază Planul Naţional de Dezvoltare şi identifică
legătura dintre priorităţile naţionale şi regionale şi prorităţile comunitare susţinute de Comisia
Europeană. În CSNR se specifică alocarea anuală a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe fiecare
instrument şi pe fiecare program operaţional.
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/CSNR/1_CSNR_2007-2013_(eng.).pdf
2013_(eng.).pdf
Programele Operaţionale (PO) sunt documentele ce identifică, pentru fiecare obiectiv strategic din
CSNR, axele prioritare şi domeniile de intervenţie, furnizând detalii despre finanţarea naţională publică şi
privată şi co-finanţarea de la Uniunea Europeană.
Atât CSNR, cât şi Programele Operaţionale au fost transmise, în aprilie 2006, Comisiei Europene pentru
negociere informală. Negocierile formale s-au 4finalizat în momentul în care România a devenit stat
membru al Uniunii Europene, permiţând stabilirea detaliilor finale privind alocarea fondurilor structurale
pentru ţara noastră.
1.2. Programele Operaţionale
Programele Operaţionale sunt documentele prin care se realizează implementarea

acţiunilor strategice prevăzute în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi implicit
accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale. Au fost elaborate şapte Programe
Operaţionale (PO), în cadrul Obiectivului „Convergenţă”.
Proiectele celor şapte Programe Operaţionale au fost elaborate de către Autorităţile de

Management responsabile (ministerele de linie), în coordonarea Autorităţii pentru
Coordonarea Instrumentelor Structurale, în cadrul grupurilor de lucru inter-
instituţionale şi parteneriale. Ca urmare a finalizării negocierilor şi a aprobării
CSNR, toate Programe Operaţionale au fost aprobate de Comisia Europeană.
A fost stabilită structura instituţională pentru administrarea fondurilor structurale,

fiecare PO urmând să fie administrat de o Autoritate de Management (AM). Aceste
organisme, instituţii publice centrale, asigură şi răspund pentru corectitudinea
operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale. Autorităţile de Management vor
avea un rol şi în certificarea documentelor primite de la beneficiarii de finanţare
nerambursabilă ce atestă cheltuielile făcute în cadrul proiectelor. Autorităţile de
Management au dreptul să delege o parte din responsabilităţi unor Organisme
Intermediare (OI), spre exemplu lansarea cererilor de proiecte, primirea propunerilor etc.
Cadrul instituţional de management al fondurilor structurale mai cuprinde o Autoritate

Naţională de Coordonare (Ministerul Finanţelor Publice), o Autoritate de Certificare a
Plăţilor (Ministerul Finanţelor Publice), o Autoritate de Audit (Curtea de Conturi), iar
pentru verificarea modului în care se vor face subcontractările de lucrări, bunuri şi
servicii a fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea
Achiziţiilor Publice, organism aflat în subordinea directă a Primului-Ministru.
Unul dintre principiile de bază ale alocării financiare nerambursabile este cel al
cofinanţării/adiţionalităţii, care presupune că resursele comunitare nu trebuie să
înlocuiască cheltuielile naţionale pentru priorităţile de dezvoltare, ci să le completeze.
Reglementările europene prevăd, pentru cele trei fonduri ale politicii de coeziune -
FEDR, FSE şi Fondul de Coeziune - o rată de co-finanţare din partea Uniunii de
maxim 85%, restul de minim 15% fiind acoperiţi din finanţare publică sau co-
finanţare privată. De aceea, în programarea financiară globală pe care a făcut-o
România pentru perioada 2007-2013, fondurile de la Uniunea Europeană reprezintă
79,32% din totalul cheltuielilor. Restul de 20,68% vor fi acoperiţi din surse publice
naţionale (14,89%) şi din surse private (5,79%).
5
Programele Operaţionale pentru protecţia mediului şi pentru infrastructura de transport
dispun de cele mai mari sume (23,8% şi, respectiv, 23,5%), urmate de Programul pentru
Dezvoltare Regională (19.4%).
Alocarea procentuală pe fiecare program operaţional din cadrul Obiectivului

Convergenţă este ilustrată şi de graficul următor:
Fig.1. Alocare procentuală pe PO
Capacitate
administrativa Competitivitate
Resurse umane
1,10% 13,28%
18,08%
Asistenta Tehnica
0,89%
Transport 23,77%
Dezvoltare
regionala 19,41%
Mediu 23,47%
Sursa: Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, aprilie 2006
1.3. Reguli pentru beneficiari
1. Regula rambursării
Pentru toate tipurile de beneficiari (firme, ONG, autorităţi publice centrale sau locale)
există câteva provocări comune. Una dintre ele este regula rambursării, care cere
beneficiarilor să finanţeze demararea unui proiect şi apoi să solicite Comisiei
decontarea cheltuielii efectiv făcute. Experienţa unora dintre noile state membre a
arătat că, deseori, iniţiatorii de proiecte au întâmpinat dificultăţi în a găsi resursele
financiare necesare asigurării fluxurilor financiare, până la rambursarea lor din fondurile
comunitare. Aceste dificultăţi au dus la întârzierea implementării proiectelor. De aceea
România vrea să folosească o parte din pre-finanţarea pe care o va primi de la Uniunea
Europeană1 pentru a pre-finanţa, la rândul ei, anumite operaţiuni 2.
1
România va primi, în avans, de la UE, 2% în 2007, 3% în 2008, 2% în 2009 din FEDR şi FES, iar din Fondul
de Coeziune - 2,5% în 2007 şi 4% în 2008 şi 2009;
2
Operaţiunile care vor beneficia de pre-finanţare sunt stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, iar Autorităţile
de Management stabilesc ce beneficiari şi ce tipuri de proiecte vor primi pre-finanţare şi ce sume vor fi alocate;
6
2. Eligibilitatea cheltuielilor
O altă provocare cu care se vor confrunta beneficiarii o reprezintă eligibilitatea

cheltuielilor pentru care pot depune cererile de rambursare. Regulamentele europene
privind instrumentele structurale stabilesc în mod clar cheltuielile ce nu pot fi finanţate
din fonduri comunitare. Spre exemplu, plata dobânzilor împrumuturilor sau achiziţionarea
de terenuri sunt cheltuieli ce nu pot fi făcute din bani comunitari. Detalii privind
cheltuielile eligibile sunt prezentate în Programele Complement. De aceea, pentru a
uşura procesul de certificare a cheltuielilor, beneficiarii trebuie să se asigure că cererile
de plată pe care le depun la Autoritatea de Management sau la Organismul Intermediar
(după caz) cuprind numai cheltuieli eligibile, conform regulamentelor europene şi
cerinţelor specificate în cererile de propuneri de proiecte.
3. Reguli de monitorizare şi evaluare
De asemenea, se vor aplica reguli stricte de evaluare şi monitorizare asupra modului

în care se vor cheltui aceste fonduri. Evaluarea se realizează atât ex-ante (în perioada
de programare), cât şi în timpul implementării proiectelor (evaluare intermediară) şi ex-
post (după încheierea programelor operaţionale).
4. Regula n+2 sau n+3
Încă o regulă ce se aplică cheltuirii fondurilor comunitare este aşa-numita regulă n+2
(sau n+3). Această regulă spune că dacă, în anul n, România (sau oricare alt Stat
Membru) se angajează să cheltuiască o anumită sumă de bani, această sumă trebuie
cheltuită şi banii plătiţi efectiv beneficiarilor până cel târziu la sfârşitul celui de-al doilea
an de la angajarea cheltuielilor. În caz contrar, alocarea financiară pentru anul următor
va fi diminuată semnificativ. România beneficiază până în 2009 de regula n+3, putând
să cheltuiască efectiv banii angajaţi în anul n până la sfârşitul celui de-al treilea an. Din
perspectiva beneficiarilor, regula n+2(3) constrânge radical implementarea proiectelor
acceptate spre finanţare în termenele stabilite. Orice întârziere peste cei 2 (3) ani
stipulaţi ca durată maximă de implementare duce la pierderea posibilităţii rambursării
cheltuielilor angajate.
7
2. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI STRUCTURALE
2.1. Identificarea sursei de finanţare
 Cum identific o sursă de finanţare?

În vederea identificării surselor de finanţare pentru o idee de proiect sau un proiect, orice
aplicant trebuie să parcurgă următorii paşi:
a. Stabiliţi ideea de proiect pentru care doriţi să obţineţi finanţarea
În această etapă aplicantul trebuie să analizeze şi să decidă asupra următoarelor

elemente:
o Definirea problemei sau nevoii care este abordată prin proiect;

o Definirea scopului proiectului;
o Definirea obiectivelor proiectului;
o Definirea rezultatelor urmărite prin proiect.
b. Analizaţi sursele de finanţare existente
În această etapă aplicantul trebuie să parcurgă următoarele etape:
o Analizarea următoarelor documente pentru identificarea sursei de finanţare în

raport cu obiectivele urmărite de aplicant: Programele Operaţionale,
Documentele Cadru de Implementare, Ordinele de cheltuieli eligibile; în funcţie
de rezultatul analizei se va identifica legătura directă dintre obiectivele acestor
documente şi obiectivele ideii de proiect a aplicantului;
o Identificarea sursei de finanţare în detaliu, pe baza unei corespondenţe directe
între obiectivele Programului Operaţional şi obiectivele identificate de aplicant
pentru ideea sa de proiect.
 Cum analizez sursele de finanţare existente?

Documentele prin care Comisia Europeană a aprobat finanţarea pentru România au o
ierarhie clară şi un nivel de complexitate diferit.
Astfel, pentru a putea analiza şi identifica sursa de finanţare cea mai potrivită pentru
ideea de proiect promovată de un potenţial aplicant, acesta trebuie să parcurgă
următoarele etape în analizarea unui Program Operaţional:
1. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale Programului Operaţional

– se va verifica dacă obiectivele ideii de proiect pentru care căutăm finanţare se
8
încadrează sau corespund cu obiectivele generale şi specifice ale Programului
Operaţional; în urma analizei pot apărea două situaţii:
a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivele
Programului Operaţional → se va analiza un alt Program Operaţional;
b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivele Programului
Operaţional → se va trece la etapa numărul 2;
2. Identificarea axei prioritare şi a obiectivelor acesteia – dacă obiectivele
generale ale Programului Operaţional definesc cadrul mai amplu de intervenţie
urmărit, obiectivele axei prioritare transpun în practică o arie de intervenţie mai
concretă. De obicei, obiectivele specifice ale Programului Operaţional se
materializează în axele prioritare. În cadrul acestei etape, potenţialul aplicant va
verifica dacă obiectivele ideii sale de proiect corespund cu obiectivele unei axe
prioritare. În urma analizei, pot apărea două situaţii:
a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivele axei
prioritare → se va analiza o altă axă prioritară;
b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivele axei prioritare
→ se va trece la etapa numărul 3;
3. Identificarea domeniului major de intervenţie – în această etapă potenţialul
aplicant va identifica dacă obiectivele propriei idei de proiect se suprapun cât mai
bine cu obiectivele unui domeniu major de intervenţie. Ca şi structură, domeniile
majore de intervenţie operaţionalizează şi detaliază cât mai clar o axă prioritară.
Astfel, fiecare domeniu major de intervenţie va defini un sector clar şi restrâns
pentru care oferă finanţare. În urma analizei, pot apărea două situaţii:
a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivul domeniului
major de intervenţie → se va analiza un alt domeniu de intervenţie;
b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivul domeniului
major de intervenţie → se va trece la etapa numărul 4;
4. Identificarea operaţiunilor orientative
În cadrul fiecărui domeniu major de intervenţie sunt definite mai multe operaţiuni
orientative, operaţiuni care detaliază tipul de obiective şi activităţi finanţabile; în această
etapă un potenţial aplicant va trebui să identifice cel puţin un set de operaţiuni orientative
în care să se încadreze ideea sa de proiect. După identificarea operaţiunilor orientative
se va trece la etapa nr. 5.
5. Identificarea activităţilor eligibile orientative

Chiar dacă ideea noastră de proiect corespunde cu obiectivele Programului Operaţional,
Axei prioritare şi a domeniului de intervenţie, este posibil ca activităţile gândite de noi
pentru obţinerea rezultatelor să nu fie considerate eligibile. Din aceste considerente, în
9
această etapă vor fi analizate activităţile eligibile orientative finanţate de un Program
Operaţional şi dezvoltarea ideii noastre de proiect în funcţie de acestea.
6. Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil.

În această etapă este important ca un potenţial aplicant să verifice dacă instituţia din
care face parte (şi în numele căreia depune proiectul pentru finanţare) este considerată
eligibilă. Astfel, în analiza documentelor se va verifica rubrica beneficiari eligibili, în care
orice Autoritate de Management defineşte în mod clar lista de instituţii de drept public
sau privat care pot primi finanţare din Programul Operaţional în cauză. După verificarea
eligiblităţii insituţiei în calitate de beneficiar al finanţării, aplicantul va trebui să verifice
dacă grupul de persoane cărora li se adresează activităţile proiectului este considerat
eligibil. Aceste date sunt verificate la categoria grup ţintă eligibil.
În această etapă este important ca un potenţial aplicant să facă diferenţa între

seminificaţia celor doi termeni menţionaţi mai sus: beneficiari eligibili şi grup ţintă eligibil.
Beneficiar eligibil = aplicantul, ca şi instituţie de drept public sau privat, poate beneficia
de finanţare din Programul Operaţional analizat (în această categorie pot apărea:
administraţia publică centrală, administraţia publică locală, ONG-uri, firme, intreprinderi
mici şi mijlocii, etc)
Grup ţintă eligibil = grupul care va beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin
proiect este considerat eligibil în cadrul Programului Operaţional în cauză (în această
categorie pot apărea: funcţionari publici, personal contractual, funcţionari publici cu
statut special, grupuri defavorizate – precum tineri, şomeri, persoane cu dizabilităţi, etc).
Exemplul nr. 1: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi
că beneficiari eligibili sunt: administraţia publică locală, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
şi Ministerul Sănătăţii, acest lucru indică faptul că doar aceste instituţii publice pot
beneficia de finanţare din acel Program Operaţional.
Exemplul nr. 2: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi
că grup ţintă eligibil sunt: funcţionari publici, personal contractual şi funcţionari publici cu
statut special, acest lucru indică faptul că doar aceste categorii de personal pot beneficia
în mod direct de activităţile finanţate prin acel Program Operaţional.
*Important de reţinut Ideea de proiect pentru care un potenţial aplicant caută finanţare
trebuie să se încadreze într-o singură axă prioritară, într-un singur domeniu major de
intervenţie, dar se poate regăsi în mai multe operaţiuni indicative. Într-o reprezentare
schematică, această regulă va arăta astfel:
10
Ideea de proiect
Programul Operaţional X
Axa prioritară 1.
Domeniul major de intervenţie

1.1.
Operaţiunea orientativă 1.1.1. Operaţiunea orientativă 1.1.2 Operaţiunea orientativă 1.1.4
 Ce documente trebuie să analizez în această etapă?
Încă din faza de definire a ideii de proiect un potenţial aplicant trebuie să analizeze
principalele documente strategice care stau la baza propriei activităţi şi care trasează
viziunea strategică a domeniului în care activează. Din această categorie de documente
fac parte:
o Programul de Guvernare;
o Strategii sectoriale de activitate;
o Planuri strategice;
o Legislaţie primară şi secundară care reglementează un anumit sector de
activitate;
o Documente de politici publice.
De ce este importantă analiza acestor documente?
Ideea de proiect nu poate apărea independent de domeniul de activitate în care

performează potenţialul aplicant.
Prin ideea de proiect conturată se încearcă satisfacerea unor nevoi sau soluţionarea
unor probleme cu impact major asupra sectorului de activitate al potenţialului aplicant.
11
Pentru a analiza nevoia sau problema abordată şi pentru a defini în mod cât mai clar
scopul, obiectivele şi rezultatele urmărite prin ideea de proiect trebuie să se ţină cont de
toate documentele strategice care au impact asupra problemei abordate. Mai mult, orice
potenţial aplicant trebuie să justifice relevanţa ideii sale de proiect, acest lucru fiind
posibil doar prin realizarea unei corelări clare cu documentele strategice relevante
pentru sectorul de activitate în care îşi derulează activitatea.
După analizarea documentelor strategice din propriul sector de activitate, necesare

pentru fundamentarea ideii de proiect, un potenţial aplicant trebuie să analizeze
următoarele tipuri de documente, în vederea identificării sursei sau surselor de finanţare:
o Programul Operaţional cel mai apropiat de sectorul de activitate din care îşi
desfăşoară activitatea potenţialul beneficiar;
o Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Respectiv;
o Ordinul de cheltuieli eligibile care reglementează tipul de cheltuieli eligibile pentru
proiectele finanţate din acel Program Operaţional;
o Ghidul Solicitantului elaborat pentru liniile de finanţare deschise;
o Reguli elaborate de Autorităţile de Management pentru îndrumarea aplicanţilor în
redactarea cererii de idei de proiecte sau a cererilor de finanţare.
2.2. Analiza Programelor Operaţionale aflate în implementare în România

pentru perioada 2007-2013
2.2.1. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

(PODCA)
Obiectivele Programului Operaţional

 Obiectivul general al PO DCA este de a contribui la crearea unei administraţii
publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii
româneşti.
 Obiective specifice:
1. Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului
ciclului de politici publice.
2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus

pe procesul de descentralizare.
12
Axe prioritare şi Domenii majore de intervenţie
I. Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului

de politici publice.
Domenii de intervenţie:
1.1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ;

1.2. Creşterea responsabilizării administraţiei publice;
1.3. Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale.
II. Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice,
cu accentul pus pe procesul de descentralizare.
2.1. Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor;
2.2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor.
2.2.2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii

Economice (POSCCE)

 Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor
româneşti, în conformitate cu principiile unei dezvoltări durabile şi reducerea
decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.
1. Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv românesc în conformitate cu
cerinţele de mediu;
2. Constituirea unui mediu favorabil pentru o dezvoltarea durabilă a întreprinderilor;
3. Creşterea capacităţii C&D, stimularea cooperării între instituţiile de CDI şi

întreprinderi, şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;
4. Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public

(administraţie) şi cel privat (cetaţeni, întreprinderi);
5. Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii

schimbărilor climatice.
Axe prioritare şi domenii majore de intervenţie
I. Axa prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient
13
1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în

special a IMM;
1.2. Accesul IMM la finanţare;
1.3. Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului.
II. Axa prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru

competitivitate
2.1. Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universităţi/institute de cercetare dezvoltare

şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie;
2.2. Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative;
2.3. Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare.
III. Axa prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public
3.1. Susţinerea utilizării TIC;
3.2. Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne;
3.3. Dezvoltarea e-economiei.
IV. Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în

contextul combaterii schimbărilor climatice .
4.1. Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea

durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului);
4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi;
4.3. Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării

energiei.
14
2.2.3. Programul Operaţional Regional (POR)
 Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice,

sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător
nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de
creştere, îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri,
pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai
atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.
 Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, printr-o abordare
policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a Regiunilor.
 Îmbunătăţirea accesibilităţii în regiuni şi în special a accesibilităţii centrelor
urbane şi a legăturilor lor cu arealele înconjurătoare.
 Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor.
 Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri.
 Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.
Axe prioritare şi Domenii majore de intervenţie

I. Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de
creştere
1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană.
II. Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport
2.1. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv

construcţia/reabilitarea şoselelor de centură;
III. Axa prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
3.1. Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;
15
3.2. Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
sociale;
3.3. Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în

situaţii de urgenţă;
3.4. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale preuniversitare,

universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă
IV. Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local
4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi

locală;
4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi

activităţi;
4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor;
V. Axa prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi

crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea

resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice;
5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul

creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică;
2.2.4. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

(POSDRU)

 Obiectivul general al POSDRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi
creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot
parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a
muncii modernă, flexibilă şi inclusivă, pentru 1 650.000 de persoane.
16
- Promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, inclusiv a
învăţământului superior şi cercetării;
- Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii
muncii;
- Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;
- Dezvoltarea unei pieţe a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă;
- Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în
mediul rural;
- Îmbunătăţirea Serviciului Public de Ocupare;
- Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii.
Axe prioritare şi domenii majore de intervenţie

I. Axa prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii
economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
1.1.Acces la educaţie si formare profesională iniţială de calitate;
1.2.Calitate în învăţământul superior;
1.3.Dezvoltarea resurselor umane în educaţie si formare profesională;
1.4.Calitate în FPC;
1.5.Programe doctorale si post-doctorale în sprijinul cercetării.
II. Axa prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
2.1.Tranziţia de la scoală la viaţa activă;
2.2.Prevenirea si corectarea părăsirii timpurii a scolii;
2.3. Acces si participare la FPC.
III. Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
3.1.Promovarea culturii antreprenoriale;
3.2.Formare si sprijin pentru întreprinderi si angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii;
17
3.3.Dezvoltarea parteneriatelor si încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali si societăţii
civile.
IV. Axa prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
4.1. Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de

ocupare;
4.2. Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare.
V. Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare
5.1.Dezvoltarea si implementarea măsurilor active de ocupare;
5.2.Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveste

dezvoltarea resurselor umane si ocuparea forţei de muncă.
VI. Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
6.1.Dezvoltarea economiei sociale;
6.2. Îmbunătăţirea accesului si a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii;
6.3.Promovarea egalităţii de sanse pe piaţa muncii;
6.4. Iniţiative trans-naţionale pentru o piaţă inclusivă a muncii.
2.2.5. Programul Operaţional Sectorial Mediu (POSMediu)
Obiectivul general al POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale

populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului
comunitar de mediu și urmăreşte reducerea diferenţei dintre infrastructura de mediu care
există între România şi Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi
calitativ. Implementarea programului se va concretiza în servicii publice mai eficiente şi
mai performante legate de furnizarea apei, canalizare şi încălzire, cu luarea în
considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.
18
Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:
1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor
urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru
managementul serviciilor de apă/apă uzată.
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea
managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în
minimum 30 de judeţe până în 2015.
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor
climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi
până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone
până în 2015.
Axa prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”

Axa prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate istoric”
Axa prioritară 3 “Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de
eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”
Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia
naturii”
Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale în
zonele cele mai expuse la risc”
Axa prioritară 6 “Asistenţă Tehnică”
19
2.2.6. Programul Operaţional Sectorial Transport (POST)
Obiectivul general POST este de promova un sistem de transport durabil în

România, care va facilita transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru
persoane şi mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel naţional,
european, între şi în cadrul regiunilor din România.
Modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport va conduce direct la

creşterea competitivităţii produselor şi aprovizionarea serviciilor, în sectoarele cheie
ale economiei şi în cadrul tuturor regiunilor din România. Impactul global va conduce
în general la îmbunătăţirea activităţii economice în România.
Obiective specifice:
i. Promovarea circulaţiei internaţionale şi de tranzit a persoanelor şi bunurilor în România
prin asigurarea de conexiuni pentru portul Constanţa, precum şi creşterea tranzitului
dinspre UE către sud, prin modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T
relevante, cu aplicarea măsurilor necesare în domeniul mediului înconjurător.
ii. Promovarea circulaţiei eficiente a persoanelor şi bunurilor între regiunile României şi
transferul acestora din interiorul ţării către axele prioritare prin modernizarea şi
dezvoltarea reţelelor naţionale şi TEN-T în conformitate cu principiile dezvoltării durabile.
iii. Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat în ceea ce priveşte toate
modurile de transport, prin încurajarea dezvoltării sectoarelor feroviar, naval şi inter-
modal.
iv. Sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului şi prin îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii
umane.
Axele Prioritare POS-T
Axa prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul

dezvoltării unui system durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport
ale UE
Domenii majore de intervenție:

1.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei
prioritare TEN-T nr. 7
1.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată de-a lungul Axei
20
1.3. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul Axei
Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în

afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui system naţional durabil de
transport.

2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere
2.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată
2.3. Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi fluvial
2.4.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian
Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei

mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor

3.1. Îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate modurile de transport
3.2. Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului
3.3. Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului
2.2.7. Programul Operaţional Asistență Tehnică (POAT)
Obiectivul general
- Sprijinul procesului de coordonare în vederea implementării şi absorbţiei eficace,

eficiente şi transparente a instrumentelor structurale în România.
Obiective specifice:
- Sprijin pentru coordonarea şi implementarea eficientă şi eficace a instrumentelor

structurale în perioada 2007-2013 şi pregătirea următoarei perioade de programare
2004-2020.
- Diseminarea sistematică la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la

Instrumentele Structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS pentru
comunicare conform Strategiei Naţionale de Comunicare pentru Instrumentele
Structurale.
21
II. Programe de cooperare la graniţele interne ale Uniunii Europene
A. Programul Operational de Cooperare Transfrontalieră Romania-Bulgaria 2007-
2013
B. Programul Operational de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Romania 2007-
2013
C. Programul Operational de Cooperare Transnatională Sud Estul Europei 2007-
2013
D. Programul Operational de Cooperare Interregională INTERREG IV C
E. Programul Operational de Cooperare Interregională URBACT II
F. Programul Operaţional de Cooperare Interregională INTERACT II
G. Programul Operational de Cooperare Interregională ESPON 2013
III. Programe de cooperare la graniţele externe ale Uniunii Europene

H. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia
I. Programul Operaţional Comun Marea Neagră 2007-2013
J. Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013
K. Programul Operaţional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013
3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANŢARE?
Pentru obţinerea finanţării din Programul Operaţional identificat, un potenţial aplicant

trebuie să completeze şi să depună, în termen, la Autoritatea de Management, o cerere
de finanţare.
Prin cererea de finanţare – al cărei format standard este definit în mod clar de
Autoritatea de Management şi explicat în Ghidurile Solicitanţilor – se urmăreşte
prezentarea într-o manieră clară, logică şi concisă a ideii de proiect pentru care un
aplicant solicită finanţare.
Cererea de finanţare depusă de aplicant va intra în procesul de evaluare organizat de

Autoritatea de Management, intrând în competiţie cu cereri de finanţare depuse de alţi
potenţiali beneficiari.
În urma procesului de evaluare, fiecare idee de proiect prezentată într-o cerere de

finanţare va primi un punctaj, finanţarea fiind acordată în ordinea descrescătoare a
punctajului.
22
Având în vedere că există nişte criterii clare după care se acordă punctajele, precum şi
faptul că fondurile alocate pentru o anumită linie de finanţare sunt limitate, este foarte
important ca cererea de finanţare să fie completată corect, astfel încât să reducem
riscurile de a nu primi finanţare pentru ideea noastră de proiect.
Etapele selecţiei proiectelor:
 Verificarea conformităţii administrative

 Verificarea eligibilităţii
 Evaluarea tehnică
 Evaluarea financiară
Cererea de Finanţare Înregistrarea cererilor
Conformitate administrativă
& eligibilitate
Evaluarea tehnică Evaluarea financiară
Raport de evaluare
Decizia oficială de aprobare a

Înştiinţarea solicitanţilor proiectelor
Conformitatea administrativă – exemple de condiţii:
 Termenul limită pentru primirea cererilor de finanţare şi anexelor;

 Forma de transmitere a documentelor (electronic/ în plic etc.);
 Prezentarea cererii de finanţare şi a anexelor în formatul standard;
 Prezentarea tuturor anexelor solicitate în Ghidul solicitantului;
Eligibilitatea – criterii:
 Solicitantul şi partenerii;
 Tipul de activităţi pentru care se solicită finanţare;
 Valoarea finanţării solicitate/ valoarea totală a proiectului ;
23
 Elemente cum sunt: durata proiectului, locul de desfăşurare, grupul-ţintă/
beneficiarii proiectului;
Evaluarea tehnică şi financiară – tipuri de criterii:
 Relevanţa proiectului faţă de :

– obiectivele programului de finanţare
– nevoile/ problemele identificate
 Metodologia proiectului
 Sustenabilitatea proiectului
 Bugetul proiectului
 Capacitatea solicitantului şi a partenerilor de a implementa proiectul
Evaluarea tehnică şi financiară: relevanţa proiectului:
 Cât de mult contribuie proiectul la realizarea obiectivelor programului operaţional/

axei prioritare/ domeniului major de intervenţie?
 Cât de folositor este proiectul faţă de nevoile grupului-ţintă/ beneficiarilor
identificaţi?
 Cât de adecvat este proiectul faţă de specificul zonei de desfăşurare?
Evaluarea tehnică şi financiară: metodologia proiectului:
 Cât de bine legate între ele sunt scopul, obiectivele, activităţile şi rezultatele
proiectului?
 Cât de bine sunt planificate activităţile?
 Cât de bine sunt distribuite responsabilităţile între parteneri?
 Cât de adecvate sunt criteriile şi metodele propuse pentru monitorizarea şi
evaluarea proiectului?
 Sunt beneficiarii/ grupul ţintă implicaţi în activităţile proiectului în mod
satisfăcător?
Evaluarea tehnică şi financiară: bugetul proiectului:
 Cât de bine corelate sunt costurile estimate cu activităţile proiectului?

 Cât de realist sunt estimate costurile?
 Cât de satisfăcător este raportul cost/ beneficii în cadrul proiectului?
Evaluarea tehnică şi financiară: capacitatea operaţională a solicitantului/

partenerilor:
24
Au solicitantul/ partenerii :
 resursele materiale?
 resursele umane?
 experienţa organizaţională?
 capacitatea financiară necesare implementării proiectului?
Tipuri de informaţii incluse în cererea de finanţare
A. Informaţii generale legate de ideea de proiect

În prima parte a cererii de finanţare aplicantul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:
Numele solicitantului: - se va prezenta numele instituţiei (exemplu – Compania SC.

XYZ SRL) precum şi numele structurii care aplică (exemplu – Departamentul de
Marketing)
Titlul proiectului: - se va alege un titlu relevant pentru ideea noastră de proiect; este
important ca titlul să fie expresiv, relevant, scurt – pentru a putea fi uşor de reţinut - şi să
nu fie formulat ca un obiectiv.
Axa prioritară: - se va indica axa prioritară a Programului Operaţional în care se

încadrează obiectivele ideii noastre de proiect. În această rubrică se copiază cu
exactitate numărul axei şi titlul axei (exemplu: Axa prioritară 1 „Îmbunătăţiri de
structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”).
Domeniul de intervenţie: - se va indica domeniul de intervenţie în care se încadrează
obiectivele ideii noastre de proiect; foarte important – domeniul de intervenţie identificat
trebuie să facă parte din axa prioritară identificată mai sus (exemplu: Domeniul 1.1
Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor).
Operaţiunea: - se va indica operaţiunea sau operaţiunile în care se încadrează

obiectivele ideii noastre de proiect; foarte important – operaţiunea sau operaţiunile
identificate trebuie să fie dintre cele definite pentru domeniul de intervenţie definit mai
sus (exemplu: Elaborarea unui set de instrumente, metode şi a unui cadru instituţional
(inclusiv planificarea strategică şi bugetarea pe programe) specific unei abordări
orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare (şi la reducerea
costurilor administrative) în administraţia publică).
Identificarea şi completarea corectă a acestor informaţii influenţează modul în care va fi

evaluată şi apreciată ideea noastră de proiect. De aceea, încă de la definirea
obiectivelor ideii noastre de proiect este foarte important să identificăm în mod corect
25
Programul Operaţional, axa prioritară, domeniul de intervenţie şi operaţiunea în care se
încadrează cel mai bine.
B. Informaţii privind solicitantul şi partenerul
În acest capitol se solicită date de identificare despre solicitantul principal, precum şi

despre partener/parteneri (în cazul în care aceştia există).
 Date despre solicitant

Date de identificare
În această rubrică se va completa numele solicitantului, cod de înregistrare fiscală,
adresa instituţiei, adresa oficială de email, precum şi pagina web. Se vor completa doar
acele informaţii care există şi se aplică instituţiei din care faceţi parte. În cazul în care
anumite informaţii solicitate nu se aplică instituţiei dumneavoastră, veţi completa în
rubrica respectivă “nu este cazul” sau “nu se aplică”. Este foarte important ca toate
rubricile să fie completate. În cazul în care o rubrică apare ca fiind necompletată se va
considera că aţi omis informaţiile respective, ceea ce poate atrage depunctarea sau
respingerea cererii de finanţare.
Statutul juridic al solicitantului
Această rubrică se va completa cu date conform cu actul de înfiinţare şi temeiul legal.
Reprezentantul legal
În această rubrică vor fi prezentate datele de contact ale reprezentantului legal. În cazul
în care persoana nominalizată aici nu este ordonatorul/principal/secundar/terţiar de
credite se va anexa acestei cereri actul administrativ prin care a fost desemnat/ i s-a
delegat această calitate.
Persoana de contact
Vor fi trecute datele de contact ale persoanei nominalizate de către structura
dumneavoastră ca şi manager de proiect.
Descrierea solicitantului
În această rubrică vor fi trecute data de înfiinţare a organizaţiei precum şi principalele
activităţi desfăşurate. Este foarte important să treceţi datele referitoare la instituţie ca
întreg şi dupa aceea ale departamentului de specialitate care aplică.
Date despre experienţa organizaţiei
În această rubrică se vor solicita date clare referitoare la alte proiecte desfăşurate în
ultimii 5 ani, alte lucrări derulate, etc. Este important să furnizaţi toate datele solicitate în
cererea de finanţare.
26
 Date despre partener
În cazul în care depuneţi cererea de finanţare în parteneriat cu altă organizaţie, aceleaşi

date prezentate mai sus vor trebui prezentate şi în legătură cu partenerul: date de
identificare, descrierea partenerului, experienţa similară desfăşurată în ultimii 5 ani, etc.
În cazul în care nu aveţi nici un partener, la aceste rubrici veţi completa cu formula “nu
este cazul” sau “nu se aplică”.
În cazul în care aveţi mai mulţi parteneri se vor compla toate rubricile pentru fiecare
partener în parte.
C. Date despre proiect
Începând cu această rubrică, vor trebui prezentate datele legate de ideea de proiect
pentru care solicitaţi finanţare.
Obiectivele proiectului
În această rubrică vor fi prezentate obiectivul general şi obiectivele specifice ale ideii de
proiect pentru care solicitaţi finanţare.
Pe lângă prezentarea obiectivelor, în această etapă trebuie să se prezinte legătura
dintre obiectivele ideii noastre de proiect şi obiectivele axei prioritare şi domeniului de
intervenţie din Programul Operaţional din care solicităm finanţarea.
În momentul în care concepem justificarea trebuie să reprezentăm următoarea ierarhie:

obiectivele ideii noastre de proiect se încadrează în obiectivele domeniului major de
intervenţie precum şi în obiectivele axei prioritare.
Obiectivele
axei
prioritare Obiectivele
domeniului
de interventie Obiectivele ideii

de proiect
intervenţie
27
Justificarea necesităţii implementării proiectului
În această rubrică trebuie prezentată problema pe care proiectul doreşte să o rezolve şi

trebuie justificată necesitatea proiectului.
Această rubrică este esenţială pentru a demonstra importanţa ideii noastre de proiect.
Din aceste considerente trebuie să se acorde o importanţă deosebită tipului de informaţii
incluse în această secţiune.
Cum abordăm justificarea necesităţii?
Pentru început este important de ştiut că o ideea de proiect primeşte finanţare dacă este
considerată necesară, urgentă şi importantă. Sunt preferate spre finanţare (primesc un
punctaj mai mare la evaluare) acele ideii de proiecte a căror implementare imediată
aduc o îmbunătăţire a stării de fapt existente, conduc la eficacitate şi eficienţă şi a căror
amânare ar genera costuri mai mari pentru situaţia de fapt.
Din aceste considerente, în rubrica de justificare a necesităţii va fi inclusă mai întâi

analiza problemelor pe care dorim să le soluţionăm. Se va prezenta problema centrală,
precum şi legătura de tip cauză – efect dintre problemele care au condus la problema
centrală. Este bine să se anexeze cererii de finanţare chiar analiza arborelui problemelor
sau analiza de tip „os de peşte” pe care am desfăşurat-o anterior pentru identificarea
problemei.
Paşii necesari:
 Se analizează situaţia existentă relevantă pentru ideea de proiect

 Se identifică problemele principale
 Se structurează problemele identificate pe baza relaţiei cauză – efect
 Se referă la o situaţie existentă
 defineşte un aspect negativ
 indică efectele negative pe care le generează
 este raportată la unul sau mai multe grupuri sau categorii bine determinate de
persoane fizice sau juridice, a căror situaţie e afectată de existenţa sa
 Se va pune accent pe argumentarea problemelor identificate cu date oficiale,
studii, rapoarte etc.
 Se va alege problema principală ţinând cont şi de problemele considerate de
program ca prioritare
28
Scopul proiectului este reprezentat de schimbarea care trebuie realizată pentru
rezolvarea problemei principale.
Obiectivele proiectului sunt principalii paşi care trebuie realizaţi pentru a determina
schimbarea definită în cadrul scopului.
După prezentarea problemei centrale şi a efectelor generate de aceasta se va explica

de ce problema identificată este considerată majoră şi de ce rezolvarea acesteia este
considerată necesară şi urgentă.
În cadrul acestor justificări vor fi folosite date statistice relevante rezultate din analiza
problemelor care să susţină necesitatea şi urgenţa rezolvării problemei, date extrase din
rapoarte, analize, studii, precum şi alte documente relevante.
În acelaşi timp, aplicantul trebuie să demonstreze că rezolvarea problemelor abordate

prin proiect este relevantă şi pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi în
Programul Operaţional prin care se solicită finanţarea. Cu alte cuvinte, este important ca
ideea de proiect finanţată să fie necesară şi importantă şi raportat la obiectivele axei
prioritare şi ale domeniului de intervenţie.
În momentul în care se va concepe justificarea se va face referire şi la legătura directă

dintre problema identificată prin proiect şi problemele cărora doreşte să se răspundă prin
Programul Operaţional.
La finalul justificării, aplicantul va trebui să prezinte succint maniera în care doreşte să

rezolve problema identificată.
Scopul proiectului poate fi privit ca reformulare pozitivă a problemei principale,

respectiv a primului nivel de cauze identificate în cursul analizei problemelor.
29
Exemplu:
Problema principală: starea deficitară/sau incipientă a implementării standardelor de calitate în

cadrul instituției X
Scop: Îmbunătăţirea stadiului implemetării standardelor de calitate şi a certificării structurilor

din cadrul instituției x
Legătura dintre scop şi obiective trebuie să fie directă
Exemplu:
Scopul : Îmbunătăţirea stadiului implementării standardelor de calitate şi certificării

structurilor din cadrul instituției x
se va atinge prin următoarele obiective:
1. Dezvoltarea nivelului de pregătire a personalului din instituția x

2. Îmbunătăţirea accesului la serviciile novatoare de tip IT.
3. Ameliorarea şi eficientizarea fluxului informaţional şi decizional în cadrul instituției x
Relevanţă
În această etapă aplicantul va justifica relevanţa ideii sale de proiect. Astfel, în cadrul
rubricii va trebui să fie prezentate următoarele aspecte:
o explicarea modului în care proiectul contribuie la realizarea strategiilor Guvernului în

domeniul abordat. Vor fi incluse detalii referitoare la modul în care proiectul se
încadrează în strategia instituţiei, în strategiile locale, regionale sau naţionale;
modalităţile în care contribuie la realizarea obiectivului domeniului major de
intervenţie al Programului Operaţional în care se încadrează precum şi modul în care
interacţionează cu alte programe/proiecte. – Pentru această cerinţă vor fi identificate
documentele strategice în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect
(exemplu – Programul de Guvernare, strategia sectorială, Planul Strategic
Instituţional, etc) şi se prezintă legătura dintre obiectivele (sau anumite secţiuni) din
aceste documente strategice şi obiectivele ideii de proiect prezentate. În acelaşi timp
se explică relevanţa obiectivelor ideii de proiect pentru obiectivele domeniului de
intervenţie (se prezintă legătura dintre obiectivele ideii de proiect şi obiectivele
domeniului major de intervenţie). Nu în ultimul rând se accentuează
30
complementaritatea ideii de proiect cu alte proiecte implementate de instituţie şi se
justifică importanţa corelării dintre aceste obiective pentru atingerea rezultatelor.
o prezentarea opţiunilor de rezolvare a problemei (descrisă la justificarea necesităţii
proiectului) şi motivarea alegerii opţiunii pentru care se solicită finanţare prin cererea
depusă. – Pentru această cerinţă aplicantul va trebui să prezinte opţiunile pe care le-
a luat în calcul pentru rezolvarea problemei identificate în proiect (cel puţin 2 variante
diferite propuse în vederea soluţionării/rectificării problemei), să indice avantajele şi
dezavantajele fiecărei opţiuni (acentuând asupra aspectelor legate de impact
economic, social, de mediu) şi să prezinte varianta aleasă de către aplicant pentru
soluţionarea acelei probleme. În această etapă aplicantul va trebui să sublinieze de
ce a ales acea variantă şi să justifice de ce este considerată ca fiind cea mai
avantajoasă opţiune. Este important ca în justificare să se facă referire la aspectele
legate de: relevanţă, urgenţă, eficacitate şi eficienţă şi să se facă trimitere la
contribuţia adusă prin proiect şi la îndeplinirea altor obiective strategice superioare
(exemplu: obiectivele din programul de guvernare, obiective din strategii sectoriale,
obiectivele din programul operaţional, etc).
Foarte important!
Se păstrează în structura finală a problemelor, scopului şi obiectivelor proiectului

doar anumite elemente, selectate pe baza unor criterii ca:
– Nesuprapunerea cu proiecte aflate deja în derulare/deja derulate şi

finalizate
– Capacitatea administrativă şi financiară a instituţiei/ a solicitantului
– Posibilitatea acoperirii costurilor necesare
– Respectarea politicilor/ /documentelor /strategiilor în domeniu
Grup ţintă
În această rubrică vor fi descrise grupurile/entităţile care sunt vizate direct sau indirect
de implementarea şi de rezultatele proiectului precum şi implicarea lor în
elaborarea/implementarea proiectului.
În momentul în care se va completa această rubrică se va ţine cont ca grupul ţintă

urmărit prin ideea de proiect propusă corespunde cu grupul ţintă pentru care domeniul
de intervenţie din Programul Operaţional oferă finanţare. Din aceste considerente se va
analiza cu mare atenţie Documentul Cadru de Implementare al Programului Operaţional,
astfel încât grupul ţintă definit să fie eligibil.
31
Mod de prezentare: se vor prezenta date legate de grupul ţintă, cum ar fi – numărul,
categoria din care face parte, modalităţi şi criterii de selecţie, instituţia din care provine,
etc.
În mod suplimentar se pot prezenta şi beneficiarii indirecţi ai proiectului.
NU UITAŢI!
Grupul-ţintă = grupul de persoane fizice şi/sau juridice asupra cărora trebuie

acţionat în cadrul proiectului pentru a produce schimbările dorite
Beneficiarii direcţi/ indirecţi= grupul de persoane fizice şi/sau juridice în favoarea

cărora se produc schimbările dorite
Exemplu:
1. Grupul ţintă şi beneficiarii se pot suprapune în totalitate. Exemplu:
Instruirea a 50 de funcţionari din 10 de instituţii publice centrale în elaborarea de

propuneri de finanţare pentru accesarea de fonduri nerambursabile
– Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de funcţionari din 10 de

instituţii publice (grup-ţintă).
– Proiectul va produce avantaje în favoarea celor 50 de funcţionari din 10
de instituţii publice(beneficiari direcţi), care vor putea accesa mult mai
uşor finanţări nerambursabile
2. Se pot suprapune parţial. Exemplu:
Sprijinirea a 50 de şomeri dintr-un sat aparţinător localităţii X în iniţierea şi

dezvoltarea de afaceri bazate pe meşteşuguri tradiţionale (olărit, ţesut artizanal,
realizarea de “ciubere”/butoaie de vin)
– Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de şomeri (grup-ţintă).

– Proiectul va produce avantaje în favoarea întregii comunităţi, inclusiv
asupra celor 50 de şomeri (beneficiari direcţi), al căror nivel de trai va
creşte, iar rata şomajului în satul aparţinător localităţii urbane va scădea.
3. Pot fi complet diferite. Exemplu:
Organizarea unei campanii de informare şi promovare a PODCA
32
– Prin proiect se va acţiona direct asupra persoanelor cu atribuţii în
domeniul programării şi implementării proiectelor ce pot fi finanţate
din PODCA (grup-ţintă).
– Proiectul va produce avantaje în favoarea celorlalţi angajaţi ai MAI
(beneficiari direcţi), care va beneficia de o mai bună înţelegere şi
(re)cunoaştere a beneficiilor implementării proiectelor cu fiinanţare
externă.
Activităţi şi graficul de implementare
În această rubrică vor fi descrise activităţile, în ordine cronologică, care au avut loc până
la momentul depunerii cererii de finanţare precum şi cele previzionate a se realiza în
vederea implementării proiectului. Pentru fiecare activitate se va prezenta: titlul activităţii,
descrierea activităţii (în care vor fi prezentate etapele activităţii, scopul urmărit, mod de
desfăşurare, precum şi alte informaţii relevante), locul de desfăşurare, durata, costurile
presupuse şi persoana responsabilă de implementarea acelei activităţi. Astfel, există
următoarele conexiuni:
 Activităţi: Acţiunile specifice care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate.

 Mijloace: Resurse (intrări) materiale si nemateriale necesare pentru a desfăşura
activităţile (cum ar fi: personal, echipament şi materiale).
 Costuri: Costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor
identificate (mijloacelor)
 Rezultate: sunt “produse” obţinute ca urmare a desfăşurarii activităţilor, a căror
combinaţie va conduce la realizarea scopului proiectului
Alături de această prezentare a activităţilor, va fi stabilit un calendar prin care se

estimează durata şi perioada de implementare a fiecărei activităţi. Este important ca
acest grafic să fie cât mai realist întocmit, astfel încât să va asiguraţi că activităţile sunt
implementate integral în termenele prevăzute de dumneavoastră. În funcţie de acest
grafic se va face şi monitorizarea implementării proiectului, în urma primirii finanţării.
Înainte de definirea şi prezentarea activităţilor este esenţial să verificaţi eligibilitatea

acestor activităţi. Este posibil ca ideea dumneavoastră de proiect să fie eligibilă, dar
unele activităţi să nu poată fi finanţate din domeniul de intervenţie pentru care aplicaţi.
De aceea trebuie să verificaţi aceste informaţii în Documentul Cadru de Implementare.
Durata de implementare a proiectului
La această rubrică va fi indicat numărul de luni necesare pentru implementarea

proiectului. La calcularea acestei perioade se va lua în calcul perioada de începere –
33
reprezentată de data semnării contractului – până la finalizarea ultimei activităţi
prevăzute în graficul de implementare.
ATENŢIE! Evaluaţi corect durata de implementare a fiecărei activităţi, ţinând cont de

complexitatea acesteia ( mărimea grupului ţintă cui ne adresăm, rezultatele ce trebuie a
fi atinse), costurile aferente, resursele ce urmează a fi implicate şi termenele legale ce
trebuie a fi respectate ( de exemplu în cazul procedurilor de achiziţii publice).
Rezultate
Vor fi prezentate rezultatele directe aşteptate la sfârşitul implementării proiectului.
Aceste rezultate trebuie să fie clar definite, cuantificate şi legate direct de implementarea
ideii de proiect.
Este indicat să prezentaţi rezultatele urmărite corelat cu activităţile planificate.
Indicatori
Se vor completa indicatorii care măsoară atingerea rezultatelor, respectiv îndeplinirea

scopului proiectului.
Este foarte important ca indicatorii definiţi să fie măsurabili, să fie direct legaţi de
îndeplinirea scopului proiectului. Aceştia trebuie să fie împărţiţi în indicatori de output
(care măsoară gradul de îndeplinire a activităţilor şi rezultatelor proiectului) şi indicatori
de rezultat (care măsoară îndeplinirea scopului proiectului).
34
Este esenţial ca indicatorii definiţi în proiect să contribuie la realizarea indicatorilor
prevăzuţi în Documentul Cadrul de Implementare al Programului Operaţional şi chiar să
cuprindă o parte din indicatorii obligatorii solicitaţi prin Documentul Cadru de
Exemple
Exemplul 1: definire indicatori de output.
Activitatea definită prin proiect: susţinerea unui modul de curs în domeniul politicilor publice, pentru
30 de beneficiari din organizația x.
Rezultat: 30 de persoane instruite în domeniul politicilor publice
Indicator: număr de persoane instruite în domeniul politicilor publice – 30
Număr de module de instruire desfăşurate -1
Exemplul 2: definire indicatori de „result”
Scopul proiectului: îmbunătăţirea procesului de politici publice în instituția x prin implementarea de

bune practici la nivelul structurilor strategice din instituţie;
Indicator: - numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice din instituția
x
- numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice din

instituția x şi avizate favorabil de instituția y.
Implementare.
Foarte important!
 Cel puţin un indicator pentru fiecare nivel al obiectivelor

 Indicatorul să poată fi măsurat in limita unor costuri rezonabile
 Indicatorii vor fi independenţi unul de celalalt
 Indicatorii se trec in dreptul rezultatelor si NU in dreptul activitatilor
Riscuri
Vor fi prezentate riscurile care pot afecta îndeplinirea rezultatelor proiectelor şi vor fi
descrise măsurile pentru prevenirea şi/sau gestionarea acestora.
35
Pentru definirea riscurilor se vor analiza ameninţările şi factorii externi care pot avea un
impact în implementarea proiectului. Este important să se identifice măsuri clare de
prevenire a riscurilor.
Formularea riscurilor nu trebuie să fie generală (trebuie să indice un risc clar, direct,
relevant). De asemenea, riscurile nu trebuie să fie confundate cu punctele slabe
(interne) care ţin de organizaţia din care faceţi parte.
Sustenabilitate
În evaluarea cererii de finanţare, pentru evaluator, este foarte important ca ideea de

proiect finanţată să poată avea continuitate şi să producă efecte şi după ce încetează
finanţarea. Din aceste considerente aplicantul trebuie să prezinte modul în care va utiliza
sau continua rezultatele obţinute prin proiect după implementarea acestuia. În cadrul
acestei justificări aplicantul trebuie să prezinte metode şi mecanisme clare prin care să
demonstreze că rezultatele proiectului vor produce efecte şi după finalizarea finanţării,
vor putea fi folosite, îmbunătăţite şi continuate pe termen mediu.
Informare şi publicitate
Vor fi prezentate măsurile de informare şi publicitate ale proiectului. Acestea trebuie să

fie în conformitate cu prevederile din Documentul Cadru de Implementare a Programului
Operaţional şi să cuprindă cel puţin elementele obligatorii prevăzute în acesta. Exemple
de măsuri de informare şi publicitate: conferinţe, anunţuri publicitare, participare la
emisiuni, elaborarea şi distribuirea de afişe, bannere, broşuri, creare şi utilizare de
pagină web, etc.
Management
În procesul de evaluare a cererii de finanţare este important ca aplicantul să facă dovada

capacităţii de a implementa ideea de proiect pentru care solicită finanţare. Astfel,
aplicantul trebuie să completeze toate rubricile solicitate. Se va preciza locul de
desfăşurare a activităţilor de management a proiectului: ţara, regiunea, judeţul,
localitatea.
Se va preciza care sunt persoanele implicate în implementarea proiectului prin prisma

rolurilor (atribuţiilor) pe care le vor avea. Este important ca managementul proiectului să
fie definit încă din această etapă, să fie prezentate rolurile şi atribuţiile îndeplinite de
fiecare rol, precum şi experienţa solicitată pentru fiecare rol în parte.
Alături de echipa de proiect se vor prezenta resursele materiale deţinute şi cele care
urmează să fie achiziţionate pentru implementarea şi managementul proiectului. Aceste
36
date vor demonstra faptul că aplicantul deţine capacitatea de a implementa ideea de
proiect.
Ca ultimă cerinţă, se va solicita prezentarea metodologiei de implementare a proiectului,

inclusiv sistemele de monitorizare şi evaluare. Această cerinţă va demonstra faptul că
aplicantul a prevăzut anumiţi paşi operaţionali prin care se va asigura de implementarea
corectă şi la timp a proiectului. Astfel, se va descrie cât mai clar sistemul de
monitorizare, control şi de proceduri aplicat în timpul implementării proiectului şi
rezultatele urmărite prin aceste sisteme.
D. Concordanţa cu politicile şi legislaţia naţională

Dezvoltarea durabilă şi egalitate de şanse
Toate proiectele finanţate din instrumente structurale au componente obligatorii legate

de respectarea dezvoltării durabile şi egalităţii de şanse. În aceste etape vor fi incluse
cel puţin prevederile obligatorii prevăzute în Documentul Cadru de Implementare al
Programului Operaţional. Din categoria acestor măsuri, amintim:
- pentru dezvoltare durabilă: măsuri de protecţie a mediului cum ar fi

module de formare în domeniu, utilizare de materiale reciclabile, reciclarea
materialelor folosite, promovarea de mesaje specifice, etc.
- pentru egalitate de şanse: module de formare în domeniu, conferinţe şi
dezbateri, respectarea legislaţiei în domeniu, asigurarea accesului liber al
grupului ţintă la activităţile din proiect, etc.
Achiziţii publice
Pentru a se asigura transparenţa şi respectarea legislaţiei în vigoare, încă din această

etapă, se solicită planificarea tuturor achiziţiilor publice care vor fi derulate pentru
implementarea proiectului.
Tot în această etapă aplicantul va stabili perioada de timp în care se vor desfăşura
procedurile de achiziţii şi valoarea acesteia. Este important ca perioada indicată în
această etapă să fie corelată de graficul de implementare a activităţilor. De asemenea
trebuie luate în calcul perioadele exacte pentru derularea procedurilor de achiziţii,
oferindu-vă suficient timp pentru: elaborarea caietului de sarcini şi a documentaţiei
aferente, obţinerea avizelor necesare pentru demararea procedurii, perioada obligatorie
de postare a anunţului de achiziţie, perioada necesară pentru evaluarea ofertelor,
precum şi termenele necesare pentru semnarea contractului.
37
E. Pachetul de finanţare al proiectului
La această secţiune va fi prezentat bugetul proiectului în formele solicitate de către
Autoritatea de Management.
Tipuri de bugete
 buget pe categorii de cheltuieli – grupeazã veniturile şi cheltuielile pe categorii.

 buget pe categorii de cheltuieli şi pe activitãţi – grupeazã cheltuielile pe
categorii şi pe activitãţi, în cadrul acelui proiect.
 buget pe surse – grupeazã cheltuielile pe categorii şi pe surse de finanţare
care participã cu fonduri ( cine susţine bugetul şi în ce măsură)
Etape în realizarea bugetului:
 Defalcarea proiectului în activităţi care consumă resurse;

 Calcularea resurselor pentru fiecare activitate şi subactivitate;
 Estimarea cheltuielilor în detaliu, pentru fiecare activitate şi subactivitate
precum şi a celor totale;
 Estimarea potenţialelor surse de venituri.
De ce trebuie să ţinem cont în definirea bugetului?
În definirea bugetului trebuie să se ţină cont de anumite aspecte esenţiale:
 Verificaţi eligiblitatea cheltuielilor prevăzute; informaţiile prevăzute în buget

trebuie să fie eligibile, conform datelor prevăzute în Documentul Cadru de
Implementare şi în Ordinul prin care sunt aprobate cheltuielile eligibile pentru acel
Program Operaţional.
 Exprimaţi cheltuielile în lei, fără TVA;
 Încadraţi cu atenţie cheltuielile în capitolele şi subcapitolele definite în formularul
de buget din cererea de finanţare;
 În cazul în care aveţi cheltuieli neeligibile acestea vor fi prezentate distinct, în
capitol separat;
 Întreg bugetul proiectului va trebui încadrat în forma pe capitole şi subcapitole
precum şi pe activităţi;
 La prezentarea bugetului pe activităţi este important să definiţi corect
preţul/unitate;
 Definiţi în mod clar şi relevant unitatea de măsură (exemplu – persoană, zi,
bucată, etc)
 În momentul în care stabiliţi preţul/unitate asiguraţi-vă că estimarea este corectă,
conform preţurilor existente pe piaţă;
38
 La estimarea valorii TVA (care este cheltuială neeligibilă) se vor studia actele
normative în vigoare astfel încât să stabiliţi corect cotele de TVA specifice
diverselor categorii de cheltuieli (exemplu: TVA pentru cărţi – 9%; TVA pentru
diurnă – 0; TVA pentru mobilier – 19%);
 Defalcaţi în mod corect totalul cheltuielilor eligibile în funcţie de contribuţia
fiecăruia (exemplu: 85% finanţare nerambursabilă din FSE; 15% contribuţia din
bugetul naţional). Aceste cote se verifică în Documentul Cadru de Implementare
precum şi în Ghidul Solicitantului.
Recomadări:
 Întocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci începeţi din timp ;
 Asiguraţi-vă că organizaţia dumneavoastră poate susţine financiar proiectul;
 Asiguraţi-vă că bugetul proiectului se va inter-corela cu bugetul organizaţiei;
 Consultaţi, la întocmirea bugetului, toate persoanele implicate în proiect.
4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI?
După depunerea ideii dumneavoastră de proiect la Autoritatea de Managment, aceasta

intră într-o etapă de evaluare pe baza unor criterii clar stabilite. De obicei aceste criterii
de evaluare pot fi consultate şi de către dumneavoastră în Ghidul Solicitantului al
Programului Operaţional respectiv, astfel încât să vă estimaţi singuri punctajul pe care îl
veţi primi.
Ca urmare a parcurgerii etapei de evaluare, ideea dumneavoastră de proiect poate fi:

respinsă de la finanţare, neîndeplinind punctajul minim necesar sau poate fi finanţată,
caz în care Autoritatea de Management vă notifică acest lucru. În baza acestei notificări
dumneavoastră va trebui să trimiteţi către Autoritatea de Management următoarele
documente necesare pentru semnarea contractului de finanţare:
Asumarea implementării proiectului finanţat de către reprezentantul legal al

instituţiei;
Transmiterea specimenului de semnături utilizate în efectuarea plăţilor;
Transmiterea formularului de identificare financiară prin care indicaţi contul
financiar distinct utilizat de instituţia dumneavoastră pentru efectuarea plăţilor în
procesul de implementare al proiectului;
Transmiterea planificării achiziţiilor publice care trebuie să se deruleze în
implementarea proiectului;
39
Graficul estimativ de transmitere către Autoritatea de Management a cererilor de
rambursare.
În baza acestor documente se semnează contractul de finanţare al proiectului.
Aşa cum reiese din lista documentelor prezentate mai sus, încă din faza de semnare a
contractului trebuie să stabiliţi o relaţie de colaborare distinctă cu departamentul
financiar, departamentul logistic şi departamentul juridic din organizația dumneavoastră,
astfel încât să puteţi elabora într-o manieră coerentă documentele solicitate de către
Autortiatea de Management.
Important de reţinut ! Data semnării contractului de finanţare reprezintă şi prima zi din

implementarea activităţilor din proiect. Excepţie fac situaţiile în care în contractul de
finanţare se precizează o altă dată ulterioară de începere a implementării proiectului.
Prin implementarea proiectului se urmăreşte:
 realizarea activităţilor propuse, obţinerea rezultatelor anticipate şi atingerea

obiectivelor stabilite;
 gestionarea resurselor disponibile în mod eficient;
 desfăşurarea la termenele stabilite a activităţilor propuse.
Astfel, pentru a realiza acest scop, un manager de proiect, care deţine responsabilitatea
pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului trebuie să îşi stabilească un plan detaliat prin
care să clarifice următorii paşi:
1. Analiza obiectivelor proiectului pentru a clarifica faza de proiectare;
2. Înţelegerea procedurilor de implementare pentru a determina nevoile de informaţii de

la diferite nivele ale structurii de management a proiectului şi de la structuri suport din
cadrul instituţiei;
3. Înţelegerea indicatorilor utilizaţi în măsurarea realizării obiectivelor;
4. Înţelegerea formatelor de raportare, pentru a putea furniza structurii de management

accesul în timp util la informaţii relevante care să faciliteze o analiză cât mai uşoară;
5. Analiza planului de implementare şi revizuirea permanentă a acestuia.
Alături de aceste aspecte, managerul de proiect trebuie să stabilească în mod clar

echipa de implementare a proiectului, resursele necesare şi distribuirea acestora,
precum şi metodologiile utilizate pe parcursul procesului de implementare.
40
Stabilirea echipei de implementare a proiectului
Încă din faza de scriere a cererii de finanţare veţi fi puşi în situaţia de a defini echipa de
implementare a proiectului. Chiar dacă în această etapă nu este obligatorie
nominalizarea unor persoane cu responsabilităţi în echipa de proiect, trebuie definite
rolurile de care aveţi nevoie şi atribuţiile detaliate pentru fiecare rol.
Stabilirea rolurilor
În general se recomandă ca o echipă de implementare a proiectului să includă persoane

care să îndeplinească următoarele roluri:
- managerul de proiect: este recomandat ca maangerul de proiect să fie ales dintre

persoanele care au contribuit la scrierea ideii de proiect, cunoaşte obiectivele şi
rezultatele propuse şi are abilităţi manageriale de implementare a acestora; în cazul
în care managerul de proiect este adus din afară sau nu cunoaşte proiectul care
urmează să fie implementat, apare riscul unor întârzieri în implementare generate în
primul rând de lipsa coeziunii echipei şi necunoaşterea ideii de proiect care trebuie
implementată;
- responsabilul financiar: în această situaţie se recomandă includerea în echipa de
proiect a unei persoane din departamentul financiar, deoarece, pe de o parte,
angajaţii din aceste departamente deţin abilităţile necesare pentru îndeplinirea
acestui rol, iar pe de altă parte, deţin şi atribuţiile necesare în acest domeniu. În
cazul în care nu este posibilă includerea în echipa de proiect a unei persoane din
departamentul financiar, selectaţi din departamentul dumneavoastră o persoană cu
specializare în acest domeniu, dar este indicat stabilirea unui contact cât mai
timpuriu al acestei persoane cu departamentul specializat din departamentul
financiar pentru familiarizarea cu procedurile interne de lucru.
- responsabil tehnic: acest rol urmăreşte atragerea de persoane cu abilităţi şi
cunoştinţe în domeniul achiziţiilor publice, organizare, logisitică, etc. Se recomandă
ca pentru această poziţie să atrageţi o persoană cu specializare juridică sau
tehnică.
Cele trei roluri prezentate mai sus sunt esenţiale pentru implementarea proiectului. Pe
lângă acestea mai pot fi incluse roluri distincte în domeniul comunicării, relaţiilor publice,
promovării, juridic. Alegerea acestor roluri se face de către dumneavoastră în funcţie de
natura activităţilor pe care le implementaţi în proiect, cât şi de complexitatea acestora.
41
De asemenea, este important de reţinut că, pentru un singur rol – de exemplu cel
financiar- puteţi nominaliza una sau mai multe persoane, cu condiţia să detaliaţi şi să
distingeţi între atribuţiile fiecăreia.
Alegerea numărului de persoane rămâne la latitudinea dumneavoastră dar justificarea

trebuie să se bazeze pe complexitatea activităţilor din proiect şi volumul de muncă
presupus pentru fiecare post din echipa de proiect.
Stabilirea fişelor de post
După primirea finanţării pentru ideea noastră de proiect, una din primele activităţi
demarate constă în definirea fişelor de post pentru rolurile desmenate în echipa de
proiect, conform cererii de finanţare.
Astfel, în calitate de manager de proiect, va trebui să parcurgeţi următorii paşi:
o Realizaţi o analiză detaliată a posturilor;

o Stabiliţi tipurile de competenţe necesare pentru fiecare post;
o Detaliaţi atribuţiile fiecărui post în funcţie de aceste analize;
o Includeţi aceste date în fişa de post specifică rolului din echipa de proiect;
o În cazul în care persoanele incluse în echipa de proiect sunt deja angajate în
instituţia dumneavoastră includeţi aceste atribuţii într-o anexă la fişa lor de post –
anexă cu valabilitate limitată;
o Realizaţi o separare clară a atribuţiilor specifice postului din cadrul instituţiei şi al
postului ocupat în echipa de proiect şi cuantificaţi, în procente, volumul de muncă
zilnic pentru fiecare tip de atribuţie.
Important de reţinut!
- în fişa de post includeţi atribuţii cât mai exacte, astfel încât persoana care
va îndeplini acel rol să înţeleagă ce are de făcut;
- evitaţi suprapunerile de atribuţii pentru a nu difuza responsabilitatea;
- stabiliţi încă de la început relaţiile ierarhice între membrii echipei de
proiect.
Stabilirea procedurilor de management de proiect şi procesul de

implementare
În această etapă trebuie să utilizaţi cât mai mult analizele pe care le-aţi realizat în
momentul elaborării cererii de finanţare, de tipul: arborele problemei, analiza
obiectivelor, alegerea strategiei de implementare, planificarea activităţilor etc.
42
Astfel, pornind de la obiectivele pe care le aveţi incluse şi aprobate în cererea de
finanţare şi a planului de activităţi care decurge din acestea, va trebui să realizaţi o serie
de analize şi de planificări, astfel încât să vă asiguraţi că distribuirea resurselor şi
metodele de implementare pe care le alegeţi sunt cele mai adecvate pentru atingerea
indicatorilor.
Imediat după semnarea contractului de finanţare, în calitatea de manager de proiect, va

trebui să organizaţi o şedinţă cu echipa de proiect şi să stabiliţi împreună următoarele
elemente:
 Care sunt activităţile proiectului?
o Defalcaţi fiecare activitate în subactivităţi şi vedeţi cât timp presupune

îndeplinirea acestora;
o Stabiliţi numărul de persoane necesar pentru îndeplinirea fiecărei
subactivităţi şi abilităţile necesare acestor persoane;
o Stabiliţi interdependenţa dintre subactivităţi şi cea dintre activităţi, astfel
încât să puteţi identifica din timp unde pot apărea elementele critice ale
proiectului;
o Stabiliţi ce activităţi pot fi demarate independent;
o Stabiliţi alte tipuri de resurse necesare pentru implementarea fiecărei
activităţi şi subactivităţi:
În funcţie de rezultatul acestor analize veţi stabili strategiia exactă prin care
veţi implementa proiectul: alegeţi metodele de implementare, resursele
umane, planificaţi în timp fiecare activitate şi subactivitate.
! Important de reţinut – În momentul planificării activităţilor şi subactivităţilor şi în baza

analizelor realizate mai sus, determinaţi acele activităţi care vă permit să economisiţi
timp. În această etapă este important să vă lăsaţi o marja de 2-3 săptămâni faţă de
termenul aprobat prin contractul de finanţare, astfel încât să puteţi gestiona din timp
eventualele situaţii neprevăzute.
De ce este importantă această analiză?
o Vă permite să vă estimaţi corect şi să alocaţi eficient resursele umane, materiale,

tehnice, de timp;
o Vă permite să stabiliţi atribuţiile în cadrul echipei de implementare a proiectului;
o Permite stabilirea clară a responsabilităţilor în echipă şi evitarea suprapunerilor;
43
o Vă permite să identificaţi acele activităţi esenţiale pentru implementarea
proiectului, astfel încât să alocaţi din timp resursele potrivite pentru
implementarea acelor activităţi;
o Vă permite să estimaţi „drumul cel mai lung” şi „drumul cel mai scurt” pentru
implementarea proiectului, printr-o analiză şi planificare riguroasă a activităţilor în
timp.
 Care sunt riscurile care pot apărea şi cum le gestionez?
o În baza analizei realizate mai sus sunt determinate principalele riscuri care pot
influenţa derularea proiectului;
o Se realizează o listă cu aceste riscuri, cu identificarea activităţii în care pot
apărea, precum şi cu estimarea în timp a apariţiei acelui potenţial risc;
o Odată cu determinarea acestora, împreună cu echipa de proiect, veţi stabili
măsurile de evitare a riscurilor;
o Veţi elabora un sistem de monitorizare al acestora şi veţi desemna persoanele cu
responsabilităţi în acest domeniu;
o Principala responsabilitate de monitorizare şi gestionare a riscurilor revine
managerului de proiect.
 Elaborarea planului de management al proiectului

Următorul pas în implementarea proiectului va fi reprezentat de elaborarea unei
proceduri specifice acestei etape în care vor fi stabilite în mod clar următoarele
aspecte:
o Operaţionalizarea activităţilor din proiect şi modalităţile de implementare;

o Stabilirea programului de întâlniri/şedinţe/dezbateri ale echipei de proiect;
o Stabilirea sistemului de raportare şi monitorizare periodică a implementării
proiectului: în această etapă este important să se stabilească periodicitatea
raportării, formatul raportării, persoanele responsabile, domeniile supuse
monitorizării (ex. financiar, achiziţii publice, comunicare, etc);
o Stabilirea responsabilităţilor în cadrul echipei de proiect;
o Stabilirea indicatorilor pentru sistemul de monitorizare şi control exercitat de
manager în timpul implementării proiectului;
! Important de reţinut: la elaborarea documentelor specifice acestei etape este

important să ţineţi cont de specificul documentelor solicitate de Autoritatea de
Management în procesul lor de monitorizare şi control. În acest sens, veţi studia
44
manualul de implementare specific acelei Autorităţi de Management, astfel încât să
ideintificaţi:
- tipul de informaţii solicitate la raportări;

- tipul de documente care trebuie elaborate şi ataşate;
- formatul rapoartelor;
- tipul de indicatori urmăriţi;
- alte tipuri de formulare şi informaţii solicitate;
 Cum mă pregătesc pentru raportările de progres şi de rambursare?
Un element important în managementul proiectului îl reprezintă raportările trimestriale de
progres şi cererile de rambursare pe care le transmiteţi către Autoritatea de
Management.
Prin intermediul acestor instrumente Autoritatea de Management vă monitorizează, pe

de o parte, stadiul îndeplinirii indicatorilor şi a activităţilor din proiect, iar pe de altă parte,
vă rambursează sumele cheltuite deja prin proiect.
Din aceste considerente este importantă acordarea unei atenţii sporite acestor activităţi.
Tipuri de raportări
În relaţia cu Autoritatea de Management veţi utiliza 3 tipuri de raportări: raportul tehnic

de progres (R1), raportul tehnic de progres R2 şi raportarea finală.
a. Raportul tehnic de progres trimestrial R1
Acest tip de raport este necesar în vederea prevenirii şi identificării din timp a oricăror
dificultăţi şi/sau probleme ce ar putea apărea pe perioada de implementare a proiectului,
pentru a contribui astfel la gestionarea eficientă a activităţilor prevăzute în contract şi la
evitarea eventualelor nereguli. De asemenea, raportul este necesar în vederea
colectării, înregistrării şi prelucrării datelor care relevă stadiul implementării, utile pentru
întocmirea rapoartelor anuale şi a celui final de implementare.
Raportul tehnic de progres trimestrial, completat după încheierea fiecărui trimestru

calendaristic, descrie activităţile realizate şi cele aflate în desfăşurare şi precizează
valorile indicatorilor pentru activităţile finalizate în trimestrul precedent.
b. Raportul tehnic de progres R2
45
Raportul R2 se va transmite împreună cu fiecare cerere de rambursare, conform
graficului estimativ de rambursare a cheltuielilor, cu excepţia cererii finale de
rambursare, care va fi însoţită de raportul final R3.
Raportul R2 va fi completat astfel:
 la prima cerere de rambursare:

o cu activităţile cuprinse în cererea de finanţare şi acceptate de Autoritatea
de Management în urma evaluării tehnice şi financiare a Proiectului,
desfăşurate înainte de semnarea contractului de finanţare (acolo unde
este cazul);
o cu activităţile derulate de la semnarea contractului de finanţare până în
momentul raportării;
 la următoarele cereri de rambursare: cu activităţile derulate de la data transmiterii
cererii de rambursare anterioare, până în momentul raportării;
c. Raportul final R3
R3 va fi transmis de către Beneficiar în termen de maximum 30 de zile calendaristice de

la finalizarea perioadei de implementare a proiectului şi va însoţi ultima cerere de
rambursare.
Raportul final R3 este necesar pentru evaluarea finală a proiectului şi are un rol esenţial
în identificarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului, în vederea rambursării
ultimelor sume.
R3 include activităţile desfăşurate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului.
Raportul R3 împreună cu documentele justificative, formularele şi rapoartele aferente, va

fi trimis de Beneficiar după finalizarea proiectului şi va însoţi ultima cerere de
rambursare.
4.1. ACHIZIŢII PUBLICE
Una din activităţile principale din implementarea proiectului, de care depinde în mare
măsură îndeplinirea obiectivelor propuse şi a indicatorilor urmăriţi, se referă la
desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice.
Impactul major reprezentat de această activitate este determinat de următorii

factori:
46
o Necesitatea elaborării unor caiete de sarcini exacte, detaliate, clare şi
complete, care să exprime în mod clar voinţa Autorităţii Contractante, fără
a lăsa loc de interpretări, neclarităţi sau lacune;
o Definirea unor factori de calificare şi evaluare cât mai relevanţi în raport cu
necesitatea serviciilor care urmează să fie furnizate, clari, uşor de
cuantificat şi raportaţi la cerinţele stabilite în Caietul de Sarcini;
o Termenele stabilite prin legislaţia în vigoare pentru derularea procedurilor
de achiziţii publice;
o Termenele necesare pentru aprobarea documentelor interne necesare
pentru demararea şi derularea procedurilor de achiziţii publice (exemplu:
note raport, documentaţia de atribuire, semnarea contractului etc);
o Necesitatea unie bune colaborări şi comunicări cu mai multe structuri de
specialitate din instituția dumneavoastră, cu responsabilităţi în domeniu
(ex. Deparetamentul financiar, departamentul logistic, departamentul
juridic etc);
Având în vedere aceste elemente, este necesară o bună planificare a activităţilor de
achiziţii publice, astfel încât să ne asigurăm de reducerea riscurilor de întârziere a
implementării proiectelor.
Pentru a putea planifica cât mai în detaliu activităţile care presupun derularea de
proceduri de achiziţii publice, se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
 În faza de elaborare a cererii de finanţare va trebui să concepeţi o listă cu

principalele bunuri şi servicii pe care le veţi achiziţiona în faza de implementare a
proiectului. Aceste bunuri şi servicii pot fi achiziţionate de sine stătător (ex. achiziţie de
lectori, sau achiziţie de computere personale) sau pot fi grupate în funcţie de natura lor
(ex. achiziţie servicii de consultanţă în cercetare şi dezvoltare, elaborare de studii şi
asigurarea publicităţii, achiziţie de echipamente IT, achiziţie de materiale consumabile).
Pentru a identifica natura bunurilor şi serviciilor pe care doriţi să le achiziţionaţi şi pentru
stabilirea obiectului contractelor de achiziţie publică, se impune consultarea şi realizarea
corespondenţei cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul Comun al
Achiziţiilor Publice (CPV). Aceasta se realizează prin încadrarea produsului, serviciului
sau lucrării în codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acurateţe acel
produs/serviciu/lucrare.
Tot în această etapă se stabileşte şi valoarea estimată a achiziţiei. Aceste informaţii sunt
necesare în primul rând pentru a fi incluse în cererea de finanţare, astfel încât să se
asigure principiile transparenţei, planificării şi eficientizării cheltuielilor, cât şi pentru
programarea achiziţiilor publice. Pentru o estimare cât mai corectă a valorii este indicat
47
să realizaţi prospectări ale pieţei şi să alegeţi o valoare medie identificată pe piaţă pentru
un anumit produs sau serviciu.
 Programarea achiziţiilor publice. În momentul în care vi se comunică faptul că

ideea dumneavoastră de proiect a fost evaluată, a îndeplinit punctajul minim necesar şi
urmează să semnaţi un contract de finanţare, va trebui să realizaţi un plan al achiziţiilor.
 Elaborarea caietului de sarcini. Următorul pas pe care va trebui să îl
întreprindeţi în calitate de Beneficiar al unui contract de finanţare din fonduri externe,
este elaborarea caietului de sarcini.
Cum elaborăm caietul de sarcini? În caietul de sarcini, vom descrie obiectiv
produsele/serviciile/lucrările (cerinţe, caracteristici tehnice etc.) în raport cu necesităţile
de implementare ale proiectului. Astfel, este foarte important să structurăm informaţia cât
mai simplu, clar şi coerent, astfel încât orice Ofertant să distingă fără echivoc ce anume
trebuie să furnizeze.
Ce trebuie să conţină specificaţiile tehnice dezvoltate în Caietul de Sarcini? Specificaţiile

tehnice descriu produsele sau serviciile solicitate, prin definirea, în general, a unor:
 Caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă;

 Cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător;
 Dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare,
etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului;
 Sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu
standarde relevante sau altele asemenea;
 Prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor;
 Condiţii de recepţie.
În elaborarea Caietului de Sarcini trebuie să asiguraţi, prin cerinţele elaborate,
accesul liber al pieţei la procedură. În acelaşi timp, cerinţele formulate trebuie să
acopere nevoile pe care doriţi să le satisfaceţi prin intermediul achiziţiei în cauză. Din
aceste considerente, mai ales dacă vorbim despre achiziţia de servicii, în momentul
definirii cerinţelor din Caietul de Sarcini, trebuie studiate regulile stabilite de legislaţia
românească precum şi de alte documente strategice şi programatice de nivel
naţional şi european în baza cărora ne implementăm proiectul. De exemplu:
respectarea regulilor de vizibilitate şi publicitate ale proiectului, respectarea cerinţelor
referitoare la raportări care trebuie transmise către Autoritatea de Management sau
alte organisme de control, respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte condiţiile de
cazare, transport şi diurnă pentru personalul angajat în administraţiea publică,
respectarea regulilor referitoare la plata TVA, respectarea regulilor referitoare la
48
efectuarea cheltuielilor eligibile şi documentele justificative care trebuie să
însoţească aceste plăţi. Astfel, în cazul în care prin legislaţia românească se prevede
că personalul angajat în administraţia publică nu poate deconta decât cazare în
regim de trei stele, în Caietul de Sarcini nu vom putea stabili un regim de cazare
superior prevederilor legale. Sau, în cazul în care, în momentul depunerii cererilor de
rambursare, Autoritarea de Management ne solicită înaintarea unui raport în care să
fie analizate în detaliu cheltuielile efectuate până la acel moment şi certificarea
acestora de către un auditor financiar, în Caietul de Sarcini aferent achiziţiei
serviciilor de audit va trebui să includem toate cerinţele referitoare la acest raport,
aşa cum sunt ele solicitate în Manualul de Implementare sau Ghidul Solicitantului
elaborat de către Autoritatea de Management care ne finanţează proiectul.
Prin urmare, pentru această etapă este important să consultăm şi să studiem
următoarele tipuri de documente:
- Legislaţia românească referitoare la chletuielile eligibile;
- Legislaţia invocată de o Autoritate de Management în implementarea
propriului Program Operaţional (din care noi solicităm finanţarea);
- Ghidul Solicitantului elaborat de Autoritatea de Management;
- Manualul de Implementare al Programului Operaţional din care solicităm
finanţarea;
- Alte documente strategice, metodologii, rapoarte în care sunt stabilite
reguli de urmat pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri
externe.
În cazul în care optaţi pentru criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct
de vedere economic” trebuie să acordaţi o mare atenţie definirii factorilor de evaluare.
Astfel, pentru a vă asigura de derularea în condiţii bune a procesului de achiziţie publică
trebuie să ţineţi cont de câteva elemente în momentul în care începeţi conceperea
factorilor de evaluare:
- Factorii de evaluare să fie definiţi în raport direct cu cerinţele formulate în caietul de

sarcini (adică orice element evaluat şi dezvoltat în oferta unui operator economic să îşi
găsească corespondent în caietul de sarcini);
- Factorii de evaluare să fie cunatificabili sau cât mai uşor de evaluat şi punctat;
- Factorii de evaluare trebuie concepuţi astfel învât să fie aplicaţi individual fiecărei oferte
evaluate, raportaţi la cerinţele caietului de sarcini şi nu comparativ (este incorectă
49
evaluarea comparativă a ofertelor; acestea trebuie evaluate şi punctate doar în raport cu
cerinţele caietului de sarcini);
- Factorii de evaluare trebuie să exprime cât mai clar şi transparent modalitatea de

punctare şi de evaluare, fără a lăsa loc interpretărilor (factorii de evaluare trebuie
detaliaţi cât mai cunatificabil cu putinţă).
Concluzii
Parcurgând informaţiile existente în domeniul fondurilor structurale și de coeziune,

devenim conştienţi de faptul că instituțiile publice și private din România au la dispoziţie
o gamă relativ variată de oportunităţi de finanţare, unele cu caracter mai general, altele
adresate în mod direct anumitor structuri sau organisme.
În momentul în care este conştientizată existenţa acestor surse este importantă decizia
de la nivel managerial, astfel încât aceste oportunităţi să fie concretizate în cereri de
finanţare, în contracte de finanţare şi nu în ultimul rând să fie implementate.
În urmărirea firului logic al acestui proces, orice potenţial Beneficiar, trebuie să se

focalizeze pe următorii paşi:
 identificarea surselor de finanţare;

 analizarea surselor de finanţare;
 stabilirea tipurilor de documente care trebuie analizate şi analizarea acestora;
 completarea cererilor de finanţare;
 asigurarea managementului proiectului.
50
Surse bibliografice
 Programul Operational Dezvoltarea Capacitaţii Administrative;

 Documentul Cadru de Implementare a Programului Operational pentru Dezvoltarea
Capacitatii Administrative”;
 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU);
 Documentul Cadru de Implementare a POS DRU;
 Programul Operațional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”;
 Document Cadru de Implementare a Programului Operațional Creșterea
Competitivității Economice;
 Programul Operațional Regional;
 Documentul Cadru de Implementare al Programului Operațional Regional;
 Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013
 Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Romania 2007-2013
 Programul Operational de Cooperare Transnationala Sud-Estul Europei 2007-2013
 Programul Operational de Cooperare Interregionala INTERREG IVC
 Programul Operational de Cooperare Interregionala URBACT II
 Programul Operational de Cooperare Interregionala INTERACT II
 Programul Operational de Cooperare InterregionalaESPON 2013
 Programului IPA de Cooperare Transfrontalierã România – Republica Serbia
 Programul Operational Comun Bazinul Marii Negre 2007-2013
 Programul Operational Comun Romania - Ucraina - Republica Moldova 2007 - 2013
 Programul Operational Comun de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Slovacia-
Romania-Ucraina 2007-2013
51
Anexa nr. 1
Glosar de Termeni
Autoritatea de Management - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice,

responsabilă pentru gestionarea unui Program Operaţional.
Autoritatea de Certificare şi Plată - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice,
responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la
Comisia Europeană şi pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul European
de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi asigurarea
transferului acestora către beneficiari, precum şi a sumelor de pre-finanţare şi cofinanţare
aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat.
Axă prioritară - una dintre priorităţile strategice dintr-un program operaţional; cuprinde un
grup de operaţiuni legate între ele şi având obiective specifice măsurabile; una din
priorităţile strategiei dintr-un program operaţional cuprinzând un grup de operaţiuni care
sunt descrise şi au scopuri specifice şi măsurabile.
Beneficiarul - organism sau instituţie cu capital public sau privat responsabil/ă cu execuţia
proiectului, în urma aprobării cererii de finanţare.
Cerere de finanţare - formularul completat de către solicitant în vederea obţinerii finanţării.
Cerere de rambursare – cerere adresată instituţiei finanţatoare, de către beneficiar, prin
care acesta solicită decontarea unor cheltuieli deja efectuate.
Comitetul de monitorizare – organism constituit la nivelul Autorităţii de Management care
asigură coordonarea finanţării precum şi urmărirea eficienţei şi calităţii implementării
asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor
comunitare în materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin
comunitar şi câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional.
Cheltuieli eligibile - Cheltuieli realizate de către beneficiar pentru implementarea
proiectelor finanţate, care pot fi finanţate atât din Instrumentele Structurale, cât şi din
bugetul de stat şi din contribuţia proprie a beneficiarului; cheltuieli care pot fi co-finanţate
prin programele de finanţare rambursabilă sau nerambursabilă. Pentru a fi considerate
eligibile în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
52
- Să fie necesare pentru desfăşurarea proiectului, să fie prevăzute în cadrul contractului de
finanţare şi să fie în conformitate cu principiile unui management financiar solid;
- Să fie efectiv realizate pe perioada execuţiei proiectului şi să respecte prevederile din

Contractul de finanţare;
- Să figureze în registrele contabile ale beneficiarului, să fie identificabile şi verificabile şi să

fie susţinute de originalele actelor de plată justificative.
Comitet de selecţie - Organism, fără personalitate juridică, care are ca scop selectarea
proiectelor depuse de solicitanţi în scopul finanţării.
Durata de implementare a proiectului - perioada cuprinsă între data semnării contractului
de finanţare şi data finalizării ultimei activităţi prevăzute în cadrul proiectului.
Fondurile structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează
pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării
coeziunii economice şi sociale:
a) Fondul European pentru Dezvoltare Regională este fondul structural care sprijină
regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv,
infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii (conform
HG 497/2004);
b) Fondul Social European este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii
Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor
umane. (conform HG 497/2004)
Instrumente structurale - denumesc fondurile structurale şi fondul de coeziune luate în
ansamblu; mijloace de acţiune ale Uniunii Europene, pentru îndeplinirea politicii de
coeziune economică şi socială. Instrumentele structurale apar sub forma asistenţei
financiare nerambursabile primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii
Europene, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEADR), Fondului
Social European (FSE) şi Fondului de Coeziune (FC).
Organism Intermediar – instituţia desemnată de autorităţile de management şi/sau de
autoritatea de plată care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează măsurile
din programele operaţionale. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi
reglementarea mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care
deleagă se fac pe bază de acord/protocol. Autorităţile de management şi/sau autoritatea de
plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate,
precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale.
53
Program operaţional - document prezentat de un stat membru şi adoptat de Comisie care
defineşte o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi,
pentru a cărui realizare se face apel la un Fond sau în cadrul obiectivului Convergenţă, la
Fondul de Coeziune şi la Fondul European de Dezvoltare Regională; Document strategic de
programare elaborat de Statul Membru şi aprobat de Comisia Europeană, prin care este
stabilită o strategie de dezvoltare sectorială sau regională printr-un set de priorităţi coerente.
Raportul de progres - documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al
proiectului.
SMIS - Single Management Information Sistem = Sistem Unic de Management a

Informaţiilor - este un sistem informatic naţional, în sprijinul organismelor naţionale.
TIC - ITC - IT&C - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
54

Suport de Curs

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Suport de Curs

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

EXPERT ACCESARE FONDURI

FORMATOR RAMONA MOLDOVAN

CAPITOLUL 1. ROMÂNIA – BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE

1.1. Cadrul instituțional

CAPITOLUL 2. SURSE DE FINANȚARE DIN FONDURI STRUCTURALE

2.1. Identificarea sursei de finanțare

2.2. analiza programelor operaționale aflate în implementare în România pentru

CAPITOLUL 3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANȚARE?

CAPITOLUL 4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI

• Obiectivul Competitivitate Regională şi Ocuparea Forţei de Muncă destinat

• Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană: urmăreşte întărirea cooperării la

La nivel european, pentru perioada 2007-2013 există trei instrumente financiare

Fondurile comunitare pe care România le-a primit în cadrul politicii de coeziune au

Pentru a defini alocarea acestor fonduri, România a pregătit o serie de documente

Programele Operaţionale sunt documentele prin care se realizează implementarea

Proiectele celor şapte Programe Operaţionale au fost elaborate de către Autorităţile de

A fost stabilită structura instituţională pentru administrarea fondurilor structurale,

Cadrul instituţional de management al fondurilor structurale mai cuprinde o Autoritate

Alocarea procentuală pe fiecare program operaţional din cadrul Obiectivului

Fig.1. Alocare procentuală pe PO

Sursa: Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, aprilie 2006

1.3. Reguli pentru beneficiari

O altă provocare cu care se vor confrunta beneficiarii o reprezintă eligibilitatea

3. Reguli de monitorizare şi evaluare

De asemenea, se vor aplica reguli stricte de evaluare şi monitorizare asupra modului

4. Regula n+2 sau n+3

2.1. Identificarea sursei de finanţare

 Cum identific o sursă de finanţare?

a. Stabiliţi ideea de proiect pentru care doriţi să obţineţi finanţarea

În această etapă aplicantul trebuie să analizeze şi să decidă asupra următoarelor

o Definirea problemei sau nevoii care este abordată prin proiect;

În această etapă aplicantul trebuie să parcurgă următoarele etape:

o Analizarea următoarelor documente pentru identificarea sursei de finanţare în

 Cum analizez sursele de finanţare existente?

1. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale Programului Operaţional

5. Identificarea activităţilor eligibile orientative

6. Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil.

În această etapă este important ca un potenţial aplicant să facă diferenţa între

Domeniul major de intervenţie

Operaţiunea orientativă 1.1.1. Operaţiunea orientativă 1.1.2 Operaţiunea orientativă 1.1.4

 Ce documente trebuie să analizez în această etapă?

De ce este importantă analiza acestor documente?

Ideea de proiect nu poate apărea independent de domeniul de activitate în care

După analizarea documentelor strategice din propriul sector de activitate, necesare

2.2. Analiza Programelor Operaţionale aflate în implementare în România

2.2.1. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Obiectivele Programului Operaţional

2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus

I. Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului

1.1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ;

2.1. Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor;

2.2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor.

2.2.2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii

Obiectivele Programului Operaţional

2. Constituirea unui mediu favorabil pentru o dezvoltarea durabilă a întreprinderilor;

3. Creşterea capacităţii C&D, stimularea cooperării între instituţiile de CDI şi

4. Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public

5. Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii

Axe prioritare şi domenii majore de intervenţie

I. Axa prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient

1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în

II. Axa prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru