Consideratii teoretice despre relatiile publice online 

in Comunicarea online and PR online.Tags: comunicarea de masa online, comunicarea online, consideratii teoretice, epr, pr

online, relatii publice online.

Asa cum spunea si Stefan Wehmeier[1] intr-unul din rezumatele situatiei cercetarii in domeniu, in

cercetarea stiintifica a ePR-ului, se constata lacune foarte mari, pornind chiar de la inexistenta practic a

definirii acestui domeniu. Este un domeniu nou? Este doar o evoluare a relatiilor publice clasice? Nu

aduce nimic nou ci reprezinta doar o noua media? Sunt multe intrebari la care s-a incercat a se

raspunde nu intotdeauna si cu mult succes insa.

In majoritatea lucrarilor despre aceasta noua modalitate de comunicare organizationala, autorii se

limiteaza la descrierea noilor modalitati comunicationale aparute, respectiv ale noilor media online.

Sunt enumarate mai multe recomandari despre cum ar fi recomandat sa comunicam, vezi neticheta,

blogticheta, dar din pacate, fondul stiintific este de cele mai multe ori ignorat. Cativa autori au incercat

sa surprinda diferentele survenite in comunicarea de masa intre canalele de comunicare clasice si cele

care se regasesc pe Internet, de la aceste diferentieri incercand sa schiteze noile modalitati

comunicationale aparute.

De la teze ca Internetul nu ar putea sa devina practic un canal de comunicare in masa asa cum

sustineau Melvin Defleur si Sandra Ball-Roleach[2], si pana la idei ca aparitia media online ar putea

conduce la sfarsitul comunicarii de masa [3] comunitatea stiintifica si-a pus intrebarea fireasca: cum (si

daca) va modifica aparitia Internetului comunicarea de masa.

Unul din cele mai cunoscute raspunsuri la aceasta intrebare este cel propus de Merrill Morris und

Christine Ogan[4] care vorbesc despre noua schema a comunicarii de masa, aducand in atentie

comunicarea de masa de tip “many to many”. Comunicarea de masa nu mai este apanajul exclusiv al

unor organizatii mari, fiind accesibila si maselor, si totodata masa de receptori are la dispozitie un

mecanism de feedback mult mai facil si care practic permite receptorilor sa se transforme la randul lor

in emitatori. Inca din 1994 E.W. Brody [5] credea ca Internetul ar putea reprezenta pentru practicienii de

relatii publice o alternativa de comunicare cu publicurile de interes.

Schema clasica a comunicarii de masa (Shannon/Weaver [6]) s-a modificat radical odata cu aparitia

Internetului.

Schema comunicarii - Shannon/Weaver

Oenicke[7] propune urmatorul model:

O abordare matematica a acestei scheme descrie diferenta intre schema comunicarii ale alte media care

se încadrează în schema clasică de comunicare de la emiţător către masă [8]:

comunicarea „many to many” modifică aceasta schemă la:

adică comunicarea de la masă către masă. Fiecare poate comunica către mulţi, răspunsul este imediat,

totul este practic un joc comunicaţional interactiv.

Aceasta modificare a posibilitatilor comunicationale si a aparitiei posibilitatii practice ca o organizatie

sa poata comunica direct publicurilor sale l-a facut pe cunoscutul practician de relatii publice online

din SUA, Don Middleberg[9] sa constate ca “nici o industrie nu a fost mai puternic si mai pozitiv

infuentata de revolutia digitala ca relatiile publice.”

Desi specialistii de relatii publice au inceput sa foloseasca din ce in ce mai mult Internetul ca media de

comunicare si practic sa adune o experienta in domeniu, acestia au nevoie de “un concept coerent si

complet”[10], sustin Zerfass si Fietkau.

Vorbind despre influenta Internetului asupra agentilor economici, Lord Chadlington [11], CEO al

“International Public Relations” relata intr-una din prezentarile sale ca toate organizatiile pot comunica

la nivel global folosind Internetul, putand ajunge cu o lejeritate debordanta la diverse publicuri de

interes.

Aceste noi posibilitati comunicationale bazate pe relatia “many to many” sunt folosite de catre diverse

organizatii si persoane pentru a-si face cunoscut mesajul. Costurile relativ scazute, la fel ca si

promisiunea de a putea comunica cu usurinta publicurilor de interes au condus la o utilizare a acestei

media la un nivel fara precedent pentru un alt canal de comunicare in masa. Aceasta utilizare in masa a

fost probabil alimentata si de posibilitatea organizatiilor nu foarte cunoscute de a concura direct cu

imaginea celor mari prezente in Internet. Legat de acest aspect un studiu al lui Jeffrey K. Springston

releva ca practicienii de relatii publice considera ca Internetul ofera posibilitatea micilor organizatii sa

concureze direct cu cele mari[12]. Romy Fröhlich[13] vede in Internet, din perspectiva comunicarii

organizationale prima mass media „controlata“.

Un alt argument al folosirii Internetului ca intrument comunicational a fost posibilitatea oferita de a

comunica facil cu presa, prin diverse media, de la email pana la pagina Web pe care multe organizatii

au facut publice comunicatele sale de presa sau diverse stiri despre activitatea curenta. In

studiul[14] agentiei de presa online „news aktuell“ (organizatie apartinand DPA) reiese 57 % din

jurnalisti isi petrec mai mult de doua ore pe zi pe Internet in interes de servici.

Studiile empirice ale newsaktuell au dovedit importanta informatiilor de pe Internet pentru

jurnalisti[15]. In studiul “Media in Cyberspace”[16], se poate observa ca mai mult de 90% din

editorialisti (deci lideri de opinie) folosesc Internetul pentru documentare, cu toate ca Web-ul este

vazut ca o media cu o credibilitate mai redusa decat media ca televiziunea sau presa [17]. Studiul

“Journalisten 2000”[18]demonstreaza un interes deosebit al jurnalistilor pentru comunicarea pe

Internet (atat la nivel interactiv cat si la nivel continut) cu organizatiile de interes.

Studiul lui Springston subliniaza la randul lui importanta Internetului pentru practicienii de relatii

publice.

Kent si Taylor[19] (2002) vorbesc despre oportunitatea unica oferita de internet organizatiilor de a

asculta publicurile. Acestia aplica interactivitatii din Internet termenul de “dialogic relationship” pentru

a descrie mai bine relatia de comunicare care ar trebui sa existe in comunicarea online. O analiza a

interactivitatii site-urilor a fost efectuata de Petter Alexander Gustavsen si Elspeth Tilley [20], si releva

ca doar 25% din paginile cercetate pun un accent mare sau foarte mare pe aceasta componenta

comunicationala.

Ideea dialogului cu publicul este sustinuta deasemenea si de Cooley T. [21] care considera ca a

comunica pe Internet nu inseamna numai a iti atinge publicul tinta, ci a intra in dialog cu el. In studiul

sau asupra comunicarii online a companiilor din „Fortune 500“ din SUA, Cooley releva ca capacitatea

interactiva a Internetului este folosita doar partial si rar in acelasi timp [22].

Interactivitatea comunicarii este un element cheie in relatiile publice online sustine Robert

Marston[23]. Subliniind importanta acestui element, Zerfass si Fietkau [24]denumesc relatiile publice

online ca relatii publice interactive.

Unul din cele mai importante studii empirice din Germania despre relatiile publice pe Internet este cel

al lui Martin Eichholz, care analizeaza situatia comunicarii organizationale online la primele 100

companii ca venituri din Germania. Acest studiu arata ca “Principalul target al activitatilor de PR pe

Internet este cultivarea imaginii organizatiei - 96% urmat de grija pentru impunatatirea comunicarii -

82% precum si sprijinirea proceselor comunicationale – 82% [25].

Ca nu putem ignora capacitatile comunicationale ale Internetului s-a observat si in vestitul caz al

procesorului Intel care genera o eroare de calcul la a cincea cifra dupa virgula. Dupa ce initial

hotarasera sa nu ia nici o masura, in urma numeroaselor reactii generate de aflarea acestei erori pe

Internet, compania a hotarat sa retraga procesoarele de pe piata si sa le inlocuiasca.

Un alt exemplu mai recent este cel al companiei daneze Kiss-Technology, producator de dvd/divx

playere, care a inclus in softul unor aparate produse parti de program aflate sub incidenta GPL [26],

care prevede ca este permisa utilizarea sau integrarea in alte programe a liniilor de cod aflate sub

licenta GPL, dar ca softul creat astfel intra automat sub licenta GPL, care prevede obligativitatea

distribuirii surselor de cod pentru aceste programe. Cum site-ul autorilor codului initial

www.MPlayerHQ.hu a facut cunoscuta aceasta incalcare, Kiss-Technology s-a aflat sub o imensa

presiune: ca. 10.000 de pagini web au preluat acuzatiile si numeroase forum-uri au discutat aceasta

problema. In consecinta firma si-a pus softul sub licenta GPL, adica si-a facut public codul sursa al

programelor folosite.

Sunt doar cateva exemple care demonstreaza ca puterea comunicationala a Internetului nu poate fi

ignorata si ca aceasta putere este acum in mana tuturor, inlesnind competetitia intre organizatiile mari

si organizatiile mici, asa cum sustinea studiul lui Springston.

Pe acest fond se explica cresterea deosebita a interesului fata de activitatile de comunicare online,

semnalata de studiile lui Thomas L. Harris [27] care descriu asteptarile clientilor fata de firmele de PR.

Astfel daca in 1998 numai 8% din organizatii au declarat ca sunt interesati ca firmele de PR angajate sa

fie capabile sa contribuie la activitatile de comunicare pe Internet, in 2003 aceasta cifra ajunsese la

44%, adica o crestere mai mult decat semnificativa.

[1] Stefan Wehmeier, 2001

[2] Melvin Defleur, Sandra Ball-Roleach, “Theories of Mass Communication”

[3] Josef Wehner, “Interaktive Medien - Ende der Massenkommunikation?“

[4] Morris, Merrill/Ogan, Christine: „The Internet as a Mass Medium”, Journal of

Communication 46(1), 1996.

[5] E.W. Brody, 1994

[6] W. Weaver and C. E. Shannon, The Mathematical Theory of Communication, Urbana, Illinois: University of Illinois

Press, 1949, republished in paperback 1963.

[7]/span> Oenicke, 1996, pag. 64

[8] Veghes-Ruff / Grigore, 2003, pag. 21

[9] Don Middleberg, 2001

[10] Zerfass/Fietkau, 1999, pag. 6

[11] Chadlington, Lord, 1999. pag. 6, Globalization, the internet and the future of public relations. Speech

presented at 1999 Vernon C. Schranz Distinguished Lecture in Public Relations. Muncie, IN: Ball

State University. Monograph

[12] Springston

[13] Frölich, 2002, pag. 1

[14] news aktuell und forsa, media studie 2000 Journalisten online

[15] news aktuell und forsa, media studie 2000 Journalisten online

[16] Don Middleberg, 1999

[17] Schweiger, 2000, pag. 50

[18] Uwe Kamenz/Peer Walter Jahn, 2000

[19] Michael L. Kent, Maureen Taylor, 2002

[20] Petter Alexander Gustavsen/ Elspeth Tilley, 2003, pag. 10

[21] Cooley, T., 1999

[22] Cooley, T., 1999

[23] Marston R., 2003

[24] Zerfass/Fietkau, 1999
[25] Martin Eichholz (Michael Krzeminski/Ansgar Zerfaß – Hg.), 1998, pag. 53

[26] GNU General Public License, sustine distribuirea programelor impreuna cu codurile sursa

[27] Thomas Harris, 2000 - 2003

Definirea “relatiilor publice online”

Published 

by 

Iulian

on September 19, 2009

in Comunicarea online and PR online

.Tags: comunicare online, comunicarea de masa online, epr, pr online, relatii publice online.

In domeniul relatiilor publice online exista in prezent preponderent lucrari orientate catre latura

practica, care prezinta/descriu posibilitatea utilizarii noilor tehnologii in comunicarea interna si externa

a organizatiilor.[1]

Cunostintele din acest domeniu se bazeaza pe cateva studii empirice si pe putine analize teoretice,

care sunt construite coerent stiintific intr-un mod destul de lapidar si doar partial cercetate. Se spune

despre relatiile publice online ca sunt nesistematic si insuficient cercetate. Stefan Wehmeier scrie intr-

una din lucrarile sale despre relatiile publice pe Internet ca acestea sunt “in continuare un domeniu

nedefinit”[2].

Martin Eicholtz este de aceeasi parere si numeste PR-ul online ca fiind “o materie necercetata”[3]. O

definire a termenilor se dovedeste a fi dificila, datorita faptului ca aspectele teoretice ale comunicarii

de masa ar trebui mult modificate, respectiv completate, astfel incat comunicarea de masa online sa

devina parte integrata intr-o constructie teoretica cuprinzatoare a comunicarii. Aceste provocari i-au

facut pe cei mai multi teoreticieni sa evite formularea unei definitii exacte.

Desi autori cunoscuti ca de exemplu Shel Holtz, Don Middleberg, James L. Horton, Matt Haig sau

Gregory Sherwin si Emily Avilla s-au implicat in definirea conceptului, dar s-au limitat in general la

descrierea intrumentelor comunicationale existente in domeniu, exista totusi cateva incercari de

definire a acestui nou domeniu.

Dieter Herbst sustine ca “relatiile publice pe Internet reprezinta comunicarea prin canale tehnice cu

grupurile tinta in si prin Internet.”[4] Aceasta definitie o gasim si la Oenicke[5], iar Zerfass si Fietkau

afirma ca: “Retelele publice de calculatoare care sunt folosite ca medium si care au pe de o parte

caracteristici de comunicare in masa, permit pe de alta parte si o comunicare bidirectionala, directa si

privata. Acest aparent antagonism se explica prin fenomenul interactivitatii.”[6]

Stefan Wehmeier vorbeste despre o comunicare integrata si incearca sa explice lipsurile existente in

definirea termenilor prin integrarea in comunicarea online a mai multor activitati comunicationale –

publicitatea, marketingul, relatiile publice (atat interne cat si externe) si a jurnalismului. Din aceasta

cauza Wehmeier propune ca intreaga activitate comunicationala de pe Internet sa fie numita ca “relatii

online”[7].

Felix Friedlaender considera ca: “PR-ul online este o parte componenta a relatiilor publice, care

urmareste sa construiasca relatii cu publicurile tinta relevante prin intermediul si folosirea

instrumentelor comunicationale specifice Internetului si, in consecinta, a unor mijloace si masuri

specifice”[8].

Specific relatiilor publice online sunt dimensiunile comunicarii pe Internet: interactivitate, caracterul

multimedia al mesajului cat si dimensiunea globala a comunicarii de masa.[9] In acelasi timp

organizatiile dispun acum de posibilitatea de a comunica direct cu publicurile tinta.

Instrumentele comunicationale (pagina Web, email-ul, grupurile de discutii, forumurile, chat-ul,

Intranet-ul, Extranet-ul, etc.) ale ePR[10]-ului au fost prezentate de diferiti specialisti. Printre acestia

se numara: Shell Holtz, Matt Haig, James Horton, Dieter Herbst, Frank Hortz, Gregory Shelwin, Emily

Avila si Mattejcek Karina.[11]

Felix Friedlaender, Martin Eicholz, Ulla K. Bunz au analizat prin cercetari empirice implementarea si

rezultatele folosirii noilor tehnologii. [12]

Din pacate numarul acetor cercetari nu este suficient si multe aspecte ale comunicarii organizationale

pe Internet au fost doar sumar analizate. Printre aceste aspecte se poate observa ca atat definirea

domeniului cat si analiza comunicarii organizationale online ca apartinand comunicarii de masa, unde

emitatorul dispune de o media la fel sau poate mai puternica decat televiziunea, radioul sau presa

scrisa. Din aceasta cauza relatiile publice s-au modificat substantial odata cu popularizarea

Internetului. Aceste modificari au fost alimentate de dezvoltarile tehnologice si au oferit organizatiilor

posibilitatea de a isi construi propria comunicare de masa.

In acelasi timp, analizele calitative despre continutul si structura optima a acestor “new media” sunt

foarte rare.

In concluzie, mai este mult pana vom putea avea o definire atat completa a domeniului, cat si sustinuta

de un cadru teoretic coerent si complet.

[1]Conf. lucrarii de doctorat “Relatiile publice si noile media”: de ex. Fuchs,Peter/Moehrle.

Hartwin/Ulrich Schmidt-Manwede (1998): PR im Netz. Online-Relations fuer Kommunikationsprofis

Franfurt/M., ca si Zerfass/Fietkau.

[2]Wehmeier (2001), pag. 1

[3]Eichholz (1998), pag. 53

[4]Herbst (2001), pag. 25

[5]Conf. Oenicke (1996), pag. 63

[6]Zerfass/Fietkau (1999). pag. 39

[7]Conf. Wehmeier (2001), pag. 12

[8]Friedlaender (1999), pag. 84

[9]Conf. Veghes/Grigore (2003), pag. 31

[10]Relatiile publice online

[11]Conf. Holz (1999), Haig (2000), Horton (2001), Herbst (2001), Hortz, (1999), Shellwon/Avilla

(1997). Matejcek (2001).

[12]Conf. Friedlaender (1999), Eichholz (1997), Bunz (1998)

Anglia: 40% din companii integreaza retelele sociale in

strategia de comunicare 
in Comunicarea online and PR online

.Tags: pr online, relatii publice online, retelele sociale si relatiile publice, social media.

Conform “2009 Customer Engagement Report” al Econsultancy, 40% din companiile engleze au integrat

social media in strategia de comunicare, o crestere semnificativa de la 21% in 2008.

Mai jos puteti vedea principalele retele sociale prin care companiile britanice au ales sa comunice:

Cea mai insemnata crestere o inregistreaza Twitter, despre care 49% din respondenti au spus ca l-au

integrat ca strategia de comunicare, fata de doar 3% in urma cu doar un an.

Poate ca, vazand asemenea cresteri, vor intelege si companiile romanesti ca, din perspectiva

comunicationala, s-ar parea ca este o paine de mancat si pe aceasta directie. 40% din companii

reprezinta un procent important.

« Anglia: 40% din companii integreaza retelele sociale in strategia de comunicare

Top 10 motoare de cautare in US - august 2009 »

twitter.com - date demografice ale utilizatorilor

 .Tags: date demografice, pr online, retele sociale, retelele sociale si relatiile publice, social media,twitter.
 Sursa: http://www.quantcast.com/twitter.com

Voiam sa subliniez cu aceste date demografice, daca mai era nevoie, calitatea si varsta celor care

folosesc twitter-ul. Vedem atat faptul ca doua grupe insemnate, 35-49 si peste 50, alcatuiesc aproape

jumatate din utilizatorii twitter. Am vrut sa punctez acest lucru, pentru ca, din pacate, si in 2009, mai

auzi persoane destul de citite si teoretic pregatite, care spun ca eh, Internetul si retelele sociale sunt

pentru pusti. Nu avem de ce sa comunicam prin ele.

Iata ca nu este chiar asa, si profilul utilizatorului (chit ca se bazeaza pe datele in US), ne demonstraza

totusi ca pentru multe organztii ar fi o modalitate utila prin care acestea ar putea sa isi sprijine efortul

comunicational.

Social media in 2009 - studiu al University of Massachusetts

Dartmouth
 .Tags: epr, online pr, relatii publice online,  social media.

Conform unui studiu realizat de Center for Marketing Research al University of Massachusetts

Dartmouth pe companiile din Inc. 500 (www.inc.com) - companiile cu cele mai mari cresteri, 75% din

respondenti folosesc retelele sociale iar 62% folosesc platforma de microblogging - Twitter.

Mai jos va prezint evolutia perceptiei social media in ultimii 3 ani de catre companiile din Inc. 500.

Ce este poate si mai surprinzator este ca aproximativ 91% din companiile intervievate folosesc cel putin

unul din tool-urile comunicationale ale social media.

Un ultim aspect pe care il mentionez este faptul ca aproape 70% din companii monitorizeaza retelele

sociale dupa produsele lor sau brand-uri.

Cine va dori mai multe informatii, puteti gasi studiul in intregime aici.

Peste 60% din companiile germane folosesc social media

.Tags: epr, online pr, relatii publice online, relatii publice online in germania, social media.

Conform unui studiu al Universitatii Oldenburg, realizat impreuna cu Konstruktiv. peste 60% dintre

companiile germane folosesc social media, relateaza horizont.net.

Pe locul intai se situeaza twitter - cu un procent de 39%, urmat de youtube - 37% si facebook- 28%.

O surpriza a acestui studiu, este slaba utilizare a blog-urilor corporate - doar 12% folosind acest

instrument comunicational. Cum consider ca blog-ul corporate este un instrument important al

comunicarii organizationale pe Internet, recunosc ca am citit de cateva ori acest procent, considerand

ca probabil nu am vazut bine.

Doar 5 procente dintre companiile cercetate folosesc atat twitter, youtube, facebook si blog-uri

corporate, din nou, un procent scazut dupa parerea mea. Mai ales pe o piata dezvoltata, asa cum e

Germania.

Social media - Dell depaseste 6,5 mil. USD vanzari prin

Twitter
.Tags: comunicare online, dell, retele sociale, social media, twitter, vanzari.
Conform Bloomberg, Dell a anuntat ca prin canalele de distributie de pe twitter au depasit venituri de

6,5 milioane USD din vanzari de calculatoare, componente PC si software, din 2007, de cand Dell a

intrat pe partea de vanzari pe twitter.

La acest succes oarecum neobisnuit, in general companiile folosind retelele sociale pentru scopuri mai

mult comunicationale, au contribuit peste 100 de angajati Dell.

Iata ca renumita companie IT a reusit sa foloseasca social media si pentru impulsionarea vanzarilor.

Numai in Brazilia au vandut in ultimele 8 luni produse de peste 800.000 USD.

Dell interactioneaza cu aproximativ 3,5 milioane de persoane prin intermediul retelelor sociale si prin

site-urile de comunitate ale companiei, cum ar fi Direct2Dell.com.

De urmarit mai departe evolutia Dell pe retelele sociale. E o companie care s-a adaptat remarcabil

acestor canale de comunicare.

date demografice ale retelelor sociale - facebook, twitter,

myspace, linkedin
 .Tags: date demografice, pr online, retele sociale, social media.

Am cautat datele demografice pentru principalele site-uri de retele sociale, pentru cursul de PR online de la

FJSC, si daca tot le-am cules, am zis sa le public si pe blog, poate mai are lumea nevoie de ele.

Asa ca daca doriti datele demografice pentru facebook, twitter, myspace saulinkedin, le gasiti mai jos. 

date demografice facebook.com
date demografice myspace.com

date demografice twitter.com

 date demografice linkedin.com

sursa: Alexa.com

Standard Snacks se orienteaza catre comunicarea online

in 24 media center, Comunicarea online, PR online, despre mine, diverse, noutati and publicitatea online

.Tags: aurelia costache, dorin dragoi, iulian veghes, standard snacks, standard snacks srl.

Daca tot am un blog pe care sa anunt ce mai fac, atunci folosesc aceasta cale pentru a anunta

colaborarea mea cu cei de la Standard Snacks (cei care fac Rontzy, Bazzaconi, samd) pe partea de

comunicare online.

Dupa colaborarea cu cei de la Vel Pitar, ma bucur sa vad ca inclusiv companiile din FCMG se preocupa

de imaginea online si de targetarea audientei prezenta pe aceasta media.

In acest moment sunt la capitolul analiza a situatiei actuale a Standard Snacks si elaborarea planului de

actiune. Trebuie sa recunosc ca am fost placut impresionat de interesul oamenilor din conducerea

companiei Dorin Dragoi si Aurelia Costache pentru comunicarea online.

Evident ca asta nu inseamna ca parasesc 24 Media sau colaborarea cu Univ. Bucuresti. Ci ca daca pot

da o mana de sprijin pentru cei care doresc sa comunice profesionist in online, o fac cu mare placere.

Pe curand si va tin la curent cu ce am mai realizat atat la 24 Media, la Univ. sau laStandard Snacks.

despre ‘arta’ de a comunica online in Romania si aiurea 

in Comunicarea online, PR online, publicitate online andpublicitatea online

.Tags: comunicarea de masa online, online romanesc.

Spunea cineva (mi-e lene sa caut cine), ca aceia care nu isi dau seama ca revolutia online este o

revolutie a comunicarii, pur si simplu nu inteleg fenomenul.

Nu vreau sa fiu nerespectuos sau sa fiu vazut ca umbland cu nasul pe sus. Dar nu pot sa nu observ cu

tristete cum majoritatea celor implicati in comunicarea online (nu numai de la noi), sunt oameni care

nu au un background comunicational. Sunt ori oameni tehnici (sa ma ierte absolventii de politehnica,

nu e o acuza), ori oameni cu orice alta formatie, numai oameni de comunicare nu prea sunt.

Poate ca oamenii de comunicare s-au speriat de net. Aceasta realitate, coroborata si cu un

management defectuos al companiilor implicate, au condus la ocuparea locurilor din industrie de catre

persoane mai putin avizate din perspectiva comunicationala.

Omul necomunicational implicat in constructii comunicationale nu are nici o vina. Cei mai buni au

invatat si si-au dat interesul pentru a acoperi aceasta sincopa formationala pentru a isi putea face jobul

cat mai bine. Dar acestia sunt putini.

O persoana spunea despre pozitia de sef al departamentului de comunicare online al unei companii

multinationale: “luam IT Manager-ul de la o firma mare si am rezolvat problema”. Din pacate cu

asemenea idei comunicarea online din Romania o sa progreseze foarte greu. Sau mult mai greu decat

ar trebui.

Mi se pare la fel de hilar, ca atunci cand un amic implicat in conducerea unui mare publisher online imi

spunea despre niste reportaje video postate pe site: “de ce te grabesti sa le publici, in loc sa le dai la o

firma specializata si sa le ai in cam doua luni, dar or sa arate perfect. Ca doar e un clip video, nu e o

stire.” Imi amintesc ca am ramas perplex atunci.   De unde pana unde stirea trebuie sa fie doar
text?  Despre perisabilitatea stirii samd, nu avea sens sa mai aduc vorba. Oricat de funny ar putea

parea, eu ma intristez cand vad asemenea idei la oameni care au puterea de decizie in ceea ce priveste

activitatea in online-ul romanesc. Tot ce pot sa sper in acest moment, e ca multi sa isi doreasca sa

invete, si sa constate ca fara o formare comunicationala, nu fac altceva decat sa dauneze. Sau in cel

mai bun caz, nu contribuie la cresterea sanatoasa a netului din .ro.

Dragi colegi din comunicare, implicati-va in online. Nu musca, e foarte frumos, si in plus, va ofera

foarte variate modalitati de exprimare.

Dragi colegi din online, sau implicati in procesele decizionale de pe net, poate ca a sosit timpul -

suntem totusi in 2009 - sa intelegem ca omul din online trebuie sa fie specialist in comunicare in

primul rand. Nu sa stie sa programeze un CMS sau sa instaleze un blog sau sa deseneze un template. E

la fel de ciudat, ca atunci cand am pune un tehnician care apasa butonul de emisie in eter al unei

televiziuni sa conduca activitatea redactionala a respectivei institutii media.

Nu sunt atat de naiv incat sa cred ca acest post din blog va schimba ceva, dar mi s-a parut necesar sa

imi exprim parera in aceasta directie. Va urez tuturor… sa navigati bine.