Specializarea Tehnici Avansate de Prelucrare a Informaţiei

Facultatea de Litere şi Ştiinţe

Biblioteci virtuale – Librarie cu colectii speciale

Curs: Stocare şi Cautare în Spaţii Ierarhice

Profesor:

2009-2010
 Introducere
Proiectul de fata urmareste crearea unei colectii organizate, de documente digitale - in
orice format: text, imagine, audio sau video – care permite utilizatorilor sa acceseze informatiile
cu usurinta, şi dezvoltatorilor de biblioteci sa le intretina corespunzator.
Construirea propriu-zisa a bibliotecii s-a realizat cu ajutorul constructorului de
biblioteci digitale Greenstone v. 2.83.
S-au introdus un numar de 44 de obiecte cu caracteristici speciale, cuprinse in trei
categorii: arhiva istorica, arta – fotografie si literatura, acoperind un numar de 11 formate
digitale (*.pdf, *.doc, *.ppt, *.jpeg, *.bmp, *.zip, *.html, *.rtf, *.gif, *.png, *.rar).
Biblioteca digitala de fata are ca scop punerea la dispozitia utilizatorilor a unor
informatii si mai ales documente rare, urmarind in acelasi timp, conservarea acestor documente.
Aceasta ofera accesul rapid si ieftin la o baza de date ce contine o varitate de colectii din
categorii de tipul arhive istorice, arta sau literatura. Toate acestea realizandu-se sub o interfata
placuta si intuitiva.

2
 Cap1. Biblioteci ce contin colectii digitale speciale pe internet
O biblioteca digitala de obiecte ce au un caracter special, reprezinta de fapt o
colectie de documente, carti, manuscrise foarte rare, pentru care deteriorarea fizica
reprezinta o pierdere semnificativa pentru cultura. Digitizarea unor astfel de obiecte si
introducerea lor in biblioteci digitale publice reprezinta solutia optima si foarte ieftina in
vederea prevenirii pierderii acestora, in acelasi timp facilitand accesul utilizatorilor la acele
documente.
In acest capitol vor fi analizate o serie de astfel de biblioteci folosindu-se un set
relevant de criterii precum:
 scopul bibliotecii – reprezinta un criteriu in functie de care se poate stabili
necesitatea existentei unei bilioteci digitale ;
 interfata cu utilizatorul – este de preferat ca aspectul bibliotecii sa fie placut,
intuitive, sa aiba un numar limitat de culori pentru a nu obosi utilizatorul, pagina sa
nu fie incarcata, sau alte detalii care pot determina utilizatorul sa evite pe viitor
accesarea acesteia;
 modul de explorare a bibliotecii – se refera la metodele oferite utilizatorului
in vederea accesarii datelor cuprinse in biblioteca. Se recomanda folosirea mai
multor metode de identificare a informatiilor, metode precum: o cautare eficienta a
datelor dupa anumite cuvinte cheie, existenta unei pagini care afiseaza toate
obiectele dintr-o biblioteca la un moment dat, organizarea pe anumite categorii a
datelor, etc.;
 metadatele utilizate pentru organizarea bibliotecii – existenta unui set
relevant de metadate duce la o determinare mult mai eficienta a informatiilor
cautate;
 credibilitatea bibliotecii – oferirea unor colectii de date cat mai exacte, cu
surse de incredere utilizatorilor, pe care acestia sa se poata baza in special in
realizarea activitatilor de cercetare.
In functie de rezultatele obtinute la analizele efectuate se vor trasa caracteristicile
specifice unei biblioteci digitale ideale, in functie de care se va realiza o biblioteca digitala
care sa indeplineasca toate aceste criterii.

3
 1.1 Biblioteca ‘Special Collection’ a Central Intelligence Agency
Adresa: http://www.foia.cia.gov/special_collections.asp.
Aceasta librarie digitala cuprinde o colectie de rapoarte de interes guvernamental,
publicate de catre Central Intelligence Agency (CIA), pentru a satisface curiozitatea
populatiei in legatura cu activitatile guvernamentale interne si externe ale statului american.
Documentele postate au valoare istorica, cel mai vechi datand din anii ‘40.
Dupa cum se vede in figura de mai jos interfata este placuta prin numarul limitat de
culori si obiecte din cadrul paginii. Informatiile oferite sunt rezumate prin titluri sugestive
facilitand astfel cautarea.

fig. 1 – Special collection, CIA.

In ceea ce priveste modul de explorare a bibliotecii utilizatorului i se ofera un
modul de cautare a obiectului dorit in functie de setul de metadate, care poate fi utilizat prin
doua metode:
 prima metoda, cea simpla, realizata prin tastarea cuvantului/cuvintelor cheie
urmarite.
 cea de a doua metoda, cea avansata, se activeaza prin intermediul link-ului
“advanced search”. Aceasta cautare se realizeaza prin utilizarea mai multor
criterii precum: data creerii, data publicarii, pot fi stabilite cuvinte cheie care nu
exista in document, fraze exacte, etc.
4
 Ambele metode de cautare pot folosi un cuvant cheie, mai multe cuvinte/fraze, sau
chiar parti de cuvinte, ceea ce face din motorul de cautare al acestei biblioteci nu mod
extreme de eficient de explorare a acesteia. Un dezavantaj al motorului de cautare este ca
aceasta nu se face si in cadrul numelui documentului.
O alta modalitate de explorare eficienta a bibliotecii este si gruparea colectiilor
existente, in categorii si subcategorii, de exemplu titluri de documente precum: “Military
Thought -- A turning point in the development of Soviet military art, by Colonel-General
Ivanov”, “Soviet efforts to determine Western planning on the Berlin situation”, “SCPSU
Decree concerning the Vienna talks between Premier Khrushchev and President Kennedy”,
............, “Employment of Rocket Troops and Artillery”, apartin categoriei “Soviet and
Warsaw Pact Military Journals”.
Dintr-o scurta vizualizare a bibliotecii, metadatele utilizate pentru organizare sunt:
numele, categoria, data creare si data publicare.
Datele oferite spre utilizare nu prezinta probleme in ceea ce priveste credibilitatea
deoarece sunt publicate pe un site oficial al guvernului Statelor Unite ale Americii.

Exemplu de obiect gasit aceasta biblioteca digitala:

fisier: 1961-01-01.pdf
nume: Military Thought -- A turning point in the development of
Soviet military art, by Colonel-General Ivanov;
categorie: Soviet and Warsaw Pact Military Journals;
data creare: 1961;
data publicare: Nov. 11, 2009;

fig.1.1

1.2 Biblioteca ‘Special Collection’ a DMOZ open directory project

Adresa: http://www.dmoz.org/Reference/Archives/Arts/
Open Directory Project se vrea a fi cea mai mare si mai compexa biblioteca digitala
de pe Internet, aceasta fiind construita si intretinuta de o mare comunitate de voluntari de pe
glob.

5
 Scopul acestei biblioteci creata in spiritul miscarii Open Source, este de a crea cea
mai complexa biblioteca de pe Internet care contine obiecte legate de stiinta, societate, sport,
arta, calculatoare, jocuri, sanatate si lista poate continua, prin libera participare a celor care
doresc sa publice astfel de obiecte.
In cadrul acestei biblioteci este intalnita si o categorie “Special Collecion”.
Ca principal dezavantaj al acestei biblioteci, interfata este una monotona, care, la
prima vedere ofera utilizatorului impresia ca site-ul nu are nimic interesant de oferit.
Organizarea bibliotecii pe categorii si subcategorii tematice faciliteaza explorarea
acesteia. Asemeni bibliotecii digitale CIA, cea de pe site-ul DMOZ ofera doua modele de
cautare simpla si avansata. Cautarea simpla se face in functie de unul sau mai multe cuvinte
cheie, iar cea avansata nu ofera atat de multe optiuni ca cea anterioara.
Ca metadate utilizate pentru organizarea informatiilor se utilizeaza categoria,
numele, descriere si textul documentului. Datorita caracterului Open Source, credibilitatea
informatiilor din acest site poate fi pusa sub semnul intrebarii.

fig. 2 Special Collection – DMOZ

6
Exemplu de obiect gasit aceasta biblioteca digitala:
fisier: 01.gif
categorie: Arta;
nume: Architecture of Wales;
descriere: Collection of architectural drawings, mostly of Welsh structures,
held at The National Library of Wales;
text: Specified for the Music Room at Slebech Hall, near Haverfordwest,
these and other designs in ink and wash form a collection of drawings of
details of mouldings and cornices for the Music Room, stairs, breakfast
parlour and chambers. By no means large, Slebech is one of the most
thoughtfully conceived houses of its time in Pembrokeshire;
fig.2.1

1.3 Biblioteca ‘Special Collection’ L.Tom Perry

Adresa: http://lib.byu.edu/sites/sc/special-collections-home/collections/
Colectia speciala cuprinsa in acest site este centrata pe perioada Renasterii si pe cea
a Reformei. Scopul acestei biblioteci este de a pune la dispozitia utilizatorilor reprezentari
digitale a unor creatii din perioadele mentionate mai sus, insotite de informatii sugestive.
Colectia speciala L. Tom Perry gazduieste un numar mare de materiale des cautate.
Datorita unicitatii, valorii sau a fragilitatii, acestea sunt protejate impotria oricarui factor
care le-ar putea deteriora, prin digitizare, pentru o cat mai indelungata folosire.

fig. 3 Special Collection – L. Tom Perry

Spre deosebire de colectia digitala de obiecte prezentata anterior, interfata acestei
biblioteci nu este un plictisitoare. Designerii acestei biblioteci nu au facut abuz de culori si

7
nici de obiecte. In partea stanga a paginii exista doua meniuri prin care se poate realiza o
explorare facila a site-ului. Pagina principala a bibliotecii contine o descriere a acesteia
urmata de obiectele continute, grupate pe categorii.
Modul de explorare a bibliotecii este unul foarte eficient. Acest lucru fiind un efect
al asezarii pe pagina principal a celor doua meniuri de explorare din partea stanga si a listei
te elemente grupate pe categorii.
Primul meniu “Navigation” ofera posibilitatea explorari intregului site.
Cel de al doilea meniu faciliteaza explorarea intregii colectii, avand ca elemente
categoriile principale in functie de care sunt clasificate obiectele din biblioteca. Lista de
elemente din continutul paginii este de asemenea foarte importanta, prezentand utilizatorului
continutul bibliotecii.
Spre deosebire de bibliotecile prezentate anterior, aceasta are un singur mod de
cautare insa destul de eficient. Cautarea se efectueaza in toate campurile obiectelor,
dezavantajul este ca sunt gasite si obiecte care ingreuneaza gasirea obiectelor de interes.
Numarul elementelor din setul de metadate pare a fi, pentru aceasta colectie destul
de mic: titlul obiectului si comentariu asupra continutului si data postarii obiectului.
Datorita caracterului educational datele prezinta o mare credibilitate pentru
utizilzatori.

Exemplu de obiect gasit aceasta biblioteca digitala:

fisier: yellowstone.jpg;
categorie: Mormonism, Utah, & the West;
titlu obiectului: Larsen Yellowstone;
comentariu cont: Material related to Yellowstone National Park
and environs;
data: 1940
fig.3.1

1.4 Biblioteca ‘Special Collection’ – Literatura pentru copii

Adresa: http://susdl.fcla.edu/juv/index.shtml
Aceasta colectie de documente este de departe cea mai complexa si usor de utilizat
biblioteca analizata pana acum in decursul acetui proiect. Literature for Children este o
colectie de comori literare publicate in Statele Unite ale Americii si Marea Britanie inca
dinainte de anii 1850 si dupa anii 1950. Baza acestei clolectii o reprezinta cartile din colectia
8
speciala a librarilor Baldwin, cazduitta de departamentul Special Collection and Area
Studies a universitatii din Florida. Alaturi de acestea, intalnim si volume gazduite de
urmatoarela biblioteci Florida Atlantic University, Florida State University, University of
South Florida.
Scopul acestei colectii este unul educativ, biblioteca punand la dispozitie carti
pentru copii publicate intre secolele XVIII si XX. Multe din volumele continute de acesta
colectie sunt editii princeps ale literaturii pentru copii, carti utile si totusi inaccesibile tuturor
cititorilor. Vechimea acestora le transforma intr-o comoara nepretuita a literaturii. Datorita
acestor trasaturi, colectia speciala Literature for Children este cu mult mai utila comparativ
cu bibliotecile analizate anterior.

fig. 4 Special Collection – Literature for Children

Interfata nu este iesta din comun, avand in partea stanga, pe fundal albastru un
meniu de navigare a site-ului. In schimb, ce apare nou pana acum in constructia intrefetei,
este prezenta a trei butoane extreme de utile in explorarea bibliotecii: “Search”, “Autor
List”, “Title List”. Primul buton ofera accesul la un motor cu cinci module de cautare: basic,
advanced, proximity, citation, search history. Cautarea de baza se realizeaza in toate
campurile sau pot fi alese campurile dorite, dupa un anumit cuvant cheie. Cautarea avansata
se realizeaza utilizand unul sau mai multe cuvinte/fraze separate, pentru fiecare existand
posibilitatea de a se seta campul de cautare. Cautarea proximity permite utilizatorului
9
cautarea unei colectii bazandu-se pe existenta a doi termini cu o distanta data intre ei. De
asemenea se poate seta campul de cautare si distanta (in caractere), intre cei doi termeni dati.
Cautarea de tip citation permite utilizatorului cautarea de cuvinte in titlul sau fraze spuse de
autor.
Tot in grupul celor trei butoane avem si optiunea afisarii unei liste cu toti autorii,
sau optiunea afisarii unei liste cu toate obiectele aflate in colectie, prin intermediul carora
utilizatorul poate vizualiza intreg continutul colectiei.
In momentul in care utilizatorul gaseste obiectul cautat, avand un cuprins navigabil
acesta poate vizualiza continutul documenutlui.
Fiecare carte din aceasta biblioteca este structurata pe capitole, care la randul lor
sunt structurate pe pagini, fiecare pagina insemnand o imagine insotita de text. Astfel
metadatele utilizate in aceasta biblioteca sunt: autorul, titlul cartii, anul publicarii, capitole,
pagini si text.
Datorita caracterului didactic biblioteca de fata prezinta un nivel ridicat de
credibilitate.

Exemplu de obiect gasit aceasta biblioteca digitala:

autor: Carroll, Lewis
titlu: Through the looking-glass : and what Alice found there
an publicare: 1893;
pagini: 00007.jpg;
text: ... Title Page: THROUGH THE LOOKING-GLASS, AND WHAT
ALICE FOUND THERE. BY LEWIS CARROLL, AUTHOR OF " ALICE'S ...

fig.4.1

1.5 Biblioteca ‘Special Collection’ – Map Collection

Adresa: http://www.davidrumsey.com/index.html
Scopul acestei colectii este de a pune la dispozitia utilizatorilor peste 21.000 de
imagini cu harti rare. Colectia este centrata pe secolele XVIII – XIX, oferind harti cu nordul
si sudul Statelor Unite ale Americii dar si alte material cartografice ale lumii, preecum zone
din Europa, Asia si Africa.

10
 Colectia este organizata pe categorii precum: atlase geografice antice, harti
maritime, harti ale statelor, harti ale oraselor, manuscrise ale unor harti, geografie scolara,
etc. Aceasta poate fi utilizata in studierea istoriei, genealogiei si explorare.
Interfata este atractiva si intuitiva, nu plictiseste utilizatorul ci il determina sa
descopere mai mult. Designerul colectiei nu face abuz de culori, iar numarul de obiecte de
pe pagina este limitat, de asemenea indemnand utilizatorul sa exploreze mai mult.

fig. 5 Special Collection – Map Collection

Biblioteca este inclusa intr-un site care ofera moduri diverse de explorare. O prima
modalitate este prezenta unui sir de imagini – reprezentari ale hartilor cuprinse in continutul
bibliotecii. O alta modalitate de explorare este tab-ul „view collection” din partea de sus a
interfetei. Acesta ofera posibilitatea vizualizarii bibliotecii in functie de diverse categorii.
Modul de cautare este de asemenea o modalitate utila de explorare a bibliotecii,
cautarea fiind simpla, realizandu-se dupa unul sau mai multe cuvinte cheie.
La o prima vizualizare a bibliotecii metadatele utilizate pentru organizarea colectiei
sunt: autorul, numele scurt si intreg al obiectului, anul, editura, tipul (categoria), inaltimea
imaginii, latimea imaginii, referinte, o serie de informatii legate de obiect , referinte, statul,
rezolutie, format, si altele.
Din punctul de vedere al credibilitatii, este greu sa catalogam bibiloteca, deoarece,
aceasta nu este dezvoltata si intretinuta de o institutie publica, avand ca autor cartograful
David Rumsey. Totusi tinand cont marimea si importanta colectiei, plus faptulca aceasta
11
este realizata de un cartograf profesionist, putem spune ca aceasta prezinta un nivel mediu al
credibilitatii.

Exemplu de obiect gasit aceasta biblioteca digitala:

autorul: California Geological Survey; Craven, A.; Hoffman;
Hoffmann, C.F.; Leicht, F;
nume scurt: Map Of California And Nevada;
nume intreg: State Geological Survey Of California, J.D. Whitney,
State Geologist[...]. 2nd edition Revised by Hoffmann and Craven
and issued by authority of the Regents of the University of California
given May 12th 1874.
anul: 1874
editura: Julius Bien New York;
tipul: Case Map;
inaltimea imaginii (cm): 104;
latimea imaginii: 88 ;
note: 1st edition was 1873. Under the title is the following Note: "In
the compilation of this map the following materials were used. For
fig.5.1
California: The work of [...] linen. Folds into a tan cloth folding case
19x13 with "California & Nevada California Geological Survey
1874" stamped in gold on the spine.
referinte: Wheat 1243; Vogdes p179;
statul: California; Nevada
format: SID

1.6 Colectia speciala a bibliotecii Academiei Romane

Adresa: http://www.biblacad.ro/ColectiiSpecialeEng.html
La acest punct vom analiza o colectie speciala a unei bibilioteci ce apartine
Academiei Romane.
Parte integrantã a sistemului de informatizare a Bibliotecii Academiei Romane,
sistemul permite accesul on-line la bazele de date ale B.A.R. precum si la cele ale unor mari
biblioteci din tarã si strãinatate. Utilizatorul poate citi si editia electronicã a principalelor
cotidiane romanesti si strãine

12
 Categoria colectii speciale a bibliotecii digitale a Academiei Romane reprezinta o
grupare de obiecte rare, organizate pe cinci categorii: manuscrise si carti rare, picturi si
desene, numismatica, harti si muzica.
Despre interfata site-ului care contine biblioteca digitala a Academiei Romane nu se
pot spune foarte multe, aceasta fiind anosta, cu un numar mare de culori ce obosesc cititorul
si nic de cum nu da impresia ca aceasta ar fi un site institutii oficiale.
Singurul mod de explorare a colectiei speciale este reprezentat de existenta unei
pagini ce contine cele cinci categorii de grupare enumerate anterior.
Biblioteca duce lipsa de un motor de cautare astfel cautarea obiectelor dorite este
ingreunata.

fig. 6 Special Collection a Academiei Romane

Exemplu de obiect gasit aceasta biblioteca digitala:

nume: atlasul lui Ortelius
comment: (DACIA - Abraham Ortelius (Ortel, Hortels);
Daciarum, Moesiarumque, Vetus Descriptio, 1595;
daltita,colorata, pe hirtie cu text latin; 350x460mm; semnata in
cartus,stinga jos:Ex conatibus Abrahami Ortely; B.A.R.
inv.C/XLI48. Este una din cele 70 de harti in 53 de planse ale
atlasului intitulat "Theatrum Orbis Terrarum")
fig.6.1

13
 1.7 Concluzii ale analizei unor bibioteci digitale de pe Internet

In urma analizei acestor biblioteci se observa ca pentru a atrage utilizatorul o

bilbioteca trebuie:
 sa fie construita in baza unui scop precis;
 sa aiba o interfata cu un numar limitat de culori complementare care sa nu
oboseasca utilizatorul;
 sa nu se faca abuz de obiecte si imagini, utilizate in crearea designului paginii,
care ar putea distrage atentia utilizatorul de la scopul propus;
 biblioteca digitala sa aiba mai multe modalitati de explorare a continutului de
exemplu: aranjarea documentelor dupa titlu, dupa autor, grupate dupa categorie,
etc.;
 biblioteca digitala trebuie sa foloseasca un motor de cautare puternic care sa
poata gasi obiectele cautate dupa un anumit cuvant cheie;

14
 Cap2. Descrierea si utilizarea constructorului de biblioteci digitale
Greenstone in realizarea unei bibliotecii digitale

Un exemplu obisnuit de biblioteca digitala construita in Greenstone, ar cuprinde

mai multe colectii, organizate individual. Usor de intretinut, o colectie poate fi extinsa si
reconstruita in mod automat.
In majoritatea colectiilor construite cu Greenstone, exista mai multe modalitati de a
gasi informatii. De exemplu, se poate face cautarea dupa anumite cuvinte care apar in text,
sau intr-o sectiune a unui document. Este posibil sa accesezi un document dupa nume:
trebuie doar dat un clic pe o carte, pentru a o citi. Sau se pot sorta documentele, dupa
subiectul lor.
In cazul unei afisari a subiectelor ce sunt tratate de documentele unei colectii,
acestea vor fi reprezentate prin simboluri. Un singur clic pe acesta, va permite vizualizarea
cartilor, ce se incadreaza la subiectul respectiv. Atunci când este cazul, documentele vor
contine si un cuprins. In aceasta situatie se poate da clic pe un capitol sau pe o sectiune,
pentru a o deschide, pentru a extinde intregul cuprins sau pentru a afisa intregul document in
fereastra browser-ului (caracteristica utila in cazul printarii).
Pe prima pagina a fiecarei colectii se regaseste o declaratie a scopului ei si a ariei de
cunoastere pe care o acopera, cat o explicatie a modului in care colectia este organizata.
Majoritatea colectiilor pot fi accesate prin cele doua modalitati: de cautare si de navigare.
Cand se face o cautare, software-ul Greenstone parcurge toate textele documentelor
din colectie in intregime (aceasta se mai numeste cautare „full-text”). In cele mai multe
colectii, utilizatorul poate alege un index dintre cele construite din diferite parti ale
documentelor, mai exact, poate alege unde sa se faca cautarea. Astfel poate alege de
exemplu, sectiunea documentelor intregi, sectiunea paragrafelor sau capitolelor sau poate
opta pentru o cautare intre titlurile documentelor continute de colectie – fiecare sectiune
putând fi cautata dupa anumite cuvinte, expresii sau fraze

2.1 Greenstone - descriere generala

Greenstone reprezinta un produs software utilizat in constructia si distributia
colectiilor bibliotecilor digitale. Se constituie ca o noua forma de organizare a informatiei si

15
publicarea acesteia pe internet sau exportarea ei pe CD-ROM. Greenstone a fost creat de
New Zealand Digital Library Project din cadrul Universitatii din Waikato si este dezvoltat si
distribuit in cooperare cu UNESCO si Human Info NGO. Este un software open-source,
disponibil la adresa http://greenstone.org, care sta sub prevederile termenilor de licentiere
GNU General Public License.
Scopul software-ului Greenstone este de a psibilitatea utilizatorilor, in particular
universitatilor, bibliotecilor si altor institutii ale serviciilor publice pentru a-si construi
propriile biblioteci digitale. Bibliotecile digitale reformeaza radical modul in care informatia
este diseminata si dobandita in comunitatile si institutiile partenere UNESCO, din domeniul
educatiei, stiintei si culturii, aflate in toata lumea si in special din tarile in curs de
dezvoltare. Se doreşte ca acest software sa incurajeze desfasurarea efectiva a proiectelor de
construire a bibliotecilor digitale, in scopul raspandirii informatilor prin punerea lor la
dispozitia publicului.

2.2 Utilizarea constructorului de biblioteci digitale in realizarea bibliotecii

Pentru construirea bibliotecii cu colectii speciale s-au utilizat tab-urile „Gather”,
„Enrich”, „Design”, „Create” si „Format” ale aplicatiei Greenstone versiunea 2.83.

2.2.1 Descrierea tabului „Gather” – strangerea obiectelor

Primul pas in crearea bibliotecii, a fost
inserarea obiectelor in colectie. Odata selectat
tabul, in partea stanga a ferestrei se afla clasa
„workspace” care are rolul de a ajuta
utilizatorul in explorarea folderelor din
calculatorul acestuia, pentru gasirea si
adaugarea obiectelor.
Adaugarea propriu-zisa se realizeaza
prin metoda „drag-and-drop” in clasa
„collection”, care reprezinta de fapt folderul
import din cadrul directorului general al

16
colectiei. Astfel adaugarea in colectie a obiectelor nu este de cat copierea acestora in acest
folder.
2.2.2 Descrierea tab-ului „Enrich” – imbogatirea obiectelor

Odata adunate obiectele a caror introducere se va realiza in colectie, urmeaza cel de

al doilea pas, adica atasarea, pentru fiecare obiect a unei colectii de metadate, care sunt de
altfel „date despre date”, sau altfel spus, date care descriu alte date, de orice fel si de orice
tip. Ca exemple, un element metadata poate descrie: o data individula, un element de
continut, o colectie de date, incluzând unul sau mai multe elemente de continut si de niveluri
ierarhice etc.
Pentru atasarea metadatelor fiecarui obiect, se poate folosesi un set de metadate
care poate fi deja existent, de la biblioteci create anterior (pentru a utiliza metadatele de la o
biblioteca creata anterior, la crearea unei noi
biblioteci la punctul „Base this collectio on”
se selectaza biblioteca a carui set de metadate
se doreste utilizare), sau userul isi poate
defini propriul set din „Manage Metadata
Sets -> Add -> New -> Ok”, apoi poate
adauga elementele dupa nevoie.
Mai departe, in parte stanga in fereastra „Collection” se pot selecta obiectele pentru
atasarea metadatelor in partea dreapta.

2.2.3 Descrierea tab-ului „Design”

Dupa ce s-au introdus obiectele in colectie si dupa ce s-a asociat un set de metadate
fiecarui obiect se trece la organizarea bibliotecii, care se bazeaza pe crearea interfetei cu
utilizatorul.

17
 La acest pas se are in vedere pregatirea plugin-urilor, pentru fiecare format digital
din colectie, pregatirea metodei de cautare in colectie, si pregatirea metode de explorare a
bibliotecii.
Documentele sursa pot fi într-o varietate de formate, si ele sunt convertite într-o
forma XML standard care sa poata fi indexata, folosind plugin-uri. Pluging-urile distribuite
împreuna cu Greenstone pot procesa text simplu, documente în format HTML, WORD si
PDF, precum si Usenet si mesaje de pe e-mail. Pentru formate noi de documente pot fi
adaugate pluging-uri noi.
Pentru a construi structuri de navigare din metadate este folosita o schema similara
de „clasificatoare”. Acestea creaza indecsi de navigare de diferite tipuri: liste derulante,
selectoare alfabetice, date si ierarhii arbitrare. De asemenea, Greenstone poate crea structuri
de navigare noi.
Plugin-urile reprezinta anumite aplicatii
care ajuta la citirea si deschidere unor tipuri de
fisiere. Pregatirea plugin-urilor se realizeaza de
la butonul „Document Plugin” unde initial este
afisata o lista de plugin-uri. Pentru adaugarea
unor noi plugin-uri in lista initiala se tine cont
de formatul fisierului, ca se stabileste de la categoria „Select plugin to add”, apoi se da click
pe butonul „Add Plugin”, dupa care apare o ferastra de configurare a acestuia. Dupa crearea
plugin-ului acesta poate fi reconfigurat de la butonul „Configure Plugin” sau poate fi sters
de la „Remove Plugin”.
Pregatirea metodelor de cautare in
colectie se realizeaza accesand butonul „Search
Indexes” si butonul „Partition Indexes”. La
categoria „Search Indexes” se stabileste o serie
de indecsi dupa care sa se realizeze cautarea.
Acestia sunt de fapt metadatele in care se vor
cauta cuvintele cheie. Adaugarea unui nou
indexse poate realiza de la butonul „New Index” de unde sapare lista de metadate existenta
din care se vor alege metadatele in care se doreste a se realiza cautarea. Tot de aici se
stabileste modul de realizare a cautarii in document sau in sectiune.
18
 La categoria „Partition Index” se poate stabili de asemenea un alt mod de cautare
(in subcolectii, documente etc.).
Pregatirea modului de explorare a
bibliotecii se realizeaza de la categoria
„Browsing Classsifiers”, unde se stabileste un
alt tip de cautare. Este de preferat sa se
stabileasca un mod de explorare care sa se
realizeze in functie de cele mai importante
metadate din colectie.

2.2.4 Descrierea tab-ului „Create”

La acest capitol al Greenston-ului se realizeaza constructia propriu-zisa a colectiei
pornind de la alegerile utilizatorului.
Constructia se poate realiza prin doua
modalitati: constructia completa care se
realizeaza la prima construire a colectiei si
constructia minimala care se realizeaza ulterior
(la adugarea unor obiecte in baza de date).
Odata cu construire bibliotecii este
afisat si un text de tip log care informeaza
utilizatorul in ceea ce priveste constructia bibliotecii. Pe masura ce sunt procesate fisierele
in fereastra de tip log sunt afisate informatii despre fisierul respectiv iar la final prezinta
numarul de obiecte adugate, respinse si nerecunoscute de carte plugin-urile folosite.

2.2.5 Descrierea tab-ului „Format”

La acest punct se seteaza informatii
generale, si se stabileste designul interfetei.
Primul punct al acestui capitol este
categoria „General” unde se seteaza informatii
generale despre biblioteca precum: email-ul

19
autorului, numele colectiei, numele folder-ului in care se va realiza colectia, descrierea
colectiei, etc.
La categoria „Search” se stabilesc
numele afisate care vor aparea in meniul de
tip drop-down ale metadatelor dupa care s-a
stabilit cautarea.
Pentru a face o interogare, din pagina
de cautare, trebuie urmariti cativa pasi:
 specificarea unitatilor in care sa se faca cautarea; se poate cauta in sectiunea
titlurilor, sau a textelor integrale corespunzatoare cartilor;
 precizarea daca se doreste gasirea tuturor cuvintelor introduse, sau doar a unora
dintre ele;
 tastarea cuvintelor ce se doresc a fi cautate, in caseta pentru interogari;
 in final trebuie apasat butonul „Search”.
Cand se realizeaza o interogare, rezultatele vor fi afisate pana la cel mult 20 de
pagina. In josul paginii va fi un buton care va permite trecerea la urmatoarele maxim 20 de
rezultate. Din motive de eficienta, este setat sa nu se intoarca mai mult de 100 de
documente, ca rezultat al cautarii
La categoria „Format Features” se
stabileste modul in care vor fi afisate
obiectele, metadatele si felul in care
utilizatorul are acceseaza informatiile oferite
de catre biblioteca. Aceaste setari se pot
stabili atat pentru toate paginile cat si pentru
fiecare pagina sau document in parte.
Categoria „Collection Specific
Macros” este probabil cel mai important pas
in crearea interfetei cu utilizatorul, la acest
punct se pot stabili stiluri si functii java care
pot fi folosite in paginile de afisare a
bibliotecii.

20
 Cap. 3 Crearea si utilizarea bibliotecii digitale cu colectii speciale

Aplicatia de fata reprezinta dezvoltarea unei biblioteci digitale, cu ajutorul

constructorului Greenstone Digital Library Software. Acesta este un software open-source,
ce permite crearea de biblioteci digitale, alcatuite din colectii cu acces liber oricarui
utilizatorilor.
Cea mai usoara metoda de a construi o colectie noua este folosind interfata
bibliotecarului din Greenstone (Greenstone’s librarian interface – GLI). Aceasta permite
colectarea diferitelor seturi de documente, importarea sau alocarea metadatelor – toate
acestea urmand sa constituie continutul noii colectii Greenstone.
Procesul de creare a unei colectii presupune efectuarea a cinci activitati de baza,
care de obicei sunt realizate in aceasta ordine:
 copierea intr-o noua colectie a documentelor din calculator, inclusiv a colectiilor
deja existente;
 adaugarea metadatelor, documentelor individuale, sau grupurilor de documente;
 realizarea design-ului colectiei, prin stabilirea caracteristicilor legate de aspectul
ei, cat si a facilitatilor de acces pe care le va oferi utilizatorilor;
 construirea colectiei, folosind constructorul Greenstone;
 vizualizarea colectiei noi create, care este deja instalata pe pagina de start a
Greenstone-ului, ca oricare alta colectie obisnuita.
Scopul proiectului este de a crea o biblioteca digitala care sa contina o serie de
colectii ce au un caracter special, de unde si numele bibliotecii: „Colectii Speciale”. Datorita
acestui nume, obiectele introduse in biblioteca, acopera o gama larga de domenii precum:
arta (s-a mers in special pe arta fotografica), arhiva istorica si literatura.
Dupa cum am spus si la inceputul proiectului cerarea de biblioteci digitale de
realizeaza in scopul conservarii unor obiecte ce au caracter special. In acest sens cand
spunem obiecte speciale ne referim la obiectele rare cu accesibilitate extrem de redusa
(exemple: manuscrise, carti vechi in editii princeps, documente istorice, picturi rare,
fotografii celebre, etc.) a caror deteriorare reprezinta o pierdere in cultura.

21
 3.1 Crearea propriu-zisa a bibliotecii
Crearea bibliotecii digitale s-a realizat urmand pasii enumerati anterior. Prima etapa
in crearea acesteia este stabilirea exacta a scopului acesteia si a metodelor de
cautare/explorare, mai exact modul de utilizare al continutului. Aceasta s-a realizat dupa
analiza celor sase biblioteci analizate in primul capitol. De aici am observat ca, pe langa un
continut cautat si cu caracter credibil, o interfata bine gandita si construita, un modul de
cautare puternic si o modalitate de explorare bine pusa la punct, au un rol important in
atragerea si fidelizarea utilizatorilor. Astfel construirea bibliotecii s-a realizat dupa ce am
stabilite cateva obiective in ceea ce priveste functionalitatea bibliotecii digitale:
 includerea numai a unor materiale fara drepturi de autor, care sa poata fi
copiate si utilizate de catre utilizatori;
 multiple modalitati de cautare:
 dupa nume;
 dupa autor;
 dupa categorie (arta, arhiva istorica, literatura);
 comentariu;
 an;
 descriere;
 format;
 marime;
 sau chiar toate campurile mentionate anterior (predefinit);
 diverse optiuni de navigare printre materiale:
 afisate ordonat dupa titluri (cu posibilitatea de a merge direct la o
anumita litera);
 afisate in ordine alfabetica dupa autor;
 in functie categorii;
 in functie de an;
 in functie de formatul lor.
Dupa ce toate acestea au fost stabilite s-a trecut la colectarea, de pe Internet, a
obiectelor cu un caracter special. Odata realizata colectia obiectele colectate sunt organizate
pe categorii, astfel s-au obtinut urmatoarele categorii:
22
  arhiva istorica – se refera la o colectie de documente legate de istoria
Romaniei;
 arta – mai exact, arta fotografica, se refera la o colectie de fotografii celebre
care surprinde momente inedite;
 literatura – se refera la o serie de carti rare;
Pasul urmator colectarii obiectelor este crearea unei noi colectii in cadrul aplicatiei
Greenstone. Aceasta se realizeaza prin File -> New. Se deschide o nous ferestra in care se
seteaza numele bibliotecii, o descriere a acesteia (text care apare pe prima pagina) si se
poate selecta o biblioteca creata anterior ca model, asta insemnand preluarea setului de
metadate propriu acelei biblioteci.
Urmatoarea etapa in realizarea bibliotecii digitale este introducerea datelor in
Greenstone. Aceasta se realizeaza folosind tab-ul „Gather”, din fereatra „Workspace” se
selectaza folderele care contin obiectele care se doresc a fi introduse in colectie si prin
metoda „drag-and-drop” se introduc in fereastra „Collection”, proces care reprezinta de fapt
copierea acestor foldere in directorul „import” din cadrul folderului care contine colectia.
Odata cu introducerea obiectelor in Greenstone urmeaza etapa de asociere a
metadatelor de la tab-ul „Enrich”. Aceasta etapa cuprinde doua subetape: crearea unui set de
metadate si atasarea pentru fiecare obiect in parte a acestora.
Crearea unui nou set de metadate. Plecand de la obiectivele stabilite la inceputul
capitolului (modul de cautare si modul de explorare a bibliotecii) s-a urmarit crearea unui
nou set de metadate si nu utilizarea unor seturi ce apartin unor biblioteci deja existente.
Astfel setul de metadate creat are urmatoarele elemnte:
 nume – se refera la numele obiectului;
 autor – se refera la autorul obiectului respectiv (daca nu se cunoaste autorul se va
completa necunoscut);
 categorie – reprezinta categoria in care se incadreaza obiectul (arta, arhiva
istorica, literatura);
 comentariu – scurt comentariu asupra obiectului;
 descriere – scurta descriere a continutului obiectului;
 an_aparitie – anul in care a aparut obiectul;
 marime fisier – marime reprezentarii electronice a obiectului;

23
  formatul fisierului – reprezinta formatul digital al obiectului (in biblioteca au fost
introduse obiecte cu unsprezece formate: *.pdf, *.doc, *.ppt, *.jpeg, *.bmp, *.zip,
*.html, *.rtf, *.gif, *.png, *.rar).
Crearea noului set de metadate s-a realizat urmand: Manage Metadata Sets -> Add
->New setarea unui nume (special_collection) si descriere. Dupa apasarea butonului OK se
va deschide o noua fereastra in care vor fi
setate elementele setului de metadate.
Adaugarea unui element se face prin click
dreapta -> Add Element. Dupa parcurgerea
acestui pas va fi creat fisierul:
„...\gli\metadata\special_collection.mds”,
care are un format intern xml. [Anexa 1]
Odata creat setul de metadate se pot atasa metadatele specifice fiecarui obiect.
Alocarea metadatelor se face selectand obiectul, iar in fereastra din partea dreapta se pot
scrie informatiile dorite, in dreptul fiecarui element. Dupa completarea unei informatii
specifice unui obiect in cadrul unui element,
informatia va fi retinuta pentru refolosirea ei
pentru alte obiecte.
Odata completate toate metadatele va
fi creat un fisier metadata.xml, in care sunt
salvate metadatele pentru fiecare fisier in
parte. In cazul de fata au fost create trei fisiere metadata.xml, pentru fiecare folder in parte.
[Anexa 2]
Metadatele create pot fi utilizate in continuare pentru crearea motorului de cautare si
a sistemului de explorare a bibliotecii.
Dupa completarea metadatelor urmeaza partea de creare a interfetei cu utilizatorul
din cadrul tab-ului „Design”.
Primul pas in crearea interfetei este stabilirea unor plugin-uri in functie de formatele
incluse in colectie. In general din default Greenstone-ul ofera o lista de metadate care
satisfac formatele generale folosite (ZIPPlugin, GreenstoneXMLPlugin, TextPlugin,
HTMLPlugin, EmailPlugin, PDFPlugin, RTFPlugin, WordPlugin, PostScriptPlugin,
PowerPointPlugin, ExcelPlugin, ImagePlugin, ISISPlugin, NulPlugin si OAIPlugin). Pentru
24
biblioteca creata pentru acest proiect s-a mai
adaugat un singur plugin pentru adaugarea in
biblioteca a fisierelor cu extensia *.rar. Acest
pas s-a realizat prin selectarea plugin-ului
UnknownPlugin iar apoi prin accesarea
butonului „Add Plugin” care afiseaza o
fereastra de configurare acestuia, dupa cum se
poate observa in figura alaturata.
Urmatoarea etapa in crearea bibliotecii propuse este stabilirea criteriilor de cautare.
Tot in cadru tab-ului „Design”, la categoria „Search Indexes”, se pot seta idecsii de cautare
in biblioteca, initial sunt setati ca indecsi de cautare variabilele „text”, „dc.Title,ex.Title” si
„ex.Source”, tinand ca nu sunt utilizate metedatele implicite, in afara de variabila text, restul
varuabilelor sunt inutile. Pentru motorul de cautare gandit in acest proiect vor fi setati ca
indecsi de cautare urmatorii:
 special_collection.Nume,
 special_collection.Autor,
 special_collection.Categorie,
 special_collection.Comentariu,
 special_collection.Descriere,
 special_collection.An_aparitie,
 special_collection.Format,
 special_collection.Marime_fisier,
cat si in toate metadatele enumerate anterior.
Adaugarea unui index se face din
butonul „Add Index”, care determina aparitia
unei ferestre noi din care se pot alege
metadatele dupa care se doreste realizarea
cautarii.
In cadrul categoriei „Browsing
Classifiers” va fi setat modul de explorare a
bibliotecii, dupa metadatele dorite.
Adaugarea unei metadate dupa care sa se
25
realizeze o cautare se face de la butonul „Add Classifier” care va deschide o fereastra de
configurare a acestuia. In fereastra de configurare putem selecta metadate dupa care se va
face ordonarea, numele butonului care va aparea in interfata, modul de ordonare a
elementelor gasite, precum si alte elemente. Astfel metadatele utilizate ca elemente de
navigare a bibliotecii urmatoarele:
 nume obiect;
 autor;
 categorie
 an aparitie;
 format fisier;
Rezultatul obtinut este existenta mai multor categorii dupa care se poate realiza
navigarea in cadrul bibliotecii, aranjate ca in imaginea urmatoare:

Finisarea interfetei (modificarea interfetei implicite oferita de Greenstone) s-a

realizat in general din cadrul tab-ului „Format”.
La categoria „General” s-a stabilit descrierea si numele bibliotecii.
In cadrul categoriei „Search” s-a realizat formatarea numelor indecsilor care apar
in meniul drop-down din cadrul ferestrei Search a bibliotecii.
In cadrul categoriei „Format Features” s-a stabilit pentru fiecare pagina de navigare
a bibliotecii un mod de a afisa documentele existente in biblioteca insotite de informatiile
specifice. Cu alte cuvinte pentru fiecare obiect in parte, in cod HTML, s-a realizat un tabel
de forma:
Nume obiect
Autor:
Categorie:
[imagine] An:
Marime fisier:
Format:
vizualizare/descarcare

26
 Pentru pagina in care se vizualizeaza un document, pentru aranjarea in pagina, s-a
realizat de asemenea un tabel de forma:

[imagine] Nume

Autor:
Categorie:
An:
Comentariu:
Descriere:

In cadrul catagoriei „Collection Specific Macros” se realizeaza crearea de stiluri si

functii java, pentru modificarea interfetei implicite. In continuare vor fi prezentate cateva
elemente principale modificate in ceea ce priveste interfata:
 pentru modificarea aparentei titlului s-a utilizat urmatoarea secventa de cod CSS:
p.collectiontitle\{
margin-left:30px;
background-image:
url("_httpcollection_/images/books.png");
background-repeat: no;
#height:150px;
width: 700px;
font-family: sans-serif, arial, helvetica;
font-size: 24px;
font-weight: bold;
text-transform: capitalize;
#text-align: right;
padding-top: 100px;
padding-right: 2px;
padding-bottom: 30px;
padding-left: 200px;
\}

 pentru modificarea barei de navigare s-a folosit urmatoarea secventa de cod CSS:
27
 a.navlink \{
background-image:
url("_httpcollection_/images/bg3.png");
text-decoration:underline; \}
a.navlink_sel \{
background-image:
url("_httpcollection_/images/bg3.png");
text-decoration:underline; \}
a.navlink:hover \{
background-image:
url("_httpcollection_/images/bg4.png");
text-decoration:none; \}
div.navbar \{
margin-left:30px;
width: 906px;
background-image:
url("_httpcollection_/images/bg3.png");
height:25px;\}

 pentru modificarea background-ului paginii s-a folosit urmatoarea secventa de

cod CSS:
body.bgimage\{
background-image: url("_httpcollection_/images/bg.jpg");
\}
 pentru modificarea aspectului continutului s-a folosit urmatoarea secventa de cod
CSS:
div.document\{margin-left:30px;
width: 900px;
#height: 800px;
#overflow: scroll;
background-color: white;
border-style:solid;\}

 pentru modificarea numelui paginii s-a folosit urmatoarea secventa de cod CSS:
p.bannertitle \{
font-family: sans-serif, arial, helvetica;
font-size: 29px;
font-weight: bold;

28
 color: black;
margin-top: 0px;
margin-left: 0px;
margin-right: 150px;
text-transform: capitalize;
white-space: nowrap;
padding: 6px 2px 10px 0px;
#background-image:
url("_httpcollection_/images/bg5.png");
background-repeat: repeat-y;
background-position: top right;
height: 150px;\}

Astfel rezultatul final este reprezentat in imaginea urmatoare:

29
30
 Cap. 4 Descrierea si analiza bibliotecii de colectii speciale

Biblioteca de colectii speciale permite utilizatorului accesarea unor informatii si

mai ales documente rare, urmarind in acelasi timp, conservarea acestor documente. Aceasta
ofera accesul rapid si ieftin la o baza de date ce contine 45 reprezentari digitale ale unor
obiecte cu caracter special grupate pe trei categorii, s ub o interfata placuta si intuitiva.
Pagina principala a bibliotecii contine o descriere a acesteia si explica modurile de
explorare puse la dispozitia utilizatorului. Pe aceasta pagina utilizatorul are posibilitatea de a
cauta obiectele dorite folosind campurile de cautare oferite de motorul de cautare dupa un
cuvant cheie.
Cautarea dupa un cuvant cheie nu este
cea mai buna modalitate de a gasi un obiect,
de aceea utilizatorului i se mai ofera inca o
modalitate de a cauta si anume explorarea
bazei de date a bibliotecii dupa anumite criterii. Cu alte cuvinte utilizatorului i se ofera
posibilitatea de a vizualiza intreaga colectie sub forma unei liste ordonate dupa anumite
criterii. Modalitatile de a explora baza de date sunt:
 ordonarea obiectelor dupa numele acestora – este afisata o pagina care contine o lista
ordonata alfabetic dupa nume;
ordonarea obiectelor dupa numele autorului – este afisata o pagina care contine o lista
ordonata alfabetic dupa numele autorului ;
ordonarea obiectelor dupa categorie – este afisata o pagina care contine o lista ordonata
alfabetic dupa categorie;
ordonarea obiectelor dupa anul aparitiei – este afisata o pagina care contine o lista
ordonata crescator dupa an;
afisarea unei pagini ce contine o lista cu
extensiile obiectelor existente in biblioteca;
Dupa gasirea obiectului dorit se
poate da click pe imagine sau pe link-ul
vizualizare/download pentru a vizualiza
obiectul si in formatiile despre acesta.
3.1 Analiza critica a bibliotecii
31
 Obiectivele acestei colectii pot fi variate, biblioteca punand la dispozitia oricarui
utilizator documente ce pot fi folosite cu scop atat infornativ cat si educational, in acelasi
timp protejand documentele originale.
La crearea bibliotecii s-a urmarit realizarea unei interfete placute care sa atraga
utilizatorul si sa ii ofere utilizatorului senzatia ca biblioteca contine obiecte pe care se poate
baza in cazul in care face o cercetare stiintifica. In comparatie cu bibliotecile analizate la
primul capitol interfata obtinuta se poate caracteriza ca fiind medie.
Cautarea obiectului in colectie se poate realiza selectand campurile in care se
doreste gasirea informatiilor, dupa un cuvant cheie.
Explorarea bibliotecii se face intr-un mod facil utilizatorul avand la dispozitie o
bara navigabila care ofera posibilitate vizualizarii intregii colectii ordonate dupa un anumit
criteriu (nume obiect, autor, categorie, an aparitie, format fisier).
Exemplu de obiect gasit aceasta biblioteca digitala:
Nume: Einstein with his Tongue Out
Autor: Arthur Sasse;
Categorie: Arta (fotografie);
An Aparitie: 1951;
Comentariu: Fotografia care a dat geniului un gram de umor
Descriere:
Se pare ca profesorul Einstein, în speranta de a se bucura de cea de a
72 aniversare în pace, a ramas blocat in campusul universitatii
Princeton, timp in care era hartuit de catre de presa. Dupa ce este a
zambit ore in sir pentru aparatele de fotografiat, el a dat fotografului
Arthur Sasse occazia de a-i admira limba. Aceasta nefiind o limba
obisnuita, fotografia a devenit clasica pentru rezultatele instantanee.

32
 Concluzii
1. Constructorul de biblioteci digitale Greenstone este o aplicatie ce usureaza mult
munca unui dezvoltator de colectii digitale simple, insa pentru construirea unei biblioteci
profesioniste este necesara realizarea directa a acesteia. Altfel spus realizarea unei biblioteci
necesita mult mai multe cunostinte.
2. Biblioteca „Special Collections” a fost realizata in scopul oferirii accesului
oricarui utilizator la datele si informatiile continute. Inca de pe pagina principala a
bibliotecii, sunt date utilizatorului informatii cu privire la facilitatile de cautare/navigare a
materilelor incluse în biblioteca.
3. Un utilizator nu are nevoie de cunostinte de specialitate, pentru a putea folosi
biblioteca si colectiile oferite de aceasta.

33
 Bibliografie

1. Curs: Stocare şi Cautare în Spaţii Ierarhice, 2009

2. http://www.greenstone.org/
3. Rajasekharan, K. and Nafala, K. M. Building up a Digital Library with
Greenstone: a Self-Instructional Guide for Beginner's., 2007 [Guide/Manual]
4. http://www.foia.cia.gov/special_collections.asp.
5. http://www.dmoz.org/Reference/Archives/Arts/
6. http://lib.byu.edu/sites/sc/special-collections-home/collections/
7. http://susdl.fcla.edu/juv/index.shtml
8. http://www.davidrumsey.com/index.html
9. http://www.biblacad.ro/ColectiiSpecialeEng.html

34
Anexa1
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<!DOCTYPE MetadataSet SYSTEM "http://www.greenstone.org/dtd/MetadataSet/1.0/MetadataSet.dtd">
<MetadataSet contact="" creator="Mirica Stefanita" family="Development Library Subset"
lastchanged="11:20 27/01/2009" namespace="special_collection">
<Name language="en">special_collection</Name>
<Description>Mirica Stefanita - proiect SCSI - Special Collections</Description>
<Element name="numeObiect">
<Attribute language="en" name="comment"/>
<Attribute language="en" name="definition">Numele obiectului.</Attribute>
<Attribute language="en" name="label">Nume</Attribute>
<Attribute name="version">1.0</Attribute>
</Element>
<Element name="categorie">
<Attribute language="en" name="comment"/>
<Attribute language="en" name="definition">Categoria in care se incadreaza obiectul (arhiva irtorica,
arta, literatura).</Attribute>
<Attribute language="en" name="label">Categorie</Attribute>
<Attribute name="version">1.0</Attribute>
</Element>
<Element name="comentariu">
<Attribute language="en" name="comment"/>
<Attribute language="en" name="definition">Comentariu legat de obiect.</Attribute>
<Attribute language="en" name="label">Comentariu</Attribute>
<Attribute name="version">1.0</Attribute>
</Element>
<Element name="descriere">
<Attribute language="en" name="comment"/>
<Attribute language="en" name="definition">Scurta descriere a obiectului.</Attribute>
<Attribute language="en" name="label">Descriere</Attribute>
<Attribute name="version">1.0</Attribute>
</Element>
<Element name="anAparitie">
<Attribute language="en" name="comment"/>
<Attribute language="en" name="definition">Anul aparitiei.</Attribute>
<Attribute language="en" name="label">An aparitie</Attribute>
<Attribute name="version">1.0</Attribute>
</Element>
<Element name="marimeFisier">
<Attribute language="en" name="comment"/>
<Attribute language="en" name="definition">Marimea reprezantarii digitale a obiectului.</Attribute>
<Attribute language="en" name="label">Marime Fisier</Attribute>
<Attribute name="version">1.0</Attribute>
</Element>
<Element name="formatFisier">
<Attribute language="en" name="comment"/>
<Attribute language="en" name="definition">Formatul fisierului.</Attribute>
<Attribute language="en" name="label">Format</Attribute>
<Attribute name="version">1.0</Attribute>
</Element>
</MetadataSet>

35
Anexa2
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<!DOCTYPE DirectoryMetadata SYSTEM
"http://greenstone.org/dtd/DirectoryMetadata/1.0/DirectoryMetadata.dtd">
<DirectoryMetadata>
<FileSet>
<FileName>01-raport-alecsandri-catre-cuza\.pdf</FileName>
<Description>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.categorie">Arhiva istorica</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.numeObiect">Raport Vasile
Alecsandri</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.comentariu">Raport Vasile Alecsandri catre
Alexandru Ioan Cuza</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.anAparitie">1861.05.27</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.marimeFisier">226KB</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.formatFisier">*.pdf</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.descriere">Raport Vasile Alecsandri catre
Alexandru Ioan Cuza</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.autor">Vasile Alecsandri</Metadata>
</Description>
[……………………………………………………………………………………………………………………………………..]
<FileName>24-bratianu2\.bmp</FileName>
<Description>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.categorie">Arhiva istorica</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.formatFisier">*.bmp</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.marimeFisier">129KB</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.numeObiect">Fotografie I. C. Bratianu -
2</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.comentariu">Fotografie care il
intruchipeaza pe I.C. Bratianu in port</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.anAparitie">necunoscut</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.descriere">Fotografie care il intruchipeaza
pe I.C. Bratianu in port</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.autor">necunoscut</Metadata>
</Description>
</FileSet>
<FileSet>
<FileName>01-raport-alecsandri-catre-cuza01\.pdf</FileName>
<Description>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.comentariu">Raport Vasile Alecsandri catre
Alexandru Ioan Cuza</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.numeObiect">Raport Vasile
Alecsandri</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.formatFisier">*.pdf</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.marimeFisier">225KB</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.anAparitie">1861.04.27</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.categorie">Arhiva istorica</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.autor">Vasile Alecsandri</Metadata>
<Metadata mode="accumulate" name="special_collection.descriere">Raport Vasile Alecsandri catre
Alexandru Ioan Cuza</Metadata>
</Description>
</FileSet>
</DirectoryMetadata>

Anexa3
36
# extra.dm file
# You can add collection specific macros in here
# Lines starting with a '#' are comments.
# Remember to include the package declaration

package Style

_textabout_ {
<div class="section">
<h3>Special Colection</h3>
_Global:collectionextra_
</div>
}

_footer_ {
<!--page footer-->
_pagefooterextra_
<center><p class="footer">
| <a href="gsdl?a=p&amp;p=home&amp;l=en&amp;w=utf-8">Home</a>|</p></center>
_endspacer_
_htmlfooter_
}
_globallinks_ { }

# will be applied to all pages

# add css style lines inside the style tags

_cssheader_ {
_csslink_

<style type= "text/css" >

p.collectiontitle\{
margin-left:30px;
background-image: url("_httpcollection_/images/books.png");
background-repeat: no;
#height:150px;
width: 700px;
font-family: sans-serif, arial, helvetica;
font-size: 24px;
font-weight: bold;
text-transform: capitalize;
#text-align: right;
padding-top: 100px;
padding-right: 2px;
padding-bottom: 30px;
padding-left: 200px;
\}

a.navlink \{
background-image: url("_httpcollection_/images/bg3.png");
text-decoration:underline;
\}
37
a.navlink_sel \{
background-image: url("_httpcollection_/images/bg3.png");
text-decoration:underline;
\}

a.navlink:hover \{
background-image: url("_httpcollection_/images/bg4.png");
text-decoration:none;
\}

div.navbar \{
margin-left:30px;
width: 906px;
background-image: url("_httpcollection_/images/bg3.png");
height:25px;
\}

body\{padding-left: 70px; \}

body.bgimage\{ background-image: url("_httpcollection_/images/bg.jpg"); \}

div.document\{
margin-left:30px;
width: 900px;
#height: 800px;
#overflow: scroll;
background-color: white;
border-style:solid;
\}

div.h_list\{
width: 300px;
text-align: center;
border-bottom: solid \#582d02;
border-right: solid \#582d02;
border-left: solid \#582d02;
\}

table.meniu1\{
border-bottom: solid \#582d02;
margin: 1px;
\}

p.bannertitle \{
font-family: sans-serif, arial, helvetica;
font-size: 29px;
font-weight: bold;
color: black;
margin-top: 0px;
margin-left: 0px;
margin-right: 150px;
text-transform: capitalize;
38
white-space: nowrap;
padding: 6px 2px 10px 0px;
#background-image: url("_httpcollection_/images/bg5.png");
background-repeat: repeat-y;
background-position: top right;
height: 150px;
\}
</style>
}
# add any javascript functions here
_collectionspecificscript_ {
}

39