Sunteți pe pagina 1din 234
Asist. univ. Jean Vinersan — UMF “Carol Davila” Bucuresti Sef lucrari Diana Ionescu - UMF “Carol Davila” Bucuresti Asist. univ. Dan Sulica — UMF “Carol Davila” Bucuresti Sef lucrari Octavian Doaga - UMF “Carol Davila” Bucuresti e e w Fizica Teste pentru admitere in invatamantul superior medical 2012 intrebari si rezolvari EDITURA UNIVERSITARA ,,CAROL DAVILA” BUCURESTI, 2011 & . CUPRINS CAPITOLUL 1 - TERMODINAMICA Termodinamici — complement 1 Raspunsuri termodinamicd — complement 142 Termodinamici (cauzi - efect) 19 Raspunsuri termodinamica (cauza - efect) 147 Probleme termodinamica 26 Raspunsuri probleme termodinamic& 153 Complement multimplu termodinamicd 38 CAPITOLUL 2 —- ELECTRICITATEA Electricitate— complement 44 Raspunsuri electricitate - complement 159 Electricitate (cauza-efect) 55 Raspunsuri electricitate (cauz-efect) 162 Electricitate— probleme 60 Raspunsuri electricitate— probleme 166 Complement grupat electricitate 71 CAPITOLUL 3 - OPTICA GEOMETRICA Optica —- complement 78 Raspunsuri optica—complement 171 Optica (cauzi - efect) 100 Raspunsuri optica (cauzd - efect) 178 Probleme optics 107 Raspunsuri probleme optica 185 CAPITOLUL 4 - OPTICA ONDULATORIE Optick — complement 121 Raspunsuri optici - complement 197 Optica (cauza -efect) 129 Raspunsuri opticd (cauza - efect) 199 Probleme optici 132 Raspunsuri probleme optic 202 . Complement multiplu optic’ 136 SUBIECTE DATE 206 BIBLIOGRAFIE 277 TERMODINAMICA complement NOTIUNI TERMODINAMICE DE BAZA 1. Relajia dintre constanta universala a gazelor (R), numérul lui Avogadro (Na) si constanta lui Boltzmann (k) este: A. K-NaR B. R=Nek C. NaHkR D. NWR=k E. — nuexisti nici o relatie, 2. Molul este: A. cantitatea de substanfa in stare atomica ce confine Na atomi B, masa de substanf’ egal cu masa molecular relativa C. unitatea de misura pentru numiirul de molecule dintr-o substan} D. unitatea de masuri pentru cantitatea de substanta E. mirime fizicd scalara. 3. Masa molar A. nu depinde de tipul substanfei deoarece confine un numar de particule egal cu numérul lui Avogadro B. se exprima in unitafi atomice de masi C. este adimensionala D. depinde de presiune si de temperatura E. se poate exprima in grame 4. Unmol de substanga: ‘A. confine Nq molecule B. confine Na atomi C. confine un numar de particule care depinde de tipul substantei D. cfintireste cét masa molara a substangei exprimata tn kg E. confine Na particule numai daca substanfa se afl in stare gazoasa 5. Unitatea de masura a masei moleculare relative este: AU kg B. mol C. este adimensionala pv, gz, ma, mol 6, Numarul lui Avogadro se exprimé fn: A. este adimensional B. 2! cy eens kg ig p, molecule E, molecule, ‘mol 7. Relaia dintre numarul lui Avogadro (NA) si unitatea atomica de masé (u) este: B. Crs Ny 5 E. Nawe-t, 8, Numirul de moli dintr-un sistem poate fi exprimat ca: a x BO” a £ N, # a D. ee (condifii normale)E, toate relate antericare sunt corecte. 0 9. Migcarea browniand este: A. migcarea continua si dezordonaté a corpurilor 10. 15% ae 13. 14, 15. 16. es B. miscarea continua si dezordonata a moleculelor C. miscarea electronilor in jurul nucleului D. miscarea continua si dezordonat& a atomilor in molecule E. miscarea continua si dezordonatd a particulelor microscopice in suspensie. Miscarea de agitafie termica este: A. miscarea continua si dezordonata a corpurilor B. migcarea continua si dezordonati a moleculelor C. miscarea electronilor in jurul nucleului D. miscarea continua si dezordonati a atomilor in molecule E. migcarea continua gi dezordonati a particulelor microscopice in suspensie. Un sistem termodinamic este: A. un sistem care schimba intotdeauna caldura cu exteriorul B. un sistem intotdeauna izolat de exterior C. un sistem format din foarte multe componente ce poate fi studiat independent de exteriorul sau D. un sistem microscopic avand o singuré component.» B. un sistem ale cSrui proprietafi nu se modifica in timp... Parametrii de stare reprezinta: A. marimi fizice ce caracterizeaz un sistem in stare de echilibru termodinamic B. marimi fizice constante intr-un sistem in stare stafionard C. unitati de‘masura fundamentale in sistemul international D. functii ce caracterizeaza trecerea unui sistem dintr-o stare in alta E. mirimi fizice ce depind de transformarile anterioare ale sistemului. Presiunea este: A, marime statistic’ B. marime vectorialé C. marime ce depinde de marimea sistemului D. marime adimensionala E. marime cuantificata. ‘Temperatura este: ‘A. 0 mitime aditiva (suma temperaturilor parfilor componente) B. o marime vectoriala C. o marime ce nu depinde de marimea sistemului D. o marime adimensionala E. o miarime cuantificata. Volumul este: A. o marime aditiva B. o mirime vectoriala C. omirime ce nu depinde de mirimea sistemului D. o marime statistica E, oméarime cuantificata. O transformare evasistatica este: ‘A. 0 transformare in care toate starile intermediare sunt stari de echilibru B. o transformare in care majoritatea stirilor infermediare sunt stari de echilibru C. 0 transformare in care starea initial coincide cu cea finala D. 0 transformare reversibila E. nici una din cele de mai sus. O transformare cvasistatica este: A. intotdeauna reversibilé B. intotdeauna ireversibilé ont 18. 19. 20. 24. 22, 23. 24. ireversibila daca stile intermediare nu sunt de echilibru intotdeauna ciclica . intotdeauna reprezentabila grafic. O transformare reprezentati grafic este: reversibila ireversibila {intotdeauna ciclica . necvasistatic’ E. intotdeauna izoterma. Difuza solidelor este: A. evasistaticd si reversibi B. evasistatica si ireversibili C. cicli D. foarte rapida E. solidele nu difuzeaza, Identificafi afirmatia corecta: A. in orice transformare evasistatic’ stirile intermediare sunt stari de echilibru transformarea necvasistatica este o transformare ireversibilé transformarea cvasistatic& este neaparat ireversibili transformarea ciclic& nu poate fi ireversibi ‘nu se poate obfine o transformare a unui sistem termodinamic doar prin contact termic cu mediul exterior, Presiunea exercitati de un gaz ideal in echilibra termodinamic: A. este mai mare pe peretii perpendiculari pe directia principal de migcare B. este determinati de ciocnirile dintre molecule C. este aceeasi pe tofi perefii vasului D. depinde de numarul total de molecule E. nu depinde de masa moleculelor ci doar de viteza lor medie. Dac moleculele unui gaz ideal triatomic disociazé complet la temperatura si volum constante, atunci: A. presiunea gazului se reduce la jumitate B. presiunea gazului ramine gi ea acceasi C. presiunea gazului se dubleazi D. presiunea gazului se tripleaz& E. presiunea gazului scade de trei ori Viteza termica: A. este aceeasi pentru gaze diferite care au aceeasi temperatura B, depinde atat de temperatura cét si de natura gazului C. depinde invers proportional de masa de gaz D. depinde direct proportional de temperatura absolut a gazului E. ia valori diferite pentru gaze diferite, indiferent de temperatura. Doua cantitafi diferite de gaze monoatomice, ale ciror volume nu variaz, sunt puse {n contact termic, Dac nu are loc schimb de cildura, identificafi afirmatia incorecti: A. cele doud gaze au aceeasi temperaturi B. cele dowd gaze sunt in echilibru termic C. cele dowd gaze au aceeasi valoare pentru energia cinetic& medie D. BE. c. D. E, yop poop cele dowd gaze au aceeasi valoare a energiei interme cenergiile inteme ale celor dowd gaze nu s-au modificat in urma contactului termic. 25. 26. 27. 28. 29. 30. Energia intend este: ‘A. suma dintre energiile componentelor sistemului ce rezulté din migcarea una fafi de alta si din interactiunile dintre ele cenergia de interactiune dintre componentele sistemului si cdmpurile externe mirime de stare ce masoar& doar agitafia termic& a moleculelor sistemului mirime ce depinde de transformare miirime ce depinde doar de temperatura. gia intend a gazului ideal: misoari energia ciocnirilor dintre molecule depinde de temperatura si de numarul de moli depinde de distanta medie dintre molecule nu depinde decat de temperatura Enet gomreroor m u= per pentru toate gazele ideale. Moleculele gazului ideal: au dimensiuni neglijabile iar interactiunile dintre ele sunt neglijabile nu au masi sunt punctiforme si nu interacfioneazi intre ele se ciocnese intre ele perfect elastic sunt sferice. i parametri de stare cu caracter statistic: presiunea si temperatura presiunea si numarul de moli volumul si numarul de moli temperatura i voluriul presiunea si volumul t parametri de stare aditivi: presiunea si temperatura presiunea $i numérul de moli volumul si numarul de moli temperatura si volumul .presiunea si volumul. za medie a moleculelor unui gaz. ideal in echilibru termodinamic: . depinde de numarul de molecule . depinde de temperatura .. depinde de natura gazului . depinde de presiune este zero. SORE Bo Si Vit mpowrSmunw>d mpom> LEGILE GAZULUI IDEAL 31. Transformarea izobari a unui gaz ideal se reprezinta grafic printr-o dreapti care trece prin origine: in coordonate densitate-volum . {n coordonate densitate-temperaturd absolut in coordonate presiune-volum in coordonate presiune-temperaturd absolut {n coordonate volum-temperatura absolut. moOeP> 32. 33. 34, 35. 36. 37. 38. Transformarea izobari a unui gaz ideal se reprezinti grafic print-o ramuri de hiperbold echilater’: ‘A. in coordonate densitate-presiune B. in coordonate densitate-temperatura absolut’, C. in coordonate presiune-volum D. in coordonate presiune-temperaturd absolut E, in coordonate volum-temperaturd absolut. Densitatea unui gaz ideal variazi direct proportional cu presiunea intr-o transformare: A. izocora B. izobaré C. adiabatics D. izoterma E. fnnici una din transformarile de mai sus. La cresterea presiunii de k ori intr-o transformare izoterma are loc: scdderea densitatii gazului de k ori cresterea densitiii gazului de k ori cresterea densitatii gazului de ky ori, unde ky > k cresterea densititii gazului de ky oti, unde ky 39. 40. aL. 42. 43. 44, 45. in transformarea izocora a gazului ideal presiunea variazi A. B. ic D. E Pentru un gaz ideal care suferd o transformare izocora la independent de tipul gazului invers proportional cu variafia temperaturii absolute direct proportional cu temperatura exprimati in grade Celsius invers proportional cu temperatura exprimata in grade Celsius liniar cu temperatura medie exprimatiin grade Celsius. -273,15 °C presiunea devine: A po B. -p C. 2po D. 0 E. -2po. Cum se schimbi concentrafia final a moleculelor unui gaz ideal, daci destinderea sa adiabatic’ este inlocuita cu una izotermi, intre aceleagi presiuni externe? A B. c. D. E. nu se schimba creste creste, indiferent daci are loc 0 destindere sau o comprimare seade ‘nu se poate preciza deoarece nu se cunoaste temperatura transformarii izoterme. PR jn figura este trasat dependenta densitatii unui gaz de volumul acestuia, sub forma TE unei hiperbole echilatere. Ce fel de transformare sufera gazul? NK ¥ A. izoterma B. adiabaticd C. izocors D. izobara E. _ oricare dintre cele de mai sus. Care este afirmafia gresits? Transformarea izotermi a gazului ideal este transformarea in care: ‘A. energia intend riméne constant B. masa si temperatura sunt constante C. graficul, in coordonate VT, este o hiperbold echilater& D. presiunea si volumu! sunt invers proporfionale E. presiunea gi densitatea gazului sunt direct proportionale. in timpul comprimarii izoterme a unui gaz ideal: A. Usi T ramén constante B. U scade, T riméne constant C. Urimane constant gi T oreste D. Ucreste si T raméne constant E, UsiT otese. Principiul tranzitivitifii echilibrului termic afirm&: ‘A. doud sisteme in cchilibru termic sunt si in echilibru termodinamic B. doua sisteme in echilibru termic sunt in echilibru gi cu al treilea C. dowd sisteme in echilibru termic cu al treilea sunt si in echilibru termic intre ele D. doui sisteme in echilibru termodinamic sunt gi in echilibru termic E. sistemele in echilibru termodinamic nu schimba cAldura intre ele. fn transformarea izoterma a gazului ideal presiunea variaz’: pOEP direct proportional cu variafia volumul invers proportional cu variafia volumului direct proportional cu volurnul invers proporfional cu voluraul! anea asa este cele E. liniar cu volumul 47. {n transformarea izobara a gazului ideal volumul variazd : A. direct proportional cu variatia temperaturii B. invers proportional cu variafia temperaturii C. direct proportional cu temperatura exprimati in grade Celsius D. invers proportional cu temperatura exprimatd in grade Celsius E. liniar cu temperatura exprimata in grade Celsius. 48. Mai multe izobare trasate pentru acelasi gaz ideal la diferite presiuni in coordonate V-T vor reprezenta: A. drepte care tree prin originea sistemului de axe, cu atét mai fnelinate fata de axa T cu cat presiunea este mai mica B. drepte care trec prin originea sistemului de axe, cu att mai inclinate fafa de axa T cu cét presiunea este mai mare C. drepte care trec prin punctul (-273,15 , 0) D. hiperbole cu atit mai indepartate de axe cu cét p este mai mic . hiperbole cu atat mai indepartate de axe cu cat p este mai mare PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII. APLICAREA PRINCIPIULUL I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMARILE GAZULUI IDEAL 49. CAldura reprezinta: A. energia de agitatie termicd a componentelor sistemului B. energia potenfiala a componentelor sistemului C. energia cineticd medie a moleculelor D. forma de schimb de energie prin miscéri dezordonate E. forma de schimb de energie prin miscari ordonate. 50. Lucrul mecanic reprezinti: ‘A. energia de agitatie termicd a componentelor sistemului B. energia potential a componentelor sistemului C. energia cineticd medie a moleculelor D. forma de schimb de energie prin migcari dezordonate E. forma de schimb de energie prin migciri ordonate. 51. Despre lucrul mecanic se poate afirma: ‘A. este o functie de stare B. este independent de transformare C. prin conventie este pozitiv cénd este primit D. este o forma de energie E, se masoard in J Gouli). 52. Lucrul mecanic este: aria cuprinsé intre graficul transformarii si axa T in coordonate V-T aria cuprinsa intre graficul transformarii si axa T in coordonate p-T aria cuprins& intre graficul transformarii si axa V in coordonate p-V aria cuprinsa intre graficul transformarii si axa V in coordonate V-T aria cuprinsa intre graficul transformarii $i axa p in cgordonate p-T. Idura reprezinta: . forma de schimb de energie prin migciri dezordonate partea din energia intern care masoara agitatia termic& marimea ce misoar& starea de incalzire a sistemului marime adimensionala ~ functie de stare ce depinde de temperatura sistemului> 53. Cal rooppEmsomp 55, 57. 58. 59. 61. 60. . Despre energia interna a gazului ideal se poate spune c&: ‘A. este o marime de stare B. variafia sa depinde de tipul transformarii C. este o functie de proces D. are o variafie pozitiva daca sistemul cedeaza caldura E. nu poate fi transformati integral in lucru mecanic. Un sistem izolat adiabatic este: ‘A. un sistem termodinamic inchis B. un sistem termodinamic intotdeauna izolat C. un sistem termodinamic deschis D. organismul viu E. nici una dintre variantele de mai sus. . Intr-o transformare izobari a gazului ideal: A. variafia volumului unui gaz este direct proportional cu temperatura absolut /B. densitatea gazului este invers proportional cu temperatura absolut %C. coeficientul de dilatare izobara a gazului depinde de T 7D. volumul gazului ideal creste direct proporfional cu temperatura exprimata in °C *E, lucrul mecanic este nul. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la lucrul mecanic efectuat intre dou stiri bine precizate, este adeviraté? + A, nu depinde de drumul urmat intre cele dowd stiri . depinde de temperatura maxima atinsa in transformare ". depinde de presiunea maxima atinsa in transformare D. depinde de volumul maxim atins in transformare E. este aria de sub curba transformarii in coordonate p-V. in condifii izocore, cildura molar a gazelor ideale monoatomice este: ‘A. dependent’ de temperatura gazului B. dependenti de natura gazului C. egal cu # D. egala cu a E. egal cu 2. Considerdnd o tansformare cilicd a uni gaz ideal, identifica afirmatiaincorecta: “A. AU=0 | *B. AT=0 Cc. Ap=-0 D. avo \ EB 1-0, intr-o inepere se giseste un frigider. Ce se va intampla daca deschidem usa frigiderului si apoi il punem in funetiune (se neglijeazA pierderea de céldura prin perefii inedperii)? aerul din incdpere se va rici aerul din incdpere se va incalzi temperatura aerului din incdpere nu se modificd aerul mai intai se incdlzeste puin, apoi se riceste aerul se riceste putin, apoi se incalzeste. © masi de gaz ideal suferi o transformare in care presiunea variazi direct proportional cu temperatura absolut, p= a-T. Identificafi afirmatia incorecti: A. densitatea gazului creste B. concentratia moleculelor riméne constant * C. energia interna creste, dac& temperatura creste moOm> ohio 18 n°C a: 1 usa prin 62. 63. 65. D. lucrul mecanic schimbat cu exteriorul este zero E. viteza termicd scade dacé temperatura scade. Pentru gazul ideal care trece prin transformarile din figura alaturat& se poate afirma ch: A. Incrul mecanic efectuat de gaz pe parcursul unui ciclu complet este egal cu aria transformarii in procesul 4 ~ 1 presiunea gazului creste {n procesul 2 — 3 presiunea gazului creste {in coordonate (p, V) cielul se prezinta sub forma unui dreptunghi toate variantele sunt adevarate Un gaz ideal suferd o suecesiune de transformari conform figurii. Se poate afirma ct > Poe P ‘A. in transformarea 1-2, asupra gazului se efectueazd lucru mecanic B. in transformarea 2-3 gazul efectueazd lueru mecanicx~ C. in ambele transformari energia intend a gazului creste ~ D. volumul gazului in starea 2 este mai mic decdt volumul gazului in starea 3 E. toate variantele sunt corecte. Se considera transformarile unui gaz ideal, in coordonate presiune ~ temperatura absolut’, conform figurii: “A. in ambele transformari gazul efectueazi lucru mecanic asupra exteriorului - B. in transformarea 1-2 sistemul efectueaza lucru mecanic, iar in 2-3 primeste lucru mecanic + C. in transformarea 1-2 sistemul primeste lucru mecanic, iar in 2-3 nu schimba lucru mecanic cu exteriorul ¢D. in ambele transformari energia interna creste E, in ambele transformari se primeste cdldurd. intr-o transformare un gaz ideal primeste cildurd concentrafia moleculelor raméndnd constanta. Identificati afirmatia incorecta: A. presiunea crete direct proportional cu temperatura absolut: B, energia interna creste C. temperatura creste D. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este zero E. temperatura rimine constant’. 66. Un gaz ideal de masa constant trece din starea de echilibru 1 in starea de echilibru 3 pe doua drumuri, 1-2-3 si 1-3, conform figurii alaturate. Sa se indice afirmafia incorecta: A. pe ambele drumuri temperatura creste ae 3 YB. pe ambele drumuri energia interna creste + C. variatia energiei interne este aceeagi pe cele doud drumuri D. Iucrul mecanic schimbat de gaz pe + ficcare drum este pozitiv E. caldura schimbata de gaz pe drumul 1-3 este aceeagi cu cea schimbata de drumul 1-2-3. 67. Pentru un ga” ideal cantitatea de cAldurd schimbatd este egald cu lucrul mecanic schimbat in cazul unei transformari: A. izoterme B. izobare C. — izocore D. _ adiabatice E. _ generale. 68. Dacd un gaz ideal schimba cu exteriorul un lucru_mecanic transformare izoterma, atunci cu siguranfa: "A 'presiunea creste B, volumul scade C. _ energia inte’ scade D. densitatea moleculelor creste E.__ se primeste caldura. 69, Dacd pentru o mash de gaz ideal se realizeazi aceeasi crestere a ‘temperaturii in fiecare din transformarile: izocora, izobara ii adiabatica, atunci: ‘A. variafia energiei interne este aceeasi in toate transformarile B. caldura schimbata este aceeasi in toate transformiarile C. lucrul mecanic schimbat este acelasi in toate transformérile D. lucrul mecanic este negativ in toate transformarile E. c&ldura schimbatd este negativa in transformarea izocoré. 70. Un gaz ideal sufera o succesiune de transformari conform figurii, in care transformarea 1-3 este 0 izoterma. Se poate afirma c&: 1 2 sv pe parcursul ciclului termodinamic, gazul efectueazii un luerwmecanic asupra exteriorului egal cu aria ciclului pe parcursul ciclului, variafia de energie intern este pozitiva fn transformarea 1-2, gazul primeste caildurd din exterior jn transformarea 2-3 gazul cedeazi caldura din exterior E. instarea 3, temperatura gazului este mai mare decat in starea Th, Un gaz ideal suferd 0 transformare darecare. Care dintre situafiile de mai jos, Teferitoare la Iuerul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul, este corect’? poe > 10 u3 afia jos, 72. Se considera transformarea unui gaz ideal, conform figurii. Se poate afirma ci, pe parcursul acestei transformari: P 7 A. gamul efectueaza lucru mecanic B. asupra gazului se efectueaza lucru mecanic C. variafia de energie intern’ este nula D. volurmul gazului este constant E. gazul nu schimba caldura cu mediul exterior. 73. Energia intend a gazului ideal scade la: A. comprimarea izoterma B. destinderea izoterma C. inedlzirea izocora D, comprimarea adiabatica E. comprimarea izobara. 74. Un gaz ideal efectueaza o transformare ciclied, conform figuri. v A. lucrul mecanic efectuat de gaz este egal cu aria ciclului B. presiunea gazului in starea 3 este mai mare decat presiunea gazului in starea 4 C. in timpul transformarii de la 1 la 2, presiunea gazului creste D. in coordonate (p, V), ciclul se prezinta sub forma unui dreptunghi cu laturile paralele cu axele de coordonate E, presiunea gazului in starea 1 este mai mare decét presiunea gazului in starea 4 75. Daca un sistem primeste lueru mecanic: creste temperatura reste energia interna . Ti creste agitafia termick D. ti scade volumul E, fi creste presiunea, 76. Dacéi un sistem primeste caldura: A. creste intotdeauna temperatura sistemului B. creste intotdeauna volumul sistemului C. creste intotdeauna presiunea in sistem D. ereste intotdeauna energia intema a sistemului E. poate scaidea temperatura sistemului. 77. Despre energia intemi a unui mol de gaz real fapi de a unui mol de gaz ideal Ia aceeasi temperatura se poate afirma: A. este intotdeauna mai mica B. este intotdeauna egal C. este intotdeauna mai mare D. este negativa i E, poate fi mai mare mai mica sau egala. 1 8. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. ‘Temperatura unui gaz ideal creste intotdeauna daca: ‘A. gazul primeste cdldurd B, gazul primeste lucru mecanic C. gazul primeste simuttan caldurd si lucra mecanic D. creste presiunea gazului E. creste volumul gazului. Despre energia intern a unui sistem se poate afirma: ‘A. depinde de starile intermediare prin care a trecut sistemul B. este zero in starea de echilibru C. nu poate fi negativa D. este independent de numarul de componente ale sistemutui E. depinde doar de starea in care se afla sistemul. Principiul I al termodinamicii afirma: ‘A.nu se poate construi un perpetuum mobile de speta I B, nu se poate construi un perpetuum mobile de spefa 1 C. intr-o transformare ciclic’ nu se poate transforma integral Q in L. D. caldura nu poate trece de la sine de la un corp rece la unul cald E, energia intern se conserva. intr-o transformare ciclica: A. @0 B c @L D. Q@-L E. . Variatia energici interne a unui gaz ideal intr-o transformare izobara este: A. vCyAT B. vC,AT C. veyAT D. veAT E. pav. Lucrul mecanic intr-o transformare izotermé este: A. pav Boo vkTinge = C. vRTIn Zi % %, aA D. 23vRTint BO. % Lucrul mecanic intr-o transformare izocora este: A. VAp B. vRAT Cc. vcyaT D. vC,AT EB 0. Caldura molar a unui gaz ideal intr-o transformare izoterma este: C,+G, A. Cy B. Cy s a - D. 0 Eo. {ntr-o transformare adiabatic pentru un gaz ideal cildura molard este: C, +, A & B. Cy a D. 0 Eo, Caldura molara izobara a unui gaz ideal biatomic este: AR B. 2R Cc ZR 3 3 D. SR BE SR. 2 2 Coeficientul adiabatic y pentru un gaz triatomic are valoarea: 3 5 1 AS B= Gs 2 3 3 12 vp. 4 BE 2. 3 7 89. Eouafia transformarii adiabatice poate fi scris&: A. pT'=ct B. p= Cc. pt T=ct D. p'T=ct E. p!T'=ct. 90. Lucrul mecanic intr-o transformare adiabatic’ este: A. pAV B. vyAT C. vCyAT D. vRTinZz B Baan | y 1-7 91. Relafia Robert Mayer poate fi scrisa: A ¢-4-" 8 c,-c-% © op-=R # u D. cp-o=pR EB C,-C,=mr. 92. Daca intr-o transformare adiabaticd a unui gaz ideal monoatomic volumul creste de opt ori presiunea: A. scadede32ori B. crestede 16 ori C. — scade de 4 ori D. scade de doud ori E. —creste de 8 ori. 98. Daca intr-o transformare adiabaticd a unui gaz ideal monoatomic volumul scade de 8 ori temperatura: A. scadede8ori B. crestede4ori C. _creste de 2 ori D. creste 8 ori E. scade de 2 ori. 94. Daca intr-o transformare adiabaticd a unui gaz ideal monoatomic presiunea creste de 4 ori temperatura: A. — scade de 4 ori B. crestede4ori C. — scade de 32 ori D. crestede 32 ori E. —creste de 2 ori. 95. Doua gaze ideale, unul monoatomic gi celdlalt biatomic efectueaza cate 0 destindere 7 sdiabatics pomind din aceeasi stare si ajungand in stari finale caracterizate de volume egale, Atunci: A. Iucrul mecanic efectuat de gazul biatomic este mai mic decét cel efectuat de gazul monoatomic B, lucrul mecanic efectuat de gazul biatomic este mai mare decat cel efectuat de gazul monoatomic C. cele doua gaze efectueaza lucruri mecanice egale D. variafiile de energie intern& pentru cele doud gaze sunt egale E, presiunea finala a gazului biatomic este mai mica decdt cea a gazului monoatomic CALORIMETRIE 96. Unitatea de masura pentru capacitatea calorica este: J J J AZ BOE c ae J J DF a BF 97. Puterea caloricd reprezinti: A. cildura degajati de un corp prin ardere B. cildura degajata de unitatea de masa dintr-o substanfé prin ardere C. puterea degajata de un corp prin ardere 13 D. puterea degajati de unitatea de masa dintr-o substanfa prin ardere E, caldura absorbiti de un corp in unitatea de timp. 98. Ecuatia calorimetric& poate fi sorisi: A. Qupscrbits=Qeedata B. Quosorbite+QcedataO C. |Qabsorbital=Qeedata D. Qursorbitst|Qeedatal=O E. {Qubsorbitl-Qeedata™* 99. Care din afirmafiile de mai jos este adevarati? ‘A.calorimetrele se confectioneaza din metal pentru c& metalele au capacitatea caloric mai mare si precizia masuratorilor este mai bun’ B, calorimetrele se confectioneaza din sticla pentru c& aceasta are capacitate caloricd mai mare si variafia temperaturii este mai mic C. calorimetrele se confecfioneazai din sticlA pentru ca aceasta este transparenté gi observatia se face mai usor D. calorimetrele se confectioneaza din metal pentru ci metalele au conductivitatea termic& mai buna si temperatura se uniformizeaz4 mai repede E. calorimetrele se confecfioneaz numai din lemn 100. Termenul de céldura specifica se referd la: ‘A. cildura schimbata de un corp cu mediul intr-o anumitd transformare B. cildura schimbata de un corp cu mediul intr-o transformare de faz C. caldura schimbata de unitatea de masa dintr-o substan pentru a-si modifica temperatura cu un grad D. raportul dintre caldura schimbata de un corp si temperatura la care s-a efectuat transformarea E, produsul dintre cildura schimbati de un corp si temperatura la care s-a efectuat transformarea. PRINCIPIUL Il AL TERMODINAMICII 101. Principiul al II-lea al termodinamicii afirma: ‘A. nu se poate construi un perpetuum mobile de spefa 1 BB. nu se poate construi un perpetuum mobile de spefa Il C. intr-o transformare nu se poate transforma integral Q in L. D. caldura nu poate trece de la un corp rece la unul cald E. randamentul unui motor termic nu poate fi mai mare decat al ciclului Camot 102. intr-un ciclu parcurs in sensul acelor de ceasornic sistemul: ‘A. primeste Q; de la sursa calda cedeaz Qe sursei reci si efectueaza L B. primeste Qo de la sursa rece si efectueaz L C. primeste Q; de la sursa calda gi Q. de la sursa rece si efectueazi L D. primeste Q; de la sursa calda si L si cedeaz Q sursei reci E. primeste L, Qo de la sursa rece si cedeaza Qy sursei calde. 103. intr-un ciclu parcurs in sens trigonometric sistemul: ‘A. primeste Q: de la sursa caldt si efectueazéL = B. primeste Qo de la sursa rece gi efectueazd L C. primeste Q; de la sursa calda si cedeazé Qe sursei reci D. primeste Qy de la sursa calda i Qe de la sursa rece si efectueazi L E. primeste L, Qz de la sursa rece si cedeazi Qy sursei calde. 14 DE AGREGARE 104, La temperatura critica: A. gazul nu poate fi lichefiat B. gazul are tensiune superficial C. intervalul de volum de lichefiere se reduce la un punct D. lichidul nu are volum propriu : E. lichidul are densitate mai mica decat gazul 10. in punctul critic: A. gazul are aceeasi densitate cu lichidul B. gazul are aceeasi tensiune superficialé cu lichidul C. gazul are aceeasi vascozitate cu lichidul D. gazul este in echilibru cu lichidul E. nici una din afirmayiile anterioare nu este corect& 106. Despre o substan aflati la o temperatura superioard temperaturii critice se poate afirma: A. este in stare gazoas& B. este in stare lichida C. este in stare solida D. fazele lichid& si gazoas& sunt in echilibru E. fazele solida si gazoasa sunt in echilibru 107. fn timpul transformarilor de fazd temperatura se mentine constant’ daca: A. presiunea externa este constant B. volumul corpului este constant C. energia potentiala interna este constant D. densitatea corpului este constant’ E. nici una din afirmafiile anterioare nu este corect 108. Daca in timpul transformarilor de fazi presiunea se menfine constantd se poate afirma ca: A. energia interna a sistemului nu se modifica B. energia potentiala interna nu se modificd C. energia cinetica interna nu se modifica D. volumul sistemului nu se modificd E. muse efectueaza lucru mecanic 109. La majoritatea substanfelor prin topire: A. creste distanfa medie dintre molecule B. scade distanta medie dintre molecule C. creste agitatia termica D. creste temperatura E, scade energia potential’ interna 110. in timpul topirii despre o substanta care isi mareste volumul in acest proces se poate afirma: B. nu igi modificd energia interna C. efectueaza Iucru mecanic D. primeste lucru mecanic E. se incalzeste 111. Despre temperaturile de topire si de solidificare ale unei substante se poate afirma: A. sunt intotdeauna egale B. sunt egale doar dac& procesele au loc la aceeasi presiune 15 C. nu depind de natura substantei D. intotdeauna temperatura de topire este mai mare decat cea de solidificare E, sunt egale doar daca solidul si lichidul au acelasi volum 112. Un corp aflat la temperatura de topire: A. este intotdeauna in stare solid’ B. este intotdeauna in stare lichida C. daca este izolat adiabatic se poate afla in echilibru faza solid cu cea lichida D. fierbe E. este intotdeauna fluid 113. Pentru substantele care se dilata prin topire: ‘A. temperatura de topire creste cu cresterea presiunii atmosferice B. temperatura de topire scade cu cresterea presiunii atmosferice . temperatura de topire nu depinde de presiunea atmosferica D. temperatura de topire este mai mare decat cea de solidificare E, temperatura de topire este mai mica decat cea de solidificare 114. Pentru substantele care se contract prin topire: ‘A. temperatura de topire creste cu cresterea presiunii atmosferice B. temperatura de topire scade cu cresterea presiunii atmosferice C. temperatura de topire nu depinde de presiunea atmosferici D. temperatura de topire este mai mare decat cea de solidificare E. temperatura de topire este mai mic& decat cea de solidificare 115. Daca asupra ghefii se exercita o presiune locala: ‘A. gheafa se va topi in intregime B. gheafa se va incalzi rapid in toata masa C. gheafa se va raci local D. gheafa igi va schimba local masa molar E, gheafa se va topi local 116, Caldura latent specificd este o misuri a energiei cinetice interne a corpului B. variatiei energiei cinetice interne a unitai de mas a corpului energici potentiale interne a corpului energiei potentiale interne a unitifii de masa a corpului E. variafici temperaturii corpului. 117, Despre caldurile latent specifice de topire (4) respectiv vaporizare (x) se poate A hs dy BL Me> dw Co MS by D. Mee hy E. Mey 118. Despre presiunea vaporilor saturan{i se poate afirma: A. depinde de volumul lor B. depinde de masa lichidului cu care sunt in contact C. depinde de masa lor D. depinde de masa aerului de deasupra lor E. depinde de natura lor. 119. Despre presiunea vaporilor saturanfi se poate afirma: A. creste liniar cu temperatura B. creste neliniar cu temperatura C. scade liniar cu temperatura D. scade neliniar cu temperatura E. nu depinde de temperatura. 120. Evaporarea este instantanee daca: 16 A. presiunea atmosferica este egal cu cea de saturatie B, atmosfera nu este saturata cu vapori C. presiunea de deasupra lichidului este mai mic& decat cea de saturatie D. presiunea vaporilor de deasupra lichidului este zero E. lichidul este supraincalzit. 121. Viteza de evaporare in volum nelimitat: ‘A. nu depinde de suprafata liberd a lichidului B. depinde de presiunea atmosferici C. nu depinde de viteza curentilor atmosferici D. depinde de densitatea lichidului E. nu depinde de presiunea vaporilor din atmosfera. 122, Fierberea are loc daca: A. presiunea atmosferica este mai mare decat presiunea de saturatie a lichidului la acea temperatura B, presiunea atmosferica este mai mica decat presiunea de saturatie a lichidului la acea temperaturd C. presiunea atmosferica este egala cu presiunea de saturatic a lichidului la acea temperatura. D. lichidul poate fierbe la orice presiune E, lichidul se gaseste in vase inchise. 123. Temperatura de fierbere: A. nu depinde’de natura lichidului B. este o constant pentru un lichid dat C. nu depinde de presiunea atmosferica D. scade la scdderea presiunii atmosferice E. creste la scdderea presiunii atmosferice. 124, Presiunea de saturafie a apei la 100°C este A. oatmosferd B. 0,1 atm c. 12atm D. 0,8 atm E, 15 atm. 125. Sublimarea consta in: A. trecerea oricarei substanfe in stare de vapori B. trecerea unei substanfe in stare solid C. trecerea unei substanfe in stare lichida D. trecerea unei substanje din stare de vapori direct in stare solida E, trecerea unei substante din stare solida direct in stare de vapori. 126. Despre temperatura de sublimare se poate afirma: A. creste cu cresterea presiunii atmosferice B. creste cu cresterea presiunii vaporilor din atmosfera C. scade cu cresterea presiunii atmosferice D. scade cu cresterea presiunii vaporilor din atmosferd E. nu depinde de presiunea atmosferica. 127. Despre caldura latent de sublimare se poate afirma: A. Daubimane™ opie Maporicare B. Aeubtimare= Aopice~ Avaporizare . CC. Aectinan™ Ayaporinme= Apis E, Aeubtimare™ Mropire! Mvaporizare- 128. Despre o substanté in stare solida si vaporii si se poate afirma: ‘A. mu pot coexista in aceleasi condifii de presiune si temperatura B. sunt fntotdeauna in echilibra 17 C. sunt in echilibru dac& vaporii sunt saturanfi D. nu pot sa schimbe masa intre ei E. au aceeasi densitate daca sunt in echilibru. 129. Un solid poate sublima dac’: ‘A. se giiseste la o presiune mai mare decat cea corespunzatoare punctului triplu B. se gaseste la o presiune mai mica decat cea corespunzatoare punctului triplu C. nu toate substantele pot sublima D. toate substantele pot sublima la orice presiune daca sunt incalzite E. nici una din afirmatiile anterioare nu este corecta. 130, Pot avea mai multe puncte triple: ‘A. toate substanfele amorfe | B. toate substanfele cristaline C. toate substantele anizotrope D. toate substantele izotrope | E, substantele polimorfe. 131. Punctul triplu al unei substante este: ‘A. punctul in care densitatea lichidului este egala cu a gazului | B. punctul in care densitatea lichidului este egal cu a solidului | C. punctul in care densitatea tuturor fazelor sistemului este aceeagi | D. punetul in care coexist in echilibru toate cele trei faze ale sistemului j E. punctul in care gazul nu poate fi lichefiat. 132. Temperatura critica este: A. temperatura maxima la care, prin transformare izoterm, un gaz real se transforma in lichid B. temperatura la care se pot gisi in echilibru toate cele trei faze (lichida, gazoasi, solida) ale unei substante | C. temperatura la care un lichid incepe si se evaporeze D. temperatura la care un lichid fierbe E. temperatura minima la care, prin comprimare izoterma, un gaz real se transforma in lichi¢ 133. Viteza de evaporare a apei: | ‘A. scade cu cresterea temperaturii B. este viteza pe care o au moleculele care trec din faza lichida in faza de vapori C. este cu atat mai mica, cu cat aerul este mai umed D. este independenti de presiunea atmosferei de deasupra lichidului E. creste dact presiunea atmosferei de deasupra lichidului creste, 134, La incalzirea izocori a unui amestec de gaze si vapori saturanti: A. presiunea totala creste B. presiunea total scade C. vaporii nu pot deveni nesaturangi D. presiunea parfiala a vaporilor poate s& scada sau sa creasc E. muse poate preciza. 135. Pentru definirea Kelvinului s-a folosit punctul triplu al: ‘A. carbonului B. pei C,oxigenului D. _ azotului E. heliului. 18 TERMODINAMICA cauzi-efect NOTIUNI TERMODINAMICE DE BAZA 1 en 10. i. 12. 13, 14, 15. 16. 7. 18. 19. 20. 21. 23. Migcarea de agitajie termici a moleculelor este continu si dezordonati deoarece moleculele sunt punctiforme, Miscarea brownian reprezinti miscarea continud si dezordonati a moleculelor deoarece ea a fost observata la microscop. Corpurile au migcare browniand deoarece ele sunt ciocnite neuniform de molecule. Miscarea browniand este continu si dezordonati deoarece este determinati de ciocnirile dintre particulele in suspensie si molecule. in corpurile solide migcarea browniana este limitat& deoarece moleculele (sau atomii) corpurilor solide au o migcare de agitatie termica limitatd. Gazele cu densitai diferite nu se amestecd perfect deoarece ele nu difuzeaz’. Si corpurile solide pot difuza deoarece moleculele lor au migcare de agitatie termica. Sistemul inchis nu schimba energie si nici mas& cu exteriorul deoarece orice sistem este izolat fat de mediul exterior. Parametrii de stare sunt unitaji de masuri definiji pentru fiecare component (de exemplu molecula) a sistemului deoarece unele mirimi fizice pot fi diferite de la ‘componenti la component. in starea de echilibru termodinamic parametrii intensivi de stare sunt constanfi in tot sistemul deoarece parametrii intensivi de stare nu sunt aditivi, in transformarile de stare valorile tuturor parametrilor de stare se modifica deoarece transformarea de stare inseamna trecerea sistemului dintr-o stare in alta. in transformarea cvasistaticd toate starile intermediate sunt stiri de echilibru deoarece transformirile cvasistatice au loc foarte lent. Transformirile cvasistatice pot fi ireversibile deoarece in transformarile cvasistatice starile intermediate pot fi de neechilibru. Transformarile necvasistatice sunt ireversibile deoarece, pentru o astfel de transformare, stirile intermediare nu pot fi stari de echilibru. Toate transformirile reversibile pot fi reprezentate grafic deoarece intr-o transformare cvasistatica toate stirile intermediare sunt stari de echilibru. Transformarile necvasistatice nu pot fi reprezentate grafic deoarece, in starea de neechilibru, parametrii nu sunt aceiasi in tot sistemul. {ntr-o transformare ireversibila starea inifiald nu poate fi aceeasi cu cea finala deoarece, in transformarea ireversibil, toate stirile intermediare sunt de neechilibru, Toate transformaile ciclice sunt reversibile deoarece, in transformatile ciclice, starea final este aceeagi cu cea inifiala. Molul reprezinta o masi de substan numeric egala cu masa molecular’ deoarece molul este unitatea de misura a cantitafii de substanti. Un mol de substanfi biatomicd are 2N, atomi deoarece un mol din orice substant’ confine Nq molecule. Unitatea de mésurd pentru masa molecular relativé este unitatea atomick de mast deoarece masa molecular’ este foarte mica (de ordinul 107” kg). ‘Masa molari nu depinde de natura substanfei deoarece un mol din orice substanfi confine Nq molecule. Un mo! din orice gaz ocupa acelasi volum deoarece un mol din orice gaz are aceeasi mast, in condifii normale de temperatura si presiune un mol de gaz ocupa 22,41 1 deoarece volumul ocupat de o molecula depinde de natura ei. 19 25. fn aceleasi condifii de presiune gi temperatura distanfa medie dintre moleculele unui gaz este aceeasi deoarece, in aceste condifii, acelasi numar de molecule ocupa acelasi volum. 26. La aceeasi temperatur4 un mol din orice substanfi are aceeasi cAlduri deoarece un mol are Na molecule. 27. Echilibrul termic al unui sistem termodinamic se obfine cAnd sistemul ajunge in stare de echilibru termodinamic deoarece presupune ca temperatura si presiunea sistemului. si fie aceleasi in toate punctele. 28. Masurarea empiricd a temperaturii presupune ca sistemul si ajunga la echilibru termic cu corpul termometric deoarece masurarea aceasta este indirect masurand de fapt un parametru al corpului termometric ce depinde de temperatura. 29. Stabilirea empiric a unei scale termometrice presupune alegerea arbitrard a unui singur reper termometric reproductibil deoarece intervalul corespunzator unui grad este acelasi. 30. Masurarea temperaturii corpului unei persoane cu un termometru cu mercur presupune un contact de cfteva minute intre termometru si corpul persoanei respective deoarece i trebuie sa se stabilizeze. 31. Principiul tranzitivitatii echilibrului termic se bazeazi pe observafii experimentale deoarece nu toate sistemele sunt in echilibru termic. 32. La distanfa 1» intre molecule la care forjele de atractie le echilibreazA pe cele de respingere energia potenfiali a moleculelor este minim& deoarece energia potential’ poate fi negativ.. 33. Temperatura poate fi definiti pentru sisteme confinénd oricét de pufine molecule deoarece temperatura nu depinde de numarul de molecule. 34. Temperatura si presiunea sunt marimi statistice deoarece depind de viteza patratica medie. LEGILE GAZULUI IDEAL 35. Pentru micsorarea volumului gazelor trebuie s& actiondm cu o fort asupra lor deoarece, prin apropierea moleculelor, vor predomina fortele de respingere. 36. Modelul gazului ideal presupune molecule punctiforme deoarece intre moleculele lui nu se exerciti forte. 37. Moleculele gazului ideal se ciocnesc perfect elastic deoarece sunt presupuse sferice. 38. Moleculele gazului ideal nu au masa deoarece sunt punctiforme. 39, Pentru a se apropia de modelul gazului ideal, gazul real trebuie si fie la presiuni mici si temperaturi relativ mari deoarece trebuie si putem neglija dimensiunile moleculelor gi forfele dintre ele. 40. Ciocnirile dintre moleculele gazului ideal si peretii vasului sunt considerate perfect clastice deoarece moleculele nu interactioneazi intre ele. 41. Viteza medie a moleculelor unui gaz aflat in echilibru termodinamic este zero deoarece migcarea moleculelor este total dezordonata. 42. Gazele ideale nu au energie potenjialé intema deoarece moleculele lor nu interactioneaza. 43. Energia interna a gazelor ideale este o marime statistic’ degarece poate fi exprimata in funcfie de viteza patratica medie. 44, Dupa un timp toate moleculele unui gaz ideal vor avea acceasi miirime a vitezei deoarece, prin ciocniri, moleculele vor face transfer de energie. 45. fntr-o transformare izoterma a unui gaz ideal presiunea crete direct proportional cu cresterea volumului deoarece se modifici numérul de cioeniri, in unitatea de timp, dintre molecule si perefii vasului. 46. 47. 48. 49. 50. Sl. 52. 53. Pentru un gaz ideal dat, hiperbola corespunzitoare unei transformati izoterme in coordonate p -V este cu att mai departatd de axe cu ct temperatura la care are loc transformarea este mai mare deoarece, la temperaturi mai mari, produsul p-V este mai mare. fntr-o transformare izobari a gazului ideal volumul variaz’ direct proportional cu variafia temperaturii absolute deoarece variatia temperaturii, exprimata in K (Kelvin), este egala cu cea exprimati in °C. In coordonate V-T graficul unei transformari izobare pentru un gaz ideal dat este cu att ‘mai inclinat fata de axa T cu cat presiunea la care are loc transformarea este mai mic deoarece tangenta unghiului dintre grafic si axa T este invers proportionala cu resiunea, Into inctlire tzocors presiunea creste deoarece creste agitatia termicd a gazului. intr-o transformare izocora a gazului ideal presiunea variazd liniar cu temperatura deoarece viteza moleculelor creste liniar cu temperatura absolut. in coordonate p -T graficul unei transformari izocore pentru un gaz ideal dat este cu atat mai fnclinat fata de axa T cu cat volumul la care are loc transformarea este mai mare deoarece tangenta unghiului dintre grafic si axa T este direct proportionala cu volumul, Energia interna a gazului dintr-o camer care se incilzeste creste deoarece energia interna depinde numai de temperaturi, Masa unui volum de aer umed este mai mare decét a aceluiasi volum de aer uscat Ja aceeasi temperatura si presiune deoarece aerul umed va confine mai multi moli. PRINCIPIUL [I AL TERMODINAMICII. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICI LA TRANSFORMARILE GAZULUI IDEAL 34, a 56. 57. 58. 59, 60. 61. 62. 63. 64. 65. Caldura si lucrul mecanic sunt mérimi de proces deoarece ele sunt forme de schimb de cnergie intre sistem si exteriorul sau. Caldura si lucrul mecanic se masoari in J (jouli) deoarece ele reprezint forme de energie. Caldura primita de un sistem este pozitiva deoarece, prin primirea de caildur’, sistemului 4i creste agitatia termica. Lucrul mecanic este forma de energie care se manifesta prin migcari ordonate deoarece el presupune modificarea volumului corpului. Lucrul mecanic primit de sistem este negativ deoarece un sistem care primeste lucru mecanic igi micsoreaza volumul, Caldura reprezinta forma de schimb de energie prin migciri dezordonate deoarece, in urma schimbului de caldura, se modificd agitatia termica a moleculelor. Unitatea de misura pentru cildura si lucru mecanic este J (joule-ul) deoarece ambele Teprezinta forme de schimb de c&ldura. Energia intema a unui mol de gaz monoatomic este mai mic decét a unui mol de gaz biatomic aflat la aceeasi temperatura deoarece masa molar a gazului monoatomic este intotdeauna mai mica decét a celui biatomic, Energia interna a unui gaz real este mai mica decdt a unei cantitafi egale de gaz ideal aflate la aceeagi temperatura deoarece moleculele gazului real inferactioneaza. Dac& unui gaz ideal fi dublam temperatura energia sa interna se dubleazi deoarece energia cineticd intend este direct proportional cu temperatura. Daca unui gaz real ti dublém temperatura energia sa intemA se dubleazi deoarece gnergia sa interna este direct proportional’ cu temperatura. in comprimarea izoterma a gazului real energia intend a acestuia scade deoarece cresc forfele de atractie dintre molecule. 21 67. 68. 69. 10. ae 72. 73. 14, 15. 76. 71. 2B. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. Energia interna a unui gaz biatomic este mai mare decat a unuia monoatomic deoarece moleculele gazului biatomic au mai multe grade de libertate decat cele ale gazului monoatomic. Pentru gazul ideal biatomic energia interna este U = Sear deoarece gazul bistomic are cinci grade de libertate. ; Dac& un gaz efectueazi lucru mecanic temperatura Iui scade deoarece in orice destindere gazul se riceste. Prin comprimarea izoterma a unui gaz ideal, asupra gazului se efectueazi lucru mecanic deoarece energia intend a gazului ramane constant’. Daca toate moleculele unui gaz ideal biatomic disociazd la temperatura constant energia interna creste de 1,2 ori deoarece gazul devine monoatomic dar are un numar dublu de molecule. Variafia energie’ inteme a unui sistem termodinamic la trecerea dintr-o stare in alta depinde de tipul transformarii deoarece Q si L depind de tipul transformarii Primul principiu al termodinamicii afirma cd transferul de energie poate fi efectuat doar prin migcéri dezordonate sau ordonate deoarece energia nu se creeaza si nu dispare Primul principiu al termodinamicii poate fi scris matematic AU=Q-L deoarece conventiile de semne pentru Q si L sunt diferite. intr-o transformare ciclica AU=0 deoarece, pentru transformarea ciclicd, starea initial coincide cu cea final intr-o transformare ciclic’ Q=L=0 deoarece transformarea ciclicd este intotdeauna reversibila. Un sistem nu poate efectua lucru mecanic dac& nu primeste célduri deoarece AU=Q-L. Un sistem care primeste o cantitate de calduri de 5J si un lucru mecanic de 5J va avea AU=0 deoarece AU=Q-L. intr-o destindere in atmosfera sistemul efectueaza L deoarece el igi mareste volumul. intr-o destindere sistemul primeste cailduri deoarece el efectueazA lucru mecanic. Daci un gaz ideal efectueazA o transformare izotermi AU=0 deoarece el nu primeste cildura. in transformarea izobari L=pAV deoarece lucrul mecanic $i variafia de volum au acelasi semn. {in transformarea adiabatic’ Q=0 deoarece in aceasta transformare T=ct. Un sistem care evolueaz izocor nu schimba L cu exteriorul deoarece nu au loc migcéri ordonate. kg-grd necesara unui mol de substanf pentru a-i varia temperatura cu 1°C. Unitatea de misura a caldurii molare este deoarece ea reprezinta cildura intre caldura molara si cdldura specificd exist relatia C,=pe deoarece v= a Caldura specifica scade cu cresterea masei sistemului deoarece c= = {in climatal oceanic variafiile de temperatura sunt mai mici decét in cele continentale corespunzitoare deoarece apa are cAldura specific& mare. Caldura molaré nu depinde de transformare deoarece ea este 0 marime de stare, Caldura molara la volum constant este aceeagi pentru toate gazele ideale deoarece, la volum constant, gazul nu schimba L cu exteriosul. Cildura molard la presiune constant este aceeasi pentru toate gazele ideale biatomice deoarece ele au acelasi numar de grade de libertate. 22 91. Cildura molara la presiune constanta este mai mare decat cea la volum constant (pentru un gaz dat) deoarece in transformarea izocord nu se efectueazé lucru mecanic, 92. Coeficientul adiabatic al gazelor este supraunitar deoarece el are valori diferite in functie de numarul de atomi din molecula. 93. In coordonate p -V graficul adiabatei este mai inclinat decét al izotermei deoarece pl. 94. In coordonate p-V graficele transformatilor adiabatice pentru un gaz ideal monoatomic respectiv biatomic sunt Ia fel de inclinate (daca pornese de la aceeasi presiume si volum) deoarece pentru ambele y are aceeagi valoare, 95. Relatia Robert Mayer poate fi scrist u(cp-c,)=R deoarece c=£. # 96. Nu este posibilé construirea unui perpetuum mobile de speja a Il-a deoarece nu existh 0 transformare in care cildura si fie transformata integral in lucru mecanic, PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII 97. Nu este posibild trecerea caldurii de la un corp rece Ia unul cald deoarece caldura este 0 forma de transfer de energie prin migcari dezordonate. 98. Un motor termic trebuie sa fie in contact cu doua surse de cdldura una rece si una calda deoarece intr-un cick monoterm sistemul nu poate ceda L in exterior. 99. Randamentul ciclului Camot este mai mare decét cel al oricdrui motor termic deoarece ciclul Camot este un ciclu ideal. 100. Randamentul unui cicli poate fi mait mirind temperatura sursei calde sau micgordind-o pe cea a sursei reci deoarece randamentul oricdrui ciclu este mai mic decat 1. 101. Un ciclu in coordonate p -V parcurs in sens trigonometric poate fi ciclul unui frigider deoarece in ciclul parcurs in acest sens sistemul primeste ealdurd de la sursa rece $1 lucru mecanic si cedeaza caldurii sursei calde. TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGARE 102. In punctul critic densitatea lichidului este egali cu densitatea gazului deoarece intervalul de volum de lichefiere se reduce la un punct. 103. in punctul critic tensiunea superficiala a lichidului este zero deoarece, in punctul triplu, lichidul nu are suprafafa libera. 104. in punctul critic energia cinetica intema a lichidului este aceeagi cu a gazului deoarece {in punctul triplu lichidul nu are suprafara libera. 105. In transformarile de faz sistemul schimba calduri cu exteriorul deoarece, in transformarile de faza, sistemul nu isi modificd energia cinetica intern’, 106. In transformarile de faza cildura latenté este o misura a variatiei energiei potentiale inteme deoarece, in transformarile de fazd, sistemul nu isi modifica energia cinctic& interna, 107. Solidificarea are loc cu absorbtie de cilduré deoarece, prin solidificare, energia interna a corpului creste. 108. Topiea are loc cu absorbyie de calduri deoarece, prin topire, energia intern a corpulu cregte. 109. Solidificarea se face cu cedare de cAldura deoarece, in timpul solidifictrii, temperatura ‘nu se modificd daca nu se modifica presiunea de deasupra lichidului, 110. La trecerea din faza de vapori in faza lichida, sistemul cedeaz& izoterm caldura exteriorului deoarece energia potentiala de interactiune intermoleculard se micsoreaza 111. Caldura latent specifica de vaporizare a apei este mult mai mare decat cildura latent specifica de solidificare a acesteia deoarece, la condensare, solidificare $i desublimare se cedeazi caldura latent. 23 112. 113. 114. 115. 116. 7. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124, 128, 126. 127. 128. 129. 130. 131. Dacd in timpul topirii presiunea nu se modifica nu se modificd nici temperatura corpului deoarece energia cineticd intern a corpului nu se modifica. Scorburile copacilor se formeaz, in general, aproape de suprafaja pimadntului deoarece ele se formeaza prin inghefarea apei. Toamna araturile trebuie ficute adanci deoarece iarna seminfele ar fi afectate de ninsori. Ghefarii permanenti alunec pe versantii muntilor deoarece gheafa de la suprafata piméntului se topeste din cauza presiunii exercitate de straturile superioare de gheafa. ‘Vaporizarea in vid are loc atunci cand presiunea de deasupra lichidului este mai mica dect presiunea de saturatie a lichidului la temperatura respectiva deoarece lichidul este mai dens decat gazul. Vaporizarea in suprafafi are loc doar dac& presiunea atmosfericd este mai mare decét presiunea de saturafie a lichidului la acea temperatura deoarece, daci presiunea atmosferic’ este egal cu presiunea de saturafie a lichidului la acea temperatura, are loc un echilibru dinamic intre lichid si atmosferd. Viteza de vaporizare in suprafati depinde direct proportional de suprafafa libera a lichidului deoarece lichidul are tensiune superficial. Vaporizarea in toatd masa lichidului are loc daca presiunea atmosferica este egal cu presiunea de saturafie a lichidului la acea temperaturi deoarece, la temperatura de fierbere, densitatea lichidului devine egala cu cea a gazului. ‘Vaporizarea in suprafafa poate avea loc doar daca atmosfera nu este saturatd cu vaporii lichidului deoarece, daci atmosfera este saturaté cu vaporii lichidului, are loc un echilibru dinamic intre lichid si vaporii din atmosfera. Vaporizarea in suprafat% poate avea loc la orice temperatura la care substanfa este in stare lichida deoarece lichidele nu au forma proprie. Vara in cladirile aflate in constructie este mai récoare deoarece evaporarea are loc cu absorbtie de cildura. ‘Apa are cflduri specifics mare deoarece, in intervalul 0°C + 4°C, apa prezinti o anomalie la dilatare. La presiune atmosfericd normal apa fierbe la 100°C deoarece la temperatura de 100°C presiunea de saturafie a apei este de o atmosfera. La munte apa fierbe la o temperatur mai mic& de 100°C deoarece la munte presiunea este mai mica de o atmosfer’. Caldurile latente specifice sunt marimi caracteristice substanfelor deoarece ele sunt masuri ale variafici energiei de leg’turi dintre moleculele corpului in procesul transformarii de faz’. Caldurile latente specifice depind de masa corpului deoarece cAldura absorbiti sau cedati de un corp pentru a suferi o transformare de faz este direct proporfionala cu ‘masa corpului. Caldura latenta specifica de sublimare este egal cu suma dintre cildura latent specifica de topire plus cea de vaporizare deoarece variatia energici interme potentiale a unui solid la trecerea in stare gazoasi este aceeasi indiferent daca trecerea s-a facut direct sau prin intermediul stitii lichide. Desublimarea are loc cu cedare de cildur& deoarece, la aceeasi temperatura, energia solidului este mai mic& decat a gazului, Tama cand este foarte frig chiar daci nu ninge pe crengile copacilor sau pe cabluri se formeazi un strat asemiindtor zApezii deoarece apa din atmosfera desublimeazi. Nu toate substanjele pot sublima deoarece nu toate substantele se pot gisi fn stare de gaz. 132, Pentru ca o substanja si poatd sublima ea trebuie si se giseasc la o presiune sub presiunea punctului triplu deoarece doar in acest caz solidul se poate gasi in echilibru cy vaporii si. 24 133. 134, Carbonul are dowd puncte triple deoarece carbonul in stare solidi se poate isi cristalizat sub doua forme. Punctul triplu al apei este utilizat pentru definirea Kelvinului deoarece punctul triplu al apei este perfect reproductibil. CALORIMETRIE 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141, 142. 143, Primul principiu al calorimetriei afirma cd, daca un sistem primeste 0 cantitate de caldura la trecerea dintr-o stare in alta, aceasta este numeric egala cu cdldura cedati in transformarea inversi deoarece incalzirea este intotdeauna reversibila. Intr-un sistem termodinamic izolat adiabatic, pentru partile din sistem care schimbi caldura intre ele Qeedu=Qprinit deoarece energia se conserva. Interiorul unui calorimetru este ficut din metal deoarece in calorimetru temperatura trebuie si se uniformizeze cat mai repede. Calorimetrul trebuie si asigure un schimb cat mai rapid de c&ldurd cu exteriorul deoarece corpurile din calorimetru trebuie si ajunga repede la temperatura mediului, Intre peretii interiori ai rezervei termosului se creeazi vid deoarece vidul este un izolator termic perfect. Geamurile duble sunt mai bune izolatoare termice decét cele simple deoarece aetul dintre ele contribuie la izolare. Tama este preferabil si purtim mai multe haine subfiri decat una groasi deoarece straturile din materiale diferite pot izola mai bine, Hainele folosite in regiuni cu temperaturi foarte coborate confin fulgi (puf) deoarece {ntre acestia se creeaza straturi de aer cu rol izolator. Tama cénd este innorat este mai pujin ger decdt cfnd este senin deoarece norii degaja cldura prin inghejarea apei. 25 | TERMODINAMICA probleme NOTIUNI TERMODINAMICE DE BAZA q 1. Viteza a a moleculelor de hidrogen la temperatura t=27°C este 8310 os ir k A 19% B 19% c. 35108 ™ 5 5 5 pb. 35% E1902. 1 s 5 2, Raportul dintre vitezele termice ale moleculelor de Ho, respectiv O2, ale gazelor aflate la aceeasi temperatura, este: A 16 B+ C= 16 4 D 4 EB. 1 3. Num&nul de molecule de apa (p= ox kg. 2.) dintr-un em’ este (1 u=1,66:107” kg): A. 6102 B. "33: 10 c 33-10% D. 610° E. 1,66:107. 4. Distanja medie dintre moteculele de apa (p=10" FB) este (Nar610 melee ): 0. 1 A. 5,5:101m B ogo C. 3,310-12m D. 7310°m BE. 1.210% m. 5, Densitatea moleculelor unui gaz ideal in condiii normale de temperatura si presiune este: molecule A. 61g molecule —B, 22,4-10% molec ¢ 92,410 m m molecule molecule D. 2.710% BE 27108 6. Densitatea aerului (1=29 - in condifii normale de temperaturi si presiune este: mol A 129 B. 1295 c. 29 & m m pv. 29% BE. 224 is m' m 7. Un amestec este format (in procente masice) din 20% O2 (fo, =32 si 80% Np (Hy, = 25). Masa molar a amestecului este: A. 282 B. 28,7 -& c 29,5 ca ey mol D. 30 & E. 31,2 +4. ‘mol ‘mol 26 8. ‘Un amestec de gaze este format din v, moli de gaz avand masa molara 4 si v2 moli intr-un alt gaz. cu masa molard ji. Masa molar medie a amestecului este: a Mth B, Mila t¥eth Yb FV ably 2 +, y+¥, petite BE, Hib Vil +V ably Athy 9. Dac dowd gaze avand masele my respectiv my si masele molare 1; respectiv py se amestecd, masa molar a amestecului obfinut este: A Table tsb B, Met Mab, Myf ly m +m, m +m, mb, + maby p, tims My BE Hib fp Mab, y+ hy 10, Daca o fractiune f din v moli de gaz. biatomic disociaza, numarul de moli devine: A. (4fv BL fv Cc. fy nei gE its, 1-f Il. Daci o fractiune f din v moli de gaz biatomic cu masa molara u disociaza, masa molar rezultatd este: H : B tL, c Lf, t+f 1-f 2-f D. (14f)p E (fp. 12. Daca o fractiune f din moleculele unui gaz biatomic aflat la presiunea p disociazd, in condifiile in care volumul si temperatura nu se modifica, presiunea devine: P A B 2. c (4 fp if (-p a E. (14fp. LEGILE GAZULUI IDEAL 13. La deschiderea robinetului unui vas presiunea gazului scade cu 40%, iar temperatura absoluta cu 10%, Cu cét la suti scade masa gazului? A. 333% B. 25% C. 50% D. 665% E. 125%, 14. Un termometru gresit etalonat indica -4 °C in apa cu ghieafl si 106 °C in apa care fierbe. Temperatura reali coincide cu cea citita la: A 20°C B. 50°C Cc. 60°C D. 30°C BE. 40°C, 15.) © pompa de volum v introduce aer intr-o incinta de volum V, aflats initial la presiunea atmosfericd. Presimea in incinta creste de n ori dupa un numar de ‘curse ale pistonului 16. © pompai de compresiune avénd volumul v introduce lent aer fntr-un recipient neizolat adiabatic avand volumul V $i in care se gaseste aer la presiunea po. Numarul de pompari nnecesar pentru ca presiunea si creasc& de m ori este: ne B (mnt (mye v y v D. mink Emin, | v V-v , 17. © pompit de vid avand volumul v scoate lent aer dintr-un recipient neizolat adiabatic avand volumul V si in care se giseste aer la presiunea po. Numérul de pompari n necesar pentru ca presiunea si scada de m ori este: | ee Bn co mye ¥ nee v Vv D. mine Emin, v V-v 18, fn desenul din figura pistonul central este mobil, iar in cele dou’ compartimente se —£_ ta aceeasi temperatura. gasesc cdte 4 g de Ho (Hy, = 2s) respectiv He Hy = mol mol Volumul (exprimat in procente din volumul total) ocupat de Hz este: ee B. 25% Cc. 75% D. 33% E. 66%. Fh | He 19. Dowd vase identice, umplute cu He, sunt unite cu un tub in mijlocul cdruia se afl 0 picaturd cu Hg, conform figurii. Daci se incdlzeste gazul din ambele vase eu 10°C, picatura de He: (> 7 7 \ oe 20°C | | Le — | nu se va deplasa se va deplasa cdtre vasul aflat initial la 0°C se va deplasa catre vasul aflatinifial la 20°C nu se poate preciza din cauza datelor prea pufine depinde de presiunea inifiala a gazelor din cele doua compartimente. BOOP 20, fntr-o incinta aflats in vid se giseste azot Ia presiunea pi= 2.10° + gi temperatura i 2PC. Care este temperatura maxima la care incinta poate fi incdlzitl, dac& aceasta reristt la o diferent de presiune intre interior gi exterior Ap = 6-10° + 2 A. 81°C B. 354°C Cc. 900°C 28 D. 627°C E. 700°C. 21. in desenul din figura, in cele dous compartimente se gisesc cate 3,2g de Oz la T = 300 K iar pistonul central este mobil si are masa de 250g si suprafaja de 10cm’. $tiind ca ve? Y, , volumul total al recipientului este: A. 101 B. 191 Cc. 011 D. 0,191 E 21 22, Doua recipiente avand volumele Vi respectiv V2 contin gaz la presiunile p1 respectiv py si acceasi temperatura. Unind cele dou’ recipiente printr-un tub de volum neglijabil presiunea devine: Pit Py Vo + BV, aA AtP, B. c Peat Ply o Prtp2 V4v, PAV, * PVs Pr, Pr Pt Pv E. Pry, +y,). v.40, & v, WW, +¥2) 23. in sistemul din figura pistoanele se pot migca fiird frecare i sunt in echilibru, gazele avnd aceeasi temperatura. Daca pistonul din sténga devine permeabil pentru O, iar cel din dreapta devine permeabil pentru O2 si Nz, volumul compartimentului din stinga devine: A OV B. 3y c. 2y 2 3 D. 3V E. 2V. Hy O N v 2v Vv 24. Graficul din figura reprezinta transformarea unui gaz deserisa de ecuatia: A. B. V=ap* Cc. peal D. E. T=a’v. 25. Daca volumul unui gaz ideal se reduce izoterm cu 50%, presiunea lui creste cu: A. 50% B. 66% C. 100% D. 33% E. 75%. 29 26. 27. 28. 29. 30. 31. Daca presiunea unui gaz ideal crete izocor cu 33%, temperatura: A. creste cu 33% B. scadecu33% C. creste cu 50% D. — scade eu 50% E. — creste cu 66%. Daci temperatura unui gaz ideal creste izobar cu 30%, densitatea lui: A. creste cu 30% B. sade cu30% C. scade cu 50% D. _ scade cu 23% E. — cregte cu 23%. fn condifiile in care un gaz. aflat intr-o incint& se incdlzeste cu At=100°C, presiunea sa creste cu 33% (se neglijeaza dilatarea incintei). Temperatura inifiald este: A. 100K B. 119K Cc. 333K D. 333K E. 303K. Daca sistemul din figura este agezat vertical iar deplasarea coloanei de lichid este Al, presiunea inigiala po este: I-h dn? -4(a)* 2 A. Sr 2pgh - C. peh- 2=hy Pgh (=n -@n og (hy + (AD? D. h + EB $$ Pere +a pet (ad? 1 ——— . h jn transformarea din figura temperatura maxima este: a oh p eh c. wR 25 wR 9 ph. 2 lah DO = E >. 4 WR 2 wR vo v {fn transformarea din figura volumul V; este: A 15Vi B 12M Cc. 18V) pene E 14M Pp 2p }..---- Pt VL OLAV 30 i 32. Graficele din figura au fost trasate la acelasi volum pentru cantitifi diferite de gaz ideal. Relafia dintre cantitafile celor doua gaze este: A mn B. v=2v, Cc. wen D. vi=4v, E. 4vev, 33. Graficele din figura au fost trasate pentru aceleasi cantititi de gaz. Relajia dintre presiuni este: AL psp B. p2p, C. 2pi=p2 D. pi=4p2 BE. 4pi=p2 34. Graficele din figura au fost trasate la aceeasi temperatura pentru aceeasi masa din gaze diferite. Relafia dintre masele molare ale celor dou’ gaze este (p2=2p1): AL w= 2p Bo Quis Cow De 4m=H E. wi=4n Ere 35. fn desenul din figuri, gazul este inifial in echilibru cénd inalfimea coloanelor de lichid este aceeasi in cele dou’ ramuri. Ecuatia ce descrie transformarea gazului atunci céind sistemul se incalzeste (se neglijeaza dilatarea lichidului) este: A. p=aT B. peaV+b Ch rVA+b D. V=apT E vat x x PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII. APLICAREA PRINCIPIULUL I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMARILE GAZULUI IDEAL 36. Un gaz ideal suferd transformarea termodinamic& din figurd, in coordonate densitate- temperatura, in aceasta situatie: | | T ‘A. gazul nu schimbi caldura cu exteriorul B. _ lucrul mecanic schimbat cu exteriorul este pozitiv CC. concentrafia moleculelor scade D. — gazul cedeaz& caldura E. _ presiunea gazului scade, 37. O cantitate de gaz ideal sufera o transformare dupa legea pV" = const., n > 1. La destindere, gazul: A. serceste B. Tnuse modifica C, se inealzeste D. —dacin <7, se incalzeste, iar daca n > 1, se riceste (y fiind exponentul adiabatic) E. muse poate preciza cum evolueazi far a cunoaste temperatura. 38. 0 cantitate de gaz ideal suferd 0 transformare dupa legea pv = const., 0 7, se riceste (y fiind exponentul adiabatic) E. _ nuse poate preciza cum evolueaza fara a cunoaste temperatura, 32 39. 40. 41. 42. 4B. 45. Un gaz ideal pomeste, pentru fiecare din transformarile urmatoare, dintr-o stare de echilibru data. Primind o cantitate de cildura ajunge in starea A printr-o transformare izoterma. Primind aceeasi cantitate de cdlduri ajunge in starea B printr-o transformare izobard, respectiv in C printr-o transformare izocora. intre valorile vitezelor termice ale moleculelor in cele trei stiti exist relafia: A. Va=Va=ve B. va B 2 « 4 3 5 3 D. 2 BE 3. De cite ori se micsoreaz& cnergia intern’ a unui gaz biatomic daci volumul creste adiabatic de 2 ori? A 24 B. 2 Ch eh Dyes EB 2M Volumul unui gaz. ideal al cdrui exponent adiabatic are valoarea y a fost redus de n ori, o dati izoterm gi o dat& adiabatic. De céte ori este mai mare presiunea final in cazul ‘comprimarii adiabatice fata de cea in cazul comprimarii izoterme? A oot! B. ont c at D. nt BE. nvr, {intro comprimare lent a unui gaz ideal aflat fntr-o incinté neizolatd adiabatic volumul scade de doud ori. Presiunea gazului: A. creste de 2 ori B. scadede2ori C. creste de 4 ori D. — scade de 4 oti E. creste de 8 ori. {ntr-o comprimare brusc& a unui gaz ideal monoatomic aflat intr-o incinté neizolata adiabatic volumul scade de 8 ori. Presiunea gazuh A. ereste de 2 ori B. _ scade de 2ori CC. ereste de 32 de ori 34 i D. _ scade de 32 de ori E. _ creste de 8 ori. 55. Daci un sistem cedeaza o cantitate de caldura de 3 J si efectueazi un lucru mecanic de 3 J, variatia energiei sale interne va fi A. OJ B. 63 Cc. 65 D. 35 E 35. 56. Duct unui gaz aflat la p=10° si avnd V=10 1 ii creste izobar temperatura absolut m de dou ori, lucrul mecanic va fi: A. -1003 B. 10°) Ct} D. -10°F BE. 10%). 57. Un gaz aflat la presiunea p=10° si avand volumul V=10 1 isi dubleazd izoterm 8 m volumul. Caldura primita este (In2 = 0,693 ): A. 6933 B. 6933 c.0 D. 1,386 kJ . -1,386K). 58. Un mol de gaz ideal aflat la t=27°C isi dubleaz& izobar volumul. Lucrul mecanic J fectuat este (R=8310 efectuat este (R=83 fmol K A. 0 B. 2,493 ky C. -24,93 kJ D. 224373 E. -22437J. PRINCIPIUL If AL TERMODINAMICII | 59. Un gaz ideal parcurge cictul din figura. Randamentul ciclului Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme din ciclu este: A 50% B. 75% C.15,4% —-D.7,3% = E.4,8% Vi wr Vv 5 | 60. Randamentul ciclului din problema precedent pentru un gaz monoatomic este: A. 50% B. 25% Cc. 15,4% D. 73% E. 48%. || 61. tn functie de raportul de comprésie ¢ = ih randamentul unui ciclu format din dows adiabate si doua izocore este: A. B. c. D. E. 35 62. 63. 65. 66. 67. Randamentul unui ciclu Carnot este 50%. Crescfind temperatura sursei calde de dou ori randamentul devine: A. 25% B. 100% Cc. 75% D. 66% E, 33% Randamentul unui ciclu Camot este 50%. Micsornd temperatura sursei reci de doua ori randamentul devine: : A. 25% B. 100% C. 75% D. 66% E. 33%. Un ciclu Camot functioneaza intre temperaturile de 27°C si 127°C. Marind temperatura sursei calde cu 50°C randamentul ciclului creste de: A. 1,33 ori B. 2ori C. 1,66 ori D. 0,66 ori E. 3ori. Un ciclu Camot functioneazé intre temperaturile de 27°C si 127°C. Micgorind temperatura sursei reci cu 50°C randamentul ciclului creste de: A. 1,33 or B. ori C1 Sori D. _ 0,66 ori E. 3ori. © masind frigorificd fanctioneazi dupa un ciclu Camot inversat (parcurs in sens trigonometric) intre temperaturile -23°C si 27°C. $tiind c& motorul are puterea de 100W caldura extrasi din interiorul frigiderului (sursa rece) intr-un minut este: A. 3603 B. 1k Cc. 6005 D. 6ks E. 30k. Pentru frigiderul din problema anterioari eficacitatea este: A 05 B. 1 (Ce 0.225) D. 5 E 2. TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGARE 68. 69. 70. Intr-o incinta eu V=22,4 1 care confine aer la presiunea p=10° ™~ si t=0°C se introduc Fs 9g de apa (volumul apei este neglijabil). Sistemul se inchide ermetic gi se incdlzeste la {;=100°C. Presiunea devine (dilatarea vasului se neglijeazA): a. 13610°% Ba 20% — c. a3610°% in mt m D. 310° ee EB, 3,36-10° a im in Caldura molara izocora a amestecului din problema precedenta este: a SR B. 2 Cc aR pv. 3r E 7 fntr-un vas cu V=22,4 | care contine aer la presiunea p=10° x gi t=0°C se introduc m 20g de apa (volumul apei este neglijabil). Sistemul se inchide ermetic si se incdlzeste la ti=100°C, Presiunea devine (dilatarea vasului se neglijeazi): a 136108 © Bp 20% —c. 2,3610° m Fs cs pv. x08 BE. 33610° 2. wm mm 36 71, Caldura molara izobara a amestecului din problema precedenti este: A. 4R B. 2k Cc. 3R D. 3,IR BE. 3p. 2 CALORIMETRIE 72. mas m; de apa la 10°C se amestecd, intr-un calorimetru, cu o mas m, de apa la 50°C. Temperatura de echilibru fiind 20°C raportul este: m, AS B. c 2 1 3 D. E. 5 3 5 73. Cantitatea minima de apa la 20°C necesari pentru a topi 10 g de gheafai aflata la 0°C kd J 7335, coa4180-——-) este: er335 7+ e480) este AL 4kg B. 200g Cc. 40g _ dD. 4g E. 2kg. 74, Intr-un calorimetru se amestecd 100g gheata la 0°C cu 100g apa la 20°C. La echilibru m : raportul —*- va fiz, Mpa A 0 Bo C. 0,66 _ iD. 2,33 E. 1,66 75. Intr-un calorimetru se gisesc 100g vapori de apa la 100°C. fn calorimetru se introduc 100g de gheafi Ia 0°C. La echilibra masa de apa va fi aarass%, coal8o, ig ig MI -2,25——-): dye eK ): A 133,5g B. 115g C. 85g D. 665g E 145g. 76. Doua vase unul confinand 64g de O2 la 100°C iar celalalt 18g de vapori de apa la 150°C. Punand in contact termic cele dowd vase (gazele sunt considerate ideale) temperatura de echilibru va fi: A. 125°C B. 118,75°C Cc. 130°C D. MLC E. 133°C, 77. Um fierbitor cu benzin’ (putere caloric& a5) avind randamentul 50% este folosit pentru a fierbe apa aflatd la 100°C. $tiind c& fierbatorul consum& m=120g de benzind pe ori intr-un minut se obfine o masé de vapori 04-2.28 700) de: A. 2kg B. 20g Cc 2% D. 500g E. 250g. 37 . Transformarea reversibili: ‘Complement multipla TERMODINAMICA . Sistemul termodinamic: 1. este intotdeauna format din foarte multe componente 2. este intotdeauna in echilibru 3. poate schimba asi cu alte sisteme 4. trebuie si aib& o masa foarte mare 1. poate fi rapida 2. intotdeauna starea finala este aceeagi cu cea inifiala 3. poate trece si prin stiri de neechilibru 4, nu poate fi reprezentata grafic . Energia intern: 1. nu depinde de migcarea de ansamblu a intregului sistem 2. este o functie de stare a sistemului 3. este aditiva 4, este zero in transformarile ciclice . Caldura: 1. este o masuri a agitatiei termice 2. nueste o forma de energie 3. este o functie de stare 4. depinde de tipul transformarii ;. Lucrul mecanic: 1. este o forma de schimb de energie prin miscari dezordonate 2, se poate masura in N (newtoni) 3. nu depinde de tipul transformarii 4. prin convenfie este pozitiv daca este efectuat de sistem . {in transformarea ciclici 1. U=0 . in transformarea adiabaticd: 1. Q=0 numai pentru gazele ideale 2. AUL pentru orice sistem 3. L=pAV 4, L=-vCyAT . Dacd un gaz ideal izolat adiabatic se dilata: 1. fi scade energia intern 2. fiscade densitatea 3. ii scade presiunea 4. fiscade temperatura . in momentul in care gheata se topeste la presiune constanta: 1. volumul scade 2. gheata primeste cilduré 3. croste energia interna a ghetii 4, creste temperatura ghetii 38 10, Fierberea are loc daci: 1. temperatura lichidului creste 2. presiunea atmosfericd devine egal cu presiunea de saturatie 3. lichidul cedeaza lucru mecanic 4. lichidul primeste caildurd 11. Sublimarea: 5 1. poate avea loc doar daca sistemul se giseste la o presiune sub cea a punctului triplu este specifica doar anumitor substanje are loc cu absorbjie de caildura este un proces in care nu se schimba lucru mecanic in principiul II al termodinamicii rezulti: cAldura nu poate trece de la un corp rece la unul mai cald intr-o transformare céildura nu poate fi transformatd integral in lucru mecanic randamentul unui ciclu nu poate fi mai mare decat a unui cielu Carnot ‘un motor termic trebuie s& schimbe clldura cu doud termostate spre punctul triplu putem afirma; este specific fiecdrei substanfe substanfele polimorfe pot avea mai multe puncte triple punctul triplu al apei este folosit pentru definirea Kelvinului (K) este singurul punct in care se gisesc simultan stirile de agregare solida,lichida si gazoasi ale unei:substante 14. Despre un ciclu reprezentat in coordonate p-V putem afirma: 1. aria lui reprezinta lucrul mecanic schimbat in ciclu 2. parcurs in sens trigonometric reprezinta ciclul unui motor termic 3. parcurs in sens trigonometric reprezinta ciclul unui frigider 4. parcurs in sens trigonometric sistemul efectueaz lucru mecanic 15. Caldura latenta specificd de sublimare (gaptimare): 1. depinde de masa sistemului 2. depinde de natura substantei 3. este o masura a variafiei energiei cinetice interme 4. Asubtimare= Mopice* Daporizare 16. O masini frigorifica: 1. primeste c&ldura de la sursa rece 2. cedeaza caldura sursei calde 3. primeste lucru mecanic 4. primeste cildurd atat de la sursa calda cat si de la cea rece 17. intr-o transformare izoterma: 1. nici un sistem nu isi modifica energia cinetica interna 2. un gaz ideal nu isi modifica energia interna 3. poate avea loc schimbarea stirii de agregare 4, nu se schimba céldura cu exteriorul 18, Dac un sistem efectueazi lucru mecanic cu certitudine: 1. creste energia intend 2. creste temperatura 3. creste presiunea 4. creste volumul 19. Temperatura absoluti: 1. este 0 masurd a energiei interne a oricarui sistem 2. este o misurd a energiei interne doar pentru gazele ideale gar 12. 13, AYRE pee 39 3. este egal cu temperatura masurata in grade Celsius 4, devine zero in cazul (imposibil) al incetarii migcdrii de agitafie termica 20. Despre coeficientul adiabatic (7) putem afirma: 1. este acelasi pentru toate gazele ideale 2. este mai mare pentru gazele triatomice decat pentru cele biatomice 3. este mai mare pentru gazele biatomice decat pentru cele monoatomice 4, depinde de tipul transformarii 21, Despre cildura molari Ia presiune constant (C,) a unui gaz ideal putem afirma: 1. este mai mare decat Cy pentru acelasi gaz 2. este mai mare decdt Cy- ul oricdrui alt gaz ideal 3. poate fi calculat din relafia C,=R+Cy (Cy- al aceluiasi gaz) 4. nuse modificd dacd moleculele gazului disociaz 22. Vaporizarea in suprafata: 1. poate avea loc doar dact atmosfera nu este saturat& de vaporii lichidului 2. are loc indiferent de presiunea atmosfericd 3. are loc doar daca presiunea atmosfericd este mai mare decat presiunea de saturafie 4. poate fi instantanee 23. Vaporizarea este instantanee doar daci: 1. presiunea atmosfericd este mai mica decét presiunea de saturafie 2. lichidul se giseste in vid perfect 3. lichidul nu este perfect pur 4, lichidul se afla la o presiune superioara celei critice 24, intr-o transformare izoterma: 4. L=veT ina Past 2. L=vRT in! ‘ot 3. cdldura molara este zero 4, c&ldura molara tinde la infinit. 25. Intr-o comprimare adiabatica: 1, gazul se incaizeste 2. asupra gazulul se efectueazA lucru mecanic 3. variatia de energie interna este pozitiva 4, gazul primeste cdldura din exterior 26. Unitatea de masura a masei moleculare relative este: 1. kg 2. mol 3 = 4. C,-G,=R 28. Despre exponentul adiabatic 7, se poate afirma ca: 1. este supraunitar 2 7=C, ie 3 yore Y G 4. poate avea valoare intre 0 si 1 29, Transformarea izoterma a gazului ideal este transformarea in care: 1. energia interna ramane constanté 2. masa si temperatura sunt constante 3. _presiunea gi volumul sunt invers proportionale 4._presiunea si densitatea gazului sunt direct proportionale 30. Variafia energiei interne a unui gaz ideal se exprima prin relatia AU=vC,AT pentru: 1. otransformare izoterma 2. otransformare adiabatic 3. o transformare izobaré 4. otransformare izobara 31. Variafia energiei interne a unui sistem termodinamic fiiri modificarea temperaturii sistemului: 1. Se produce intr-o transformare izoterma a gazului ideal 2. se produce intr-o transformare izoterma a gazului real 3. nu se poate produce in nici o transformare 4._ se produce in cazul transformairilor de faza. 32, Marimile fizice céldura specifica gi cdldurd molara depind de: 1. conditile de incalzire/racire (p=const., 2. raportul m/T 3. natura substantei 4. masa corpului 33. Viteza termic: 1. este aceeasi pentru gaze diferite care au aceeasi temperatura 2. depinde atat de temperatura cat i de natura gazului 3. depinde invers proportional de masa de gaz 4, nu depinde de masa gazului 34, Energia interna a gazului ideal: 1. masoara energia ciocnirilor dintre molecule 2. depinde de temperatura si de numarul de moli 3. nu depinde decat de temperatura 4. are expresia U =1C,T 36. Un mol de substanta este: 1, masa numeric egala cu masa molecular relativa 2. cantitatea de substanta care contine Nq atomi 3. un volum de gaz ce ocupa 22,4 ltri 4. cantitatea de substanta ce contine Nx molecule 36. Fenomenut de fierbere: 4. are loc la 0 temperatura fixa daca presiunea este constarila; 2. este un proces specific numai lichidelor; 3. are loc in toata masa de substanté; 4. se produce numai la suprafata. 37. Ecuafia lui Mayer contine urmatorii parametri: 1. caldura molara izobara (Cp); 2. c&ldura molara izocora (Cy); 41 3. constanta gazelor perfecte (R); 4. energia interna (U). 38, Referitor la constanta gazelor perfecte, R, este adevarat ca: 1. are valori diferite functie de tipul transformarii la care este supus gazul, 2. pentru un mol de gaz, este egala cu pV/T; 3. in transformarea izobara este mai mare decat in cea izocora, 4, are valoarea de 8,31 J/mol-K. 38. Comprimarea unui gaz carecare la temperatura critica: 1. este o transformare izoterma; 2. este o transformare adiabatd; 3. duce [a lichefierea instantanee a gazulul pentru o anumita valoare a presiunii si volumului; 4, duce la amplificarea migcarii de agitatie termica a moleculelor de gaz. 40, CAldura latenta specifica este o masura a: 1. variatiei energiei cinetice interne a unitatii dé masa a corpului 2. variatiei energiei potentiale inteme a corpului 3. varialiei temperaturii corpului ‘4. variafiei energiei potentiale interne a unitati de masa a corpului 41. Temperatura zero absolut: 4. reprezinta temperatura de lichefiere a gazelor ideale 2. corespunde temperaturii de 0° Celsius 3. este temperatura de inghetare a apel 4, corespunde incetarii agitatiel termice 42, Despre o transformare la presiune constanta a unui gaz ideal se poate afirma : 1. cldura schimbata este egala cu paV 2. caldura molar este dependent de temperatura 3. volumul este invers proportional cu temperatura absoluta 4. variatia energiei interne este egald cu lucrul mecanic schimbat 43, Despre temperaturile de topire si de solidificare ale unei substanfe se poate afirma: 4. sunt egale doar daca procesele au loc la aceeasi presiune 2. intotdeauna temperatura de topire este mai mare decat cea de solidificare 3. depind de natura substant 4. sunt egale doar daca solidul gi lichidul au acelagi volum 44, Presiunea se poate masura in: 1. Nim? 2. Pa 3. atm 4. mmHg 45. Transformarea reversibila este transformarea in care: 1. starea initiala si finala coincid; 2. strile intermediare sunt stari de echilibru; . 3. parametrii de stare nu se modifica, 4. [a inversarea sensului de evolufie a parametrilor de stare, sistemul trece prin aceleagi st&ri intermediare. 46. Presiunea unui gaz ideal: 4. este determinata de ciocnirile dintre moleculele gazului si perefiiincintei 2. este direct proporfionala cu viteza termica a moleculelor 3. este direct proporfionalé cu energia cineticd medie a tuturor moleculelor de gaz din unitatea de volum 4, nu depinde de numarul de molecule din unitatea de volum. 47. Cantitatea de substanta se masoard i 4. itr 2. grame 3. metri cubi 42 4. moll 48, Despre energia interna a unui gaz ideal se poate afirma ca: 1. variatia ei nu depinde de stérile intermediare prin care trece sistemul 2. nu este o marime fizica aditiva 3. cuprinde energille cinetice ale tuturor moleculelor, datorate migc&rii de agitatie termica 4. nu se conserva pentru un gaz afiat intr-un recipient cu perefi rigizi, izolat adiabatic. 49. in cazul unei transformari adiabatice: =Q vCyAT 3. Le vrrin y 4. Q=AUHL 50. Céldura schimbata de un sistem termodinamic cu exteriorul: 1. nu depinde de stérile intermediare atinse de sistem, ci doar de sarile initiald gi finala 2. este nuld daca sistemul revine in starea initial 3. este 0 functie de stare 4. este nula in transformarea izocora a gazului ideal 51. Care dintre marimile de mai jos depind de masa sistemului? 1. caldura specifica 2. caildura molara 3, cdldura latent specifica de vaporizare 4. densitatea 52. Intr-un tub se doua mase diferite din act termoizolant mobil. Daca pistonul se afla in echi tubului, atunci, in cele doud compartimente: 1. presiunea este aceeasi 2. temperatura este diferita 3. volumele sunt egale 4, numarul de moli este acelasi ‘si gaz, separate de un piston ibru mecanic fa mijlocul 4B ELECTRICITATE I Complement CURENT ELECTRIC 1, Curentul electric stationar este: curentul electric ce variaza in timp . curentul electric ce este acelagi prin orice secfiune din circuit curentul electric ce are acecasi valoare a intensitafii in orice portiune de circuit, indiferent de tensiunea electromotoare a surselor D. _curentul electric ce este constant in timp prin orice secfiune dintr-un circuit E. _curentul electric ce variaza liniar in timp. 2. Viteza de deplasare a electronilor prin conductor este de ordinul: ORS A 310% BB 310° c. 31077 s 5 5 D. 3101 E3107. 5 3. In solu curentul eletic est transportt de: electroni liberi molecule ioni obfinufi prin disocierea moleculelor in urma dizolvarii joni obtinuti prin disocierea moleculelor in urma acfiunii curentului electric macromolecule, 4, Curentul electric reprezinta : ‘A. omigcare oarecare a sarcinilor electrice 0 migcare dezordonati a sarcinilor electrice FoOs Pp B. Cc. D. . crearea de sarcini electrice E, deplasarea electronilor prin solufi 5. Pentru ca intr-un circuit inchis de curent electric sa circule un curent electric trebuie ca in circuit: A. B. Cc. D. E. sa existe mai multe rezistoare si existe cel putin o sursi s& existe cel putin doua surse sd existe un ampermetru s existe un voltmetru. 6. Intensitatea curentului electric reprezin A. sarcina ce trece printr-un conductor B. _ sarcina ce trece printr-o secjiune a unui conductor C. — numérul de electroni ce trece printr-o secfiune a unui conductor D. E. sarcina ce trece printr-o secfiune a unui conductor fn unitatea de timp ._Tucrul mecanic necesar transportarii unitafii de sarcin’. 7. Amperul (unitatea de masura a intensititii curentului electric) este: ‘A. unitate fundamentala in S.L B. unitate derivata in S CC. submultipli al voltului D. E. multiplu al voltului egal cu voltul daca R=10Q. LEGEA OHM 8. Unitatea de masura pentru tensiunea electric este: J A = re 47 Cc IC Cc D. Vm 5 m 9. Tensiunea la bornele unui rezistor este: A. direct proportional cu intensitatea curentului prin rezistor B. _ invers proporfionald cu intensitatea curentului prin rezistor C. direct proportionala cu temperatura D. _ invers proportionala cu temperatura E. _invers proportionala cu tensiunea la bornele sursei. 10. Tensiunea la bornele unei surse ideale, aflate singurd intr-un circuit, este: A. mai mare decat tensiunea electromotoare B. mai micd decét tensiunea electromotoare C. egal cu tensiunea electromotoare depinde de rezistenta interna a sursei E. depinde de rezistena extern a cireuitului. 11, Tensiunea ta bornele unei surse reale cu E gi r, la bomele cdreia este legat un rezistor avand R, este: ef AE Be eR C. BHr D. fp EB OR 12, Rezistenta electric& a unui conductor: depinde direct proportional de temperatura depinde liniar de temperatura nu depinde de temperatura depinde invers proportional de temperatura nu depinde de temperatura deoarece nici lungimea si nici sectiunea conductorului nu depind de temperatura. 13, Rezistivitatea electric& a unui materi A. _ nu depinde de material * B. _ nu depinde de temperatura C. nu depinde de lungimea conduetorului, D. _depinde de sectiunea conductorului E. depinde de t.e.m. a sursei. 14, Conduetivitatea electrica este: A. inversul rezistivitagii B. _ inversul rezistenfei C. direct proportionala cu rezistivitatea D. direct proportional cu rezistenfa E. direct proporfionala cu intensitatea curentului electric. 15. Tensjunea la bornele unui conductor este: A. U=RI B. U= mOOD> D. U=RE BE. =r. 16. Ampermetrul ideal are rezistenfa interna: A. zero 45 infinitd nu are important. mai mare decdt a circuitului exterior mai mic& decat a circuitului exterior. 17. Generatorul de tensiune: ‘A. genereaza sarcini electrice , B. genereazi curent clectric constant indiferent de rezistenja electricd a circuitului exter. C. _ are intotdeauna rezistenfa interna zero D. _ genereaza o tensiune la borne E. _ inmagazineaz sarcini electrice. 18. Tensiunea electricd se masoara: ‘A. cuampermetrul B. cu voltmetrul C. inamperi D. incoulombi E, in farazi. 19, Rezistenfa electricd a unui conductor: ‘A. depinde direct proportional de tensiunea de la borne B. _ depinde invers proportional de intensitatea curentului prin el C. _ depinde doar de caracteristicile conductorului D. depinde de sursi BE. _ depinde de conductorii de legitura. 20. Rezistenta electricd a unui conductor se poate masura: B. ic D. E. ‘A. cuampermetrul B, cuvoltmetrul C. cuohmmetrul D. inamperi E. _ incoulombi LEGILE KIRCHHOFF 21. Suma intensitatilor curenfilor care intra intr-un nod este: egala cu suma sarcinilor ce ies din nod egal cu suma sarcinilor ce rman in nod egal cu suma sarcinilor ce intra in nod egal cu suma sarcinilor ce ies din nod in unitatea de timp egala cu suma tensiunilor de pe circuit. moO > 22, Suma tensiunilor electromotoare de pe un ochi de circuit este: ‘A. egal cu suma curenjilor electrici din ochi B. egal cu suma ciderilor de tensiune de pe ochi C. egal cu suma rezistentelor de pe ochiul de circuit D. egal cu numirul de electroni ce trec prin ochiul de circuit E. _ egal cu suma intensitafilor din acel ochi de circuit. 23, intr-un circuit cu n noduri se pot scrie n-1 ecuafii independente din legea intéi a lui Kirchhoff deoarece: ‘A. an-a ecuatie deriva din celelalte n-1 ecuafii B. an-aecuafie nu poate fi scrisa C. an-aecuatie este de forma 0=0 46 D. _ pentru a scrie a n-a ecuatie trebuie si cunoastem t.e.m. E. _ nici una din afirmafiile anterioare nu este adevarata, 24. O ecuatie din legea a doua a lui Kirchhoff este independenta de celelalte daca: A. confine mai multe ramuri B. confine mai multe noduri C. confine mai multe surse D. confine mai multe rezistente E. _ nici una din afirmafiile anterioare nu este adevarata. 25, Dac& intr-un ochi de refea suma caderilor de tensiune pe elementele de refea este nul’, inseamnii ci: in acel ochi de refea nu exist surse de tensiune electromotoare- in acel ochi de refea intensitatea curentului este zero in circuit nu exist tensiuni electromotoare toate variantele de mai sus sunt corecte nici una dintre variantele de mai sus. FDODE GRUPAREA REZISTOARELOR $I GENERATOARELOR ELECTRICE 26. Daca mai multe surse de curent se grupeazi in serie (borna ,;+”” a unei surse la cea, a sursei urmatoare): A. labomele gruparii se obtine o tensiune mai mare B. la bomele grupatrii se obtine o tensiune mai mic C. la bomele gruparii se obfine o rezistenf mai mica D. la bomnele grupitii se obtine o intensitate mai mare E. la bomele gruparii se obfine o intensitate mai mica. 27. Daca mai multe surse de curent identice se grupeazi in paralel: A. se obfine la bomnele grupariio tensiune electromotoare mai mare B. se obine la bomele grupaii o rezistenta interna mai mic C. se obfine la bomele gruparii o intensitate mai mare D. la bomele gruparii se obfine o intensitate mai mic& E. la bomnele grupirii se obfine o rezistent& externa mai micé. 28. Dac mai multe rezistoare se grupeazi in serie, rezistenfa echivalenta va fi: ‘A. mai mare decat cea mai mare rezistenf& din grupare B. mai mica decat cea mai mica rezistenfa din grupare C. egal cu cea mai mare rezistenfé din grupare D. egal cu cea mai mica rezistenfa din grupare E. use poate preciza. 29. Dac mai multe rezistoare se grupeaza in paralel, rezistenfa echivalenta va fi: A. mai mare decat cea mai mare rezistenfa din grupare B. mai mica decdt cea mai micd rezistenfa din grupare C. egal cu cea mai mare rezistenfa din grupare D. _ egalii cu cea mai mica rezistent4 din grupare E. nu se poate preciza. 30, Dac mai multe rezistoare se grupeaz in serie gi in paralel, rezistenta echivalent& va fi: ‘A. mai mare decat cea mai mare rezistenfa din grupare B. mai mica decdt cea mai mica rezistenfé din grupare CC. egal cu cea mai mare rezistenti din grupare D E egali cu cea mai mic& rezistenfa din grupare nu se poate preciza. os wo. eT, 31. Dacd se leagi in serie dou rezistoare identice avand rezistenja R, rezistenta lor echivalenti este: A OR Bp Of Gc oR 2 D. 2 Ey ak " 32, Daca intr-un circuit serie de curent continu se afl o sursi de tensiune si un condensator, atunci: ‘A. condensatorul nu se va inedirca B. condensatorul se va incirca la o tensiune mai mici decat tensiunea electromotoare C. condensatorul nu va funcfiona ca un intrerupator fn circuit D. condensatorul se va incdirca la o tensiune egala cu tensiunea electromotoare a sursei si apoi va functiona ca intrerupator FE. condensatorul se va fncirca la o tensiune mai mare decat tensiunea electromotoare. 33. Bifati afirmatia incorecta. Daca doua rezistoare identice se leagi in paralel, atunci: ‘A. c&derea de tensiune pe bornele lor este acecagi B. ele vor fi strabiitute de curenfi egali C. _ puterea debitata pe cei doi rezistori va fi acecasi D. _rezistenfa gruparii este mai mare decat a fiecdrui rezistor in parte E. rezistenfa gruparii este mai micd decat a fiecarui rezistor in parte 34. Dac intensitatea curentului ce stribate un rezistor se dubleaza, atunci: ‘A. se dubleazé valoarea rezistenfei sale B. _valoarea rezistenfei sale se reduce la jumatate C. _ puterea consumati pe rezistor se dubleaz& D. _puterea consumati pe rezistor creste de patru oi E. _ cderea de tensiune la bornele rezistorului se reduce la jumitate 35, in circuitul alaturat, valorile rezistenfelor sunt dupa cum urmeazd Ry > Ro > Rs. in aceste conditii: Ry Ry Ry Er ‘A. c&derile de tensiune pe cei trei rezistori sunt egale B. intensitatea curentului prin rezistorul 1 este mai mare decdt cea prin rezistorul 2 C. intensitatea curentului prin circuit se poate calcula cu formula E R+R +R, D. toate rezistoarele sunt parcurse de acelasi curent E. _ toate variantele de mai sus sunt adevarate i 4B 36. in schema aldturata, toate rezistoarele avand aceeasi rezisten{, intre bomnele A si B se aplica tensiunea U. In aceste condifii: - A. tensiunea de pe gruparea parale! din stanga (rezistorii 1, 2, 3) este de trei ori mai mare decat cea de pe rezistorul 4 B. tensiunea de pe gruparea paralel din dreapta (rezistorii 5, 6) este de trei ori mai micd decat cea de pe rezistorul 4 C. _ intensitatile curentilor prin rezistorii 2 si 5 sunt in raport de 2/3 D. _intensitifile curentilor prin rezistorii 2 si 5 sunt in raport de 3/2 E. _tensiunile de pe rezistoarele 4 si 6 sunt in raport de ¥ 37. In figura alaiturata toi rezistorii au aceeasi valoare. Se poate afirma ct: 1) _R R, Rs 7 api—_hel _ré Al B c i a 3 OR A Lth+h=l B h=bh=h C. _ rezistenta dintre bomnele BC este mai mare decat rezistenfa dintre bornele AB D. _ciderea de tensiune intre bornele BC este mai mare decat ciderea de tensiune intre bornele AB E. toate variantele sunt adevarate 38. Pentru circuitul alaturat, precizati care dintre relatiile dintre intensitafile curentului prin diferitele porjiuni de circuit nu este adevarata: 2 R_b-> L q Er 3R r—_—<_ Is A. B c. D. E Lek 39. Daca o sursi de te.m. reald se inlocuieste cu alta care are aceeasi rezisten{A intern’, dar tem, dubla, rezistenja exterioard riméndnd constanti, atunci: intensitatea curentului prin circuit se reduce la jumaate c&derea de tensiune pe rezistenfa exterioara se dubleaz cdiderea de tensiune pe sursi se reduce la jumatate cdderea de tensiune pe sursi riméne constantt caderea de tensiune pe sursd creste de 4 ori moOmD> ENERGIA $I PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC 40. Energia electrica degajata sub forma de céldura pe o portiune de circuit este: A. Utt BOUL c Ut D. UTt EB UR 41. Puterea electric pe 0 porfiune de circuit este . A. Utt B. Ul Cc. Ut D. UPt BE UR 42, Caldura degajata pe intreg circuitul este A. Ult BOUL Cc. Elt D. UPt EB UR 43, Puterea electric& pierduta pe sursi este A. EBL B. c ortt D. Rit BE orf 4, Efectul Joule reprezint ‘A. incalzirea unui conductor ca urmare a trecerii unui curent electric prin el B. aparifia unui camp electric in jurul unui conductor strabatut de curent electric C. descompunerea moleculelor in ioni sub acfiunea unui curent electric D. _ efectuarea de lucru mecanic de cétre cmpul electric E. _cresterea conductibilitafii semiconductorilor prin inealzire. 45, Randamentul unei surse in cazul in care tinem seama doar de pierderile prin efect Joule este: af a 2 ce = R r r+R r+R r D. RE —. R r+R 46, Puterea utili transferati rezistorului de care o sursi reala este maxima daci: A. Ret Baek a Cc. Re? | D. Ret BE. R31, 47. Putetea utili maxima transferaté rezistorului este: 2 2 | AL Pumae nr c | 2 2k De Pua FE Pee. r R 48. Randamentul electric in cazul transferului puterii maxime este: A. 30% B. 60% Cc. 50% D. 20% E, 70%. 49. Fie doi consumatori, unul de putere mare, al doilea de putere mica. Améndoi functioneaza normal la tensiunea de 110V. fi punem in paralel i alimentim gruparea Ia tensiunea de \ 220V. Se va arde primul cel cu puterea?: A. mick B. mare C. amandoi \ D. nici unul E. _ depinde de ordinea itt care sunt asezati. 50. Referitor la expresia U:/+ se poate afirma ci: ‘A. freprezinti temperatura B. rreprezinta timpul C. produsul UT reprezinta rezistenja rezistorului D. reprezinta legea lui Ohm pentru o porfitune de circuit . reprezint& puterea consumati pe un rezistor 50 51. Dacd se mareste rezistena exterioard unei surse reale: A. intensitatea curentului prin circuit oreste B. cdderea de tensiune la bornele sursei creste C. caiderea de tensiune la bomele sursei scade* D. rezistenfa interna a sursei cregte E. puterea debitata pe rezistenta exterioara va fi maxima daca valoarea rezistenfei depaseste valoarea rezistenfei interne a sursei EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC. APLICATII 52. Cmpul magnetic reprezinta: A. cimpul creat de sarcinile electrice in repaus B. omiarime fizica scalar C. omarime fizica vectorial D. ounitate de masura E. cémpul creat de sarcinile electrice in migcare. 53. Liniile cdmpului magnetic: A. sunt intotdeauna paralele B. sunt tangente, in fiecare punct, la vectorul induc{ie magnetic’ C. sunt intotdeauna echidistante D. _ iesdin polul sud. Sunt E. _ linii reale. 54. Inductia magneticd reprezinta ‘A. omirime fizicd vectoriala ce caracterizeazi campul magnetic B. o marime fizicd scalara ce caracterizeazi cémpul magnetic C. un fenomen fizic D. 0 marime fizic& vectorial ce caracterizeaza cémpul electric E. omarime fizicd scalara ce caracterizeazi campul electric. 55. Unitatea de misurd a indutiei magnetice este: A? T (tesla) B. F (faradul) C.C(coulombul) D. A amperul) FE, H (henry). 56. Sensul linilor cimpului magnetic produs de o spira parcursd de curent electric este dat de: ‘A. regula méinii stangi B. regula mdinii drepte C. regula burghiului drept D. _ spira parcursi de curent electric nu produce cmp magnetic E. _iniile cdmpului magnetic nu au sens. 57. Permeabilitatea magnetica se masoara in: ‘A, T (tesla) B. - H (henry) C.F (farad) vp # E. este adimensionals. m . 58. Forfa electromagnetica se exercita intre: sarcini electrice in repaus un magnet si un conductor strabatut de curent electric doi magneti ‘un magnet si o sarcind electric in repaus un magnet si un conductor electrizat. PoAp> St 59, Forfa electromagnetica: pow E, 60. Liniile camp electric sunt: A. B. c. D. E. 61. Modulul inductiei magnetice produse de o spiri parcursi de curent electric este: wl A. D. ‘nu depinde de unghiul dintre conductor si inductia magnetica depinde de caracteristicile electrice (¢) ale mediului nu depinde de lungimea conductorului strabatut de curent electric depinde de sarcina electric’ ce strabate o sectiune a conductorului in unitatea de timp depinde de sectiunea conductorului. wului magnetic produse de un conductor rectiliniu lung parcurs de un curent perpendiculare pe conductor paralele cu conductorul cercuri concentrice cu conductorul rectilinii si paralele echidistante. pula B. Ind ENT E. 2 " 2r wld Qner” BL Qn-r 62. Modulul inductiei’ magnetice produse de un cadru circular de razi r cu N spire si de lungime mult mai mic decat diametrul este: a at B. 2 pd 2n 63. Liniile cmpului magnetic al pamAntului au sensul: ‘A. dela polul nord geografic B. dela polul sud geografic ch D. F. _ piméntul nu are cémp magnetic. al nr a 2rN* cc wt ar de-a lungul paralelelor geografice de la est spre vest, de-a lungul paralelelor geografice de la vest spre est 64. intre doi conductori rectilinii $i paraleli de lungime | strabatusi de curenfii electrici h si le aflati la distanta d se exercita o forta: A. D. A. B. Cc. D. E, Mh dd a 2nd Held al, wal a Hytl 2n-d” 65. Dacé o sarcin’ electric este in repaus intr-un cmp magnetic asupra ei actioneaz’ o fort: electromagnetica pe directia inductiei magnetice a cimpului magnetic c ml, electromagnetic perpendicular pe directia inducfiei magnetice a cémpului magnetic Lorentz pe directia inductiei magnetice a cmpufui magnetic Lorentz, perpendicular pe directia inductiei magnetice a cmpului magnetic nu acfioneaza nici o forta. 52 \ 66. Care dintre situafiile urmitoare este corect? 67. Fluxul magnetic este: A. BS sina B. B-as c. 2 D. S E BStga. 68, Fluxul magnetic printr-o suprafafa paralela cu inductia magnetica este: A. maxim B. zero C. infinit D. dependent de marimea suprafefei ~~ E. - fluxul este independent de orientarea suprafetei, 69. Unitatea de mésuri a fluxului magnetic este ‘A. Wh(weber) BB. T (tesla) C.F (farad) D. H (henry) E. nici una din cele anterioare. 70. Inductanta reprezinta: A. raportul dintre fluxul magnetic si curentul electric prin circuit B. _viteza de variafie a fluxului magnetic prin circuit C. _ produsul dintre fluxul magnetic si curentul electric prin circuit D. _viteza de variatie a tensiunii electrice la bomnele circuitului E. nici una din cele anterioare, 71. Unitatea de masura pentru inductanfa este: A. Wh (weber) B. T (tesla) C.F (farad) D. H (henry) E, nici una din cele anterioare. 72. Inducjia electromagnetica este: A. omarime fizica scalara ce caracterizeazi cimpul magnetic B. 0 marime fizica vectoriala ce caracterizeaza cimpul magnetic CC. fenomenul fizic ce consti in aparitia unui edmp electric atunci cfnd variazé fluxul magnetic . D. _fenomenul fizic ce consta in aparifia unui cmp magnetic atunci cand variazi fluxul electric E. ounitate de miisurd fundamentala. 73. Regula Lenz afirma: ‘A. fluxul indus are sens opus celui inductor B. fluxul indus are acelasi sens cu cel inductor 53 CC. variatia fluxului indus se opune variatiei fluxului induetor D. _variafia fluxului indus se opune fluxului inductor E. fluxul indus se opune variatiei fluxului inductor. 74. Expresia matematica a legii inductiei electromagnetice este: A Ae B r=-rR22 ce nA At At , At D. -A@At E. I= RA@AL 75. Dacd un conductor perpendicular pe liniile unui camp magnetic se deplaseaza paralel cu ele: ‘A. apare o tensiune indusi intre capetele conductorului B. pare un curent electric prin conductor CC. apare atit o tensiune intre capetele conductorului cét si un curent prin el D. _ variazé fluxul magnetic prin conductor E. _ nuapare nici tensiune la capetele conductorului nici curent prin el. 76. Daed un conductor ce face un unghi f cu liniile unui cmp magnetic se deplaseazA cu 0 vitezi constant perpendicular pe conductor la capetele acestuia se induce o tensiune: A. -Blv B. -BlvsinB C. -Blv cosB D. 0 EB. -Blvtgp. 77. Autoinductia reprezint ‘A. apatitia unei tensiuni datorita variatiei fluxului printr-un circuit B. apafifia unui curent electric datorita variatici fluxului printr-un circuit C. modificarea inductanfei datorit’ variatiei fluxului printr-un circuit D. modificarea rezistenfei datorit’ variafiei fluxului printr-un circuit E. nici una din cele de mai sus. 78. Poate apare o tensiune autoindusé: ‘A. numai dacd variaza curentul electric in circuit B. numai dacd variaza inductanta circuitului CC. dac& variaza fie curentul electric in circuit fie inductanfa circuitulut D. daca circuitul se deplaseaza intr-un cdmp magnetic extern E. _dacd circuitul se afla intr-un cmp magnetic extern variabil. 79. Daci intr-un circuit apare o variatie a curentului electric ‘A. curentul autoindus se opune curentului din circuit B. curentul autoindus se opune fluxului magnetic propriu CC. curentul autoindus se opune tensiunii la bornele circuitului D. _curentul autoindus se opune variafiei curentului in circuit E. curentul autoindus se opune variafiei inductanfei circuitului. 80. Expresia energiei cimpului magnetic intr-un solenoid este: Kt fur B ow=ly c WeLr 2) D Well E W=Lo. 54 ELECTRICITATE I cauza-efect CURENTUL ELECTRIC Migcarea electronilor liberi constituie un curent electric deoarece, in toate cazurile migcarea electronilor liberi duce la un transport net de sarcina.electrica. Migcarea dirijata a electronilor liberi printr-un conductor reprezinta un curent electric deoarece, in acest caz, are loc un transport net de sarcind electrici. Pentru ca un curent electric si dureze in timp trebuie menfinuté diferenja de potential deoarece in caz contrar dispar forjele electrostatice. Pentru ca un curent electric s& dureze in timp trebuie realizat un circuit inchis care si confind un generator electric deoarece electronii liberi trebuie readusi in locul de unde au plecat pentru a menfine diferenfa de potential. Un generator electric transforma 0 energie oarecare (alta decat cea electricd) in energie electrica deoarece electronii nu pot reveni de unde au plecat in lipsa unei energii exteme, Curentul electric se transmite cu vitezA foarte mare deoarece electronii se deplaseaz prin conductor cu viteza foarte mare, Desi electronii se deplaseazd prin conductor cu vitezi foarte mica (10°m/s) curentul electric se transmite cu vitezs foarte mare deoarece campul electric se deplaseaza cu vitezi foarte mare (3-10%m/s). Curentul electric stationar este definit prin faptul c& numdrul de electroni ce trece prin orice sectiune a unui circuit in unitatea de timp este constant deoarece, in acest caz, viteza lor de ansamblu este constanta. 9. Curentul electric stationar este definit prin faptul c& viteza de ansamblu a electronilor este constanté in timp prin orice sectiune a unui circuit deoarece, in acest caz, numiul de electroni ce trece prin orice sectiune a unui circuit este acelasi. 10. Intensitatea curentului electric este o misuri a efectelor curentului electric deoarece se defineste ca fiind sarcina electric ce stribate transversal sectiunea unui conductor in unitatea de timp, 11. Intensitatea curentului electric se misoari in A (amper) deoarece amperul este 0 unitate de mésurd fundamentala in S.1. 12. Tensiunea electromotoare a unei surse electrice reprezinté Iucrul mecanic efeetuat pentru a transporta unitatea de sarcina pozitiva de-a lungul intregului circuit deoarece sursa nu cheltuieste energie pentru transportul electronilor prin ea. 13. Tensiunea electromotoare a sursei electrice este egal cu suma dintre c&derea de tensiune pe sursi si cAderea de tensiune pe citcuitul exterior deoarece energia se conserva. 14. Tensiunea electromotoare si cdderea de tensiune se masoari in volti deoarece ele reprezint& tensiuni, LEGEA OHM 15. Rezistenfa electrica depinde de tensiune si de intensitatea curentului electric deoarece, prin definitic, R S 16. Revistivitatea electried este o caracteristicd a substanfei deoarece ea depinde de temperatura. 17. Rezistivitatea electricd se misoara in Om deoarece R = et. 55 18. Rezistivitatea electrica depinde direct proportional de temperaturd deoarece p=po(|+a‘t). 19. Exist aliaje la care coeficientul de temperatura al rezistivititii poate fi considerat nul deoarece, la aliaje, valoarea coeficientului de temperaturd al rezistivitatii este mai micd decat la metale pure. 20. La semiconductoare rezistivitatea scade cu temperatura deoarece semiconductoarele au coeficientul de temperaturé al rezistivitatii megativ. 21. Are loc o c&dere de tensiune si pe sursi deoarece nu existi, in realitate, surse ideale (care sa aiba r=0). 22. Peo rezistenfa extern are loc o cidere de tensiune deoarece electronii se deplaseazi prin conductor datorita tensiunii electromotoare a sursei. 23. Intensitatea curentului electric in circuitul exterior nu depinde de rezistenta intern’ a sursei deoarece rezistenta extern nu depinde de tensiunea electromotoare a sursei. 24. Pe un conductor are loc 0 cédere de tensiune deoarece la deplasarea prin conductor electronii pierd energie prin ciocni 25. La scurtcirouit (R=0) tensiunea la bornele sursei este zero deoarece I,.=E/t. 26. in gol (R=<0) curentul electric prin sursi este maxim deoarece, in acest caz, rezistenta sursei este mult mai mic& decét cea externa. 27. Un ampermetru ideal trebuie si aiba rezistenfa zero deoarece ampermetrul se monteazi in paralel in circuit. 28. Dac& scurtcircuitsim bornele unui ampermetru ideal acesta se va arde deoarece, in acest caz, prin ampermetru va trece un curent foarte mare. 29. Un voltmetru ideal trebuie si aiba rezistenta infiniti deoarece el se monteaza in paralel in circuit. 30. Dac& scurtcireuitém bornele unui voltmetru ideal acesta se va arde deoarece, in acest caz, prin voltmetru va trece un curent foarte mare. LEGILE KIRCHHOFF 31. Suma algebricd a curenfilor electrici intr-un nod este zero deoarece intr-un nod se fntlnese mai mult de doi curenfi. 32. Suma curenfilor electrici intr-un nod este zero deoarece sarcina electric se conserva. 33. La aplicarea primei legi a lui Kirchhoff, in vederea rezolvarii unei probleme, intr-o refea ce are n noduti se vor scrie doar n-1 ecuatii deoarece ce-a de-a n-a ecuatie decurge fntotdeauna din celelalte. 34, Dac& intr-un ochi de refea nu exist surse electrice suma algebrici a ciderilor de tensiune pe acel ochi de rejea este zero deoarece pe acel ochi de refea suma tensiunilor electromotoare este zero. 35, fntr-un ochi de circuit suma algebricd a t.e.m. este egal cu suma caderilor de tensiune deoarece sarcinile generate de surse se pierd pe rezistoare. 36, La aplicarea legii a Il-a a lui Kirchhoff fiecare ochi ales pentru scrierea legii trebuie si confin& cel pufin un element de circuit in plus fafa de legile scrise anterior deoarece astfel se evita obfinerea unui sistem de ecuafii nedeterminat. GRUPAREA REZISTOARELOR $I SURSELOR ELECTRICE 37. La gruparea in serie a rezistoarelor se poate obtine o rezistenta echivalenté mai mica decit rezistenfa cea mai mare din grupare deoarece la gruparea in serie a rezistoarelor R, =)" R, 56 38. 39. 40. 41. 42. 43. La gruparea in paralel a rezistoarelor rezistenfi echivalenta obfinuta va fi mai mica decat cea mai mica rezisten{d din grupare deoarece rezisten{& echivalenta la gruparea in paralel ester y 1 , R La gruparea in paralel a n surse identice de tensiune electromotoare E se obine la bore o tensiune n-E deoarece sursele ideale nu au rezisten{a interna. La gruparea in paralel a n surse identice de tensiune electromotoare E se obfine 0 surs& echivalenti cu tensiunea electromotoare E deoarece sursele ideale nu au rezisten{a interna. La gruparea in paralel a n surse identice de tensiune electromotoare E si rezistenfi intem& r se va obfine in cireuitul extern un curent electric mai mare deoarece, in acest caz, rezistenta sursei echivalente devine r/n. La gruparea in serie a n surse identice de tensiune electromotoare E si rezistenfa intema se va objine acelasi curent de scurtcircuit ca si pentru o singura sursi deoarece tensiunea fn gol a grupiirii va fi E. La gruparea in serie a n surse identice de tensiune electromotoare E si rezistenta interna 1 se va obfine intotdeauna in circuitul extern (cu exceptia mersului in gol) un curent electric mai mare decat in cazul utilizarii unei singure surse deoarece rezistenta inten a sursei echivalente va fi mai mica decét cea a unei surse. ENERGIA $I PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. La trecerea curentului electric printr-un conductor acesta se va incdilzi deoarece, in acest az, pe conductor se va degaja caldura La trecerea curentului electric printr-un conductor rezistenfa electrica a acestuia va creste deoarece curentul electric poate produce lueru mecanic. Lucrul mecanic produs de un curent electric poate fi calculat cu relajia W= deoarece energia electrica se poate transforma in lucra mecanic. Caldura degajata de trecerea unui curent electric printr-un conductor poate fi calculat cu relatia W=U'It deoarece aceasta relatie poate fi aplicati la transformarea energiei electrice in orice altd forma de energie, Energia clectrick nu poate fi transformati in energie chimic& deoarece in baterii este stocaté energie chimica. Un fierbator electric (alimentat la tensiune constant) consuma mai multi energie electric atunci cdnd incdlzeste un lichid decat atunci cind merge in gol deoarece lichidul absoarbe caildura degajat de fierbator. 1 KWh=3,6-10°I deoarece aceasti unitate de masurd se foloseste, in general, pentru energii mari. 2 Rt EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC. APLICATII 51. cee 53. 54. Cémpul magnetic este o forma de existenti a materiei deoarece el inmagazineazi energie. . Cmpul magnetic poate fi reprezentat prin linii de camp deoarece liniile de cmp pot fi echidistante. Liniile de cémp magnetic sunt mai dese acolo unde cAmpul este mai intens deoarece liniile de cémp pot fi vizualizate prin intermediul piliturii de fier. Inducfia magnetic’ este 0 marime fizicé vectoriala deoarece inductia magnetic scade cu patratul distanfei faf de polul nord. 37 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 65. 66. 67. 68. 69. 70. n. 72. B. 7A 15. Liniile de cdmp pleacd de la polul nord magnetic gi se duc spre polul sud magnetic deoarece in clmp magnetic uniform liniile de emp sunt paralele si echidistante. Liniile de cémp magnetic nu se pot intersecta deoarece ele sunt intotdeauna paralele. ‘Atomii se pot comporta ca nigte mici magnefi (dipol magnetic) deoarece electronii se rotesc in jurul nucleelor. Toate substanfele sunt atrase de un magnet deoarece substanfele sunt alcatuite din atomi. Substanfele feromagnetice sunt atrase de magneti exteriori deoarece in aceste substante dipolii magnetici atomici se orienteaza sub ac{iunea unui cmp magnetic extern. Liniile de cmp magnetic sunt curbe deschise deoarece ele pleacd de la polul nord magnetic gi se duc la polul sud magnetic. Tiniile de camp magnetic in jurul unui conductor liniar parcurs de curent electric sunt cercuri concentrice cu conductorul deoarece eleau simetrie radiala. Permeabilitatea magneticd absoluti a vidului este o constant universal deoarece ca se masoara'in “ (henry pe metru). m Permeabilitatea magneticd relativa a unui mediu se misoar’ in =F (henry pe metry) m deoarece ea reprezinté raportul dintre permeabilitatea absolut a mediului si cea a vidului. Inducfia magnetic’ produs de un conductor liniar parcurs de un eurent electric scade cu patratul distanfei faji. de conductor deoarece liniile de cmp sunt drepte. Inductia cémpului magnetic in interiorul unui solenoid pareurs de curent electric este direct proportional& cu numarul de spire deoarece fiecare spit produce aceeasi inductie ‘magneticd iar inducfia totalé se obfine prin sumarea induetiilor produse de fiecare spiré (care sunt paralele). Fluxul magnetic printr-o suprafafl este maxim cfnd suprafata este perpendiculard pe liniile de cmp deoarece ,in acest caz,unghiul dintre Bgi § este maxim. Inductanja unui citcuit depinde direct proportional de fluxul magnetic propriu deoarece ea este raportul dintre fluxul magnetic propriu si curentul prin circuit. fntre doi conductori paraleli strabatuti de curent electric pot apare forfe de respingere sau de atractie deoarece exist doui tipuri de sarcini electrice. Forfele ce se exercitd asupra a doi conductori paraleli prin care tree curentielectrici sunt egale doar daci cei doi curenti sunt egali deoarece forta depinde de intensititile curentilor © sarcind electricd in repaus in cmp magnetic va fi accelerat& deoarece asupra ei actioneazi forfa Lorentz. © particula incarcata electric care intr’ fntr-un cémp magnetic uniform isi va miri cenergia deoarece asupra ei poate acfiona forja Lorentz. O particuld incarcaté electric care intr& perpendicular pe un cémp magnetic uniform va avea 0 traiectorie circulara (sau arc de cere) deoarece cAmpul magnetic va actiona asupra particulei cu o for{a perpendiculara pe vitezi. © particula incdrcaté electric care intra paralel cu linjile de edmp ale unui cémp magnetic uniform va avea in cimp o traiectorie circular deoarece asupra ci va actiona © fort& Lorentz perpendiculara pe viteza. Fluxul magnetic indus se opune intotdeauna fluxului magnetic inductor deoarece aceasta este afirmafia regulii lui Lentz. Induefia electromagnetica duce intotdeauna intr-un circuit la aparitia unui curent electric indus deoarece orice variatie a cémpului magnetic duce la aparifia unui cdmp electric variabil. 58 16. 77. 2B. 80. Sensul curentului autoindus intr-un circuit la deschiderea circuitului este acelasi cu cel generat de sursi deoarece tensiunea electromotoare autoindusa este datd de viteza de variafie a fluxului magnetic prin circuit, Sensul curentului autoindus intr-un circuit la inchiderea circuitului este acelagi cu cel generat de sursi deoarece la inchiderea circuitului curentul prin circuit creste de la zero la valoarea de echilibru. . La aceeasi vitezi de variatie a curentului electric intr-un circuit valoarea _tensiunii autoinduse este cu atat mai mare cu cét inductanfa circuitului este mai mare deoarece inductanta circuitului depinde de viteza de variafie a curentului. Becurile se ard mai des la inchiderea luminii (deschiderea circuitului) decét in timpul functionarii deoarece, in acest caz, curentul autoindus are acelagi sens cu cel generat de sursi. Becurile se ard mai des la aprinderea luminii (inchiderea circuitului) decat in timpul funciondrii deoarece, in acest caz, curentul autoindus se aduna cu cel generat de sursi, 59 ELECTRICITATE probleme CURENT ELECTRIC a 1. Daca printr-un conductor trece un curent electric de 1,6 A printr-o secfiune a lui tn 10 s va trece un numir de electroni (e=1,6-10"” C): A. 10° B. 25610 C. 10% D. — 2,56-10"" E 10% . in atomul de hidrogen electronul efectueazd aproximativ 0,6-10'° rotafii pe secunda in jurul nucleului. Valoarea medic a curentului intr-un punct de pe orbita electronului este: A 0,81mA B. 096mA = C.s«12A D. 13,7 BE, 113 yA. 3. © solutie confine ioni Ca’. Daca prin solujie trece un curent avand I-1A in 10s printr-o sectiune va trece un numir de ior A. 625-10" B. 62510" C. 3,125-10" D. 1,610 BE. 1,610". 4. Intr-un tub vidat electronii (m.=9,1- 10! kg, €=1,6:10" C) sunt accelerafi de o tensiune de 1 kV. Viteza cu care electronii ciocnesc anodul este: A 1375" B. 187510" c. 1875107 2 5 pv D. 3ut-ot E 3110, 5, fneun conductor metalic de secfiune $ densitatea electronilor liberi este n. Dacd prin conductor trece un curent de intensitate I viteza medie a electronilor va fi: a 8 es nt el 7 poo BE =. enS 7ST 6. Un conductor filiform, metalic, avand secfiunea S, densitatea p gi masa molard j este strabitut de un curent electric de intensitate I. Daci fiecare atom genereazi doi electroni liberi si cunoscénd numérul lui Avogadro Na si sarcina electronului e viteza medie a electronilor poate fi serisé: 2b , Bp HE c 2epSN a eps 2ep5N, ar pv. AS BONA 2uIN , Upsl x . O bobina de diametru D si lungime L_ unei sarme emailate (izolata) cu rezi bobinei este: obtinuta prin inffigurarea stréns& (fir King fir) a itatea p gi diametrul d. Rezistenta electric a ID ID A 40 B. & ee ld dD DPB B 4p. 60 LEGEA OHM 8. Un circuit electric este format dintr-o sursa avand E=4,5 V si r= 0,5 Q si un conductor cu R=4Q. Tensiunea la bornele sursei este: A 45V B. 4V Cea Dd 15V BE. 225. 9. © sursi are curentul de scurtcircuit Iu= 1A iar tensiunea in gol este U,, =15V. Rezistenfa interni a sursei este: A 2,259 B. 159 c. 19 D «22 EB. 0332. 10. Dowa surse legate in paralel au E\=10 V, E,= 5 V si ri=m= 1 $i debiteazd curent pe o rezistenfa externa R. Stiind cd prin sursa a doua nu trece curent electric valoarea lui R este: A 10 B, 2 c 5 D1 EB 75. 11, Caderea de tensiune pe un conductor avand rezistenta de 5 Q stiirid ca prin fiecare secfiune a sa trec 6-10" electroni in fiecare minut este: A 16V B. 08V Cc 8v D 16V-' EB BOv. 12, Tensiunea la bornele unei surse reale, cu E sir, scurtcireuitate, este: AL co BO it ie 2 DE E. é. 13, Curentul maxim debitat de o surs&, avéind F sir, intr-un circuit exterior este: AL 2E/r B. ee 7 £ ar 4R vp = Ee y r r 14, Coeficientul termic al rezistivitatii cuprului este by -4-10° °C". Raportul dintre rezistenta unui fir de cupru la 100 °C respectiv 0 °C este: A. 2,08 B. 1 Cc. 194 D. 0,95 E. 0,92. 15. Un ampermetru legat singur la bornele unei surse avnd E=10V si r=10 indic& 5A. Legat {n serie cu o rezistenfi de 80 va indica: AIA B. LIA Cc. 09a D. 1,24 E. 0,8A. LEGILE KIRCHHOFF 16. in montajul din figura condifia ca prin Rs s& nu treacd un curent electric este: ¥. R> 61 AR, B. CR =VRRRR, | RR, R 2 | p Fa& Bg Rake, RR RR, 17. in montajul din figur’i Ri=2 Q, Ro=4 Q, este zero, Rezistenfa echivalenta a grupirii este: Q, Ra=5 Q iar tensiunea la bornele lui Rs | R R R R i AL 140 B. 7,662 Cc. 1332 D. 1030 E. 3339. 18, Pentru circuitul aldturat, precizafi care dintre relatiile ee: i dintre intensitafile curentului prin diferitele porfiuni de a | circuit nu este adevaratii: . | A bk B. fd aR Cc hth=1s D. t L>b A (extrema stinga) si B (extrema dreapta) este: 4 Exn yf (. 19, Stiind Ey 3V, 11= 0,5 , Ex= 1,5V, n= 0,3 QR=2.9 si I=-0,5 A tensiunea intre punctele | | En R A. 3,1V B. -3,1V Cc. 0,1V D. -0,1V E. -5,9V. 20. in desen se cunose: R=10 ©, =1 Q, B=5 V si I eae =1 A. Potenfialul in punctul A este: | Er ” A uv B. 14V Cc. -6V D. 6V E. -16V. | E GRUPAREA REZISTOARELOR $I GENERATOARELOR ELECTRICE 21.0 sérma cu sectiunea S= 1 mm? formeazi un cere avand raza r= 10 cm. Masurand rezistenja la capetele unui diametru objinem R= 0,314 Q. Rezistivitatea materialului din care este Ricut sfrma este: A 21062 B. 210°am cc. s1082 m m D. = 810°Qm EB. 6,28:10° Om. 22.n figura alaturata tofi rezistorii au acecasi valoare a L rezistenfei R. fn aceste condifii, rezistenta echivalenti a grupati este: + AR B. z c aR p BS 3 3 23, in figura alaturata Ry > Ry > Ry. Atunci, cu certitudine: A. cdderea de tensiune pe rezistorul 1 este mai mare decdt cdderea de tensiune pe rezistorul 2 B. c&derea de tense rezistorul 2 este mai mare decat cdderea de tensiune pe rezistorul 1 - C. cdderile de tensiune pe Fezistorii 1 si 3 sunt egale D. c&derile de tensiune pe rezistorii 1 si 2 sunt egale E. caderile de tensiune pe rezistorii 2 si 3 sunt egale 24. Un circuit este format dintr-o sursi cu E= 10V si r= 10 si un rezistor cu rezistenta R. Stiind c& un voltmetru avand Rv= 100 © legat in paralel cu sursa indicd o tensiune U= 9 V valoarea rezistenfei R este: A 92 B. 100 c. 109 D. 139 E. 9899 25, Daca avem zece rezistenfe avand fiecare rezistenfa de 10 © cea mai mica rezistenti echivalent& pe care o putem obfine prin gruparea rezistentelor este: Ean B. 5Q c. 1002 Dd. «20 E 109. 26. Dac& avem zece rezistenfe avand fiecare rezistenja de 10 © cea mai mare rezistenfi echivalenta pe care o putem obfine prin gruparea rezistenfelor este: AL 12 B. 52 Cc. 1002 D. 20 E. 109. 63 27. in schema alituratd, toate rezistoarele avand aceeasi rezistenf’, intre bornele A si B se aplicd tensiunea U. in aceste condifii: A. tensiunea de pe gruparea paralel din stanga (rezistorii 1, 2, 3) este de trei ori mai mare decit cea de pe rezistorul 4 B, tensiunea de pe gruparea paralel din dreapta (rezistorii 5, 6) este de trei ori mai mica decat cea de pe rezistorul 4 C. intensitaqile curentilor prin rezistorii 2 si 5 sunt in raport de 2/3 D. intensitijile curenfilor prin rezistorii 2 si 5 sunt in raport de 3/2 E, tensiunile de pe rezistoarele 4 gi 6 sunt in raport de ¥ 28. Dowd surse aviind Ey= 3 Q, r= 0,5V respectiv Ey= 1,5, V r= 0,2 Q sunt legate in serie dar cu borna negativa a sursei a doua legata la bora negativa a primei surse si impreund la un rezistor cu R=4,3. Un voltmetru ideal legat in paralel la bornele celei de-a doua surse indica: A 1,56V B 144v C. 3,06V D. 2.94V E, 4,56V. 29. Un ampermetru are rezistenta Rq=0,2 © si masoari pani la SA. Pentru a masura curenfi de 55A in parale! cu el trebuie pusi o rezisten{a maxima de: A 20 B. 0,22 Cc. 019 D. 0028 E 12 30. Un voltmetru are rezistenta de 1kQ si masoari tensiuni de pani la SV. Pentru a putea mAsura tensiuni de 300V in serie cu el trebuie pusi o rezisten{i de minim: A 590 B. 59k c. 61a D. 61kQ E. 60ka. 31. Rezistenfa echivalenta a circuitului din figura format dintr-o infinitate de celule identice “aie A RH B. c. 1#Re eas Redan ne Ret? 4 Ry 2 32. O sursi de curent continu, avand t.e.m, E=10V si rezistenfa intend r =1,0 Q, alimenteazs un circuit format din dou rezistente. Daci rezistenfele sunt legate in serie curentul in circuit este 1,=2,5 A, iar daca sunt legate in paralel este Ip =6,0 A. Se cere tensiunea la bomele sursei in cele doud cazuri. A. UsSV,U;-6V BUr V,Up=3V C.U,=7,5V, Up=4V 64 D. — U,-4V, U;-7,5V E, U;-8V, U;-6V. 33. Un conductor de lungime / si sectiune transversal constant are rezistenta electtic& R si rezistivitatea p. Pe 0 portiune x din acest conductor sectiunea se reduce, prin pilire, la a treia parte. Valoarea Jui x pentru care rezisten{a barei obfinute este Ry = 1,5R este: 1 A. B. as D. E. ely ain oe 34. Doua voltmetre cu rezistenfele interioare de 6000 (2 respectiv 4000 © sunt legate in serie. in paralel cu ele se leagi o rezistenfi de 10 KO. La bomele circuitului se aplicd o tensiune de 180 V. Voltmetrele vor indica: A. U,=108 V siU2=72V B. Uj, =105 V sity =75V c 05 D. V siU2=90V E. 9 V si U2 =81 V. 35. Rezistenfele muchiilor unui cub au toate aceeasi valoare R. Rezistenfa echivalenta intre doud varfuri opuse ale cubului are valoarea: A 2 p. 28 Cc OR D. om E. 2R. 1 36, Doud baterii avand tensiunile electromotoare E; = 11V respectiv Ez = SV si rezistenje interne 11=2 Q respectiv r=1 Q sunt grupate in paralel, cu armaturile de acelasi semn in comun. Valoarea tensiunii la bornele montajului este: A. 6v B. 65V ee D. 15V E. 8V. 37. Cinci surse identice avand E=3V si 10 sunt legate in serie. Intensitatea curentului debitat de grupare pe o rezistenfa extern cu R=100 este: emesiA 02A C. OSA Dieses E1334. 38. Cinci surse identice avand E=3V si r=19 sunt legate in paralel. Intensitatea curentului debitat de grupare pe o rezistenfa extern cu R=100 este: A. 1A B. 02A Cc. OSA D. O3A E. 1,33 A, 39. Un voltmetru are rezistenta Ry=200 Q gi poate masura pind la 100 V. in serie cu el se Jeaga un rezistor cu R,=1800 ©. Legat la bornele unei surse ideale indica 25 V. Tensiunea reall a sursei este: ; AL 25V B. 225V Cc. 250V D. S00V E, 550V. 40. Un ampermetru are rezistenta Ra=2 0 si poate misura pani la 2A. Se leaga in paralel cu ampermetrul un rezistor cu R=0,22 Q si se conecteaza la o sursi indiefind 1A. Curentul debitat de sursa este: = A. 9A B. 10A Cc MA D 14A E. 2A. 41. Un voltmetru ideal conectat la o sursi care nu debiteaza curent electric indicd 20 V. legat a bomele sursei cind aceasta debiteaz curent pe un rezistor cu R=5 Q indicd 15 V. Rezistenfa interna a sursei este: A 1,662 B. 2,332 Cc. 1330 65 D #19 E. 0,662. 42, Doud surse avind E\=5V si m=1Q respectiv E2=3V gi m=2Q sunt legate in serie gi alimenteazi un rezistor. Stiind c&4 tensiunea pe a doua sursi este zero rezistenta rezistorului este: A 30 B. 30 c la 7 oe) D. 19 BE. 20 43, Patru surse identice avand E sir sunt grupate intai in serie si apoi in paralel. Condifia ca in ambele cazuri si se genereze un curent cu aceeasi intensitate pe o rezistenf& extem’ R este: A orek B. r=2 CAR 4 2 D. rR E rR ENERGIA $I PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC 44.0 sursi avand E=25V si 10,5 este conectatd Ia un rezistor avand R=20. Energia consumati de sursi in 10s este: A 2507 B. 25kI c. 2k D. 25k E. 20]. ; 45. in problema anterioara randamentul de utilizare a energiei sursei este: A 50% B. 95% Cc. 80% D. 30% E. 60%. 46. O rezistenfa strabatutd de un curent cu valoarea de 5 A este cufuundata intr-un vas cu api. i Dupa 10 minute de cnd apa a inceput sé fiarbé se vaporizaserd 90 g de api. Cunoscind i caldura latent specific’ de vaporizare a apei (2256 KJ/g), valoarea rezistenfei este: A 1002 B. 1250 Cc. 13,00 D. 13,62 E 1409. 47. Doua rezistoare sunt legate in serie. Puterea pe al doilea este dubla fata de cea de pe primul. Raportul 2 este: 1 A 2 B. D v2 E. 48. Dou rezistoare sunt legate in paralel. Puterea pe al doilea este dubla fati de cea de pe aie i 2 4. primul. Raportul & este: AL 2 B. a c. Z 2 4 Dd v2 EB 4 49, Pentru un circuit format dintr-o sursa cu E sir si un rezistor‘tu R randamentul este: r r R Bt a — r+R R r+R D. 100% E 0% 50. Puterea maximé debitaté intr-un circuit avind E=4V gi =1 Q este: A. 2W B. 1W Cc 3W D 4W E 8W. 51.0 sursi avénd E= SV genereazi pe o rezistenfi extem& o putere maxima de 5 W. Rezistenfa interna a sursei este: A. 5a B. 42 Cc 12 D. 2250 E1250; 52. Daca o sursa debiteaza in circuitul exterior puterea maxima randamentul ei este : A. 100% B. 50% Cc. 25% D. 75% E. 10%. 53. Dac o sursi debiteaz& pe un circuit exterior puterea maxima tensiunea la bornele ei este: aA = BE ce = 2 7 D. 2 EB. 2B, 54, Daci o sursh avand E=3V si 10 genereazA putere maxima in circuit. Perderea de putere pe sursit este: A. 2,25 W B. 45W Cc 3W D. OW E, 033 W. 55. O sursa are tensiunea la mers in gol 10V iar in scurtcircuit genereazi un curent cu intensitatea de 10 A. Puterea maxima generata in circuitul exterior de aceastii sursi este: A. 100 W B. 25W Cc. SOW Dd. «10W E. 75W. 56. O sursa are tensiunea'electromotoare E= 10V si rezistenfa intern& r=2 Q gi este legatd la un rezistor cu R= 1 Q. Pentru ca sursa sé dea in circuitul exterior aceeasi putere trebuie Snseriat cu primul rezistor un altul avand rezistenta Ry: A 12 B. 30 cao al D. 012 eee 57. Intensitatea curentului electric printr-un rezistor avand R=10 Q creste liniar de la 0 la 2A in timp de 10s. CAldura degajatd in acest timp pe rezistor este: AL 1003 B. 400] Cc oF D. 205 E. 505. 58. O baterie cu E si r debiteazi aceeasi putere pe doud rezistoare conectate succesiv avaind Ri=4 Q respectiv R2=16 Q. Rezistenta interna a sursei este. A. 4Q B. 169 c. 2 D. «12 E, 80. 59. O sursa are tensiunea electromotoare E= 10V gi rezistenfa interna =2 Q. si este legata la un tezistor cu R= 4 ©. Pentru ca sursa s& dea in circuitul exterior aceeasi putere trebuie ca {n paralel cu primul rezistor si punem un altul avand rezistenfa Ry: A fa B. 30 c 39 4 D. 0,19 E. 02a. 60.0 sursi debiteaz’ aceeasi putere pe dowd rezistoare avand R=8 Q respectiv Ry=2 2 indiferent dac& sunt legate in serie sau in paralel. Curentul de scurteircuit al sursei cu E=10 V este: A. 25A B. 1A Cc. 4A % D. 6,5 A E. 4A. 61. O sursi avind E=1,5 V si 0,2 Q este legati la un rezistor aviind R=1,8 ©. Randamentul circuitului este: A. 100% B. 09% C. 90% D. 10% EB. 0.1%. 67 62. Pentru ca o sursi avand E si r si debiteze, separat, pe doud rezistenje Rysi Rz aceeasi putere trebuie ca intre acestea si existe relatia: A. RAR, B. FRR cr YRR Bh, R 63. Capacitatea caloricd a unui conductor cu rezistenta R=10 Q este c=100%, Conductorul este legat la o sursi cu E=12V si r-20. Cresterea temperaturii conductorului dup un minut (se neglijeaz4 variafia rezistenfei cu temperatura) este: A 10°C B 1°C Cc 6 D. 12°C E. 10°°C 64. O surs& ideal gu tensiunea electromotoare E este legati la un rezistor cu rezistenta R. Dac marim cu 50% puterea pe rezistor: A. scadecu50% B. creste cu50% C. scade cu 55,5% D. reste cu 55,5% E. scade cu 33,3%. 65. sursi ideala cu tensiunea electromotoare E este legata la un rezistor cu rezistenfa R. ‘Dac marim rezistenta cu 50% puterea pe rezistor: A. creste de 2,25 ori B. _seade de 2,25 oti C.— creste de 1,5 ori D. _scade de 1,5 ori E. _ scade de 4 ori. 66. Un motor electric alimentat la 220 V are puterea de 2 kW cAnd prin el trece un curent cu 110 A. Rezistenfa electric a motorului este: A 20 B. 2000 c 02a D. «22 E. 019. 67. Un motor electric alimentat la 220 V are puterea de 2 kW cénd prin el trece un curent ou 110 A. Randamentu! motorului este: A 91% B. 25% C. 909% D. 75% E. 50,2%. EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC. APLICATII 68. O particula incarcata electric pozitiv se migcd intr-un camp magnetic pe un cere de raza egal cu 4 cm. Viteza particulei este de 10° m/s, iar inductia magnetica 0,6T. Daca energia cineticd a particulei este 24 keV, sarcina sa este: A 1,6.10%C B. 3,2.10%C - c. 10°C D 3,2.107C EB. 5,110%C. 69. Varfurile diagonal opuse ale unui cadru metalic paitrat sunt conectate la un generator electric. $tiind c& mirimea vectorului inducjie magnetic’ produsa in centrul cadrului de c&tre curentul ce strabate fiecare din laturile cadrului este B, vectorul inducfie rezultant in centrul patratului este: . A 4B B. By2 Cc. Bv3 DO BE. 2B. 70. Un curent electric printr-un conductor rectiliniu produce, la o anumiti distant, un camp magnetic de 0,1 mT. Ce cmp magnetic va produce un curent de intensitate dubli, la 0 distanfi de cinci ori mai mare? A. B=025mT B. B=410°T C. B=210'T 68 D. B= 40pT B=1mt, 71: Care este inductia magnetici in centrul unei bobine avind 10 spire/em, dack este strabatuta de un curent de 1 A si are un miez de fier cu j1, =200? (Up = 4-107 N/A?) A. B=4npT B. B=8mpT C. 10° D. Ba4rl0"T EB. B=8r10°T 72. Q spiri patrati, avand latura I=10 cm, este asezatd intr-un cémp magnetic uniform, de inducfie B = 10° T. Normala la planul spirei face un unghi de 30° cu liniile de camp. Care este fluxul ce stribate spira? A. ®=S5pWb B. O=10pWb C. ©=50mWb D. @=01Wb FE, ®=5mWb 73. Dei conductori rectilinii, foarte lungi, paraleli, situafi in aer la distanfa d = 1m unul de altul, sunt parcursi de curenfi de iniensitate I = 10 A, in sensuri contrare. Calculafi forta de interactiune, pe unitate de lungime, intre cei doi conductori (jig = 42°10”? N/A). A. f= 10 wN/m, atractiva B. f=10 uN/m, repulsiva ci 0,02 mN/m, repulsiva D. £=1N/m, atractiva E. 1 N/m, repulsiva 74, Inductia magneticd intr-un punct situat fn aer la distanga de 1 em de un conductor liniar ung strabatut de un curent de 1 A este (s1o- 42-107 Gy): A. 210°T B. 2107T Cc. 4e10°T D. 4n1077, BE. 410° T. 75. Doi conductori liniari‘paraleli prin care tree curenfii [j= 1A si k= 2A in acelagi sens se giisesc Ja distanfa d= 3cm unul faté de altul. Punctele din planul celor doi conductori in care inductia magnetic’ rezultanti este zero se giisesc: ‘A. 3em de partea primului conductor B, _ 3cm de partea celui de-al doilea conductor C. lem de partea primului conductor D. _lamijlocul distanfei dintre cei doi conductori E. _intre cei doi conductori la Lem de primul 76. Doi conductori liniari paraleli prin care trec curenfii I1= 1A si b= 2A in sens contrar se giisesc Ia distanfa d= 3cm unul fat de altul. Punctele din planul celor doi conductori in care inductia magnetica rezultanta este zero se gisesc: ‘A. 3cm de partea primului conductor B. _3emde partea celui de-al doilea conductor C. tome partea primului conductor D. la mijlocul distanfei dintre cei doi conductori E, __fntre cei doi conductori la Lem de primul. 77. Doua spire circulare identice perpendiculare cu raza de lem se afld in aer au centrul comun si sunt strabatute de curenfii I,= 3A respectiv h= 4A. Inductia magnetica in centrul spirelor este: A 42:104T B. 4210°T C. 3,1410°T D. 3,1410T EB. 10*T. 78. Un proton (m=1,66 kg e=1,6-10" C) se deplaseaza orizontal, perpendicular pe liniile unui ‘cmp magnetic de asemenea orizontal cu B=10" T in cémpul gravitational al paméntului =10 ), Stiind ca traiectoria lui este rectilinie viteza lui este: (eI ? A 10% B01 c. 256% s s 3 Dd «2s610™ B, 14410°™. 5 s 79. in circuitul din figura aflat in aer semicercurile au razele r respectiv R si sunt str&bitute de A un curent I, Inducfia magneticd in centrul spirelor este: Hol p Blt Go w+) 2r+R) ” 2rR . 4rR 7 Hl(R-r) : Rar) | ° 2rR 4rR 80. in circuitul din figurd aflat in aer semicercurile au razele r respectiv R si sunt strabatute de un curent I. Inducfia magnetic in centrul spirelor este: Hol p, #C+D © HA (r+ R) 2(r+ R) . 2rR ” 4rR ' CS o Hyl(R=r) ' . 2rR “ 4rR 81. Prin varfurile anui triunghi echilateral cu latura de 1 om trec trei conductori liniari lungi perpendiculari pe planul triunghiului, Prin cei trei conductori trec curenfi egali cu 10 A in acelasi sens. Forfa ce se exercitd asupra unitifii de lungime a unuia din conductori este: A. 2mN B. 4mN c 0 D. — 2v3 mN E. 2V2 mn. 82. fn graficul din stfnga sunt reprezentate dependenfele fluxurilor magnetice de timp, iar in cel din dreapta te.m. induse corespunzatoare. Care din cele cinci corespondente este corecti? ° i © A @ 7 A. LeA B. 2eA C3I0A D. 1loB E. 2B . 70 Complement grupat Electricitate “are aceeasi intensitate in orice seofiune din circuit 2. este determinat de agitafa termica a electronilor liberi, 3. apare daca tofi electronii se misc avand aceeasi vitez’ 4, este curentul a chrui intensitate nu variaza in timp . Rezistenfa electric’ a unui conductor filiform: 1. creste cu cresterea temperaturii 2. creste cu cresterea lungimii conductorului 3. scade cu cresterea diametrului secfiunii transversale a conductorului 4. nu depinde de natura materialului din care este ficut conductorul . O sursi reali de tensiune electrica: 1. are la bome aceeasi tensiune indiferent de rezistenfa externa 2. are curentul de scurteircuit egal cu ~ ? 3. genereazA sarcini electrice in circuitul extern 4. in gol are tensiunea la borne E |. La legarea in serie a surselor reale identice: 1. sursa echivalentd are o tensiune electromotoare mai mare 2. sursa echivalent are un curent de scurtcircuit mai mare 3. sursa echivalenta are o rezisten{a internd mai mare 4, intensitatea curentului in circuitul exter este direct proportional cu numarul de surse Despre intensitatea curentului electric putem afirma: 1. unitatea sa de masurd (A) este unitate fundamentald in S.1 2. poate fi calculata din legea lui Ohm 1 2 3. reprezinté sarcina electric ce trece printr-o sectiune in unitatea de timp 4, depinde direct proportional de numérul de sarcini elementare ce trec printr-o sectiune in unitatea de timp Dack o sursi reali genereazi puterea maximi pe o rezistenfii extern (Intr-un circuit simplu): 1. 0 2. eR 3. R=O0 4. randamentul este 50% . Legea I-a a lui Kirchhoff: 1. se aplicd in nodurile refelei 2. este 0 consecinfi a conservarii sarcinii 3. fntr-o refea cu n noduri independente permite objinerea a n-1 ecuafii independente 4, deriva din conservarea energiei . Din legea I-a a lui Kirchhoff: . 1. suma algebricd a intensit&tilor curenfilor intr-un nod este zero 2. intr un nod algebric& a tensiunilor electromotoare este zero lor curenfilor ce intra intr-un nod este egald cu a celor ce ies din 4. intr-un ochi suma algebric& a cdderilor de tensiune poate fi zero ). Legea a H-a a lui Kirchhoff: 7 1. se aplicd ochiurilor de circuit 2. este o consecinta a conservarii energieci 3. permite ca intr-un ochi de circuit suma tensiunilor electromotoare si fie zero 4, permite ca intr-un ochi de circuit suma caderilor de tensiune sa fie zero 10. La legarea in paralel a n surse reale identice: 1. sursa echivalenta are aceeasi t.m. ca gi fiecare din surse 2. rezistenfa inten’ echivalenté este aceeasi cu a fiecirei surse 3. curentul de scurtcircuit va fi de n ori mai mare decat cel al unei surse 4 intensitatea curentului pe o rezistenfé externa va fi de n ori mai mare decat cel generat de o singura surs& 11, Pentru un circuit simplu format dintr-o sursi realii si o rezistenté externa: R 1, randamentul este—— r+R a ee E 2. puterea maxima in circuitul exter este“ ir Ai 3, tensiunea la bornele sursei este E(1— r+ 4, intensitatea curentului creste la legarea in paralel a unei alte rezistenfe 12. {ntr-un circuit simplu (E,r,R) puterea pierduti in interiorul sursei este uaa | “rt+R” 1. IR? 2. IF 3. El 4, Esl 13, Despre un ampermetru putem afirma: 1. se leaga in paralel cu sursa 2. se leaga in parale! cu rezistenfa extern’ 3. trebuie s& aiba rezistenfa cat mai mare 4. trebuie si aiba rezistenfa cét mai mic& 14, Pentru a mari de n ori domeniul de masurare al unui ampermetru avand Ra: 1. trebuie si legim in serie o rezistenf’ aditionala R=nRy 2. trebuie si legim in serie o rezisten{& adifionala R.-(n-1)Ra 3. trebuie sé legém in paralel o rezistenf’ sunt R=nRy Ry n-1 4. trebuie s& legim in paralel o rezistenff gunt R, 15, Despre un voltmetru putem afirm: 1, msoara diferena de potential intre doua puncte 2. se monteaza in paralel cu elementele ce se gisesc fntre dou puncte 3. trebuie s& aiba rezistenfa cat mai mare 4. pentru a fi ideal rezistenta lui trebuie sé fie zero 16. Pentru a mari domeniul de masurare a unui voltmetru aviind rezistenta Ry: 1. montim in paralel cu voltmetrul o rezistenfa sunt 2. montim in serie cu voltmetrul o rezistenfa adifionala 3. folosind o rezistenp sunt cu R,=nR, marim domeniul voltmetrului de n ori 4. folosind o rezistenfé aditionala cu R.=(n-1)Ry marim domeniul voltmetrutui de n ori 17. Dacd intr-un circuit simplu (E,¥,R) legim in serie o alti rezistenfS: 1. scade intensitatea curentului in circuit 72 2. creste tensiunea la bornele sursei 3. creste randamentul circuitului 4. creste tensiunea la bomele circuitului extem 18. Dacd intr-un cireuit simplu (E,r,R) legim in paralel o alti rezistenti: 1. creste intensitatea curentului fn circuit 2. creste tensiunea la bonele sursei 3. scade randamentul circuitului 4. creste tensiunea la bornele circuitului extern 19, Puterea generati de o sursi reald (E, r) este: 1. FR 2 PR) 3. Pr 4. EL 20. Daci o particuld inedrcata fn migcare uniforma pitrunde intr-un cimp magnetic uniform: 1. energia particulei reste 2. asupra particulei se exercita o forfa paralela cu viteza 3. particula va c&pata o migcare rectilinie uniform accelerata 4, traiectoria particulei va deveni circular 21. Unitatea de masuri a rezistentei electrice poate fi: 1. 19 2. IF 3.18 A 4. 1c 22, Pentru ca la bornele unci surse reale si fie o tensiune mai mare decit tem. trebuie ca: 1. sursa si fie in scurtcircuit 2. sursa si fie in gol 3. acest Iucru nu este posibil 4, prin sursa trebuie s& treacd un curent de la bona pozitiva spre cea negativa 23, Dacd o sursi reali (E,r) genereazi pe douii rezistenfe externe diferite (Ri< R:) aceeasi putere putem afirma: 1. Rr 2. Ree 3. JRR, =r 4.0 24, Despre curentul electric printr-un conductor metalic putem afirma: 1. apare datorita deplasarii electronilor liberi 2. electronii liberi se deplaseaz cu vitez foarte mare 3. sensul de deplasare a electronilor este de la minus la plus 4. in conductor se deplaseaza in numar egal sarcini negative si sarcini pozitive 25.Dack in cireuitul din figura prin Rs nu circuli —curent: R RB R R B RiRERR .. tensiunea la bornele Rs este zero (R +R (Re + Ra) R+R +R +R, Ne 3. rezistenfa echivalenta este 4. Rs=r 26, Daca doi conductori paraleli sunt parcursi de curenfi electrici in acelagi sens: 1. intre conductori se creeaz& un cmp magnetic uniform i 2. cei doi conductori se atrag 3. cei doi conductori se resping | 4. fiecare conductor creeazi in jurul lui un cémp magnetic cu linii de cémp circulare 27, Puterea pierdut’ pe sursi poate fi scrisa: 1. PR | 2. Pr 3. EL 4. (ExDI 28. 0 sursi ideal: 1. arer-0 | 2. are tensiunea la borne E indiferent de rezistenfa externa 3. are randament 100% | 4. la scurtcircuit I> 29. Inductia magnetica: 1. este 0 marime fizic8 ce caracterizeazi cimpul magnetic 2. este un fenomen ce apare la variafia fluxului magnetic 3. este constant intr-un camp magnetic uniform 4. se masoara in Wb 30, Inducfia magnetici in jurul unui conductor lung strabaitut de curent electric: 1. este paralela cu conductorul | 2. este constant 3. nu depinde de mediul in care se giseste conductorul 4, depinde de lungimea conductorului 31. Prin gruparea in serie a unor surse de tensiune electromotoare (polaritate negativa la polaritate pozitiva): 1. te.m. a grupérii este egala cu suma t.e.m. aie surselor 2. intensitatea curentului prin fiecare sursa este aceeagi 3. rezistenfa interna echivalenta a gruparii este egal cu suma rezistentelor interne ale surselor 4. te.m a gruparii este egala cu cea mai mare dintre t.e.m. ale surselor 32. Alegefi afirmatia/afirmafille corecta/corecte referitoare la ampermetrul real: 1. se monteaza in paralel cu rezistorul 2. are rezistenta interna nula 3. se poate gunta prin adaugarea unei rezistente aditionale montate in serie 4. are rezistenta intema nenula, dar foarte mic& 33. Daca se dubleazd intensitatea curentului printr-un rezistor, atunci: 1. tensiunea de la bornele rezistorului se dubleazi 2. rezistenfa rezistorului se dubleaza 3. puterea pe rezistor cregte de patru ori 4. rezistenfa rezistorului scade la jumatate 34, Referitor la tensiunea U de le bornele unui rezistor R, prin care trece un curent jectric de intensitate |, $i prin care se debiteaza puterea P, se poate afirma ca: 1. UFER 4 unei retele electrice existé o diferenfa de potential, atunci conectarea unui rezistor intre acele noduri determina obligatoriu : 1. anularea diferentei de potential; 2. sc&derea diferentei de potenti 3. cresterea diferenfei de potential: 4. aparitia unui curent electric prin rezistor. 36. Pentru a putea determina valoarea rezistenfei unui rezistor avem nevoie numai de: 1. un ampermetru; 2. un voltmetru; 3. 0 sursa de curent; 4. un rezistor de referinta. 37. Daca tensiunea la bornele unui generator electric real este zero, atunci: 1. rezistenta interna a generatorului este zero; 2. intensitatea curentului prin generator este zero; 3. tensiunea electromotoare este zero; 4, generatorul este in scurtcircuit. 38. Energia electricd se masoara in: 1. Joule/metru? (Jim?) 2. kWatt-ora (kWh) 3. Watt/metru (Wim) 4, Joule () 39. in circuitul ataturat, valorile rezistentelor sunt R; > Rz > Rs. In aceste condifi er c&derile de tensiune pe cei trei rezistori sunt egale 2. c&derea de tensiune pe rezistorul 1 este mai mare dect cdderea de tensiune pe rezistorul 2 3. intensitatea curentului prin circuit se poate calcula cu formula E ! R+R +R 4. toate rezistoarele sunt parcurse de acelasi curent 40.Despre puterea P furnizata unui rezistor electric R, prin care trece un curent electric de intensitate | gi avand la borne tensiunea U, s@ poate afirma cd: 1. reprezinta energia disipata pe acel rezistor in unitatea de timp; 2. P=UIR; 3. P=UIR; 4, P=PIR 41.1n circuitul din imagine, alcdtuit dintr-o sursa reald gi un rezistor, deschiderea comutatorului K determina: 75 tH 1. cresterea intensitatii curentului 2. scdderea rezistentei interme a sursei de tensiune 3. cresterea tensiunii electromotoare a sursei 4. tensiunea la bomele sursei nu se modifica 42.Dac& doud rezistoare avand rezistente ohmice diferite (R,>R;) se leaga in paralel, atunci: 4. Intensitatea curentului prin cei doi rezistori va avea aceeasi valoare; 2. Puterea debitata pe cei doi rezistori va fi aceeasi 3. Rezistenta gruparii este mai mare decat a fiecdrui rezistor in parte; 4. Céderea de tensiune pe bornele lor este aceeasi. 43. Inductanta unei bobine: 4. se masoara in H 2. se masoard in Wb/A 3. depinde de numarul de spire pe unitatea de lungime 4. se masoara in (T-m*) /A 44, Inductia electromagnetic’: este 0 marime fizicd vectoriala se m&soard in T (Tesla) este direct proportional cu permeabilitatea magnetic a mediului variaza direct proportional cu fluxul magnetic Sona 45.Randamentul unui circuit electric simplu (format dintr-o sursa de tensiune reala i un rezistor extern): 1. depinde numai de t.e.m E i de rezistenta interna r ce caracterizeaz& sursa 2. este egal cu 100% daca puterea dezvoltatd in circuitul exterior este maxima 3. scade daca rezistenta R a circuitului exterior cregte 4. depinde numai de rezistenta circuitului exterior. 46. Referitor la legea | a lui Kirchhoff este adevarat ca: 1. se aplicd ochiurilor de refea 2. reprezint& legea conservarii energiei electrice intr-un circuit 3. are formula P=U-I 4. se aplic& nodurilor de retea 47. Energia electricd se masoara in: J 2 ev 3. KWh 4. Wr? 48.Un conductor liniar foarte lung parcurs de un curent de intensitate |; este in echilibru intre doi conductori liniari paraleli parcursi de curent electric cu intensitatile |, gi |, in acelagi sens. Distanfa de la conductorul parcurs de |; la cel parcurs de |, este: 1. direct proportional cu ls 2. invers proporfionala cu Is 3. direct proportional cu p&tratul fui Is 4. independent de Is. 49. Inductia cdmpului magnetic se masoara fn: 4. NAc) 2. (NMA 16 37 4. (AN) 50. Prin dublarea lungimii unui rezistor strabatut de un curent electric constant: 1. rezistenta sa se dubleaza 2. cdderea de tensiune la bornele sale se dubleaz’ 3. puterea disipata pe rezistor se dubleaza 4. raportul dintre c&derea de tensiune la bornele sale si rezistenta sa ramane acelasi 81. Sunt adevarate urmatoarele retatii dintre unitatile de masura: 7 1 Y3. OPTICA GEOMETRICA complement | REFLEXIE SI REFRACTIE Despre viteza luminii se poate afirma: A. este o constant& universala: B. este maxima in vid C. _ in-vid depinde de frecventa radiatiei D. muse modifics la trecerea luminii in alt mediu E, este infiniti. Lungimea de unda reprezinta: A. distanfa parcursé de lumina intr-o perioada B. 0 constanti pentru o anumiti radiafie CC. omarime fizicd vectoriala D. _ produsul dintre viteza luminii gi frecventa E, _raportul dintre freevenft si viteza luminii. La trecerea unei raze de umind cu lungimea de unda Ay din aer intr-un mediu cu indicele de refractie n se poate afirma cA: A. lungimea de unda nu se modifica i B A=Ayn | ec | BE, k= (ntl)ho. Dacé o raz lumini trece dintr-un mediu cu nj intr-un altul cu n nu se modifica: A. viteza B. _ lungimea de unda | C. numsrul de oscilatii pe unitatea de lungime i D. numérul de unda (inversul lungimii de unda) E. frecventa. Viteza luminii intr-un mediu oarecare depinde de: A. densitatea mediului B. elasticitatea mediului C. _ proprietiile electrice si magnetice ale mediului D. culoarea mediului E. _nudepinde de mediu. Viteza luminii in vid este de aproximativ: A. 310% i kn Bie Ocean c. 310% ~ kn D. 310° om : | BE. 310°, 8 1 Despre fumini se poate afirma: ‘nu se poate propaga in vid B poate fi privita ca fiind o und electromagnetica C. se propaga prin vibrafi ale particulelor atinse D. este formati din particule materiale E, nici una din afirmatiile anterioare nu este adevarata. 8. Despre normala Ia suprafafa in punctul de contact se poate afirma: este intotdeauna perpendiculara pe raza incident este intotdeauna perpendicular& pe raza reflectati este perpendiculara pe planul format de raza incident si raza reflectat este intotdeauna in planul format de raza incidenti si raza reflectata (sau refractata) mu poate fi paralel cu raza incident sau cu cea reflectat’. 9. — Reflexia luminii implica: trecerea luminii dintr-un mediu in altul ‘recerea luninii dintr-un mediu optic mai dens in altul mai putin dens intoarcerea partial a luminii in mediul din care a venit la intersectia cu suprafaja de separare fafa de alt mediu plstrarea direcfiei vectorului electric al undei electromagnetice dacd i + 0 schimbarea sensului razei de lumind la intersectia cu suprafaja de separafie dintre doua medii. 10. Despre fenomenul dé reflexie se poate afirma cd: ‘A. se poate pune in evidenti doar pe o suprafata perfect plana gi lucioasd B. se poate pune in evidenfai si pe o suprafafé cu denivelri C. dupa reflexie, un fascicul paralel raméne intotdeauna paralel D. prin reflexia difuwza lumina nu e imprastiata in diferite directii E, este un fenomen specific numai razelor luminoase. 11. Frontul undei reflectate se determina: ‘A. construind infiguraitoarea undelor sferice secundare emise din fiecare punct in care frontul undei atinge suprafafa reflectitoare egaldnd unghiul de reflexie cu unghiul de incident& ducénd tangenta la suprafata reflectitoare folosind aproximatia gaussiand nu se poate construi. 12. Prima lege a reflexiei afirma ci: uunda incidenté si unda reflectat sunt coplanare normala la suprafafa reflectitoare in punctul de incidenja este coplanar cu raza incidenta si cea reflectati unda incidenta gi normala la suprafafa reflectitoare sunt perpendiculare unda reflectatd e paraleli cu unda incidenta normala la suprafafé si unda incidenta sunt coplanare. 13, Dina doua lege a reflexiei se deduce cd: ‘A. unghiul de incidenfa este egal cu unghiul de reflexie sini=cosr suplementul sumei unghiurilor de i complementului unghiului limita ‘unghiul de incidenfa este complementul unghiului de reflexie complementul unghiului de incident este egal cu complementul unghiului de refractic. pomp m App nS moow OO wD idenji si reflexie este dublul pO OF 79 14, Reflexia difuza consta in: ‘A. absorbfia luminii pe o suprafafi mati B. _ impristierea unui fascicul paralel dupa reflexia pe o suprafafi rugoasa C. impristierea unui fascicul paralel dupa reflexie datoriti nerespectirii legii reflexiei D. _obfinerea, dupa reflexie, a unui fascicul paralel dintr-un fascicul divergent E. obfinerea unui fascicul divergent dupa reflexia unui fascicul paralel pe o suprafata convexa lucioasa. 15, Daci un fascicul paralel de lumina se reflecta pe suprafafa plana de separafie dintre doud medi fasciculul reflectat va fi: divergent paralel convergent convergent sau divergent depinzénd de indicii de refractie ai celor dou medi paralel doar daca se reflecti total, 16. Daca o sursi punctiforma de lumina se giseste in centrul de curburd al unei semisfere reflectitoare. Razele reflectate: ;A. Vor avea aceeasi directie cu cele incidente B. vor forma un fascicul paralel C. vor forma un fascicul divergent | D. se vor intalni intr-un punct situat la distanja 2R de semisfera t E. _razele extreme ale fasciculului reflectat vor fi perpendiculare intre ele. \ 17. Indicele de refractie relativ al unui mediu fap’ de alt mediu: A. este raportul dintre vitezele cu care se propaga lumina in cele dou medii B. este egal cu indicele de refracfie absolut | C. este adimensional D. este intotdeauna supraunitar E. nueste intotdeauna pozitiv. 18. In cazul refractiei luminii la suprafata de separatie dintre dou medii cu indici de refractie diferiti nu se modifica: A. perioada undei luminoase B. unghiul dintre raz si normala CC. lungimea de und D. directia de propagare E. _ viteza luminii 19. Care este afirmafia gresiti? Fenomenul de refracte implica: A. schimbarea direcfiei de propagare a luminii in orice situatie B. trecerea luminii dintr-un mediu optic in alt mediu optic cu modificarea Tungimii de unda CC. trecerea luminii dintr-un mediu optic in alt mediu optic cu sau fir modificarea directiei de propagare D. _ pastrarea frecventei luminii la trecerea dintr-un mediu in altul | E. _modificarea vitezei de propagare a undei la trecerea dintr-un mediu in altul. 20, Din legearefiacii se deduce ed: . | a arsine | _| moO wD B. complementul unghiului de incidenga este egal cu complementul unghiutui de refractie C. sinisinr=v2 Ay D. mv=mvy E. sini=1-sinr. 80 21. La trecerea luminii dintr-un mediu mai refringent intr-un altul mai pufin reftingent: A. _ raza se apropie de normal B. raza se indepiirteaza de normala C. _unghiul de incidenfa este egal cu cel de refractie D. _unghiul de refracfie va fi intotdeauna zero E. lumina va fi intotdeauna reflectati total. , 22. Dac& unghiul de incidenj’ este mai mic decat cel de refractie putem spune cu certitudine ca: A i-O B. i=45° Cc. nm D. apm E. itt=90°. 23. O raza de lumina trece nedeviata prin suprafata de separatie dintre doud medii daca: A. mn B. npm Cc. nem D. i=90° EB. i=45°. 24. Daca un fascicul paralel de lumina trece prin suprafata plan de separafie dintre doud medii cu indici de refractie diferiti fasciculul refractat va fi: A. divergent B. paralel C. convergent D. convergent sau divergent depinznd de indicii de refractie ai celor dows medii E. paralel doar daca se reflect total. 25. Daca o raz de lumina trece din aer (n,=1) intr-un mediu cu indice de refractie n> 1 unghiul de refractie indeplineste conditia: A Pi B. sin(rti)=1 C. sin(rHij=n D. sin +i) = B n E. sinrs io . n 26. Daci o raz de lumina strabate o lama cu fete plan paralele unghiul emergent va fi: ‘A. egal cu cel de refractie B. egal cu cel de incident C. mai mare decat cel de refractie D. mai mic decét cel de refractie BE. _ mai mare decit cel de incidena. 27. Daci o raz de lumina strabate o lami cu fefe plan paralele: ‘A. raza emergenti este paralela cu cea incident B, raza emergenti este paralela cu cea refractata ~ C. raza emergentd este paralela cu normala D. raza emergenti este paralela cu suprafafa lamei E, raza emergenti este perpendiculara pe cea incident’. 28. Dac& o razi de lumina strabate k lame cu fefe plan paralele (cu indicii de refractie nj gi grosimile d; )alipite intre ele unghiul de emergenti: ‘A. depinde de tofi n: $id; 81 oo 30. 31. 32. ei B. depinde doar de ny si dy C. depinde doar de ng $i dy D. este intotdeauna egal cu cel de incident E. _ este intotdeauna de 90°, Dac o raz de lumina strabate k lame cu fefe plan paralele (cu indicii de refractie n; si grosimile d; ) alipite intre ele deplasarea razei emergente fata de cea incidenta: ‘A. depinde de toti n; gi d; B. depinde doar de ny si dy CC. depinde doar de ng gi dx D. este zero E. este independenta de nj si di. Reflexia totala poate apirea daca: A. lumina trece dintr-un mediu mai dens intr-un altu! mai putin dens B. _Jumina trece dintr-un mediu mai pufin dens intr-un altul mai dens C. lumina trece dintr-un mediu mai refringent intr-un altul mai putin refringent D. _ mediul al doilea este perfect absorbant E. _ lumina trece dintr-un mediu mai putin refringent intr-un altul mai refringent. Unghiul limita reprezint&: A. unghiul de incidena cel mai mic la care apare reflexia total B, _unghiul de incidenfé cel mai mare la care apare reflexia total C. — unghiul de incident’ cel mai mic la care lumina patrunde in al doilea mediu D. unghiul de incident cel mai mare Ia care lumina mai poate patrunde in al doilea mediu E. unghiul de incidenji In care raza refractati este perpendicular pe cea incidenta. Unghiul limita: ‘A. depinde doar de m B. depinde doar de nz CC. depinde atat de n; cat si de ny D. nu depinde de indicii de refractie . _ depinde de directia razei incidente. Reflexia totala apare daca oa Mt A. m>m gii=aresin “2 eee te C. m2>n, sii=aresin ” ia - Mh D. mm sii arcsin “t n ce cee Mi EB, maresin =. m 34, La trecerea luminii printr-o prisma se obfine deviafia minima daca (A = unghiul prismei, i= unghiul = ®incidenfa, i= unghiul de emergent’ ) A 82 BE. i=90°, 35. Pentru ca orice raz intrati din aer (n = 1) fntr-o prism avéind unghiul A s& iast din aceasta trebuie ca: A. i22lunde1=aresinn B. is2A C. iS 2lunde t= aresin n D. A 2tunde1=arcsin n B. i<2A C. iS 2lunde1=aresin n D. ASlunde1=aresinn E. A<2lunde1=aresin n. °37. Miésurand unghiul de deviate minima Smin al unei prisme cu unghiul A se poate determina: A. _indicele de refractie al materialului din care este alcituitd prisma B. Aradiatici incidente CC. dependenfan de D. —dependenta Spin de 2 E. _dependenta A de 2. 38. O prisma cu reflexie totala: deviaza intotdeauna raza cu 90° deviaza intotdeauna raza cu 180° poate devia raza cu 90° sau cu 180° se bazeazii pe refractia luminii in prisma se bazeazi pe dispersia luminii in prisma. poOMD OGLINZI $I LENTILE 39. Convergena unei oglinzi depinde de: A. materialul din care este construita ~ B. mediul in care se gaseste C. — istana la care se afl& obiectul D. doar de raza de curbura E. _unghiul de incidenja a luminii. 40. Formulele oglinzilor sunt valabile: ? ‘A. pentru orice oglind’ cA B, numai pentru oglinzile concave C. _ numai pentru oglinzile convexe D. numai pentru oglinzile cu deschidere mica E, _ numai pentru oglinzile plane 41. Unitatea de masuri a convergenfei in S.I. este: a A om B. cm Cc. cm! D. mm E. 3 (dioptria). 83 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. Dioptria este: A. distanfa focal unitari B. convergenga unei lentile oarecare C. convergenta unei lentile cu distanta focala de 1 m D. convergenfa unei lentile convergente E. _convergenja unei lentile divergente. Se numeste ax optic: ‘A. secundar orice dreapti care trece prin centrul de curbura al unuia din dioptrii ce delimiteaza lentila B. principal orice dreapta care trece prin centrul optic al lentilei C. _ secundar orice dreapta care trece prin focarul lentilei D. principal dreapta care trece prin centrul de curbura al lentilei si varful ei E. principal orice dreapti care trece prin unul din varfurile dioptrelor ce limiteazi Jentila. Care din urmétoarele afirmatii referitoare la mersul razelor de lumina prin oglinzile sferice este adevarata? ‘A. orazi incident paralela cu axul optic se va reflecta trecéind prin focar B. _ o raza incident paraleli cu axul optic se va reflecta trecdnd prin centrul de curbura al suprafetei C. raza incident paralel cu axul optic se va reflecta trecéind prin varful oglinzii D. oraz care trece prin centrul oglinzii se va reflecta trecdnd prin focar E. oraz care trece prin focarul oglinzii se va reflecta treeand pe acelasi drum. oglinda plana are convergenta: A. pozitiva B. negativa Cc. zero D. +0 E. -0. O oglinda convergenté are convergenta: A. poi B. Gh D, E, oglinda divergent are convergenta: A. pozitiva B. negativa C. zero D. +0 E -o Marirea liniard transversala (B) se defineste ca: AL yy B. yy2 C. xix . D. yi, BE. yh Expresia miririi liniare pentru oglinda sferica este: B= xo/x1 A 84 50. 51. ae 53. 54, 55. 56, 57. E. B=xrx2/(x1 + x2). Formula fundamentald a oglinzilor este (folosind convenfia geometricd): A. Uxl + lx =1/f BL ixl + 1A2=2/F cl D. Wxl - V/x2=2/R BE, Uxl-1K2= 1/6 Daca un obiect formeaza intr-o oglinda o imagine risturnata putem spune cu certitudine: A. oglinda este divergent B. _convergenta oglinzii este pozitiva: C. _ oglinda este plan& D. oglinda este convergent E, mérirea liniard este negativa. Imaginea intr-o oglinda este cu certitudine risturata daca: A. seafli de cealaltd parte a oglinzii fata de obiect, B. se afld de aceeasi parte a oglinzii cu obiectul C. este mai mica decat obiectul D. este mai mare decat obiectul E. seaflé in focar, Marimea imaginii intr-o oglinda nu depinde de: A. mirimea obiéctului B. marimea convergentei oglinzii CC. semnul convergenfei oglinzii D. raza de curburd a oglinzii E. _ mediul omogen in care se gisesc oglinda gi obiectul Imaginea intr-o oglinda plana este: A. reali, dreaptd si egal’ cu obiectul B. realé, risturnata si egal cu obiectul C. virtual, dreapta si egal cu obiectul D. virtuald, ristumnata gi egala cu obiectul E. virtuala, dreapta si mai mica decat obiectul. Un obiect se gaseste in fafa unei oglinzi plane. Daci obiectul se indeparteaza de oglindé imaginea: A. semireste B. se micsoreazé C. se indeparteaza de obiect D. se apropie de lentil E, _ isi pastreazA dimensiunea si pozitia. in cazul unei oglinzi sferice concave imaginea unui obiect real este mai mare decat obiectul (in marime absoluta) daca: A. obiectul se giseste mai departe de 2R faféi de varful oglinzii B. _obiectul se giseste la o distant cuprinsa intre R si| 2R de varful oglinzii C. obiectul se giseste la o distant cuprinsa intre R si| 0 de varful oglinzii D. _obiectul se gaseste la orice distant’ de varful oglinzii E. _ oglinda concava nu creeazd niciodat’ imagine mai mare ca obiectul real. Formulele lentilelor sunt valabile pentru: \ A. toate lentilele B. numa pentru Ientilele subjiri C. numai pentru lentilele convergente 85 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. D. numai pentru lentilele divergente E. numai pentru lentilele cilindrice. Convergenfa unei lentile nu depinde de: ‘A. materialul din care este construit B. mediul in care se giseste C. — distanta la care se afl obiectul D. valoarea numerica a razelor de curbura E. _ semnul razelor de curbura. lentila convergent are distanta focal’: A. pozitiva B. _negativa C. zero D. +0 E. -0. lentila divergent are convergenta: A. pozitiva B. negativa zero D. +o E, -o, Daca o imagine poate fi captat& pe un ecran, inseamnii cd: este o imagine virtual B. nu poate fi fotografiata C. _ este obfinuti cu ajutorul unei lentile divergente in fata cAreia se afl un obiect real D. este obfinuti cu ajutorul unei lentile convergente in faja cireia se afld un obiect BE. > real situat in afara focarului este obfinutd cu ajutorul unei lentile convergente in fafa careia se afl4 un obiect real situat intre focar si lentil’. O imagine virtuala se obfine din intersectia: A. razelor de lumina B. _ prelungirilor razelor de lumina provenite din acelasi punct al obiectului C. fasciculelor astigmatice D. _fasciculelor convergente E. _ fasciculelor stigmatice. Bifafi afirmafia gresitd. Urmitoarele lentile sunt convergente in aer: ‘A. lentilele plan-convexe B. _lentilele plan-concave C. _Ientilele biconvexe D. _ lentilele menisc convergent E. _ lentilele cu margini mai subfiri decat mijlocul. Daca imaginea printr-o lentil este dreapt putem afirma cu certitudine cd: ‘A. imaginea se giseste de aceeagi parte cu obiectul fata de lentil B. _imaginea este de cealalti parte a lentilei fat de obiect C. _ lentila este convergent “ D. _ lentila este divergenta E. _obiectul este real. Prin alipirea a doua oglinzi se poate objine un sistem care are convergenfa: ‘A. numai pozitiva B. numai negativa | 86 66. 67. 68. 69. 70. 1. nd. B. C.numai zero D. _ pozitiva sau negativa in functie de valorile numerice ale convergentelor egal cu a primei oglinzi. Prin alipirea a doua lentile se poate obfine un sistem care are convergenta: A. numai pozitiva B. numai negativa C.numai zero D. _pozitiva sau negativa in funotie de valorile numerice si semnele convergenjelor Eo. Daca un obiect real formeazi, printr-un sistem optic, imaginea pe un ccran, sistemul poate fi: A. numai o lentilé convergent B. numai o oglinda convergent C. olentila divergent D. 0 ogiinda divergenta E. 0 lentila sau o oglinda convergent, Daca un obiect real este plasat in focarul unei oglinzi concave, imaginea se formeaza: A inf B. inf Cc. in-2f D. in2f E._lainfinit. Daca un obiect real este plasat in focarul unei oglinzi convexe: ‘A. imaginea se formeaza in f B, _imaginea se formeazi in 2f C._imaginea se formeaz inf D. _imaginea se formeaz in -2f E, _ obiectul plasat in focar nu poate forma imagine. Daca un obiect real formeazat printr-o oglinda pe un ecran o imagine egali cu el se poate afirma ca: A. oglinda este concava iar obiectul este in -2f B. oglinda este convex’ iar obiectul este in -2f C. _ oglinda este concava iar obiectul este in 2F D. _oglinda este convexa iar obiectul este in 2f E. _ oglinda este plana. Un obiect real formeaza intr-o oglinda convex o imagine: A. reali, ristumat si mai mica decat obiectul B. virtual, rasturnata si mai mic& decat obiectul C. _ virtuald, dreapté si mai mica decat obiectul - D. _ virtuald, risturnatd si mai mare decat obiectul E. real, dreapté si mai mica decat obiectul. Un obiect aflat la o distanté foarte mare de o oglinda convergent formeaz o imagine: A. virtual punctiforma in focar B. real punctiforma in focar . C. virtual punetiforma in centrul de curbur’ ‘D. _ reala punctiforma in centrul de curburd E. reali punctiforma in f/2. in cazul unei oglinzi sferice concave imaginea unui obiect real este virtual dack: A. obiectul se giseste mai departe de 2R faff de varful oglinzii B. obiectul se giseste la o distanfa cuprinsd intre R gi 2R de varful oglinzii 87 74. 15. 16. 71. 78. 80. CC. obiectul se giseste la o distanfa cuprins’ intre R si R/2 de varful oglinzii D. obiectul se giseste la o distanja cuprinsd fntre R/2 si 0 de varful oglinzii E.__ oglinda concava nu creeaz niciodatt imagine virtuala. O lentil este considerata subire daca: ‘A. marginea este mai subfire decat mijlocul lentilei B. _razele de curburd ale dioptrelor ce limiteazi lentila sunt foarte mici C. grosimea lentilei este mica in comparafie cu razele de curbura ale dioptrelor ce limiteaza lentila D. _razele de curbura ale dioptrelor ce limiteaza lentila sunt foarte mari E. daca este sferica. Mitirea liniard fa unei lentile: ‘A. este egal cu valoarea absolut a raportului coordonatelor imagine-obiect B. este egal cu raportul coordonatelor imagine-obiect C. este egal cu raportul coordonatelor obiect-imagine D, arat de cate ori este mai mare dimensiunea imaginii decét dimensiunea obiectului E. este egal cu raportul inaltimilor obiect-imagine. Lentilele convergente au: ‘A. focare reale B, focare virtuale C. marginea mai groasa decat mijlocul D. _ marginea egala cu mijlocul E. _ focarul imagine real, focarul obiect. entilele divergente au: A. focare reale B. _focare virtuale CC, marginea egal cu mijlocul D. —marginea mai subfire decdt mijlocul E. _ focarul imagine real, focarul obiect virtual. Mirirea liniard fn cazul unei lentile, conform conventiei geometrice de semne: A. este p=22 = wvo% B. _ poate fi pozitiva si atunci imaginea este mai mare decat obiectul C. poate fi pozitiva indicénd faptul c& imaginea este ristumata D. poate fi negativa indicdnd faptul c& imaginea este rasturnata E. _ este intotdeauna supraunitaré . Daca se dubleaza distanta focal a unei lentile convergente: ‘A. convergenfa ei se dubleazA B. _ convergenfa nu se modificd C. convergenja fi scade la jumatate D. _ imaginea unui obiect plasat in focarul lentilei initiale se va forma tot la infinit E. _ lentila devine divergent. fn relatia aa ( ANG -4) semnificafiile simbotarilor sunt: A. ny =indicele d¢ refractie al materialului lentilei B, m= indicele de refractie al mediului exterior C. Ri =coordonata centrului de curburd al dioptrului prin care intra fumina prin lentila 82. 83. 84, 85. 86. D. Rz = coordonata centrului de curbura al dioptrului prin care intra lumina prin lentila cordonatele imaginii si respectiv, obiectului iJe urmiitoare pot fi corecte: A isi2 B. isi3 C2513 D. 35i4 BE. 2514. x —— 4. Daci un obiect real formeazi printr-o lentilé pe un ecran o imagine marita se poate afirma c&: A. distanta dela obiect la ecran este f B. _ distanta de la obiect la ecran este 2f C. — distanja de la obiect la ecran este mai mica decat 2f D. _ distanta de la obiect la ecran este mai mare decdt 4f E. — distanfa de la obiect la lentil este 4f. Daca un obiect formeazé, printr-o lentila, pe un ecran, o imagine marita, se poate afirma ca A. — distanfa de la obiect la ecran este f B. distanta de la obiect la ecran este 2f C. — distanta de la obiect la lentil este mai mica decat 2f dar mai mare decat f D. _ distanta de la obiect la lentila este mai mare decat 4f E. distanfa de la obiect la lentila este 4f. Care din urmatoarele combinatii nu este posibila in cazul unei lentile convergente ? obiect real - imagine real micsorat’ obiect real - imagine real mariti obiect real - imagine virtual micgorat’ , obiect real - imagine virtuala mariti obiect virtual - imagine real micsorata. Care din urmatoarele combinatii este posibila in cazul unei lentile divergente ? A. Abiect real - imagine real micsorati si rasturnata - B“ obiect real - imagine reala marita si risturnati C. obiect real - imagine virtual micsorata si dreapt D. _obiect real - imagine virtual marita si dreapt E. _ obiect virtual - imagine real micsoraté si dreaptd. | Care din urmatoarele combinafii nu este posibila in cazul unei ientile convergente? obiect virtual - imagine real micsorata si risturnat obiect real - imagine virtuala si dreapta obiect real - imagine real, micgoratd si rlisturnat’ obiect real - imagine real, miritd si ristumati obiect real - imagine virtuala, marit& si dreapti. A. B. cee D. FpOD> 89 87. 88. 89. 90. OL. Dac alipim mai multe lentile putem afirma ca: eel eany ee Cs C B. fs=Ds, C C=C, Sh D. fs=2_ “ith mone Bae Despre distanga d dintre dou lentile convergente ce alcatuiesc un sistem afocal se poate afirma: ith, rf \il-l4l =lAl-lAl Sh, ith Putem constitui un sistem afocal dintr-o prima lentil divergenta si a doua convergent pOp> d A firh B. fi [Al E. f= 1. Distanta dintre doua lentile divergente ce alcatuiesc un sistem afocal este: A d=ft|f 90 B. d=fith c. a=[Al-lAl Sh, Dp. d= Ath E, _nuise poate constitui un sistem afocal din dou lentile divergente. 93. Marirea liniara a unui sistem afocal este: 95. 96. 97. AA ei fi Bo - ft c & h f Dp. -2 fi Sh ER 4, fith Despre imaginea printr-un sistem afocal se poate afirma: dimensiunea ei nu depinde de pozitia obiectului pozifia ei nu depinde de pozitia obiectului este intotdeauna mai mare decat obiectul este intotdeauna mai mica deca obiectul este intotdeauna situaté in focar. ‘ntr-un sistem afocal prima lentila este divergenta, imaginea va fi intotdeauna: rastumata real ‘mai mare decét obiectul mai mica decat obiectul situatd in focar. Prin sire adoua lentile sistemul objinut va avea distanja focala: f= firth f= f1-f2 fith goith th —_—— goth ” hth E. fs=fif. Dacé o lentilé convergenti din sticla (n,=1,5) are, in aer (n=1), distanfa focal f, in apa (1.=1,33) va avea distanta focala fa: A o Peoreg mwone A p> D. f B. get ny C. fet D. fir(nelf 21 98. | 100, 101. 102. 103. Dacd o lentil convergent din stick (n,=1,5) are, in aer (n=1), distanfa focalé f, in ap’ (na=1,33): A. vaavea convergent mai mare B. _vaavea indice de refractie absolut mai mare C. vaavea distanfé focala mai mare D. _vaavea raze de curburé mai mici E. nici una din variantele anterioare nu este adevarati. Daci suprafafa din dreapta a unei lentile se arginteazi, lumina venind din stinga, convergenta sistemului Cs (C, = convergenta lentilei, Co = convergenta oglinzii) devine: A. Cs=Ci+Co B. Cs=2Ci+Co 1+2Co Ci- Co E. Cs=-2C,+Co. Daca se umple concavitatea unei oglinzi convergente cu un lichid transparent sistemul obfinut este echivalent cu: A. olentila divergenta B. o lentil convergent C. 0 oglinda divergenta D. o oglinda avand convergenta pozitiva E. _o oglinda convergentd. Daci o lentil convergenta este scufundata intr-un mediu avand indicele de refractie mai mare decat al sticlei din care este alcatuiti, ea se va comporta ca: A. o lentilé divergent B. ooglinda plana C. _ o oglinda divergenta D. o oglinda convergent E, _ramane o lentil convergenta. Daca un obiect se giseste intre dou oglinzi plane si paralele el va forma intr-una din ele: ‘A. o singurd imagine dreapté simetricd fata de oglinda si egala cu obiectul B. _unnumir infinit de imagini egale cu obiectul dar din ce in ce mai indepairtate C. un numir infinit de imagini din ce in ce mai mici decat obiectul si din ce in ce mai indepartate . D. 0 imagine mai mic& decat obiectul E. _ 0 infinitate de imagini rasturate. Daca un obiect se deplaseazi in fafa unei oglinzi convergente cu viteza v intre -2f si 2 imaginea sa se va deplasa cu viteza: ey B. 2 C. infinite D. 3v E. 104. Un punct luminos se gseste in punctul -2f in sténga unei lentile convergente. Deplasind lentila spre dreapta imaginea: se va indepairta de lentil imaginea se va forma mai aproape de lentil’ pozitia imaginii fay de lentila nu se modifica imaginea va deveni virtual imaginea nu isi schimba pozitia fafa de obiect. 105. in Pa unei lentile divergente se gaseste un obiect. Apropiind obiectul de lentilé PoODD imagines: se mireste 2 se micsoreaz& C. se indeparteaza de lentila D. isi pastreaza pozitia E. nu se mai formeazt. 106. Introducerea unei lame cu fefe plan ~ paralele cu grosimea e si indicele de refractie n intre un obiect si un sistem optic, format din lentile sau oglinzi, este echivalent& cu: ‘A. indepairtarea obiectului fafé de sistem cu d= e(1-) n B. _apropierea obiectului fatd de sistem cu d= e(1--.) n C. _indepattarea obiectului fatd de sistem cu d = e(I-n) D. _indepartaréa imagini ft de sistem cu d= e(n-1) E. _apropierea obiectului fapi de sistem cu d = e(n-1). 107. Introducerea unei lame cu fefe plan — paralele cu grosimea ¢ $i indicele de refractie n inte o lentila si o imagine este echivalent& cu: ‘A. {ndepiirtarea obiectului fata de lentila cu d= (1-1) n B. _apropierea imaginii fat de lentila cu d= e(1-) n C. indepiirtarea imaginii fafa de lentils cu d= e(1-+) n D. indepirtarea obiectului fafa de lentila cu d = e(n-1) E. _apropierea imaginii fata de lentila cu d = e(n-1). OCHIUL 108. Se poate afirma ci: ‘A. din punct de vedere al opticii geometrice ochiul se comporti ca o lentila sferic& si convergent’ aflati la distanfé fixa de un ecran B. ochiul normal formeaza imagini mirite ale obiectelor C. inochi are loc descompunerea luminii albe in radiafiile componente D. ochiul se comporti ca o lentila divergent E. _puterea de separafie a ochiului este infinita = 109. in ochi imaginea formata este: real, dreapta si mai mica decdt obiectul virtual’, dreapt’ si mai mic’ decdt obiectul virtual, rasturnata si mai mic& decat obiectul real, ristunata si mai mica decat obiectul real, risturnata si egal cu obiectul moOOm> 93 110. Pentru un ochi normal punctul proximum se giseste, fata de ochi, la distanta de: I A 6m B. infinit Cc. 25m D. 025m E im 111. Pentru un ochi normal punetul remotum se gitseste fafi de ochi Ia distanfa: A. infinit B. 6m C. 25cm D. 25m E im 112. in punctul proximum rezolufia ochiului (distanta minima dintre doud puncte ce sunt percepute distinct) este de circa: A. lem B. Imm Cc. 0,1mm I D. 1pm i E. inm 113. Despre cristalin putem afirma: A. este o lentila divergent | B. _joacd rofitl unei lentile sferice convergente cu convergent fix | C. este o lentila cilindrica D. _ joacd rolul unei lentile sferice convergente cu convergent variabila E. _ arerol in obfinerea informatiei de culoare | 114. Acomodarea pentru a vedea obiecte situate 1a distanje diferite (aflate intre punctul proximum si punctul remotum) presupune: modificarea distanfei dintre cristalin si retin | modificarea indicelui de refracfie a cristalinului \ modificare razelor de curburd ale cristalinului | modificarea diametrului pupilei niciuna din afirmafiile anterioare nu este adevarat& ombarea cristalinului: se micsoreazi distanfa dintre cristalin si retina reste indicele de refractie al cristalinului crese razele de curbura ale cristalinului scad razele de curbura ale cristalinului | creste rezolufia ochiului \ yombarea cristalinului: scade distanfa focala a acestuia creste distanfa focala scade convergenja creste indicele de refractie scade distanfa dintre cristalin si retina | area cristalinului permite: | vederea obiectelor mai apropiate de ochi vederea obiectelor mai indepartate de ochi cresterea rezolufiei ochiului | formarea imaginii in centrul retinei | vederea tridimensional 115. ~~ z FMUOM PEM OOD> 116. Prin 117. Be puoRramvnsps 94 118. 119, 120. 121. 122, 123. 124, 125. 126. in starea relaxaté a ochiului cristalinul este tractat ceea ce permite: A. vederea obiectelor mai apropiate de ochi B. _ vederea obiectelor mai indepiirtate de ochi C. cresterea rezolufiei ochiului D. _ formarea imaginii in centrul retinei FE. _ vederea tridimensional Vederea colorati este posibild cu ajutorul: A. modificdrii convergenfei cristalinului B. modificarii diametrului pupilar C. — modificarii distanjei dintre cristalin si retina D, _celulelor receptoare cu bastonas E. _celulelor receptoare cu conuri in cazul miopiei imaginea: ‘A. se formeazi in spatele retinei B. este deformati C. este necolorata D. _prezinta irizayii E, _ se formeaza in fafa retinei in miopie punctul remotum: A. nueste afectat B. este mai aproape de ochi decat la ochiul normal C. este suprapus cu punctul proximum D. _ este mai departe de ochi decat la ochiul normal E. _ nicjuna din afirmafiile precedente nu este adevarata persoan care prezint’ miopie nu poate vedea clar obiectele: A. aflate la distanfe medii B. aflate in punctul ei proximum C. aflate in punctul ei remotum, D. colorate E. _aflate la distanfe mari Miopia se corecteazii cu lentile: A. sferice convergente B. _ sferice divergente C. cilindrice convergente D. cilindrice divergente E. _ prismatice Despre ochiul hipermetrop se poate spune c&: ‘A. formeazi o imagine virtuala in fata retinei B. _ are punctul proximum mai departe decat ochiul emetrop - CC. formeazi o imagine reala in fafa retinei D. _ se poate corecta cu lentile divergente - , E. _ formeazii o imagine virtuala in spatele retinei - in cazul hipermetropiei: A. imaginea este alb — negra B. _ imaginea este deformata pe margini C. _ imaginea se formeaz in spatele retinei D. _imaginea nu este tridimensional E, _ imaginea este mai mare decat obiectul persoand care prezint’ hipermetropie: ‘A. are punctul remotum apropiat de ochi 95 B. are punctul proximum mai indepirtat de ochi C. nu poate vedea obiectele indepartate D. _nupercepe culoarea rosie E, _nuvede tridimensional | 127. fn cazul hipermetropiei nu pot forma imagini clare: A. obiectele foarte indepartate de ochi B. obiectele rosii C. obiectele de dimensiuni mari D. _obiectele aflate in punctul remotum E. _obiectele apropiate de ochi 128. Hipermetropia se corecteaz cu: A. lentile sferice convergente B. _lentile sferice divergente C. lente cilindrice divergente D. _lentile cilindrice convergente E. _lentile prismatice 129. Prezbitia apare datoritd sciiderii elasticitafii fesuturilor o dati cu inaintarea in varst&. Ea este similara cu: A. miopia B. _hipermetropia C. _astigmatismut D. daltonismul E, _ mérirea convergentei cristalinului MICROSCOP 130. Puterea unui instrument optic: A. este data de distanta minima dintre doua puncte ale obiectului, care mai dau imagini diferite in instrument B. este definiti de unghiul minim dintre razele venind de la dowd puncte ale obiectului, care mai dau imagini diferite in instrument C. este raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede obiectul prin instrument si dimensiunea liniari a obiectului, masuraté pe o directie perpendicular pe axa optica D. se masoaré in metri FE. nu are unitate de masura. 131, Matirea transversal a microscopului: A. se defineste ca raport dintre h misurate perpendicular pe axa opti B. este raportul dintre 0 anumiti dimensiune liniard a imaginii si dimensiunea corespunziitoare a obiectului C. este utilizat& numai in cazul instrumentelor care produc imagini reale D. _secalculeazi din relafia B= y/y2 E. areca unitate de masura dioptria. 132. Grosismentul microscopului: ‘A. secalculeaza din relafia G = \gimea imaginii si lungimea obiectului, Iga, tga, B. secalculeaza din relajia G = 2% Iga, 96 C. se exprima in dioptii D. se calculeaz4 din relatia G == E, se exprima in m. 133. Puterea de separare a unui instrument optic: ‘A. poate fi liniara sau unghiulara B. este dependent de marimea obiectului C. este o marime adimensionala_ D. se defineste doar pentru instrumente ce dau imagini reale E. _ este suma puterilor de separatie ale componentelor. 134, Unitatea de masura a puterii microscopului este: A. om Bom! o ma m m no rad E. _puterea este adimensionala. 135. Unitatea de miisurd a grosismentului microscopului este: AJ m B. m' c. rad ™ m DD. rad E. _grosismentul este adimensional. 136. Imaginea obiectului prin obiectivul microscopului este: A. mirité, dreapta si real B. mfritd, dreapta gi virtual’ CC. marita, dreapta si virtual D. —miritd, dreapta si real E. — maritd, risturnati si reali. 137. Ocularul microscopului se comport& o: A. lupa B. _lentilé divergent CC. oglinda convergent D. oglinda plan E, _lentila convergenta avand obiectul in -2f. 138. Imaginea data de microscopul optic este: A. mArité, dreapti B. miriti, real C. virtualé, ristumaté. ‘D. virtuala, maritd si dreapta ’ E. reali, maritd si rasturnata. 139, Matirea puterii microscopului poate fi objinuta prin: A. mirirea distanfei dintre focarul imagine al obiectivului si focarul obiect al ocularului B. —marirea distanfei focale a obiectivului C. — mérirea distanjei focale a ocularului o7 140. i4t. 142, 143. 144. 145. 146. D. _ marirea distantei dintre obiect si ocular E. _ micsorarea distanfei dintre obiect si ocular. Grosismentul microscopului: ‘A. creste cu distanfa dintre focarul imagine al obiectivului si focarul obiect al ocularului creste cu distanja focala a obiectivului depinde de pozitia obiectului scade cu convergenfa ocularului toate variantele de mai sus sunt corecte. Grosismentul unui microscop: A. nu depinde de convergenfele ocularului gi obiectivului B. _variaza direct proportional cu convergenta ocularului CC. variaza invers proportional cu convergenja obiectivului D. depinde de pozitia obiectului E. _ se masoara in dioptrii. Grosismentul unui microscop creste daca: A. creste distanfa focal a ocularului B. creste distanja focal a obiectivului CC. obiectul se apropie de obiectiv D. obiectul se indeparteazA de obiectiv E, _creste distanja dintre ocular si obiectiv Care din urmitoarele grafice, referitoare la puterea optic a microscopului, este corect? (Parametrii care nu apar pe grafic se considera constanti). VRKK UL ne cazul unui oe ‘A. ocularul este o lentila divergenta B. obiectivul este o lentila divergent CC. ocularul si obiectivul formeaza un sistem afocal D. _imaginea prin obiectiv este obiect virtual pentru ocular E. _ niciuna din afirmatile precedente nu este adevarat Pentru un microscop parametrul ,¢" reprezintd distanfa dintre: A. centrele obiectivului si ocularului B. obiect si ocular C. obiect si obiectiv D. focaral imagine al obiectivului si focarul obiect al ocularului E, _focarul obiect al obiectivului si focarul imagine al ocularului. Puterea microscopului este limitati de fenomenul de: oom A. absorbtie B. dispersie C. diffactie 98 D. reflexie E. refractie. 147. Puterea microscopului nu depinde de: A. convergenta obiectivului B. convergenfa ocularului C. distanja dintre obiectiv i ocular D. _ dimensiunea obiectului E. _ puterea ocularului. 148. Objinerea unei imagini clare printr-un microscop presupune: PoOD> modificarea convergen{ei obiectivului modificarea convergenfei ocularului modificarea distanfei dintre obiectiv si ocular modificarea pozifiei obiectului fata de sistemul optic al microscopului modificarea simultand a convergenfei obiectivului i ocularului. 99 OPTICA GEOMETRICA cauza-efect REFLEXIE $I REFRACTIE 1. Lumina se poate propaga in vid deoarece ea este 0 unda electromagnetic’. 2. Viteza luminii in vid nu este o constant universal deogrece lumina nu se poate propaga in vid. 3. Viteza de propagare a luminii intr-un mediu oarecare depinde de proprietitile electrice si magnetice ale mediului deoarece lumina se propaga prin deplasarea sarcinilor libere. ini din vid intr-un alt mediu lungimea de undi scade deoarece viteza 5. In ap& vedem culorile obiectelor diferite fafa de cele din aer deoarece A 6. Lumina are un caracter dual deoarece ea poate fi priviti ca und& electromagneticd dar si ca flux de particule. O suprafafi mata reflectd difuz lumina deoarece suprafata mati prc neregularitai. in orice mediu lumina se propaga in linie dreapti deoarece lumina poate fi considerati unda electromagnetic’. 8. Un fascicul paralel de lumin& riméne tot paralel dupa reflexia pe o suprafafa pland deoarece unghiul de incidenf este egal cu cel de reflexie. 9. O suprafafa mat reflecta difuz lumina deoarece suprafafa mati prezinté neregularitit. 10. Dac o suprafaj mati este umezitA ea va difuza mai pufin lumina deoarece apa umple concavitatile suprafefei si suprafata devine mai neteda. 11. Dac lumina cade pe suprafata de separafie dintre dou medii ea se va imparfi intotdeauna in dou’ deoarece, in general, o parte din lumina este reflectata iar alta este refractati. 12. in timpul eclipselor totale de lund nu mai vedem luna deoarece \una reflecta difuz lumina solara. 13, Dac noaptea ne uitim afar nu vo vedea aproape nimic deoarece obiectele care nu emit Jumind ziua nu vor emite nici noaptea. 14. Uitandu-ne noaptea afara prin geam dintr-o camera luminata gi de la distanta de el nu vom. vedea nimic deoarece geamul reflect parfial lumina provenind de la obiectele de afar’. 15. Ca si vedem mai bine afard, noaptea, dintr-o camer luminat, printr-un geam, trebuie si ne apropiem de geam si si punem ména intre geam gi becul din camer deoarece reducnd lumina din camera care ajunge la geam vom avea mai putin lumin’ reflectati de geam care s& paraziteze lumina provenind de la obiectele de afard. 16. Indicele de refractie al unei substanfe depinde direct proportional de viteza luminii in acel mediu deoarece viteza luminii in vid este o constant& universal. 17. Unitatea de misuri a indicelui de refractie este © deoarece el depinde invers m proportional de viteza luminii in acel mediu. 18. Indicele de refractie al unui mediu oarecare este mai mare decét unu deoarece viteza luminii ‘este mai mare in vid decat in orice alt mediu. 19. Dupat reffactie raza refractaté' nu poate avea aceeasi directie eu raza incident deaarece lumina este o unda electromagnetica. Wi 20. La trecerea luminii dintr-un mediu mai putin refringent intr-unul mai refringent (ny< nz) raza se apropie de normala deoarece unghiul de refractie este invers proportional cy, 21. Prin introducerea unei lame transparente cu fefe plan paralele intre o sursa si un ecran iluminarea ecranului va creste deoarece lama fiind transparent’ nu va absorbi lumina. 22. Lumina nu se poate reflecta total la trecerea dintr-un mediu mai pufin refringent fntr-unul mai refringent deoarece in acest caz raza se apropie de normal, 100 23. Lumina nu se poate reflecta total la trecerea dintr-un mediu mai dens intr-un mediu mai putin dens deoarece, in acest caz, raza se indepirteaz§ de normal. 24. Daca o raza de lumina cade sub unghiul limita pe o suprafati lumina se va reflecta total deoarece, \a incidenja sub unghiul limita, lumina se polarizeaza total. 25. Cerul este luminat chiar daca soarele nu a ristrit inc& (dar si dup apusul soarelui) deoarece razele solare se refracta in straturile succesive de aer de densitati diferite. 26, Pentru ca orice raz& intrata in prism (sub un unghi intre 0 si a ) sii iasit din ea (conditia de emergen{a) trebuie ca A< I deoarece unghiul maxim de incident pe fafa a doua a prismei este A. 27. Pentru ca cel pufin o raza intratd in prisma (sub un unghi intre 0 si D s& poatd iesi din ea trebuie ca AS 21 deoarece, dack A>2I, lumina se va reflecta total pe a doua fat a prismei. 28. Dacd o prism are unghiul A> 2 arosin+ lumina se va reflecta total pe prima fafi a n prismei deoarece mediul din care este alctuita prisma este mai reftingent decat aerul din care vine lumina. 29. Dac o prism& are unghiul de deviatie minima 8 in aer, in ap& va avea un unghi de deviatie minima 5’ n< 8m deoarece indicele de refractie relativ al prismei scade. 30. Dispersia anomala const in cresterea indicelui de refractie cu cresterea 1. deoarece, pentru majoritatea substanjelor, n scade cu cresterea 2. 31. Prisma cu reflexie total are secfiunea principala sub forma unui triunghi dreptunghic isoscel deoarece, la incidenfa normal a luminii fie pe ipotenuz fie pe una din catete, Jumina va cddea pe a doua fafé sub un unghi mai mare decét unghiul limita. OGLINZI $I LENTILE 32. Formulele opticii geometrice sunt valabile numai pentru fascicule inguste invecinate axului optic si pufin inclinate fati de acesta deoarece in stabilirea lor s-au folosit aproximafiile tga ~ sin a ~ a (in radiani). 33. in optica geometrica toate segmentele de-a lungul axei optice principale se masoara de la sistemul optic, cele masurate in sensul propagarii luminii fiind pozitive iar cele masurate {n sens opus fiind negative deoarece in stabilirea formulelor s-a folosit aceasta conventie. 34, Dac o imagine este indreptati in jos dimensiunea ei va fi luata, in formulele opticii geometrice, pozitiva, deoarece segmentele orientate nu pot fi decdt pozitive. 35. Oglinzile convergente au convergenfa negativi deoarece raza se misoara in sens contrar sensului de propagare a luminii. 36. Distanjele focale imagine ale lentilelor convergente sunt pozitive deoarece, plasind o sursé in acest focar, dupa refractia prin lentil vom obtine un fascicul paralel. 37, Focarul lentilei convexe este real deoarece nu exist’ focare virtuale. 38, Pentru oglinzi focarul obiect coincide cu focarul imagine deoarece razele paralele reflectate de oglinda se string in acelasi punct in care trebuie plasati sursa pentru ca dupa reflexie razele si devin paralele. 39, Pentru oglinzile convergente miitirea liniar& poate fi scrisi = oglinzile convergente B este intotdeauna pozitiv. 40. Unitatea de masura a métirii liniare este dioptria deoarece mirirea liniard este invers proportional cu xi. 101 41. Formula oglinzilor pentru obiecte reale este a x ; deoarece pentru obiecte reale x; este negativ. 42. Prin oglinzi convexe obiectele reale dau intotdeauna (indiferent de pozitia obiectului) imagini virtuale, drepte si mai mici decét obiectul deoarece focarul imagine al oglinzii este real. . 43. Obiectele virtuale nu pot forma imagini in oglinzi deoarece nu existi obiecte virtuale. 4, Prin oglinzi concave obiectele virtuale dau intotdeauna imagini reale, drepte si mai mici decat obiectul deoarece obiectele virtuale se gisesc in fata oglinzii. 45. Pentru ca imaginea unui obiect real printr-o oglinda divergenta sa aiba aceeasi dimensiune cu obiectul trebuie ca obiectul si fie plasat in centrut de curbura al oglinzii deoarece in acest caz, imaginea se va gisi tot in centrul de curburd si va fi real, 46. Pentru un obiect plasat in centrul de curburd ai unei oglinzi convergente B= 1 deoarece XK. 47.Un obiect real situat in focarul unei oglinzi concave formeazi imaginea Ia infinit deoarece, dupa reflexia pe oglinda, razele provenite de la obiect devin paralele 48. Un obiect real situat in -f fati de o oglindd convexa formeazd imaginea la infinit deoarece, dupa reflexia pe oglind’, razele provenite de la obiect devin paraiele. 49. Imaginea unui cub printr-o oglinda sferici va fi tot un cub deoarece fiecare punct al obiectului formeaza un punct imagine. 50, Imaginea unui cub printr-o oglinda plana va fi tot un cub deoarece mirirea liniard prin oglinda plana nu depinde de pozitia obiectului. 51. Daca obiectul si oglinda se introduc in apa caracteristicile imaginii se schimba deoarece indicele de refractie al apei este mai mare decat al aerului. 52, Pentru oglinzile plane B=—1 deoarece imaginca in oglinda pland este simetrica. 53. Oglinzile plane au convergenta infiniti deoarece raza lor de curbura este zero, 54. Un obiect virtual formeaza printr-o oglinda plani o imagine reala deoarece, in acest caz, imaginea este egal cu obiectul. 55. Daca o sursa luminoasa punctiforma produce pe un ecran o iluminare E, in urma plasirii unei oglinzi concave in spatele sursei, astfel incét sursa si se gaseasci in centrul de curbura al acesteia, vom obfine o iluminare dubli a ecranului deoarece imaginea sursei se va forma tot in centrul de curbura. 56. Daca o sursi luminoas& punctiforma produce pe un ecran o iluminare E, in urma plasarii unei oglinzi plane in spatele sursei, astfel incat sursa s& se giseasca la distange egale de oglinda si de ecran, se obfine o iluminare dubla a ecranului deoarece imaginea sursei se va forma simetric fata de oglinda. 57, lluminarea produsi de imaginea unei surse luminoase punctiforme, aflati in focarul unei lentile sferice convergente, pe un ecran nu depinde de distanta dintre sursi si ecran deoarece razele reflectate de oglinda sunt paralele. 58, 0 lentilé convergenti are distanta focala pozitiva deoarece focarul ei imagine se piiseste in spatele ei (faf4 de sensul de propagare a iuminii). 59. Focarul lentilei convergente este real deoarece el se giiseste la intersectia razelor reale, 60, Focarele unei lentile plan-convexe nu sunt simetrice fat de lentila deoarece forma lentilei nu este simetrica fata de centrul ei. . 61. Convergenja unei lentile divergente este negativa deoarece un fascicul paralel, dupa trecerea printr-o astfel de lentild, devine divergent, astfel incét prelungirile razelor se vor strdnge in sténga lentile, in focarul imagine. 62. O lentilé biconvexa din sticl&, aflata in aer, este intotdeauna convergent deoarece pentru ea ambele raze de curbura sunt negative. 102 63. O lentilé plan convex poate fi divergent deoarece raza de curburi a fefei convexe poate fi negativa. 64. O lentila biconcava este intotdeauna divergent deoarece razele de curbur nu se schimba. 65. O lentil concav-convexd poate fi convergent& in aer deoarece indicele de refiactie al sticlei este mai mare decét al aerului. 66. Matirea liniara in cazul unei lentile este 6 = 2 =~ deoarece imaginile pot fi reale sau wWox virtuale, 67. Pentru un obiect virtual formula lentilelor se scrie ae =C deoarece pentru obiectele virtuale x; este pozitiv. 68. Un obiect real plasat in focarul obiect al unei lentile divergente formeazi imaginea la infinit deoarece lentilele divergente au focare reale. 69. Pentru un obiect real plasat in -2f marirea liniard printr-o lentila convergent’ este B=1 deoarece, in acest caz, dimensiunea imaginii este egala cu cea a obiectului. 70. Daca un obiect luminos este situat la infinit imaginea sa printr-o lentild va fi intotdeauna un punct luminos situat in focar deoarece razele venite de la infinit sunt paralele. 71. O imagine virtual format de o lentila poate fi fotografiata deoarece ea poate fi prinsi pe un ecran. 72. Plantele nu trebuie udate cfnd este soare puternic deourece picdturile de apa se pot comporta ca o lentila convergent. 73. Putem obfine o convergenfa mai mare prin alipirea a doua lentile convergente deoarece intotdeauna convergenfa unui sistem format din mai multe lentile este suma convergentelor lentilelor. 74. Daci doua lentile convergente formeaz4 un sistem afocal distanta dintre ele este d= f, + f, deoarece pentru sistemele afocale focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a doua. 75.0 raz& paralelé cu axul optic principal iese dintr-un sistem afocal tot paralela cu el deoarece ca va ajunge pe a doua lentila venind din focarul ei obiect. 76. Un sistem afocal poate fi constituit si dintr-o lentil convergent si una divergent dac& modulul distanfei focale a lentilei divergente este mai mic decat distanta focal a lentilei convergente deoarece focarul imagine al lentilei convergente trebuie si coincidi cu focarul obiect al celei divergente. 77. Pentru a constitui un sistem afocal dintr-o lentila convergent si una divergenta cele doud lentile trebuie si se afle la distanja d= f- f; deoarece distanta focal a lentilei divergente este negativa. 78. Marirea liniari a unui sistem afocal nu depinde de pozifia obiectului deoarece o razi paraleld cu axul optic principal iese din sistem tot paraleld cu acesta. 79. Marirea liniara a unui sistem afocal format din doua lentile convergente este intotdeauna negativa deoarece, indiferent de pozitia obiectului, imaginea este dreapti. 80. Mirirea liniari a unui sistem afocal format dintr-o lentila convergent’ si una divergent este intotdeauna pozitiva deoarece o raz paraleli cu axul optic principal iese din sistemul afocal tot paraleli cu el. . 81. Daca intr-un sistem afocal prima lentila este divergent B va fi mai mare decat 1 devarece, dupa trecerea prin prima lentila, o raza paraleld cu axul optic se va indeparta de acesta. 82, Daca intr-un sistem afocal prima lentil este convergenté iar a doua divergenta B va fi mai mic decat 1 dar mai mare decat zero deoarece in sistemul afocal marirea liniara poate fi pozitiva, 103 83. Un sistem afocal nu poate fi constituit din doud lentile divergente deoarece distanta dintre cele doua lentile ar trebui si fie d= f +f. OCHIUL 84. Imaginea formata pe retina este virtuala deoarece ochiul se comport ca o lentila sferica si convergent. 85. Imaginea formata pe retind este ristumnata deoarece obiectul se giseste inaintea focarului obiect al ochiului pentru a forma o imagine clara pe retina. 86.Imaginea formati pe retind este miriti deoarece imaginile formate de lentilele convergente sunt intotdeauna reale si mirite. 87. in cazul vederii diume adaptarea la fluxuri luminoase diferite se face prin modificarea razelor de curburt ale cristalinului deoarece micsorarea razelor de curburi micsoreazi fluxul luminos ce trece prin cristalin. 88. Adaptarea la fluxuri luminoase diferite in cazul vederii scotopice se face prin modificarea diametrului pupilar deoarece celulele cu bastonase sunt mai sensibile decdt cele cu conuri (au prag mai coborit). 89. Vederea nocturna (scotopica) nu este colorat deoarece celulele cu bastonase sunt foarte sensibile la lumina. 90. Vederea fotopica este colorata deoarece sunt trei tipuri de celule cu conuri cu sensibilitti diferite la albastru, verde respectiv rosu. 91. Pentru a vedea obiecte aflate la distanfe diferite este necesardi modificarea convergentei cristalinului deoarece pentru un ochi dat distanfa dintre cristalin si retina este fix. 92. Adaptarea pentru a vedea obiecte apropiate se face prin sciderea razelor de curburi ale cristalinului deoarece prin tractarea cristalinului convergenta acestuia creste. 93. Prin bombarea cristalinului razele de curbura ale acestuia scad deoarece convergenta unei lentile creste cu scdderea razelor de curbura (in modul). 94, Pentru a vedea obiecte aflate la distanfe mari razele de curburi ale cristalinului trebuie si fie mari deoarece convergenta unei lentile depinde de mediul in care se giseste. 95. Atunci cénd ochiul trece de la acomodarea pentru vederea la distant la acomodarea pentru vederea la apropiere convergenja cristalinului scade deoarece prin cresterea razelor de curbura creste convergenta. 96. Pentru un ochi emetrop (normal) diferenja maxima de convergenfé a cristalinului (puterea de acomodare) este de 4 5 deoarece pentru ochiul emetrop punctul proximum este la 25 m iar punctul remotum Ja infinit. 97. Pentru a vedea obiecte apropiate cristalinul trebuie si se bombeze deoarece astfel razele de curbura scad. 98. Desi, pentru ochiul emetrop, cristalinul cu razele de curbura maxime este adaptat pentru distanfa de 6m vedem clar pénd la infinit deoarece in acest caz convergenta cristalinului este minima. 99. O persoana care are miopie nu poate vedea la distant deoarece desi cristalinul are razele de curburi maxime posibil imaginea se formeazi inaintea retinei. 100. Cauza miopiei poate fi convergenja prea mici a ochiului deoarece in cazul miopici imaginea se formeaza in spatele retinei. . 101. Miopia poate fi corectatd cu lentile sferice convergente dearece lentilele convergente au convergenfii pozitiva. 102. Pentru corectarea miopiei trebuie si obfinem un sistem optic mai putin convergent deoarece in cazul miopiei imaginea se formeazi inaintea retinei. 103. Corectarea miopiei se face cu lentile sferice divergente deoarece astfel se obfine un sistem afocal. 104 104. Prin corectarea miopiei prin intermediul lentilelor sferice divergente puterea de acomodare (variafia convergenfei cristalinului in procesul de adaptare pentru vederea la distanfe diferite) a ochiului nu se modifica deoarece prin purtarea lentilelor de corectie se modifica si convergenta maxima a ochiului. 105. fn hipermetropie nu pot fi vizute obiectele apropiate deoarece convergenja maxima a cristalinului este prea mare. 106. © persoand care are hipermetropie nu poate vedea obiectele indepartate deoarece convergenta minima a ochiului este prea mare. 107. fn cazul hipermetropiei imaginea obiectelor apropiate se formeazi in spatele retinei deoarece in acest caz punctul remotum poate s fie normal. 108. Hipermetropia se corecteazi cu lentile sferice divergente deoarece este necesara mirirea convergentei minime a ochiului, 109. Purtarea lentilelor sferice convergente pentru corectarea hipermetropiei nu afecteaz’ vederea la distanj& deoarece purtarea lentilelor nu afecteaza punctul remotum. 110. Purtarea lentilelor sferice convergente pentru corectarea hipermetropiei modificd diferenfa dintre convergenfele minime si maxime ale ochiului corectat deoarece limitele ‘atre care varjazd razele de curbura ale cristalinului nu sunt modificate. 111. © dat& cu inaintarea in varsti nu mai putem vedea clar obiectele apropiate deoarece cristalinul isi micsoreaza elasticitatea, 112. Prezbifia reprezinta o forma de hipermetropie deoarece imaginile obiectelor apropiate se formeazi in spatele retinei. 113. _Prezbitia se corecteazi cu lentile sferice convergente deoarece imaginile prin lentilele convergente pot fi virtuale. 114. © persoand care are miopie nu poate deveni prezbitt deoarece in miopie este afectat punctul remotum. MICROSCOP 115. Puterea optic este intotdeauna inversul distantei focale deoarece ca se masoara in metri. 116. Pentru lups Pe deoarece imaginea se formeazi foarte aproape de focar. 117. Unitatea de masurd a grosismentului este m'' deoarece el este inversul distantei focale. a unde o2= unghiul sub care se vede obiectul Iga, prin aparatul optic iar ay unghiul sub care se vede obiectul daca este agezat astfel inci si il vedem fara efort de acomodare deoarece ochiul vede imaginea fara efort de acomodare dac’ obiectul se gaseste la circa 25cm de ochi. : 119. Grosismentul unui microscop este invers proportional cu. distanfa focala a ocularului deoarece ocularul se comport ca o Lupa: 120. Puterea separatoare liniar a unui instrument optic este inversul miririi liniare deoarece ca ne indici dimensiunea maxima a imaginii. 121. Dimensiunea minima a unui obiect ce poate fi vazut cu microscopul optic este de ordinal Iym deoarece in microscopul optic se foloseste radiatie din domeniul vizibil. 122. Cu un instrument optic nu putem obfine 0 putere separatoare oricit de mare vrem deoarece ca este limitaté de difracte. 123, Un microscop optic poate fi construt si avand obiectivul o lentila divergent& deoarece si lentilele divergente pot furniza imagini matite ale obiectetor reale. 118. Prin definiie grosismentul este G 105 124. Cu un microscop putem vedea obiecte oricat de mici deoarece atat obiectivul cat si ocularul pot fi formate din mai multe lentile. 125. Imaginea prin obiectivul unui microscop este real si mariti deoarece obiectivul se comport ca o lupa. 126. Putem mati puterea de separare a unui microscop folosind radiafie U.V. in loc de vizibil deoarece radiafia U.V. are 2, mai mica decat radiatia vizibila. 127. Ocularul unui microscop da imagini virtuale si marite ale obiectului deoarece ocularul se comport ca o lupa. 128. Microscopul este un sistem afocal deoarece imaginea prin obiectiv se formeazi foarte aproape de focarul obiect al ocularului. 129, Puterea separatoare a unui microscop este cu att mai mare cu cét convergentele obiectivului si ocularului precum si intervalul optic (distanfa dintre focarul imagine al obiectivului si cel obiect al ocularului) este mai mare deoarece cu cresterea difractiei. 106 OPTICA GEOMETRICA PROBLEME REFLEXIE $I REFRACTIE Stiind c= 310° ™, indicele de refractie al apei n=4, respectiv al sticlei n=3, s 3 2) Variafia vitezei luminii Av la trecerea din apa in sticla este: A B. 333108, oC. 27108 ™ s pil m D. 9107 5 E. -2,7:107 5. O radiafie care are in aer ko= 600 nm are in apa (n= 4) 2: 9 3 A. 800nm B. 400 nm C. 900mm D. 300nm E. 450nm O radiafie cu v= 6-1014 Hz are in apa (n=4 ) a: 3 A. 800om B. 666nm C. 250 nm D. 475nm E. 300nm. O radiatie care are in vid A= 500 nm are frecventa in apa (n= 4): 3 A. 41014Hz B. 61014Hz Cc. 41015 Hz D. 61015 Hz E. 91014 Hz. razi de lumina cade sub un unghi de incidenfa de 300 pe o oglinda plana. Cu ce unghi se va modifica direcfia razei de lumina dupa reflexia pe oglinda? A. 30°; B. 60°; C. 90° D. 1200; E. 1509. Ce inaltime minima trebuie si aibé o oglinda pentru ca o persoand cu inaltimea de 1,8 ms se vada in intregime in ea: A. 18m B. 0.9m C. 045m Cc. 24m D. depinde de distanja fata de lentila, Fie o oglinda plana a c&rei margine superioara este la 1,80 m deasupra podelei. Care este indljimea minim& a oglinzii pentru ca un om de 1,78 m, cu ochii la 1,70 m inaljime s& se vada complet in oglinda ? A. 95cm B. 85cm Cc. 170cm D. 10cm E. 50cm. Un copil se uité intr-o oglinda plana aflaté 1a 40 cm de ochii si si vede in spatele sdu un camion cu indlfimea aparenta (masurat pe oglinda) de 2 cm si inalfime reali 3,5 m. La ce distanta se afl camionul fata de oglinda ? A. 100m B. 70m C. 69,6 m D. 30m E, 140m. Un fascicul paralel de lumind cu latimea de 1 em cade sub unghiul de 30° pe suprafata de separafic dintre aer gi sticlé (n=3/2). Dupa refractie lajimea fasciculului va fi: A. 0,7em B. 0,85 cm C. 05cm D. ilem E, 22cm. 107 10. i. 12. 13. 14, 15. 16, Dacé o raza de lumina cade sub unghiul i= 30° pe suprafata de separatie dintre un mediu avand n= 3 gi aer (n=1), unghiul de refractie va fi: 2 AL 45° B, aresin c. 60" v3 1 D. aresin v3 E, arsin—. 3 Pe o prisma din sticlé (n=3) cade o raz de tumind sub unghiul i=30°. $tiind od raza 2 iese perpendicular pe fata opusi unghiul prismei va fi dat de: o 4 3 A A=— B. tgA= Cc. sind=— cosa = gd ind =e 3 CC. cigd= a Pe o prisma avand unghiul A=30° cade perpendicular pe prima fafa o raz de lumina. Stiind c& dupa refractia pe a doua fay raza de lumina este deviatd cu 30° indicele de refracjie este: _ 4 4 D. sind==. _ A 2 B. V3 Cc 3 3 2 vo B=. 2) 3 La trecerea luminii dintr-un mediu cu n=,/2 spre aer va avea loc reflexia total daci: A. 0° B. i>30° Cc. i24se D. se E. i> 45°. Daca pe suprafata unui corp de sticli avind = J/2 se pune o surs& luminoas& punctiforma in corp se formeaz un con luminos avand unghiul: A. 90° B. 45° Cc. 120° D. 60° D. este iluminat tot interiorul corpului. Dacé un punet luminos este privit printr-o lama (perpendicular pe ea) cu fefe plan- paralele de grosime e si indice de refractie n faja de cazul in care este privit direct, acesta va fi perceput ca fiind mai apropiat cu: A. ne B. (wl)e a £ n oo (nt Ie. n Avem un sir de n lame alipite cu grosimile hi:..hq si indicii de refractie n...ti. Pe suprafafa ultimei lame se giseste un punct luminos. Privind dinspre prima lama (Perpendicular pe ea) vom percepe Punetul Ja distanfa h fata de aceasta unde h este: A. hynrt..bany B. Chita D. 108 17. 18. 19. 20. 21. 22. Daca o surs& luminoasd se afla intr-un lichid de indice de refractie n la adancimea h. Pe suprafata apei se gaseste un disc opac centrat pe verticala sursei. Pentru ca nici o raz si nu ias& din lichid trebuie ca raza minima a discului sa fie: A. B, hvw-i a D. oh EB. (th. Un scafandru se aflé lao adincime h = 7 m. Uitdndu-se in sus observa cA razele de lumina din atmosfera vin doar printr-un disc. Care e raza acestui disc aflat in planul suprafefei apei (n= 4/3) ? A. R=3m B. R=V7m Cc 2 1,5) sub unghiul de D. R=4m E. R=20m. 4/3) Ce se va intampla O raza de lumina cade pe o pelicula subtire de benzina ( incidenga a = 30°, Pelicula se afl pe suprafafa unei ape (1 cu raza? A. se vareflecta total la suprafaja benzini-apa B. _vaintra in apd sub unghiul de refractie B = arcsin(5/8) C. se va reflecta total la suprafata aer-benzind 8) D, _vaintra inapa sub unghiul de refratie B = arceos( E, _vaintra in ap& sub unghiul de refractic B = arcs. Un scafandru cu indltimea de 1,8m sti in picioare pe fundul unui bazin cu apa (n=4), Uitandu-se prin reflexie totala vede doar obiectele aflate pe fundul apei Ia 0 3 distanfa de el mai mare de 6m. adancimea bazinului este: A 2m B. 25m Cc. 3,5m D. Sm E. 6m. Ce condifie trebuie s& indeplineasc& indicele de refractie al materialului din care este confectionata o prisma de unghi refringent A si cu secjiunea principala un triunghi isoscel scufundata cu varful fntr-un vas cu apa pentru ca razele incidente normal pe baza prismei si sufere 0 reflexie total pe fafa laterala a prismei ? Se di ny = 4/3. A. Mgticha 2 (4/3) /cos (A/2) B. ngtica 2 (4/3) cos A C. ngticta 2 (3/4) cos (A/2) D. ngtictg 2 (3/4) cos A E. ngticta 2 G/4) cos (A/2). O prisma optica are unghiul refringent A = 90° si indicele de refractie al materialului din care este confectionati V2. Una din fefele prismei este in contact cu aerul, iar cealalté este in contact cu un mediu transparent omogen si izotrop cu indicele de refracfie /372. Si se afle ce conditie trebuie si verifice’ unghiul de incidenja al luminii pe fata care este in contact cu aerul pentru ca lumina si poata emerge din prism, A. i245° B. i230° Cc. is30° D. is60° EB. is4s°. 109 23. O razA de lumina cade sub un unghi de 60° pe o lama de sticla cu fete plan paralele de grosime 3 cm gi indice de refractie n= /3.. La iegirea din lama raza va fi deviata cu: A. 3cm B. 15cm C1 4lem D. 2,2cm E. 1,73cm. 24. Un om se uita perpendicular spre fundul unei ape si i'se pare c& addncimea apei este de 1,5 m. Adancimea reali a apei (n. =4) este: 3 A.2m B.1,90m C.1,75m D. 170m E.1,85m. 25. Un observator priveste un obiect aflat intr-un bazin cu apa (n=4) la adancimea de 3 2m. observarea se face sub unghiul de 30°, Adancimea aparenta la care este vazut obiectul este aproximativ: A. 3m B. im Cc. 2m D. 15m BE 173m, 26, intr-un bazin cu adancimea de 1m se giseste un lichid cu indicele de refractie n= |3. O persoand incearci si ating’ un obiect aflat pe fundul bazinului 2 introducdnd un bit sub unghiul de 60°, Batul va atinge fundul bazinului la o distanj& de obiect de: A. 0,23m B. 21m C. 123m D. 0,56m. E. 173m. 27. O raz& de lumina patrunde intr-o prisma perpendicular pe prima fafa si iese din prism tangent la a doua fat. Stiind ca indicele de refracfie al prismei este /7 unghiul prismei este: ‘A. 90° B. 30° c. 60" D. 45° BE 3% OGLINZI $1 LENTILE, 28. Dac& doud oglinzi plane fac intre ele un unghi diedru @< 90°, unghiul dintre raza incidenta pe prima oglinda si raza reflectat& pe a doua va fi: A. 7 B. 29 Cc 39 D. @ E. Qk+l)9. 29. Pentru ca o raza, reflectaté succesiv pe doua oglinzi plane ce fac intre ele un unghi diedru ps 90°, sa fie paralela cu raza incidenta, trebuie ca @ sa fie: A. 45° B. 30°C. 60° D. 90° EL 15°, 30. Un obiect se giseste la mijlocul distanfei 2d dintre doua oglinzi plane paralele. A treia imagine pe care o vedem intr-una din oglinzi va fi la distanta: A. 3d B. 2d Cc. 4d D. 6d EB. 5d. 110 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. Un obiect de inaltime h se giseste la mijlocul distanei 2d dintre doua oglinzi plane paralele. A n-a imagine pe care o vedem intr-una din oglinzi va avea intlfimea: ak Bat ch n n+l D. oh EB (@tih Daca un obiect aflat in fafa unei oglinzi plane se roteste cu un unghi a imaginea sa se va roti cu: A. 2a Boa Cc. 4a > te a to Un obiect se afla Ia distanfa d fafa de o oglinda plana. Se introduce intre obiect si oglind’, paralel cu oglinda, o lama de grosime e si indice de refractie n. Imaginea in oglinda se va forma, fata de aceasta la distanfa: A d B att Cc deel n D. de(i-t) E. dten. n Mirirea liniara a unei oglinzi plane este: A 1 B. -i Cc. 2 D. 2 E. depinde de pozifia obiectului. © oglind’ decupata dintr-o sferd cu raza de 20cm argintata pe interior gi mat& pe exterior are convergenfa: A. 0,055 B. 56 Cc. 206 D. -208 E, -108. oglinda decupata dintr-o sfera cu raza de 10cm argintatd pe exterior si mata pe interior are convergenfa: A. 208 B. -108 Cc. 018 D. 018 E. 18. 4 © oglinda are convergenta 3 6. Introducéind oglinda in apa (n= 3) convergenfa devine: A 48 B. 35 eeee D. 128 E 38. Pentru ca dimensiunea imaginii unui obiect printr-o oglinda convexa sa fie jumtate din dimensiunea obiectului, trebuie ca obiectul sa fie plasat i A. 2f B. -f -C. @ Df E. 2f Marirea liniara printr-o oglind’ convex pentru un obiect situat la infinit este; A 13 B. Cc 2 Daa Eee) Un obiect se giseste 1a 20 em de o oglinda divergent cu fistanfa focal de 10 cm. Marirea liniara va fi: A 1B B. -05 ca? D 2 BE 4 i 41. 4a. 43. 45. 46. 47. 48. 49. 50. Un obiect se giseste la 15 om de o oglinda convergent cu distanfa focal de 10 em. Marirea liniard va fi: A 05 B. 05 came D. EB 4, Un obiect aflat la 20 cm fn fafa unei oglinzi divergente formeaza o imagine de dowd ori mai mic decat obiectul. Convergenfa oglinzii este: Assess B. 55 C. 108 D. 0,058 E. 0,058. Un obiect aflat la 30 cm fn fafa unei oglinzi convergente formeaza o imagine de dou ori mai mic& decat obiectul. Convergenta oglinzii este: A 58 BL -108 Cc. 108 D. 0,058 E. 0,058. Un obiect real formeazi intr-o oglinda convex o imagine de dou’ ori mai mare decat obiectal. Obiectul se va gasi in: Af B. nuesteposibil C. -f D. -2f 3. -3f. Distanfa dintre un obiect real si imaginea sa printr-o oglind’ convexa este 34. fn 2 acest caz mirirea liniara va fi: _ B. 3 c -4 : 2 2 1 DO = EB ob Un obiect virtual formeaza intr-o oglinda o imagine real de doua ori mai mare decét obiectul. Imaginea se va gisi in: Af B. 2f cure D. -2f E36 Un obiect virtual formeaza, intr-o oglinda divergenti, o imagine virtual& de doua ori mai mare decat obiectul. Imaginea se va gisi A. 3f B. 2f Cc -f D. -2f E36 Un obiect real formeazt intr-o oglinda concava o imagine real de dowd ori mai mare decat obiectul, Obiectul se va gisi in: Af Bp Cart, 2 D. -2f Beer3e Un obiect real formeaz intr-o oglind’ concava o imagine virtuala de doua ori mai mare decat obiectul. Obiectul se va gisi in: * Aaae, B.-L oe 2 2 D. -2f EB. 3f Un obiect luminos se giseste la D=21cm in fafa unei oglinzi cu f= -10cm. Daca intre obiect gi lentil& se introduce, perpendicular pe axul optié, o lama de sticla (n=1,5) cu fefe plan-paralele imaginea se formeaza in centrul de curbura al oglinzii. Grosimea lamei este: A. lem B. 3em Cc. 2cm D. 0,5em E. 2,5cm. 112 51 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. on 60. 61. Convergenta unei lentile biconvexe din sticla (n=1,5) avand razele de curbura de 25 cm este: A 08 B28 Cc. 48 D. 36 E. 58. Convergenfa unei fentile plan-convexe din sticla (n=1,5) avand raza de curbura de 25 om este: , A. 108 B. 28 Cc. 06 D. 26 BE. -108. Convergenta unei lentile plan-concave din sticla (n=1,5) avand raza de curbura de 25 em este: A 108 B. 26 Cc. 06 D. -28 E. -108 4 © Ientila din sticls (n= 1,5) avand in aer C= 10 8 se scufunda in apa (n=3). Convergenta ei devine: A. 108 B. 13,38 Cc 758 D. 2,58 E. 46. Daca o lentil confectionati dintr-un material cu indicele de refractie 1,2, avand convergenfa de -28 in aer se introduce in apa (Mapa = 4/3), atunci convergenta devine: A 0 B. -1,338 Cc. 18 D. -36 E 26. lentila plan-convexa din sticla (n = 1,5) avand in aer C = 10 8 are raza de curbura: A. -Som B. -0,5m c. im D. 0,05 em E. 0,05 m. O lentila plan-concava din sticlé (n= 1,5) are, in aer, C= -5 5. Umpland concavitatea cu apa (n= 4) convergenta devine: 3 A. 8,668 B. 2,338 C. -1,668 . Dz 1335 E. -4,666. O lentil convergent formeaz o imagine reala si de 4 ori mai mare decat un obiect real plasat in fafa lentilei. Distanfa dintre obiect si imagine este de 60 cm. Coordonata obiectului fafa de lentila este: A. -10cm B. -12cm Cc. -30cm D. 24cm E, -15em, Pentru lentila din problema precedent, coordonata imaginii fata de lentila este: A 48cm B. 50cm C. 30cm D. 45cm BE. 26cm. Distanja focald a lentilei din problema anterioara este: A. 200m B. 12cm C. 96cm D. 15cm BE. 24cm. Daca argintim fata a doua a unei lentile avand convergenfa C gi notim cu Co=_2. R, convergenta oglinzii obfinute prin argintare, convergenfa sistemului objinut va fi: A. Cit Co . C. CH2Cy+Co 2Cy+ 2Co E. C=-2C.+Co. 113 62. 63. 65. 66. 67. 68. 69. 70. O lentil& de sticla (n = 1,5) are fata a doua argintata. $tiind cd Ro = 30 cm gi ci sistemul se comport ca o oglinda plana putem afirma c& R, are valoarea (in em) iar lentila este: A. 10, concav-convexi B. 10, biconcava C. 10, biconvexa D. 10,convex-concava E. 90cm plan-concava. © lentil& de sticld (n = 1,5) are fafa a doua argintatd. $tiind ci Ry= -30 om gi ci sistemul se comport ca 0 oglinda plana putem afirma c& RI are valoarea (in cm) iat lentila este: A. -10,concav-convexa B. -10,biconcava C. -10, biconvexd D. 10, convex-concavi E. -90 cm plan-concava. Distanfa minima dintre un obiect si un ecran pe care se prinde imaginea printr-o lentilé cu C= 5 6 este: A 40cm ee Cc. 20cm D. 80cm E. 60cm. Ientila formeaz imaginea unui obiect pe un ecran aflat la distanta d> 4f de obiect pentru dou pozitii ale lentilei. Relatiile care exista intre x1 gi x2 pentru cele doud pozitii ale lentilei sunt: AL x= x2 R= x1 B. x= CL X= 1” X= Xa" D. x= -Ki X= =x" EB. xt x= xy x’ Ientila formeaz imaginea unui obiect pe un ecran aflat la distanfa d> 4f de obiect doua pozitii ale lentilei. Relafia care exist intre yl si y2, y2’ pentru cele doua ale lentilei este: + 2 Ay =e Bo ys? Co yay, nw 2 2 a2 thr Vat, Marirea liniara a unui sistem afocal in care prima lentilé are convergenta C iar cea de a doua C)= 5 6 va fi: A 2 B 2 c. 0,5 D. -05 E. — dependenta de pozitia obiectului. Marirea liniard a unui sistem afocal in care prima lentil are convergenta Cy= -5 6 iar cea de a doua Cz= 105 va fi: A 2 B 2 Cc. 05 D. -0,5 E. _dependenta de pozifia obiectului. Daca un obiect se gaseste la 10 cm de un sistem afocal format din doua lentile cu convergentele C= 10 8 si Ca= 5 5, imaginea final va fi fay de a doua lentil la: A. -40cm B. 20cm C. -20em D. 40cm E. 60cm. Un sistem optic este format dintr-o lentil convergent cu C= 10 6 si o oglinda plan’ situaté la 10 cm in spatele lentilei. Un obiect se giseste 1a 10 cm in fafa lentilei. Dupa ce lumina proveniti de la obiect trece prin lentila, se reflecta pe oglinda si trece din nou prin lentila, imaginea se va forma, fafa de lentila, la: A. -10cm B. 10cm C. -20cm D. 20cm E. 40cm. 106 114 cs nN. B. 74. 75. 76. 71. 7B. Convergenja unei lentile este C = 56. La ce distanta de lentil trebuie asezat un obiect pentru a obfine o imagine virtual situatd la 15 cm de lentil’ ? A. -857cm B. -12cm Cc. 10cm D. 12cm BE. -23,8cm. © Ientila convergent din sticlé (n = 3/2) formeazd la distanta de 10 cm imaginea unui object in aer. Scufundand lentila si obiectul in apa (n’=4/3) fri a schimba distanja dintre cle, imaginea se formeazi la 60 cm de lentil. Distanta focald a lentilei in aer este: A. 18cm B. 9cm C. 27em D. 2lem E. 3m. Un obiect este agezat la 50 cm de un ecran. Daca intre obiect gi ecran se introduce 0 lentila, pe ecran se obfin imagini clare ale obiectului pentru doua pozifii distincte ale lentilei, distanjate cu 10 em. Calculati distanta focala a lentilei, B. f=12em c. -20 cm E. _ problema este imposibila, deoarece ecuatia fundamentala a lentilelor are solutie univoca. © lentild cu distanfa focali de 40 cm formeazi imaginea unui obiect real cu indltimea de 10 cm pe un ecran. indltimea imaginii este de 40 cm. Se deplaseazi ecranul si obiectul pand céind inalfimea imaginii se micgoreazi de doua ori. in ce sens si cu c4i centimetrii a fost deplasat obiectul fafa de lentil ? A. apropiat cu 10cm —-B. indepartatcu10 C. —apropiat cu 20 cm D. indepartaf'cu 20cm E. —apropiat cu 15 cm. lentila biconcava simetrica are raza de curbura 10 em gi indicele de refractie n = 1,5. La 20 cm fn fafa lentilei se plaseazi un obiect cu inalfimea de 8 cm. Pozitia, natura si marimea imaginii sunt, respectiv: A. x2=-8,66 m, virtuald, yi = 2,66 em B, x2 =+6,66 om, virtual’, yi = -8,66 cm C. x2 =-6,66 om, virtuala, yi = 2,66 em D. 222,66 cm, reall p= “666 em E. x2 = 6,66 cm, real, y; = -8,66 cm. Se formeazl imaginea unui obiect real cu ajutorul unei lentile convergente cu distanja focala de 9 cm si indicele de refractie 1,5. Imaginea este situati, in aer, la 10 cm de lentila. La ce distanta de lentil se va forma imaginea si care va fi natura ei daca se cufunda obiectul si lentila in apa (n’= 4/3), fara a schimba distanfa dintre ele? A. 40cm, reali B. 60cm,reali = C._- 40 om, virtual D. 60cm, virtuala E. 80cm, reali. Se arginteaz& doud lentile plan-convexe identice, una pe fafa plan’, cealalti pe fafa convexi. Dacd indicele de refractie al sticlei este 1,5 s4 se calculeze raportul dintre distanfa focala a lentilei cu fafa convexd argintata si distanfa focala a lentilei cu fata plana argintat& (in ambele cazuri obiectul este plasat inaintea fefei plane). at Bo c 2 3 5 1 D. B =. ‘ 4 Distanfa focal a unei oglinzi obfinuta prin argintarea unei fefe a unei lentile convexe simetrice (R = 20 cm, n= 1,5) este: A. 10m, dacd lumina cade pe fata argintata B. 5m, daca lumina cade pe fafa neargintatt 115 C. -10 om, daci lumina cade pe fata argintat’: D. 10 cm, daca lumina cade pe fata neargintata E, 5 om, indiferent pe care fata cade lumina. 79. Peo lentil divergent cu distanta focal’ de 20 cm cade un fascicul luminos cilindric cu diametrul de 10 om paralel cu axa optic principala. Sa se stabileascd la ce distant in spatele lentilei fasciculul are diametrul de 20 cm. A. 200m B. 40cm C. 600m D. 10cm E. 50cm. 80. intr-o oglinda concava de raza R se toarna putind apa (avand indicele de refractie n), oglinda find in pozifie orizontala. Focarul sistemului: A. nusemodifich B. devine virtual C. este la in fafa oglinzii 2 D. estela z in fata oglinzii B. se deplaseaza cu ® inspre vaef. in n 81. Un obiect se giseste la 11 cm in fafa unei lentile cu convergenta C=10 8. intre obiect si lentila se introduce, perpendicular pe axul optic, o lama transparenta cu fete plan- paralele de grosime 4cm. Stiind ca, in acest caz, imaginea prin lentila se formeazi la distanfa foarte mare indicele de refractie al lamei este: A 15 B. 1,6 ch D. 12 E. 1,8. 82. Un obiect formeazi o imagine real printr-o lentil convergent&. Introduednd intre lentili si imagine o lami transparenté cu fefe plan-paralele si grosime e=2cm perpendicular pe axul optic imaginea se indepirteaz cu 1,2em. Indicele de refiactie al lamei este: 3 A 1S B 16 c 3 D. 12 E18. OCHIUL 83. Stiind c& ochiul emetrop se acomodeaza pentru a vedea obiecte situate intre 25cm gi 6m variajia maxima de convergenta a cristalinului (puterea de adaptare) este: A 28 Bea C3848 D. 13,668 EB. 1,668. 84. Stiind c4, pentru un ochi, distanta dintre cristalin si retina este de 15,5mm pentru a vedea obiecte situate la distanja de 25cm fafa de ochi convergenja total’ a ochiului este: A. 60,58 B 448 C. 188 D. 98 BE. 8865. 85. in problema precedenta mirirea liniar& a ochiului este: A. 16 B. 0,062 Cc AS D. -0,062 Bl. > 86. Pentru a avea acecasi convergenja maxima cu a ochiului o lentila de sticli (n=1,5) biconvexa simetrica ar trebui si aiba razele de curbura de: A. 16,6mm B. 16,6cm Cc. 0,16em D. 8,33cm E. 833mm. 116 87. 88. 89, 91 92. 93. 94. ae 97. Un ochi normal acomodat pentru punctul proximum are rezolufia (distanfa minima dintre doua puncte care se vad distinct) de 0,08mm. Daca intre cristalin gi retina sunt 155mm distanfa pe retina dintre celulele receptoare corespunzitoare punctelor imagine este: A. Smm B. 2mm Cc. Sum D. tum E, 05mm Pentru a vedea un obiect situat la 2m un ochi relaxat (adaptat pentru vederea la infinit) trebuie si-si modifice convergenta cu: A 16 B. 0,58 Cc. 26 D. 208 B48. ‘Un ochi emetrop este adaptat pentru a vedea obiecte aflate in punctul proximum (25cm). Pentru a vedea obiecte aflate la 4m trebuie sA igi micgoreze convergenta cu: A 48 B. 25 c. 18 D. 58 E. 3,758. persoana avand miopie nu poate vedea clar la distanfe mai mari de 80 om de ochi. Convergen{a lentilelor de contact care si permit’ persoanei in cauz& s& distinga clar obiectele situate departe de ochi este: A. C=2,5 dioptrii B. D. 1,25 dioptii —B. Un ochi miop are punctul remotum la 50 cm si punctul proximum la Som. Pentru a vedea clar la distanfe foarte mari se foloseste o lentil de corectie de contact (considerati lipita de ochi). fn aceste condifii punctul proximum se va afla la: CC. C=1,25 dioptrii A. 5,5em B. 25cm C. 10cm D. iSem E. 2,5em Aceeasi problema daca lentila este plasata la 2em de ochi: A. 5,5em B. 15cm Cc. 12,4cm D. 3,2cm E. 5,2cm Un miop are punctul remotum Ja 28,5cm. Pentru a vedea la distanje foarte mari foloseste lentile de contact. Acestea trebuie si aiba convergenfa: A 26 B. 3,56 Cc. 28 D. 3,58 EB. -1,58 in problema precedenta daca se folosesc ochelati finuti la 2m de ochi acestia trebuie si aiba convergen{a aproximativ: A. -3,758 B. 26 C. 3,58 D. 1,58 E. -3,255 Un ochi miop are punctul remotum la 50 cm si punctul proximum la Sem. Daca distanfa dintre ocular gi retind este 15,5mm iar pentru a fi percepute separat dou puncte ale imaginii pe retina trebuie si fie la distanta de Sum rezolutia in punctul proxim este. A. 0,08mm B. 0,8mm C. 0,16mm D. 0,016mm E. 16mm Punctul proximum al unui ochi hipermetrop este la Im. pentru a putea vedea la distanta optima de vedere (25cm) trebuie folositd o lentila de contact cu convergenta: A. 16 B. 36 Cc. 38 D. -18 BE. 28. Daca pentru ochiul din problema anterioara se folosesc pentru corectie ochelari finui la distanfa de 2cm de ochi lentilele trebuie s& aiba convergenja: A 38 B. 256 C. 3,328 D. 38 E. 258. uz 98. in problema anterioara puterea de acomodare a ochiului este: A. 38 B. 28 C258 D. 18 E. 056. 99. Daci un ochi emetrop are rezolujia corespunzitoare punctului proximum de 0,075mm un ochi hipermetrop avand punctul proximum la 0,75m va avea rezolutia: A. 0,075mm B. 0,025mm /C. 0,15mm, D. 0,015mm E, 0,225mm. 100. O persoand cu prezbitie avansati are punctul proximum la 2,5m. Pentru a putea citi (deci a vedea la 25cm) persoana trebuie si poarte lentile de contact avand convergenta: A 3,68 B. 3,65 Cc 28 D. 28 BE. -158. 101. Persoana din problema precedent pentru a putea vedea clar la 1m trebuie si aiba lentile de contact cu convergenfa: A 38 B. 0,65 Cc. 38 D. 0,68 E. 156. 102. O persoand (avand miopie cu punctul remotum la 4m si prezbifie astfel incdt punctul proximum este la 1m) poartd lentilele de contact pentru a vedea la distanfi foarte mare. in acest caz distanta minima de vedere clara este: A. Im B. 0,75 Cc. 2m D. 133m E. 0.5m 103. Dac& persoana din problema precedent poart& lentilele pentru vederea la 25cm punctul remotum se va gasi la: A Im B. 6m C. 03m D. 0,8m BE. 2m. 104. O persoana in varstd pentru a citi fine cartea la 50cm de ochi. Pentru a fine cartea normal lentilele de corecfie trebuie s4 aib& convergenta: A 18 B. -18 Cc. 26 D. 28 E 38. MICROSCOP 105. O lupa avand convergenfa 56 are puterea optic’: AL Sm B, 02m Cc. Smt Cc. 20 D. Sem. 106. © lupa din sticlé (nsica=1,5) are in aer puterea optic’ P=30m', Introdusd in apa (apa= 4) va avea puterea optic’: 3 : A. 7,5m™ B. 120m? C. 26,6mt D. 33,75m’ E. 15m7. 107. Un microscop are distanja focal a obiectivului f= 4 mm si cea a ocularului ‘Jf, =10em iar distanfa dintre obiectiv si ocular este de 20,4 em. Puterea opticd a acestui microscop este: 7 A. 10m B. 250m C. 250m" D. 10 E 25. 118 108. 109. 110. 1. 112. 113. 114, 115. 116. Un microscop are distanfa focali a obiectivului f= 4 mm si cea a ocularului ‘f,=10cm iar distanfa dintre obiectiv si ocular este de 20,4 em. Grosismentul acestui microscop este: A. 62,5m™ ee) Cc. 250m" D. 250 BE. 25. Ce distanté ,,e” este intre focarul imagine al obiectivului gi focarul obiect al ocularului unui microscop avand grosismentul G=150, distanfa focal a obiectivului foy=2 mm gi distanfa focal a ocularului fy.=5 cm? A 80mm B. 0 mm Cc. 70mm D. e=50mm E. e=60 mm. Un microscop avdnd puterea optic’ P=250 si distanfele focale foy= 8mm $i fe= 10em are distanja dintre obiectiv si ocular de: A. 30,8em B. 20cm C. 92cm D. 10,8em E, 202cm. Distanfa focal’ a obiectivului unui microscop este fy=2cm iar distanta dintre ocular si obiectiv este 4om. $tiind c& puterea optic’ a microscopului este 30m" puterea optic’ a ocularului este: A. tem B. 10m? C. 2cm Cc. 20m" E. 100m". Distangele focale pentru un microscop sunt foy~2cm respectiv fae=lem. Dack distanta dintre ocular si obiectiv este e=8cm iar imaginea este privitd firrd efort de acomodare obiectul este plasat, fata de obiectiv, 1a distanja: A. 15mm B. 25mm Cc. Sem D. lcm E. 10cm. O persoana priveste printr-un microscop 0 imagine formati la 2Sem de ochi (lipit de ocular), Stiind c&, pentru microscop, fy=2em, fy.=lem si e=8em obiectul este plasat (fafa de obiectiv) la distanta: A. 2,49mm_ B. 25cm Cc. 15cm D. 2,49em FE, 0,24em. Pentru problema precedent marirea liniara a obiectivului este: ae B -4 Cc. 48 D. -48 BE 12. Convergenta obiectivului unui microscop este Co»=1008 iar intervalul optic e=16cm. Stiind c& grosismentul microscopului este G=160 distanta focal a ocularului este: A. 25m B. 25cm Cc. Imm D. 4mm. E. 25mm. . Distanjele focale ale obiectivului si ocularului unui microscop sunt f.y=Smm respectiv fy=2cm. Dac& puterea optici este P=10° m™ iar imaginea finali se formeaz la 25 cm de ocular marirea liniard a microscopului este: A -75 B, 500 Cc. -200 D. 200 EB 75, 119 117. Un microscop confine un obiectiv cu Coy=1008 gi un ocular cu Co.=508. $tiind c& un obiect situat la 1,2cm in fafa obiectivului formeazd imaginea final’ la 25em de ocular intervalul optic e este: A. 48,5cm B. 4,85cem_ Cc. 2.2mm D. 22cm E. 3icm. 118. Pentru problema anterioara mirirea liniara a ocularului este: A. 24 B. -24 Cc 135 D. -13,5 E 6. 119. Un microscop avand f.=Smm, f,.=1cm si e=10 cm este reglat pentru a vedea imaginea finala fara efort de acomodare. Pentru a vedea imaginea la 25cm de ocular corpul microscopului trebuie apropiat de obiect cu: A lem B. Imm C. 10cm D. lum E. Sem, 120 | I I | OPTICA ONDULATORIE — intrebari tip complement simplu DISPERSIA 1. Dispersia luminii const& it A. reflexia luminii pe o suprafafa ragoasi B. obfinerea unui fascicul divergent dupa refractia lumjnii printr-o suprafaya rugoas& C. obfinerea unui fascicul divergent dupa refractia luminii printr-o lentila divergenté D. variafia indicelui de refractie cu lungimea de und E. variafia unghiului de refractie in functie de unghiul de incidenta. 2, Una din afirmafii le urmitoare referitoare la indicele de refractie absolut al unui mediu este falsa: . este constant pentru un mediu dat indiferent care ar fi radiafia care il stribate depinde de lungimea de unda a radiatiei ce stribate mediul respectiv este raportul dintre viteza luminii in vid gi viteza radiafiei in mediul respectiv pentru vid este 1 este adimensional. 3. Care din afirmatiile de mai jos este fals8? A. Indicele de refractie al unui mediu depinde atat de natura mediului respectiv, cét si de lungimea de unda a radiatiei; B. Indicele de refractie al unui mediu are valori diferite pentru diferite lungimi de unda ale radiatiei; C. Indicele de refractie depinde de temperatura mediului; D. Indicele de refractie depinde doar de lungimea de unda a radiatici; E. Indicele de refractie depinde de unghiul de incidenta gi de cel de refractie. 4. Despre dispersia normal se poate afirma: A. apare in vid B. consta in scdderea indicelui de refractie cu cresterea lungimii de undi C. consti in scdderea indicclui de refractie cu scdderea lungimii de und D. duce la absorbtia radiatiilor cu lungimi de und& mari E. duce la absorbfia radiatiilor cu lungimi de unda mici. 5. Despre dispersia anomala se poate afirma: A. apare in vid B. consta in sc&iderea indicelui de refractie cu cresterea lungimii de unda C. consti in sc&derea indicelui de refractie cu scaiderea lungimii de unda_ D. duce la absorbfia radiatiilor cu lungimi de unda mari E. duce la absorbtia radiafiilor cu lungimi de unda mici. 6. Dact un mediu prezinta dispersie normal se poate afirma ca: A. razele violete sunt mai puternic refractate decét cele galbene iar acestea mai mult decat cele rogii B. razele rosii sunt mai puternic refractate decat cele galbene iar acestea mai mult dect cele violete C. razele galbene sunt mai puternic refractate decat cele violete iar acestea mai mult decit cele rogii D. razele violete sunt mai puternic refractate decat cele rosii iar acestea mai mult E. rmoomp | decat cele galbene . razele galbene sunt mai putemic refractate decdt cele rosii iar acestea mai mult decat cele violete. 121 7. Daci un mediu prezinta dispersic anomalé se poate afirma ci: razele violete sunt mai putemic refractate decat cele galbene iar acestea mai mult decat cele rosii razele rosii sunt mai putemic refractate decat cele galbene iar acestea mai mult decit cele violete razele galbene sunt mai puternic refractate deca cele violete iar acestea mai mult decat cele rosii razele violete sunt mai puternic reffactate decat cele rosii iar acestea mai mult decat cele galbene razele galbene sunt mai putemic refractate decat cele rosii iar acestea mai mult decat cele violete. 8 Termenul de mediu dispersiv se referd la: A. vid B. mediile prin care radiatia electromagnetic nu se propagii cu acecasi vitezA pentru orice lungime de undi C. medii solide D. mediile prin care trec radiatile vizibile E. mediile netransparente. 9. Dispersia luminii: A. se observa pentru lumina monocromatic’; B. reprezinta variafia indicelui de refractie cu lungimea de unda; C. reprezinta ocolirea obstacolelor cénd dimensiunile acestora sunt compatibile cu lungimea de undi a radiatiei folosite; D. determina obfinerea spectrului la trecerea luminii monocromatice prin prisma; E, apare numai in prisma optic’. 10. Dispersia anomal’: A. este legatd de absorbfia luminii in materialul prismei; B. presupune c& n si 2, variazi invers proportional; C. nu existi substante care si aiba dispersie anormal; D. se observa doar in lumina’ monocromatici; E, se observa doar in prisme cu unghiuri refringente mai mari de 90°. 11, Despre unghiul limits putem afirma: A. este o constant universala B. depinde de densitatea mediului C. este unghiul la care apare reflexia totals Bi este o marime adimensional E. depinde de lungimea de unda a radiatiei. \ 12. in desen este reprezentata variafia indicelui de refracfe cu frecventa pentru un material dat. von avea dispersie anomali in regiunea: oo pe ro A132 B. 233 122 C344 D. 172 EB, 123123 INTERFERENTA _ 13. fntrediferenta de faza si diferenga de drum existt relatia: | A Ap=ké B. do= 2 C. ae= Fs } D. bon 225 BE. Ag=ma, 14, . Dou unde sunt coerente dace: A. diferenta de drum este constant& B. diferenta de faz este constant& C. diferenfa de fazd initials este constant D. amplitudinea este aceeasi E. au aceeasi amplitudine. 15. Dacd doud unde luminoase coerente se suprapun: ‘A. iluminarea fntr-un punct va fi constanta in timp B. unda rezultanti va avea faza constanta fn timp C. unda rezultanti va avea elongatia constant in timp D. unda rezultanta va avea, in acelasi moment, aceeasi elongafie in toate punctele E. nu va exista o unda rezultanta, 16. Daca intr-un punct are loc interferenja a dou unde luminoase necoerente: undele nu interfereaz iluminarea in acel punct va fi variabild in timp {n acel punct iluminarea va fi zero undele necoerente nu pot interfera iluminarea in acel punct va fi constanté fn timp. 17. int-un punct se obtine un maxim de interferenta daca: . diferenfa de drum este kA diferenfa de drum este (2k+1 ye moO e> diferenfa de faza este (2k+1)n. diferenta de faz este xr po pp E. diferenfa de frecventi este constr in timp. 18. fntr-un punct se obfine un minim de interferenfa daca: A. diferenja de drum este ki. B. diferenfa de drum este (2k+1)ni C. diferenfa de fazd este (2k+1)x. D. diferenta de fazi este eer E. diferenta frecvenfelor este constanta in timp. 19. Interfranja reprezinta: A. distanfa dintre un maxim gi un minim B. distanfa dintre dou’ maxime oarecare C. distanta dintre doud minime oarecare D. distanfa dintre dou maxime succesive 123 E. distanfa dintre fante. 20. Despre dispozitivul Young se poate afirma: A. franjele sunt localizate B. franjele sunt nelocalizate C. interfranja se micsoreaza cu matirea distanjei dintre fante si ecran D. interfranja creste cu sciderea E. interfranja creste cu cresterea distanfei dintre fante. 21. in dispozitivul Young punctul in care se obfine un maxim de interferenta are, fafa de axa de simetrie, coordonata: KA kD AD xeKh Bo xe ce 2 * “OD au KDA ADA D. = EO x=—. XK T ue 2 22. Daca introducem un dispozitiv Young intr-un mediu cu indicele de refractie n: _ interfranja creste de n ori interfranja scade de n ori interfranja creste de n+1 ori . interfranja scade de nt! ori interfranja nu se modifica. 23. Daca iluminim un dispozitiv Young cu lumina alba: ‘A. toate maximele vor fi albe B. nu se vor forma maxime C. maximul central va fi alb iar maximul urmitor va fi de fapt o suecesiune de maxime colorate de la violet pnd la rosu D. maximal central va fi alb iar maximul urmator va fi de fapt o suecesiune de maxime colorate de la rogu pani la violet EF, maximul central va fi violet iar urmatoarele colorate in ordinea crescdtoare a). pana la rosu, 24, Masurarea interfranjei poate servi la determinarea: ‘A. lungimii de unda. B. amplitudinii C. vitezei D. indicelui de refractie E. pulsatiei, 25. in cazul lamei cu fefe plan paralele, in expresia diferenfei de drum optic la incident normala (8= aan simu d= ane 2 ), factorul 3 apare datorita: A. reflexici pe un mediu mai reftingent B. reflexiei pe un mediu mai putin refringent C. interferenfei undei incidente cu cea reflectati D. dispersiei luminii apdruta in urma reflexiei E, cresterii hingimii de unda cu 4 26. in cazul unui fascicul paralel incident pe o lami cu fefe plan-paralele trebuie s& utilizim o lentil& pentru a observa starea de interferenta deoarece: A. interfranja este prea mic& B. razele reflectate sunt divergente C. razele reflectate sunt paralele D. lumina reflectat este prea putin intens& 124 E. nu trebuie si utilizdm o lentil, 27. La reflexia unui fascicul paralel de lumind pe o pani optic’: ‘A. franjele sunt localizate B. franjele sunt nelocalizate C. nuare loc interferenja D. interfranja nu depinde de unghiul penei interfranja depinde de grosimea penei. 28. in cazul incidenfei normale a unui fascicul paralel pe o pana opticd de unghi foarte mic interfranja este: 29. Stratul antireflex este: A. 0 pana opticd de unghi foarte mic B. o pani opticd cu unghiul ales astfel ineat prin interferenfa s& aparé minime de interferenta C. 0 lama cu fete plan paralele la care lumina transmis formeazi minime de interferent& D. o lama cu fefe plan paralele la care lumina reflectata formeaz minime de interferenta. E. o lama cu fete plan paralele care absoarbe perfect lumina. DIFRACTIA 30, Difractia luminii poate fi observatt: numai pe obiecte mari numai pe fante mari ‘numai pe obiecte cu dimensiuni mult mai mici decat 2 pe obiecte sau fante cu dimensiuni mai mici sau comparabile cu 2. pe orice fel de obiecte sau fante. 31. Difracfia poate fi explicat& pe baza: A. legii reflexiei B. legii refractiei C. principiului Huygens-Fresnel D. reflexiei totale E. formarii maximelor de interferenta. 32. Constanta unei refele de difractie este: ‘A. distanfa dintre dou’ fante succesive ale refelei B. numirul de fante pe unitatea de lungime C. numiul total de fante D. lijimea unei fante E. lungimea unei fante. 33, Pentru a observa pe un ecran maximele obinute printr-o refea de difractie: moOR> 125 o> i D. E. putem plasa ecranul oriunde deoarece franjele de difractie sunt nclocalizate trebuie s& plasm ecranul intr-o anumiti pozitie deoarece franjele sunt localizate trebuie ca intre rejea si ecran si plasdm o lentila convergenti astfel incét ecranul si fie plasat tn planul ei focal pentru a face ca razele difractate, paralele Intre ele, si conveargi in acelasi punct trebuie ca intre refea gi coran si plasm o lentilA divergent astfel incat ecranul si fie plasat in planul ei focal pentru a face ca razele difractate, paralele intre ele, si conveargi in acelasi punct ‘nu se pot obfine maxime pe ecran. | 34. Daca razele provenite de la doua fante invecinate ale unei retele de difractie dau un maxim de interferenfa intr-un punct de pe un ecran se poate afirma cd: A. B. Cc. D. afirma: | B. | cC D. E. © parte din razele provenite de la celelalte fante vor da un minim in acel punct . toate razele vor contribui la formarea maximului razele provenind de la fantele pare dau maxime iar cele provenind de la cele impare dau minime ). razele produc aleatoriu maxime sau minime nu se poate stabili o regula pentru celelalte raze. 35. Despre maximele obfinute pe un ecran prin difractia pe o refea de difractie se poate sunt echidistante sunt albe daca refeaua a fost iluminat cu lumina alba ‘nu sunt simetrice fata de axul de simetrie al refelei intensitatea lor scade cu ct ne departdm de axul de simetrie al sistemului sunt in numar nelimitat, 36. Dac deplasim in sus sursa fafa de axa de simetrie: A B. (aly D. E. figura de difractie de pe ecran nu se modifica figura de diftactie de pe ecran se de deplaseaza in sus cu o distanté egal cu deplasarea sursei figura de difractie de pe ecran se de deplaseaz in jos cu o distanta egal cu deplasarea sursei figura de difractie de pe ecran se de deplaseaza in jos astfel incat maximul central s& se glseasc’ pe dreapta ce uneste sursa cu centrul refelei figura de difractie de pe ecran se de deplaseaza fn sus astfel incdt maximul central si se giseasc’ pe perpendicular de la sursd la retea. 37. Despre refeaua de dffactie se poate afirma: A. moO @ poate fi utilizati pentru descompunerea radiatiei incidente in radiatiile monocromatice ce o compun poate fi utilizata pentru compunerea radiafillor monocromatice pentru obfinerea luminii albe poate fi utilizata pentru determinarea vitezei luminii poate fi utilizata pentru obfinerea surselor coerente poate fi utilizat pentru determinarea indicilor de refractie. POLARIZAREA 38. Despre lumina se poate afirma: A. B. este o unda electromagnetica transversala_ este 0 und’ electromagneticé longitudinal 126 C. este o undi electromagneticd care are atdt componente longitudinale cat gi transversale D. se comporta in unele fenomene ca und& transversal si in altele ca und& Jongitudinala , . __E: se comportd intotdeauna ca o unda perfect simetric’. 39. {n lumina naturala: A. oscilafiile vectorului E au loc pe toate directiile perpendiculare pe directia de propagare, dar una este privilegiat& B. oscilafiile vectorului E au loc numai pe directia de propagare C. oscilatiile vectorului # au loc numai sub un unghi diferit de 0 si de 90° fata de directia de propagare D. oscilatiile vectorului Z au loc numai pe o singura directie, perpendiculara pe directia de propagare (intr-un singur plan ce confine directia de propagare) E. oscilafiile vectorului E au loc pe toate directiile perpendiculare pe directia de propagare, firs ca una s& fie privilegiata. 40. in lumina partial polarizat’: A. oscilatiile vectorului £ au loc pe toate direcfiile perpendiculare pe directia de propagare, dar una este privilegiata B. oscilatiile vectorului £ au loc numai pe directia de propagare C. oscilafiile vectorului # au loc numai sub un unghi diferit de 0 si de 90° fata de directia de propagare D. oscilatiile vectorului £ au loc numai pe o singura directie perpendiculara pe directia de propagare (Intr-un singur plan ce confine directia de propagare) E. oscilatiile vectorului E au loc pe toate directiile perpendiculare pe directia de . propagare, fara ca una si fie privilegiats, 41. in lumina total polarizat’: A. oscilatiile vectorului E au lo pe toate directiile perpendiculare pe direcfia de propagare, dar una este privilegiat B. oscilatiile vectorului £ au loc numai pe directia de propagare C. oscilatiile vectorului E au loc numai sub un unghi diferit de 0 si de 90° fags de directia de propagare D. oscilatiile vectorului E au loc numai pe o singurd directie perpendiculara pe directia de propagare (intr-un singur plan ce confine direcfia de propagare) E. oscilafiile vectorului E au loc pe toate directiile perpendiculare pe directia de propagare, fliri ca una si fie privilegiata. ~ 42, La lumina total polarizatd in urma reflexiei oscilatiile vectorului ‘A. au loc perpendicular pe planul de incidenf’ B. au loc in planul de incidenja C. au loc la 45° fata de planul de incidenja D. au loc perpendicular pe normal ce E. au loc pe toate directiile, 43, Despre lumina total polarizata se poate afirma: ‘A. nu poate suferi reflexie totala B. nu este reflectati daca este trimis pe o suprafafa astfel incat vectorul E s& oscileze in planul de incident 127 cy D. E. mu este reflectati daca este trimisa pe o suprafaté astfel incat vectorul E si oscileze perpendicular pe planul de incidenta nu este refractati daci este trimis& pe o suprafafa astfel incat vectorul E s& oscileze in planul de incidenta nu este refractatd daci este trimisi pe o suprafafi astfel incét vectorul E s& oscileze la 45° fata de planul de incidenja. 44, Se poate obtine lumina total polarizaté prin: A B. reflexia luminii naturale pe o suprafafi dielectric, la orice unghi de incident cl D. E. reflexia luminii naturale pe o suprafafa metalic& reflexia total a luminii naturale refractia luminii sub unghi Brewster reflexia luminii naturale pe o suprafafé dielectric, la incidenta sub unghi Brewster. 45. Unghiul Brewster este dat de relafia: A D. tg ig= 2 B, C. is=l m sin ip= E. n 46. in cazul incidenfei sub unghi Brewster: A. B. raza incident& gi raza refractati sunt paralele « raza tefractatd este perpendicular pe normal’ C. raza reflectata este perpendiculara pe planul de incidenta D. E. raza refractati este total polarizati astfel incdt vectorul E oscileaza perpendicular pe planul de incidenta . suma dintre unghiul de incident’ si cel de refractie este 90°. 128 OPTICA ONDULATORIE - intrebari tip cauza-efect, DISPERSIA 1. Dac o raza de lumina alba strabate o prism, la iesire ea va fi descompusé in radiatiile componente deoarece lungimile de undi diferite vor fi refractate diferit. 2. La trecerea unei radiafii monocromatice printr-o prisma apare descompunerea ei in radiafiile componente deoarece indicele de refractie depinde de lungimea de unda. 3. Razele monocromatice obfinute in prisma prin dispersia unei raze de lumina albi vor avea in prisma aceeasi vitez’ deoarece se propaga prin acelasi material. 4, Indicele de refractie absolut al luminii intr-un mediu depinde direct proportional de viteza luminii in ace! mediu deoarece viteza luminii in vid este o constant universal. 5. inte-o prisma apare dispersia luminii deoarece pentru un mediu et depinde de frevenfa. 6. intr-un mediu poate apare dispersia luminii deoarece jur nu depinde de 2. 7. Lumina alba se descompune in componentele sale la trecerea printr-o prismA deoarece viteza luminii intr-o prisma depinde de 2. 8. Pentru mediile obignuite indicele de refractie este supraunitar deoarece in materialele obignuite viteza luminii este mai mare decat in vid. 9. O radiafie monocromatic& se descompune la trecerea printr-o prism& deoarece in orice mediu indicele de refractie depinde de frecventa. 10. intr-o prism radiafiile cu 4 diferitd vor avea deviatii minime diferite deoarece viteza luminii in vid este independenti de frecvenfs. 11. Dupa ploaie, uneori, apare curcubeul deoarece lumina sufera dispersia in picdturile de apa. 12. La apusul sau résaritul soarelui cerul apare colorat in rosu deoarece lumina solara sufera refracfia in atmosfera. 13. La trecerea luminii albe prin prisma intotdeauna radiafia rosie este mai pujin deviatd decat cea violet deoarece indicele de refractie creste pentru orice material cu scdderea 2. 14. Privind printr-co lupi imaginea la periferia lupei poate aparea colorati deoarece marginea lupei se comport ca o prisma. 15. {n cazul dispersiei anomale lumina rosie este deviat& mai mult decat cea albastr deoarece lumina rosie are 4 mai mare decat cea albastr’. 16. in cazul dispersiei luminii albe intr-o prism deviatia minima nu se mai obfine pentru mersul simetric al razelor deoarece indicele de refractic depinde de 2. INTERFERENTA, 17. Drumut optic este produsul dintre drumul geometric si n deoarece viteza luminii in vid este maxima. . 18. fn dispozitivul Young fantele trebuie si fie foarte apropiate deoarece undele difractate trebuie si fie coerente. 19. in punctul in care se obfine un maxim de interferenjA densitatea de energie a undei rezultante este suma densitifilor de energie ale celor dou& unde deoarece in punctele de maxim undele sunt in faz. 20. fntr-un punct in care se obfine un minim de interferenfa inteiisitatea luminoasé nu este fintotdeauna zero deoarece amplitudinea undei rezultante este diferenfa dintre amplitudinea celor dou unde, 21. Pentru ca doua surse si fie cocrente este suficient ca ele si emit radiafii cu aceeasi 2. (si fie monocromatice si cu aceeagi A) deoarece undele cocrente sunt undele care au diferent de faz constant. 129 22, Doua unde necoerente nu pot interfera deoarece undele necoerente au 2, diferite. 23. Dowd unde necoerente nu pot interfera deoarece undele necoerente au 2, diferit 24, Dou radiatii monocromatice cu ) diferite nu pot da interferenf& vizibila pe ecran deoarece diferenja de faza dintre ele nu este constant in timp. 25. Dou radiafii monocromatice dau intotdeauna interferenfi pe un ecran deoarece diferenta de faz dintre ele este intotdeauna constanta in timp. 26. Daca diferenta de faz intre doud radiafii monocromatice intr-un punet la un moment dat este zero in acel punct vom avea permanent un maxim deoarece dowd radiatii monocromatice au aceeasi 2. 27. in dispozitivul Young, pe post de surse coerente se folosesc dou fante foarte apropiate gi {inguste pe care se difract lumina deoarece undele provenind de la cele dous fante vor fi coerente provenind de fapt din aceeasi regiune a sursei si fiind emise in acelagi moment. 28. in dispozitivul Young vom obfine franje pe un ecran oriunde ar fi plasat acesta in spatele fantelor deoarece, in dispozitivul Young, franjele sunt nelocalizate. 29. Daca scufundam dispozitival Young intr-un lichid avand indicele de refractie n interfranja, va creste de n ori deoarece interfranja este direct proportional cu 2. 30. Cu cat ecranul este mai departe de planul fantelor distanfa dintre dou’ maxime este mai mare deoarece interfranja este invers proportional cu distanta dintre fante. 31. in dispozitivul Young franjele sunt echidistante oricét de departate ar fi de axul de simetrie deoarece ele sunt simetrice fafi de axul de simetrie. 32. Dac& un dispozitiv Young este iluminat cu lumina alb’ pe ecran nu putem observa interferenta deoarece interferenfa nu poate fi observata decat dacd intr-un punct diferenja de faz este constanta in timp. 33.La iluminarea unui dispozitiv Young cu lumina alb’ primul maxim este de fapt 0 succesiune de maxime de Ia violet Ja rosu (maximul violet fiind cel mai apropiat de maximul central) deoarece interfranja este direct proportionala cu . 34. Daca in dreptul fantei inferioare a unui dispozitiv Young introducem o lama subtire de sticlé cu foje plan-paralele imaginea de interferen}& pe ecran nu se modifici deoarece drumul geometric nu se modific’. 35. Nu putem observa franjele obtinute prin reflexia unui fascicul paralel de lumina pe o lama cu fete plan-paralele decat printr-o lentil deoarece razele reflectate de ambele suprafete ale lamei vor fi paralele intre ele. 36. Putem si observim franjele de interferenfa si prin transmisie printr-o lama cu feje plan- lele deoarece lumina se poate reflecta de mai multe ori in interiorul lamei. 37. In cazul observa franjelor la transmisia luminii printr-o lama cu fefe plan-paralele nu trebuie s4 adaugam la drumul parcurs de raza reflectat 4 deoarece lumina refiectindu-se la intdlnirea suprafetei de separatie dintre un mediu mai refringent si unul mai pufin refringent nu are loc ,pierderea de semiunda”, 38. in aproximafia unghiurilor mici interfranja la 0 pani opticd este direct proportional cu unghiul penei deoarece diferenta de grosime a penei pentru care se obfin dou maxime succesive este direct proportional cu unghiul penei. 39. Franjele obfinute cu ajutorul penei optice iluminate cu un fascicul paralel de lumina monocromatic’ sunt localizate imediat sub suprafafa superioara a penei deoarece razele Teflectate de cele doua suprafefe ale penei vor fi divergente. 40. Petele de ulei de pe suprafaja apei in lumina solard vor prezenta irizafii colorate deoarece, dupa reflexia pe cele dou suprafefe ale peliculei de ulei, diferitele lungimi de unda ale radiafiei solare vor da maxime de interferenta in locuri diferite. 41. Putem verifica daca 0 suprafafé este plana formand o pani de aer intre aceast suprafafa si © suprafafai perfect pland (de cxemplu suprafafa apei) si ilumindnd-o cu lumind 130 monocromaticd deoarece forma franjelor de interferent produse prin reflexia luminii pe suprafata pe care o controlam, respectiv pe cea etalon, depinde planeitatea suprafetei. DIFRACTIA 42. Undele secundare emise de fantele unei refele de difractie sunt intotdeauna in fazi ia este explicata de principiul Huygens-Fresnel. luminii printr-o fant ingusta pe un ecran nu vom putea observa maxime si minime de intensitate luminoasi deoarece razele difractate nu pot interfera, 44, Lumina monocromatic’ difractata de o fant ingustai va produce pe un ecran maxime si minime de interferenfi deoarece, conform principiului Huygens-Fresnel, undele secundare produse de frontul de unda de pe fante sunt coerente, 45. Constanta unei refele de difractie se masoara in m' deoarece ca reprezinté numarul de fante pe unitatea de lungime. 46. Dacd ilumindm o refea de difractie cu lumina albi maximul central va fi intotdeauna alb deoarece, pentru maximul central, diferenfa de drum nu depinde de A. 47, Daca iluminam o refea de difractie cu luming alba maximul de ordinul intai va fi spectrul luminii albe de Ja violet la rogu deoarece pozitia acestui maxim va fi cu atét mai ‘indepairtatd de axa de simetrie cu cdt A este mai mare. 48. Pentru a observa pe un ecran franjele de interferenfa objinute cu o refea de difractie trebuie si plasim ecranul in planul focal al unei lentile convergente deoarece fantele difracta lumina pe toate directile. 49, Dac ilumindm o retea de diftactie cu radiatie monocromatic’ intai violet si apoi rosie pe ecran vor fi observate in primul caz mai multe maxime decat in al doilea caz deoarece lungimea de unda a radiatiei violet este mai mica decat a celei rosii. 50. Cu ajutorul refelei de difractie se poate analiza componenta spectral a unei raze de lumina deoarece pozitiile maximelor de difractie depinde de 2. 43. POLARIZAREA 51. Lumina total polarizatd este asimetricd deoarece vectorul intensitate a cdmpului electric oscileazi intr-un singur plan ce confine directia de propagare. 52. Orice substanff poate polariza total lumina prin reflexie deoarece legea Brewster este valabild pentru toate substanfele. 53. in lumina total polarizati objinuti prin reflexie oscilafiile vectorului E au loc perpendicular pe planul de incidents deoarece actiunea luminii asupra retinei este determinati de B . 54. Unghiul Brewster depinde doar de mediul pe care are loc reflexia deoarece mediul din care provine lumina poate fi vidul. 55. Dac o razi de lumind se reflect’ sub un unghi diferit de unghiul Brewster ea nu va fi polarizati deoarece polarizarea are loc doar la reflexia sub unghi Brewster. 56. Caracterul transversal al undei luminoase este demonstrat de polarizarea luminii deoarece daci lumina ar avea o componenti longitudinal la analiz4 nu s-ar putea obfine anularea totald a razei reflectate. 57. Fenomenul de reflexie total se poate produce doar la reflexia sub unghi Brewster pe un mediu mai refringent deoarece lumina trebuie s& se reflecte total. 131 OPTICA ONDULATORIE - probleme DISPERSIE 1 O Ientila biconvexa simetrica are razele de curburi de 10cm. $tiind cd sticla din care este ficuta Ientila are indicele de refractie n=1,5 pentru radiafia rosie (A=750nm) respectiv n,=1,53 pentru radiafia violet (2=400nm) diferenta dintre distanfele focale pentru cele dou radiatii este Af=? si este determinata de difractia de tip: A, 5,6mmanomali B. 6.Ommnormala —C. 5,6 cm anomali D. 12mmnormali E. 3,3 cm anomala. . O raz de lumina alba cade normal pe o prisma cu unghiul de 3° ce prezint dispersie normal avand n=1,5 si ny=1,53. La iesitea din prisma dispersia fasciculului (unghiul dintre razele extreme este: A. 12° B. 3° C. 3,6" D. 15” E. 7,2". INTERFERENTA 3. Daca intre dous radiafii cu X= 500 nm si avand aceeasi faza initialé exist o diferent de drum de 1pm diferenta de faza va fi: Ar B. 2n C. 3n D. 4x E. Sn. . Pentru ca doud unde monocromatice cocrente sa dea, intr-un punet, un maxim de interferent’, trebuie s& aiba,in acel punct o diferenta de faza: A. (2k+1)n B. @k+1)F ic key Dz 2ka E. « . Pentru ca dou unde monocromatice coerente si dea, intr-un punct, un minim de interferenga trebuie s& aiba,in acei punct, o diferenta de faz: A. 2kn B. c ke 5 D. (Q2k+i)e E. (ake). . Un dispozitiv Young are 21 = 1mm si D = 2m find iluminat cu o radiafie monocromatica avand )= 500 nm. Distanta de la maximul central la al 5-lea minim este: A. 4mm B. Smm C. Imm D.5,5mm E. 4,5 mm. . Daca iluminam cu lumina alba un dispozitiv Young avand distanta dintre fante 21= Imm si distanfa pani la ecran D = Im, in punctul de pe eoran situat la 0,55 mm de maximul central va fi prezenti culoarea: A. verde (A= 550nm) B. rosie (.=700 nm) C. albastri (= 450 nm) D. galben (= 590 nm) E. violet (A= 400 nm). Daca ilumindm cu lumina albi un dispozitiv Young avaind distanta dintre fante 21= Imm. si distanfa pénd la ecran D = 1m, in punctul de pe ecran situat la 0,3 mm de maximul central va lipsi culoarea: A. verde (= 540.nm) B. rosie (X=725 nm) C. albastrd (A= 440 nm) D. galben (= 600 nm) E. violet (= 400 nm). 132 9. Tlumindnd un dispozitiv Young cu lumini monocromatic vom obfine o interfranja de 1,5 mam, Seufumdand dispoztival in aps (a= +.) interfanja devine: A. Imm B, 15mm C. Lim D. 2mm E. 0,5 mm. 10. Un dispozitiv Young avand distanfa dintre fante 21 = 1 mm $i distanfa de la fante la coranul pe care observim franjele D = Im este iluminat cu lumin& monocromaticd avand 2. = 600 nm. Raportul dintre iluminarea in punctul aflat la 1,5 mm de maximul central si iluminarea corespunzatoare unui maxim este: 1 Al B. 0 Cc — 4 D+ B 3. 2 4 11. Un dispozitiv Young avand distanfa dintre fante 21 = 1 mm si distanfa de la fante la ecranul pe care observim franjele D = Im este iluminat cu lumina monocromaticd avand 600 nm. Raportul dintre ituminarea in punctul aflat fa 0,15 mm de maximul central si iluminarea corespunzitoare unui maxim este: Al B.O a ; ot Bd 2 4 12, Un dispozitiv Young are 21 = 1mm D= 1 m gi este iluminat cu o radiafie monocromaticd avand 2.= 500 nm. in dreptul uneia din fante se introduce paralel cu fantele o lama cu fete plan-paralele de grosime e = 10 um ceea ce duce la deplasarea maximului central in locul celui de-al 10-lea maxim. Indicele de refracfie al lamei este: A. 1,33 B. 12 C15 D. 16 E. 1,66, 13. Un dispozitiv Young are 21 = Imm D = 1 m gi este iluminat cu o radiafie monocromatica avand 1.= 500 nm. in dreptul uneia din fante se introduce paralel cu fantele o lami cu fefe plan-paralele de sticla (n = 1,5) cea ce duce la deplasarea maximului central in locul celui de-al 10-Lea minim. Grosimea lamei este: A. 10 um B, 9,5 um C. 10,5 um D. 20 pm E. 19 um, 14, . intr-un dispozitiv Young, in care sursa emite A = 0,500 ym, avand distanfa fntre fante 21 mm, se objin franje de interferenfi pe un ecran paralel cu paravanul cu fante, situat fafi de acesta la distanfa D. Interfranja se giseste a fi i= 1 mm, Determinafi distanfa D, precum si valoarea interfranjei i’, cdnd distanta paravan-ecran se modificd, sc&zénd cu 160 cm. . A.D=1,8m; i’= 0,05 mm poe oUU E. 15, Un dispozitiv Young este iluminat cu o radiatie monocromatica (2 = 700 nm). fn fafa unei fante se introduce o lamela de sticl& (n= 1,5), care produce deplasarea maximului central {n pozifia in care initial era situat cel de-al patrulea minim. Grosimea lamelei este: A.49 wm B.6,3 um. 19,3 pm D.1.2mm E. 224mm, 133 16, Un dispozitiv Young este iluminat cu o sursi ce emite doui radiafii, de lungimi de und A =560 nm si A’ (necunoscuti). Stiind c& maximul de ordinul 7 al primei radiafii coincide cu maximul de ordin 8 al celei de-a doua radiafii, si se afle 2°. ‘A420 nm B. 490 nm C540 om D. 640 nm E.720nm, 17. Un strat foarte subjire dintr-un material cu n = 1,5 este iluminat normal cu o radiatie monocromaticd avand = 600 nm. Grosimea minima pentru care prin reflexie se obfine un maxim de interferenfa este: ‘A. 0,05 um B. 0,15 um C. 0.2 um D. 1pm E. 1,5ym 18. O pana din sticla (n = 1,5) avand a = 0,1° este iluminat normal cu o radiafie monocromaticé avand ) = 600 nm. Interfranja este: A. 2 yum B. 2mm €.0,23 mm D. 0,1 mm E. 0,02 mm. 19. O pani din sticla (n= 1,5) iluminat normal formeazé un sistem de franje cu distanta dintre primu! maxim si cel de-al 1 1-Iea de 1 cm. Introducdnd pana in apa (n = 1,33) interfranja devine: A tmm B. 1,33 mm C. 0,75 mm D. 12mm E. 0,68 mm, 20, Pentru ca un strat subfire cu suprafete plane, dintr-un material avand indicele de refractie n si reflecte, la incidenfa normals, cat mai pufin o radiafie avand lungimea de unda 2, trebuie si aiba grosimea (k = intreg): a p, 2k+IA C. Kan ” 2n a in . k+1)— E = C. nk) 2 A DIFRACTIA 21. Peo rejea de difractie cu 500 8S8tUt cade normal o radiatie cu X= 500nm, Maximul de ordinul doi se va forma sub unghial: A. 45° B. 30° C. 60° D. aproximativ 1° E._aproximativ 2°. 22. Daca un fascicul paralel de lumina cade sub unghiul de incidenta i pe o refea de difractie, maximul central se va forma pentru neha de difractie: A. 0 B. c. 45° Da E. 2. : trasaturi st - 23. Pe o refea de difractie cu 500 cade normal o radiatie cu A= 500nm. Numirul de tmrxime pot fi observate pe ccran ese: a B.9 c.8 D. 4000 E. 8000. 24. Pe o retea plana de difractie, avand 1000 trasaturi pe centimetru, cade perpendicular 0 unda plan monocromaticd. Determinati lungimea de und& a radiafiei incidente, stiind c& maximul de difractie de ordinul g se formeaz sub un unghi de 6°30” (sin 6°30'=0,113). B.A=589 nm C.4=565 nm E, A=495 nm. 134 25. Care este cea mai mare lungime de unda ce poate fi observati, la incident normala, in spectrul de ordinul al patrulea, cu o rejea aviind 500 linii /mm? A.hoa=1000nm ——B. Amag=750 nm C. Armax=600 nm D. Amax=500 nm, E. Amax=400 nm. 26. O refea cu 1000 linii /mm este iluminata sub un unghi de incidenfa de 30° cu o radiatie avand 4=420 nm. Maximul de ordinul zero se va forma sub un ung! A. 2=45°, de aceeasi parte a normalei B. A=45°, de cealaltd parte a normalei C. 4=30°, de aceeasi parte a normalei 0°, de cealalt& parte a normalei E. 4=60°, de aceeasi parte a normalei. 27. 0 refea de difractie avand 16 000 linii si 1afimea de 40 mm, este ifuminat sub un unghi de incidengé de 30° cu o radiatie avand 2-400 nm. Numécul total de maxime ce se poate observa in acest caz este: A.9 maxime B.4 maxime C. 5 maxime D. 13 maxime E. 14 maxime. POLARIZAREA, 28. La reflexia luminii pe un mediu dielectric avand n= V3 i unghiul limit | lumina va fi polarizati total dacd unghiul de incidenfa este: A. 45° B. 30° Cc. 60° D1 E. 21 29. La incidenja sub unghi Brewster, unghiul dintre raza reflectatt si cea refractata este: A. 90° B. 45° c. 2 D. 2in E. igtl 30. Pe suprafata unei plici de sticla de indice de refractie m necunoscut, cade un fascicul de lumina naturala, Placa de sticlé e cufundat® intr-un lichid cu n = 1,30. Lumina reflectat este total polarizata, iar unghiul intre raza reflectata si planul sticlei este «= 41° (sin a. = 0,65, cos 0 = 0,75). Si se determine nz. A138 B. 1,42 C146 D.1,50 E. 1,54. 31. Daca pentru doud medii unghiul limita este 45° unghiul de incidenta pentru care se obfine reflexia totala este dat de: . ; peal A. sini, = V2 B. tgip = V3 C. cosi, a Dz tgi, =2 E. gi, =V2. 135 COMPLEMENT MULTIPLU OPTICA . fn cazul reflexiei: 1. unghiul de reflexie depinde de indicele de refractie 2. raza incident, normala si raza reflectatd se gasesc In acelasi plan 3. fasciculul reflectat este mai lat decat cel incident 4. unghiul de reflexie poate fi zero Reflexia difuza apare: 1. daca unghiul de incidenté nu este egal cu cel de reflexie 2. datorité dispersiei 3. datoritd difractiei 4, la refiexia pe suprafeje neregulate Indicele de refractie: 4. este adimensional 2. este maxim pentru vid 3. depinde de natura mediului 4. depinde direct proportional de viteza luminil in mediu Indicele de refractie re 1. poate fi subunitar 2. poate fi supraunitar 3. este adimensional 4. depinde de viteza luminii in cele dou’ medii Reflexia totala poate apare doar dac: 4. lumina trece dintr-un mediu mai dens intr-unul mai putin dens 2. unghiul de incidenta este egal cu cel limita 3. al doilea mediu absoarbe putemic lumina 4. lumina este monocromatica Formulele lentilelor sunt valabile numai pentru: * 4, lentile subtiri 10. 2. Ientile sferice 3. unghiuri mici ale razelor 4. lentile convergente Daca un obiect real se gaseste in fafa unei lentile sferice convergente la distanta 2f de aceasta: 1. B= 2. 8: 3. imaginea este virtuala 4. imaginea este real Daca un obiect se gaseste in fata unei lentile sferice divergente: 1. imaginea este virtuala 2. 0 0 2. formeaza intotdeauna imagini micsorate 3. formeaza imagini marite doar daca prima lentilé este cea divergent 4. are distanta dintre lentile mai mare decat distanta focala a lentilei convergente 16. Difractia: 1. permite luminii s& ocoleasca orice obstacol 2. este explicat’ de principiul Huygens- Fresnel 3. apare datorita vitezelor diferite ale componentelor 4. este important atunci cand dimensiunea obstacolelor este comparabil& cu lungimea de und a luminii 17. Daca o retea de difractie este iluminata cu lumina alba: 1. nu se obfin maxime de interferenta 2. toate maximele sunt albe 3. toate maximele sunt colorate 4. maximele de ordin 1 dau spectrul de la violet la rosu 18. Despre maximele din reteaua de difractie putem afirma: 1. se obfin in planul focal al unei lentile convergente 2. sunt in numar limitat 3. nu sunt echidistante 4, maximul central este intotdeauna alb 19, Cu ajutorul retelei de difractie: 4. putem determina viteza luminii 2. putem determina lungimea de und& 3. putem determina indicele de refractie 4, putem obfine descompunerea luminii albe in radiatiile compénente 20. Interferenta: 1, este un fenomen specific undelor 2. este un fenomen specific particulelor 3. poate fi observat doar daca undele sunt coerente 4. poate fi observatii tn cazul oricror doud unde monocromatice 24, Daca dispozitivul Young este iluminat cu lumina monocromatica: 137 1. in centrul de simetrie se obine un maxim 2. maximele pe un ecran paralel cu planul fantelor sunt echidistante 3. interferenta este nelocalizata 4, maximele pot fi observate fara a folosi o lentil 22, Daca un dispozitiv Young este iluminat cu lumina alba: 4. in centru este un minim 2. incentru este un maxim alb 3. pe ecran nu se mai observa franje de interferent 4. maximele de ordin 1 formeaza spectrul de la violet spre rogu 23. Daca lumina cade pe suprafata de separatie dintre dou medii sub unghi Brewster: 1. unda reflectata este total polarizata perpendicular pe planul de incidents 2. unda reflectata este total polarizata in planul de incidenta 3. unda reflectata si cea refractat sunt perpendiculare 4._unda incidenta si cea reflectata sunt perpendiculare 24, Dispersi 1. reprezinta dependenta indicelui de refractie de {ungimea de und’ 2. duce la descompunerea luminii albe in radiatiile componente 3. duce la aparitia curcubeului 4. duce la ocolirea obstacolelor de dimensiuni mici 25. Lungimea de unda a unei radiafii: 1. reprezinta distanta parcursa de unda intr-o perioad& 2. se modifica la trecerea intr-un alt mediu 3. intr-un mediu este invers proportional cu frecventa undei 4. depinde invers proportionala cu indicele de refractie 26. Daca lumina trece dintr-un mediu mai refringent intr-unul mai putin refringent: 1. unghiul de refractie este intotdeauna mai mare decat cel de incident 2. fasciculul refractat este mai lat decat cel incident 3. frecventa luminii creste 4. poate avea loc reflexia totala 27. Un sistem de lentile sferice convergente alipite: 41. are distanta focala egala cu suma distantelor focale ale lentilelor componente 2. are distanta focala mai mica decat a oricérei lentile componente 3. poate fi divergent 4. are convergenta egal cu suma convergenielor lentilelor componente 28. Adaptarea ochiului pentru a vedea obiecte apropiate se face: 1. micgorand razele de curbura ale cristalinului 2. micgorand diametrul pupilei 3. marind convergenta cristalinului 4. _marind distanfa de la cristalin la retina 28. Obiectivul unui microsc 1. se comporta ca o lentila convergenta 2. formeaza o imagine reala 3. formeaz o imagine inversata 4, impreund cu ocularul formeaza un sistem afocal 30. in cazul refractiei luminii la suprafata de separatie dintre dou medii cu indici de refractie diferiti intotdeauna se modifica: 1. perioada 2. viteza tuminii 3. directia de propagare 4. lungimea de unda 34. Alegofi afirmafialafirmatiile corecta/corecte referitoare la lumin’ ca unda electromagnetics: 1. este o unda transversala; 2. poate fi total polarizat’; 3. poate fi partial polarizata; 138 4. este 0 unda longitudinala 32. Lungimea de unda reprezinta: 1. 0 constant pentru o anumité radiatie 2. omarime fizicd vectoriala 3, produsul dintre viteza luminii si frecventa 4,_raportul dintre frecventa si viteza luminii 33, Grosismentul microscopului: 1. se calculeaza din relatia G = tga,tg az; 2. se calouleaza din relatia G = tg atgay; 3. se exprima in dioptrii, 4. este adimensional 34. Alegeti afirmatia/afirmatille corectalcorecte referitoare la un sistem afocal format din doua lentile convergente, cu distantole focale f, si fr: 1. distanta dintre lentile este d = f + f 2. distanta dintre lentite este d =f -f, A 3. mérirea transversala este = fh 4. nu se poate constitui un sistem afocal din doua lentile convergente 38. Lentilole divergente: 4. formeaza imagini virtuale ale obiectelor reale 2. au focare virtuale 3. formeaza imagini micgorate ale obiectelor reale 4. corecteaz hipermetropia 36. Daca un fascicul de lumina alba strabate o prisma optic 1. va fidescompus in radiafile componente datorita fenomenului de interferent&, 2. vom obtine tot un fascicul de lumina alb&, dar mai lat decat fasciculul incident 3. va fidescompus in radiatiile componente datorit fenomenului de difractie; 4. va fi descompus In radiatiile componente datorita fenomenului de dispersie. 37. in miopie 4. punctul remotum nu este afectat 2. punctul remotum este mai aproape de ochi decat la ochiul normal 3. punctul remotum este suprapus cu punctul proximum 4. punctul proximum este mai aproape de ochi decat la ochiul normal 38. Imaginea obiectului prin obiectivul microscopului est 1. dreapta 2. rasturnata 3. virtual’ 4, reali 39. in cazul fenomenelor de refiexie totala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 1. reflexia totala apare doar daca cel de-al doilea mediu nu absoarbe lumina 2. reflexiatotala poate aparea doar daca cel de-al doilea medi are indicele de refractia mai mare decat primul refleviatotald apare numal tn cazul incidenfei normale . reflexia total apare numai in cazul unghiurilor de incidenf4 mai mari decdt unghiul limita. 40. indicele de refractie absolut al unui mediu poate fi exprimat prin relatia: 1 seu . 2 wae, 3 n=” nm 4. n=0N 41.1n ochiul normal: 3. 4. 139 1. imaginea unui obiect afiat la o distant mai mare de 25 cm de ochi se formeaza in fata retinei indiferent de pozitia obiectului; 2. convergenta ochiului nu variaza cu pozitia obiectulul; 3. convergenta ochiului scade cand obiectul se apropie de ochi; 4. imaginea unui obiect aflat la o distant mai mare de 25 cm de ochi este virtuala. 2. in cazul hipermetro; 1. se folosesc lentile corectoare divergente 2. imaginea se formeaza in fafa retinei 3. ochiul este mai lung decdt ochiul emetrop 4._imaginea obiectelor foarte apropiate de ochi este virtuala 43. Referitor la dispozitivul Young: 1. se poate utiliza numai pentru lumina monocromatic 2. interfranja este invers proportionala cu tungimea de unda a radiatjei folosite 3. interferenta este localizaté 4. _interfranja este direct proportionala cu distanta dintre fante 44, Se poate afirma ca: 1. reflexia este intotdeauna insojité de refractie 2. refractia este intotdeauna insofit’ de reflexie 3. unghiul de refractie depinde numai de unghiul de incident 4._unghiul de reflexie depinde numai de unghiul de incident’. 48. Convergenta unei lentile: 1. are ca unitate de masura dioptria 2. are ca unitate de masura metrul 3. este pozitiva va daca lentila este convergent 4._nu depinde de distanfa focaia a lentil 46. Prin definitie, grosismentul unui aparat optic depinde de: 1. unghiul sub care se vede un obiect prin instrument 2. dimensiunea liniara a obiectului 3. unghiul sub care se vede obiectul cu ochiul liber 4._dimensiunea liniar& a imaginii 47.0 lentila divergenta: 1. are distanta focala obiect mai mare decat distanta focala imagine 2. deviaz’ o raz& de lumind paralel& cu axul optic principal prin focarul imagine 3. formeaza imagini reale ale obiectelor reale plasate in fafa lentilei la distante mai mari decat distanta focala 4._este biconvexa in aer. 48. Prisma din figura reprezinta o prisma in care: 1. unghiul de incident pe prisma este de 45° 2. raza emergent’ este deviata cu 90° fata de raza incident 3._ se produce reflexie totala numai in My 4. unghiul refringent al prismei este de 45°. 49. Intr-un dispozitiv Young, punctul in care dreapta care trece prin sursa si prin mijlocul fantelor intersecteaza ecranul de observatie, este un punct in care: 41, se obfine un maxim de interferenta 2. ordinul de interferenf’ este zero 140 3. se suprapun maximele pentru diferite lungimi de und& dacd sursa nu este monocromatica 4, poate aparea un minim de interferenf& dac& in fata unei fante a dispozitivului se ageaza o lama transparent cu fefe plane gi paralele. 80. Unghiul de deviafie a luminii prin prisma: 1. este unghiul dintre direcfia razei emergente gi directa razei incidente 2. are valoarea 8 = (i-1) +(V'-r) 3. cand are valoarea minima poate servi la determinarea indicelui de refractie al materialului din care este construita prisma 4. are valoarea 5 = (i+i')—A. 51. Urmatoarele lentile sunt convergente in aer: lentilele plan-convexe tentilele pian-concave lentilele cu margini mai subfiri decat mijlocul lentilele menisc divergent PONS R&spunsuri: 141 TERMODINAMICA complement NOTIUNI TERMODINAMICE DE BAZA LL. 2. 2 ayvay A 12, 13. 14. 15. 16. 7. 18. 19. 20. 21. 22. rik 24, 25. 26. B. Conform definitici. D. Prin definiie. Un mol confine Nq molecule, dar mésoara cantitatea de substan{& i nu numérul de molecule. E. Conform definifi A. Conform definitiei. C. Orice marime relativa (raport a doud marimi de acelasi tip) este adimensionala. D, Na este numarul de molecule dintr-un mol de substanta. Al wines (prin definifie). Ny= ve (Nasnumarul de atomi din 12g de C”), sc E, Numarul de moli poate fi scris ca raportul dintre 0 caracteristic& a sistemului (numar de moiecule, masa, volum, volum in conditii normale) si caracteristica similara a unui mot, E. Brown a observat particulele microscopice de polen in suspensie in apt. B. Prin definitie, migcarea continua si dezordonaté a moleculelor care nu are cauze exteme sistemului si se numeste migcare de agitafc termict, C. Prin definitie. A. Parametrii de stare caracterizeazi doar starea de echilibru termodinamic, pentru c& doar in acest caz sunt constanfi in tot sistemul. Pentru alte stiri decat cea de echilibru putem vorbi despre parametri locali definigi pe volume foarte mici in care pot f considerafi constanfi A. Presiunea se objine mediind forfele exercitate de molecule cand cioenese perefi vasului. C. De exemplu, la echilibru temperatura este aceeasi in toate punctele sistemului, A. Volumul sistemului este suma volumetor partilor componente. E. Transformarea evasistaicd este foarte lent. Nu este obligatoriu ca starile intermediare si fie stiri de echilibru, C. Daca stérile intermediare nu sunt stari de echilibru, transformarea cvasistaticd este ineversbila A. Numai stirile de echilibru pot fi reprezentate grafic, pentru cé numai pentru aceste stiri parametrii de stare au aceeagi valoare in tot sistemul si numai in transformarile reversible toate stdrile intermediare sunt stiri de echlibru, B. Difuzia solidelor este lent& si limitatd (se face pe distanfe foarte mici de la suprafata de contact intre solide) gi, ca orice difue, este ireversibi. B. Conform definitie. : C. Datoritk migedsii total dezordonate a moleculelor. D. Prin triplarea numarului de particule la volum si temperatura constante, se tipleazi presiunea (din p=nkT a fiind numirul de molecule din unitatea de volum), B. Conform definitiei v;= BRT . # . D. Valoarea energiei interne depinde de cantitatea de gaz. A. Prin definitie, B.U= m= oe > p=ct gi T creste iar V scade. 39, A. Coeficientul termic al presiunii B este acelasi pentru toate gazele. 1 ol 40. D, p= poll + P-thunde B= =e ard”. 41. D. Concentrajia moleculelor scade, deoarece creste volumul mai mult decét in transformarea adiabatd. 42. E. Ecuafia transformarii din figura este pV = constant, adic& (m/V)V= m= constant, valabil pentru orice tip de transformare, atéta timp cat masa gazului este constant. 43. C. in coordonate V - T, hiperbola echilatera inseamna ca produsul VT este constant, prin urmare numai temperatura T nu poate riméne constant’. 44, A. Conform definigiei si U = yer. 45. C. Dacii sistemul 1 este in echilibru termic cu 2 iar 2 cu 3, atunci si 3 sunt fn echilibru termic. 46. D. pV=ct. 47. BE. V=Vj(ta-1). 48. A. Y constant =, T Pp PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICI LA TRANSFORMARILE GAZULUI IDEAL 49. D. Prin definitie. 50. E. Prin definitie. 51. E. Este o forma de schimb de energie, deci se miisoara in J. 52. C. dL=pdV si A= [pd =L. 53. A. Caldura este o marime de proces reprezentind variafia energiei interne prin migcati dezordonate. 54. A. Conform defini 55. A. Conform definifiei (poate totusi schimba L). 143 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 65. 67. 68. 69. 70. 1. nR. B. 74. 15. 6. 77. 2B. 79. 80. 8k 82. 83. 84. B, in transformarea izobara V si T sunt direct proportionale, prin urmare densitatea, care este invers proportional cu volumul, va fi, de asemenea, invers proportionalé cu temperatura. E. A= Jpdv=L. C. Gazul ideal este gaz monoatomic, prin urmare moleculele lui au céte 3 grade de libertate (Cy 78) E. in transformarea ciclicd lucrul mecanic este aria ciclului, in coordonate pV. B. Acrul din incipere se incdlzeste deoarece frigiderul efectueazi L asupra aerului din incdpere in timp ce Q doar se transfer din interiorul in exteriorul frigiderului. A. Transformarea este izocora. B, Transformarea 4-1 este o izoterma in care scade volumul deci creste presiunea. C. Transformarea 1-2 este 0 incdlzire izobara, iar transformarea 2-3 este 0 incdlzire izocora. C, Transformarea 1-2 este o comprimare izoterma, iar 2-3 0 incalzire izocor’ E. Transformarea este o inciilzire izocor’, D. Transformarea 1-3 este 0 izocori, deci lucrul mecanic este nul, iar 1-2-3 sunt 0 compresie izoterma, urmat de o destindere izobara. ‘A. Conform principiului I al termodinamicii. E. in destinderea izoterma gazul primeste caldura. A. Variatia de energie intern’ depinde doar de temperaturile final si inifiala ale gazului AU=vCVAT. E. in starea 3, volumul gazului fiind mai mare decat in starea 2, la presiune constant, _din ecuatia de stare termicd, rezultd c& temperatura este mai mare. B. in coordonate (p,V), lucrul mecanic schimbat de gaz. cu exteriorul este numeric egal cu aria de sub grafic si este pozitiv in destindere. D. Este vorba despre o incailzire izocora. E. in izoterma, energia interna riméne constanti, in incdlzirea izocora si in comprimarea adiabatica creste, doar in comprimarea izobari gazul se riceste, deci ii scade gi cnergia interna. D. Ciclul este format din doua izocore (4-1 ricire izocora gi 2-3 incdilzire izocora) gi dou izobare (1-2 incilzire izobari, 3-4 racire izobara). In coordonate (p, V) ciclul termodinamic se prezinti sub forma unui dreptunghi cu laturile paralele cu axele de coordonate. D. Lucrul mecanic este legat de variatia volumului dL=pdV. E. Daca sistemul efectueaz mai mult L decat Q primit T scade. E. Gazul real are si energie potentiala negativa, dar U depinde si de numérul de grade de libertate a moleculelor. C. In acest caz creste intotdeauna energia interna, deci si temperatura. E. Energia intemni este o functie de stare. Ea poate fi negativa dac& energia potential de atractie (negativa) este mai mare, in modul, decat cea cinetica. A. Perpetuum mobile de spefa I ar fi acel dispozitiv care, intr-o functionare ciclica, ar produce L firi consum de energie din exterior. C. in transformarea ciclic& AU=0. A. AU=vCVAT indiferent de transformare (U este functie de stare). B.L= ‘Teav ava J. n K v E. Lucrul mecanic este legat de variatia de volum 144 85. 86. 87. C. Cp= ms R iar pentru gazele biatomice 88. iar pentru moleculele cu trei sau mai multi atomi i=6. i 89. B. inlocuim pe V din pV=vRT in pV'=ct. h 90. EL= Jeav =ct a cu pV"=ct. a1. 92. 93. BTV =, 2=(4) iar y= 1 \Vy 3 94. D. Din p'T' =ct => a = (2 i 95. B. Adiabata este cu atét mai inclinat& cu cat exponentul adiabatic este mai mare, iar pentru gazul monoatomic acesta are valoare 5/3 mai mare decat 7/5 cat este valoarea, acestuia pentru gazul biatomic. CALORIMETRIE 96, A. Din Q=CAT rezulta [C]= g 7 z. 97. Bq=2. m 98. B. Qabsorbita >0 si Qcedata<0, conform conventiei 99. D. Corpurile din interiorul calorimetrului trebuie si ajunga la echilibru termic repede pentru a limita pierderile de caldura prin schimb cu exteriorul, 100. C. Conform definifiei din manual. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICIT 101. B. Un perpetuum mobile de spefa II ar fi un dispozitiv care, intr-un proces ciclic transforma integral Q in L (functioneazi cu un singur izvor de céldurii). 102. A. Este ciclul unui motor termic. 103. E. Este ciclul unui frigider care ia cAldurd de la sursa rece (énteriorul frigiderului) si cedeazii caldurd sursei calde (exteriorul frigiderului) consuménd L de la motor. 104. C. Transformarea gaz-lichid se face instantaneu in toat masa, TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGARE 105. A. fn punctul critic atat lichidul cat si gazul ocupa acelasi volum. 145 , 106. 107. 108. 109. 110. Mil. 112. 113. 114, 115. 116. 17. 118. 119. 120. 121. 122, 123. 124, 125. 126. 127. 128. 129, 130. 131. 132, 133. 134, 135, A. La temperatura peste cea critica substanfa nu poate fi decat in stare gazoasi. ‘A. Temperatura la care are loc o transformare de faz depinde de presiune. C. Daca in timpul transformarii de fazi nu se modificd presiunea nu se modifica nici temperatura deci nici energia cinetica intema. ‘A. Majoritatea substanfelor isi marese volumul prin topire (exist si exceptii, de exemplu apa). C. Orice sistem care tsi méreste volumul efectueaza lucru mecanic. B. Topirea si solidificarea sunt procese opuse care, la acceasi presiune, au loc la aceeasi temperatura. C. Dac& sistemul nu schimba cAlduri cu exteriorul se va stabili un echilibra intre faza solida si cea lichida. A. Afirmatie din manual. Se poate explica prin faptul c, la cresterea presiunii, are loc 0 contractare a sistemului si trebuie crescuté temperatura pentru a se dilata i a se apropia de caracteristicile starii lichide inainte de a se topi. B. Afirmatic din manual. Prin cresterea presiunii atmosferice substanfele se contracta si se aptopie de caracteristicile stiri lichide la temperaturi mai joase. E. Apaeste una din excepfiile la care temperatura de topire scade cu cresterea presiunii, deci in locul in care creste presiunea gheafa se va topi. D. Temperatura fiind constanta energia cineticd inten nu se modifica iar 2 = D. Topirea si solidificarea sunt procese opuse gi simetrice E. Presiunea vaporilor saturanfi depinde doar de natura lor gi de temperatura. B, Se demonstreaz experimental. C. Pana cénd presiunea de deasupra lichidului nu o egaleazd pe cea de saturatie vaporizarea este instantanee, = #5(P5=P-) « depinzand de viteza curentilor atmosferici. . Daca pam Ps lichidul vaporizeaza in suprafafé iar dack pam< ps are loc vaporizarea instantanee ,,in vid”. . Fierberea are loc daca presiunea atmosferict este egalii cu presiunea atmosferica iar aceasta scade la scaiderea temperaturii. . Apa fierbe la 100°C cénd presiunea este de o atmosfera iar fierberea are loc cand presiunea atmosferic& este egala cu presiunea de saturafie a lichidului. Prin definitie, . Se poate verifica experimental. Se verifica experimental. . La presiuni sub presiunea punctului triplu orice substanfi poate sublima sau desublima. Daca o substanfa in stare solid se afla in contact cu vaporii sai echilibrul se atinge atunci end vaporii sunt saturanti. . Sub presiunea punctului triplu pentru orice substanfi exist echilibru solid-gaz iar lichid nu exist, deci orice substanfa poate sublima. E, Substanfele polimorfe au mai multe forme de cristalizare (de exemplu carbonul: diamant, graft) si echilibre diferite intre substanja solida, pe de o parte, si forma sa gazoasi si lichida pe de alta parte. D. Prin definitie. A. Conform definifiei. - C. Din relafia v= pipe hd : A. Prin inealzire, vaporii saturani pot deveni nesaturanfi, presiunea lor creste, creste si presiunea gazelor, deci presiunea total creste. B. Conform defini OPPm > yaw @ 146 TERMODINAMICA cauzi-efect NOTIUNI TERMODINAMICE DE BAZA. lL 2. i. 12. 13, 14, ae 16. 17. 18. 19. 20. 21. 23. 24, C. Desi moleculele sunt foarte mici, ele nu sunt punctiforme (fair dimensiuni). D. E BPS oP = v9 ~D Migcarea browniand este migcarea particulelor microscopic (mici dar totusi mult mai mari decat moleculele) care pot fi observate la microscop. Numai corpurile suficient de mici (microscopice) sunt ciocnite neuniform de molecule si capaté migcare browniand. Particulele in suspensie sunt suficient de mici pentru a fi ciocnite neuniform de molecule, cipatind astfel o miscare continua si dezordonata. . In solide nu pot exista particule in suspense in migcare deci nici migcare browniand. Difuzia are loc indiferent de densitate; daca diferena de densitate este mare, ea va fi mai lenta. Moleculele sau atomii corpurilor solide au migcare de agitafie termica, desi ca este limitata in jural unei pozifii de echilibru, Prin definifie (definitiile sunt arbitrare, deci nu au cauze) sistemul inchis nu schimba masi dar schimba energie cu exteriorul. Un sistem este separat, in general mental, de exteriorul sau. ). Parametrii de stare sunt marimi (fizice), fiecare masurénd o proprietate a sistemului. Parametrii intensivi de stare sunt acei parametri care nu depind de mirimea ssistemului gi se exprima, de regula, cao medie pentru componentele sistemului. . in transforma particulare unii parametri rimén constanfi. A doua afirmayie este definitia transformarii. . Transformarile cvasistatice sunt foarte lente, dar starile intermediare nu sunt neaparat stiri de echilibru. Daca starile intermediare sunt stiri de echilibru transformarea este reversibila. A. Pentru ca o transformare si fie reversibild trebuie ca transformarea si fie cvasistaticd > dar pe lang aceasta trebuie gi ca stirile intermediare si fie de echilibru. Transformarea reversibild este acea transformare care poate fi parcursi si in sens invers prin aceleasi stiri intermediare ca si in transformarea primard, iar pentru aceasta stirile intermediare trebuie st fie stiri de echilibru. Daca o transformare este foarte lent nu este suficient pentru ca starile intermediare sii fie stati de echilibra, . O stare poate fi reprezentaté grafic doar dac& parametrii au aceeasi valoare in tot sistemul. Transformirile ciclice pot fi si ireversibile iar in transformarile ireversibile pot fi si stiri intermediare de echilibru. D. Chiar daca starea final este acceasi cu cea initial, stirile intermediare pot fi de neechilibru. D. Masa si cantitatea de substanfi sunt matimi fizice diferite. Masa (misurati in kg) pop ta este o masurd a inertiei iar cantitatea de substanfa (misurati in moli) este legatd de numarul de molecule din sistem. . Prin definifie Nq reprezinta numarul de molecule dintr-un mol de substan. Marimile relative sunt adimensionale, fiind raportul a dou marimi de acelasi tip. . Desi un mol din orice substanfa contine Nx molecule, masa unei molecule depinde de natura substantei. Ocupa acelasi volum doar daca sunt in aceleasi conditii de presiune. B. Volumul molar al unui gaz nu depinde de dimensiunea moleculelor lui (care este neglijabila). 147 25. A. Un mol din orice gaz are Nx molecule i in aceleasi condifii de presiune si temperaturd ocupa acelasi volum. 26. D. Caldura este o forma de schimb de energie, deci un corp nu poate avea cdldura, 27. E. Echilibrul termic se stabileste intre dou sisteme i inseamna c& acestea au aceeasi temperatur’. 28. A. Cand misuram temperatura masuram de fapt un parametru al corpului termometric lungimea unei coloane de lichid, rezistenta electrica etc.). 29. E. Se aleg doua repere termometrice iar intervalul dintre ele se imparte intr-un numar arbitrar de parti egale. 30. C. Temperatura corpului este constant, dar trebuie ca acesta si ajungi in echilibru termic cu termometrul. 31. B. Toate principiile se bazeaza pe observatii experimentale. 32. B. Pentru ca un corp si fie in echilibru stabil trebuie ca, simultan, rezultanta fortelor ce actioneaz4 asupra lui s& fie zero iar energia totald s& fie minima si negativa (prin conventie, energia potential corespunzatoare forjelor de atractie este negativa). 33. D. Temperatura este 0 mirime statistica si se defineste pentru sisteme cu foarte multe componente, ins% nu depinde de numarul acestora: mv? = ikT . 34. AL pepam iar mv? = ikT (i-numirul gradelor de libertate). LEGILE GAZULUI IDEAL 35. C. Moleculele gazelor sunt,in medie, la distante mari la care predomind fortele de atractie care sunt insd foarte mici. Trebuie s& actionim cu o forté la comprimarea gazelor pentru a invinge presiunea exercitat& de gaze prin ciocniri cu perefii vasului datorit agitafiei termice. 36. B. Modelul gazului ideal presupune ci moleculele sunt punctiforme si nu interacfioneaza intre ele. 37. E. Fiind punctiforme, moleculele nu se pot ciocni intre ele si nu se pune nici problema forme 38. D. Desi sunt considerate punctiforme, moleculele au masi. 39. A. Dac& presiunea este micd distanjele dintre molecule sunt mari si putem neglija dimensiunile lor, iar dacd temperaturile sunt relativ mari gazul va fi departe de temperatura de lichefiere iar agitatia termicd va fi suficient de ampli pentru a putea neglija interacfiunile dintre molecule. 40. B. Interactiunea dintre molecule si perefii vasului nu are nimic in comun cu interactiunea dintre molecule. 41. A. Miscarea fiind total dezordonata, numarul de molecule care se deplaseaza intr-un sens este egal cu al celor ce se deplaseaza in sens contrar. 42. A. Energia potential este energia ce apare in urma interacjiunilor. 43. D. Energia interna este suma energiilor cinetice interne ale tuturor moleculelor gazului 7 ideal, deci nu are caracter statistic chiar daca poate fi scrisi ca U = wa. 44, E, Moleculele gazului ideal sunt punctiforme si nu au cum s& se ciocneasca, dar chiar daca s-ar ciocni nu ar ajunge la aceeasi vitezi. 45, D. Presiunea scade la cresterea izoterma a volumului din cauza scdderii numirului de ciocniri, in unitatea de timp, dintre molecule si perefii vasului. 46. A. pV=vRT. La temperaturi mai mari, aceleiasi presiuni fi corespund volume mai mari. 47. D. Volumul variaza direct proportional cu temperatura (nu cu At) iar AT=At. 148 48. 49. 50. 51. 52. 53. A ga-L=, T Pp ‘A. Temperatura este 0 msuri a energiei cinetice medii, iar presiunea este direct proportional cu aceasta. C. p= py(l+ ft) = poBT , dar media patratelor vitezelor depinde liniar de temperatur’ mv’ T p_vR B, tea 2-4 Be E. Energia interna depinde si de numirul de moli. U= Sear 5 pV. Presiunea din camera si volumul nu se modificd, aerul din camera putdnd sd iasa. E. Numirul de moli este acelasi pentru c& p, V si T sunt aceleasi. Se inlocuiesc deci molecule de aer avand #1, = 29-2 cu molecule de apa #14, =18—2— mol ‘mol PRINCIPIUL 1 AL TERMODINAMICIL APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMARILE GAZULUI IDEAL, 54, 55. 56. 57. 58. bi 60. 61. 62. 63. 64. 65. 67. 68. 69. 70. A. QsiL caracterizeaza schimbul de energie si depind de tipul transformarii, Q si L sunt forme de schimb de energie. Caldura este pozitiva prin convenfie (arbitrar) deci nu are cauzi iar agitatia termic& va creste doar daca va creste T. L este forma de schimb de energie. Un sistem care efectueaz lucru mecanic igi mareste volumul iar daca primeste L isi micgoreaz& volumul. L primit este negativ prin conventie. Schimbul de célduré presupune doar modificarea agitafiei termice. Q= schimb de energie prin migciri dezordonate, L= schimb de energie prin migcari ordonate. ppp yp of Q Un var. i=3 pentru gazul monoatomic 5 pentru biatomic si 6 pentru molecula cu trei sau mai mulfi atomi. Masa molara depinde si de masa atomicd, nu numai de numérul de atomi din molecula. ‘A. Gazul real are si energie potenfiala intern’, care este negativa, pentru c& intre moleculele sale se exercita forte de atractie. A. Pentru gazul ideal Beinn RP Pentru gazul real UB’ Epsin 5 RT [Eni BE. ‘A. Energia potentiala corespunzitoare forfelor de atracjie este negati D. U depinde si de v. Pentru gazul biatomic i=5. Pentru monoatomic i=3 A U= ver iar pentru gazul biatomic i=5 corespunzind celor trei migeiri de 2 translajie pe cele trei axe rectangulare si doua de rotatie. Rotatia fat de a treia ax este de fapt objinutd din celelalte doua (nu este independent). E. in destinderea izoterma gazul efectueazé lucrul mecanic la temperatura constant, B. fn orice comprimare se efectueaza lucru mecanic asupra gazului. A. Us Sear, U'=3 VRE giv'=2v. 2 2 149 ne B. ae 4. 16. 7B. 79. 8i. 82. 83. 84. 95. D. A. A. A > Pero o> pm . Prin definitie (deci arbitrar) in transformarea a Po > . U este mirime de stare (depinde doar de stirile inifiala si final) in timp ce Q si L sunt marimi de proces (depind de tipul transformirii). . Primul principiu al termodinamicii este o forma a principiului conservarii energici si poate fi scris AU=Q-L. . Dack schimbim convenfiile pentru Q si/sau L se schimba semnele acestora in formula, . U este functie de stare. Q si L sunt mirimi de proces, deci depind de tipul transformarii, Procesele ciclice " pot fi ireversibile daca stirile intermediare nu sunt stiri de echilibru. . $i din formula se poate observa c& un si ). Aplicand conventiile de semn, Q=5J, L=-5) deci AU=10J. tem poate efectua L, pe seama U. Mirindu-si volumul, sistemul ,,impinge” corpurile din exterior (atmosfera). . Sistemul poate efectua L si pe seama U (chiar cedand Q). Dacé T=ct U=ct (gazul ideal are numai energie cinetica intend proportional cu T) deci Q=L. Un sistem care primeste L (L<0 conform conventiei) isi micsoreaz4 volumul (AV<0). Daca L si AV nu ar avea acelagi semn atunci direct legata de temperatura ci de energia cinetica (medie) interna. . Volumul find constant nu se produc migcari ordonate. . C2. deci [c, L. a ~Tanol-K* O02 gym, vat?” mat z . Caldura specific este o constanta a substanfei (Q~m si raportul este constant). . Apa, avand cilduré specifica mare dar avand in vedere gi masa mare a oceanelor, joaci rolul de termostat. Caldura molara este un coeficient ce caracterizeazi schimbul de cAldurd care este miirime de proces. . Caldura molara la volum constant depinde de numérul de atomi din molecula; Cy= ae unde i=3 pentru gazele monoatomice, i=5 pentru gazele biatomice si i=6 pentru gazele poliatomice, B. y= . Pentru gazul monoatomic 7,, = Din caldura primita in transformarea izobard o parte este folosita pentra efectuarea de lucru mecanic fn timp ce in transformarea izocord toati este folosit’ pentru incalzirea gazului (pt. AEcin int). 7 Crain? comets Ecuafiile celor doua transformari sunt de tipul pV"=const. (politrope), cu n=1 pentru izoterma si n=y pentru adiabat’, Cu ct n este mai mare cu atét graficul este mai inclinat (aceleiasi variajii de volum ii corespunde o vatlafie mai mare de presiune). 14, deci =1,66 iar pentru cel biatomicy, = 3 graficul pentru cel monoatomic este mai inclinat. . Din Cp-Cy=R gi C=pe. 150 96. C. Caldura nu poate fi transformati integral in Iucru mecanic in transformari ciclice dar, de exemplu, in transformarea izoterma aceasta este posibil. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII 97. D. Caldura nu poate trece de Ja sine de la un corp rece la unul cald (frigiderul face acest lucru cu ajutorul motorului). : 98. A. Sunt enunfuri echivalente ale principiului Il al termodinamicii. 99. D. Randamentele nu pot fi comparate decét daca ciclurile au loc intre aceleasi limite de temperatura. L, 100. B. Prin definitie n (=—"“"—) este mai mic decat 1 (se consuma mai mult decdt se obfine util). El depinde atat de temperatura sursei calde cét si de cea a sursei reci (de Tt sabe ex. ne =1~G2 si chiar dacd pentru ate cicluri formula este dferits dependenta este i de acelasi tip). 101. A. Frigiderul primeste cildura de la sursa rece (interiorul frigiderului) si o cedeaza celei calde (exteriorul), primind L de la motor. TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGARE 102. A. Lichefierea se face instantaneu iar lichidul ocupa intreg volumul (ca si gazul). 103. A. in punctul critic lichidul ocupa tot volumul si nu are suprafata liber’. 104. B, Avand loc Ja temperatura constant in transformarile de faz nu se modifica energia cineticd interna dar suprafafa libera nu are legéturd cu energia cinetic’. 105. B. fn transformarile de faz se modificA energia potenfialé intema pe seama céldurii schimbate cu exteriorul. 106. A. Caldura absorbita sau cedati duce doar la modificarea energiei potentiale inteme. 107. E. Solidificarea are loc cu cedare de calduré. Energia potenial creste in valoare absoluta dar este negativa in sistem fiind forte de atractie intre molecule. 108. A. Prin topire forfele de atractie scad scade ca valoare absoluta si energia potenfialé care fiind negativa duce la cresterea energiei interne. 109. B. Si topirea se face la temperatura constanta gi ca are loc cu absorbfie de caldura. 110. A. Transformirile de faz sunt izoterme, iar prin trecerea la faza de vapori din faza lichida distangele intermoleculare cresc, prin urmare scade energia potenfiala de interacfiune. Energia potentiala este negativa (de atractie) si scade ca modul, deci de fapt creste. LLL. B. Ay> 2. Variatia energiei potentiale este mai mare la ruperea totalé a legiturilor dintre molecule (vaporizare) decat la micsorarea interactiunilor dintre ele (topire). 112. A. La presiune constant transformarile de fazi au loc la temperatura’ constanti, temperatura fiind o masura a energiei cinetice medii de agitatie termica. 113. A. Scorburile se formeazA pentru c& iama apa lichida care circuli prin ridacinile copacilor ingheafi cénd ajunge la suprafaji iar apa, mérindu-si volumul prin solidificare, produce rupturi in structura copacului. 114. C. Seminfele, pentru a réméne viabile iama, trebuie si nu inghefe, deci trebuie si se giseasci lao adancime la care piméntul nu ingheaf’. 115. A. La ap (ca una din excepfii) temperatura de topire scade cu cresterea temperaturii, astfel incat straturile inferioare de gheafi, supuse unei presiuni mari de citre straturile de deasupra lor, vor avea o temperatura de topire sub 0°C. 151 116. B. Vid perfect nu existi. Vaporizarea este instantanee atéta timp cét presiunea atmosfericé este mai mic& decét cea de saturafie a lichidului la acea temperatura. 117. C. Echilibrul dinamic nu se poate stabili decat intre lichid si vaporii sti, 118. B. Cu cét suprafaja liberd este mai mare cu atét pot iesi mai multi vapori din lichid in unitatea de timp iar tensiunea superficiala nu are legiiturd cu vaporizarea, 119. C. Densitatea lichidului este egala cu cea a gazului in punctul critic iar prima afirmatie este una din legile fierberii. 120. A, Daci vaporii sunt saturanfi, atunci in unitatea de timp numérul vaporilor care intra este egal cu numarul celor care ies din lichid. 121, B. Vaporizarea nu este legata de forma proprie a sistemului. 122. A. Apa din betonul tunat se evapora absorbind caldura. 123. B. Anomalia dilatirii gi valoarea c&ldurii specifice nu au nici o legatura, 124. A, Presiunea vaporilor saturanti ai apei la 100°C este de o atmosfer’. 125. A. Presiunea atmosferica scade cu indltimea. 126, A. Energiile de legitura si variafiile lor sunt specifice substanfelor. 127. D. Caldura latent este direct proportional cu masa sistemului dar cAldura latent specifica mu depinde de masa (a = 2), m 128. A. La trecerea unui sistem dintr-o stare in alta energia cinetici inter se modifica in procesele in care se modified temperatura (Incdlziri sau riciri) iar energia potential interna in procese in care se modifica structura intema a sistemului (de exemplu transformati de fazi). 129. A, La desublimare energia sistemului scade deci sistemul trebuie si cedeze caldura. 130. A. CAnd este frig presiunea de saturatie a vaporilor de ap& scade iar vaporii de apa din atmosferd, deveniti saturani, desublimeaz’. 131. E. Toate substanfele pot sublima daca se afld la o presiune sub cea a punctului critic, 132. A. Atunci cind un solid se giseste in echilibra cu vaporii si se poate strica acest echilibru prin absorbjie sau cedare de caldura moleculele iesind din solid spre gaz (sublimare) respectiv intrand in solid dinspre gaz (desublimare). 133. A. Carbonul este o substanfa polimorfa cu doud forme de cristalizare diamant si grafit. 134, A. Prin conventie. CALORIMETRIE 135. C. Principiile sunt constatiri experimentale generalizate ce nu pot fi demonstrate gi nu se poate pune problema cauzei. incailzirea poate fi ireversibila, 136. D. [Que] = Qmrms - Cele doud calduri au semne diferite conform conventiei, 137. A. Metalele sunt bune conducitoare de calduri iar temperatura trebuie si se uniformizeze inainte ca schimburile de cildura cu exteriorul si fie prea mari, 138. E. Rolul calorimetrului este tocmai de a impiedica schimburile de cAlduri cu exteriorul. 139. A. Termosul trebuie si se comporte ca un calorimetru. Vidul este un izolator termi perfect pentru c& schimbul de c&ldurd nu poate avea loc decét prin miscari dezordonate ale particulelor (dar desigur vid perfect nu exist). 140. A. fntr-adevar aerul este un bun izolator termic. o 141. C. Intre haine se creeaza straturi de aer care izoleazA. 142. A. Aerul este un bun izolator. 143. C. Norii joact rolul de izolator termic impiedicdnd degajarea de cAldurd spre straturile superioare ale atmosferei. 152 TERMODINAMICA probleme NOTIUNI TERMODINAMICE DE BAZA 3. BL 7 wu 4. A. Numarul de molecule dintr-un volum V este N=N, = 2” ,. Fiecare molecula # Hu este fn central unui cub de-laturi r avand volumul v=r? =~ =A jar distanja PN« medic este d =r. m kamol © molecul le =6,023-10°* ), V0=22,41 Os fmol» ¥® 5. EB m= Vo Vo 6 A p=. Pentru xin mol m= $i V=Vi0. HO Ho, Hy, 8. C. m=mrtms, (vitv2)H= vin tvaHe. mM Ma wo My 10, A. Numérul de moli ramasi nedisociati este (1-f)v iar a celor obfinui prin disociere 2fv (prin disociere, din fiecare mol biatomic se obfin 2 moli monoatomici). 11, A. Amestecul este format din (1-f)v moli cu masa molard ys (cei nedisociati) si 2fv moli 9D. veviv, ‘cu masa molar A (obfinuti prin disociere). Vezi si problema anterioara. 12. E. Numérul de moli ramasi nedisociafi este (1-fv iar al celor obfinuti prin disociere 2 (prin disociere, din fiecare mol se objin doi) deci v' =(1+f)v. LEGILE GAZULUI IDEAL 13. A. Din ecuatiile de stare termice pentru cele dou’ stiri ale gazului, stiind c& volumul incintei nu se modificd, objinem m, = 14, E. Temperatura reali depinde liniar de cea cititi qatbt, si cand 4=0 t= -4 = 0=a~4b iar cnd t=100 t.=106=> 100 = a +106-6. Folosind datele se rezolva tratbte, 15, A. La fiecare pompare se introduce izoterm in incint& un volum v de aer la presiunea pi. piV=p(V+mv), m fiind numirul de curse. 16. C. La fiecare pompare (jzoterma) se introduce in recipient un volum v de aer la presiunea po. Rezulta po(V-+n-v)=m-poV. 153 17) 18. 19. 20. 21. 2 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. E. c. E. A D. . La fiecare pompare derul se destinde izoterm de Ia presiunea atinsi la pomparea anterioari ~ si_—s-volumul =V = la_—svolumul = V4v..—pi(V+v)=poV, pa(V+v)-piV... 22 (V4v)=ppV. Rezultas + -( va ) . m m Vev "RT La echilibru gazele se giisesc la aceeasi presiune p=“! x=4.x100, V Din ecuafiile de stare termice pentru gazele din cele dou compartimente avem, in starea initial, cu temperaturile exprimate in K si fin&nd cont de faptul c& picatura RT _ _y Rh ¥, Pr=Vy vy, 2 = V2. Deci, 273v; = 293v2. fn stare final, picdtura fiind in echilibru, avem 283%, 313% Obginem 2 <1. ieee ut este in echilibru, deci presiunile inifiale sunt egale: p, = 7 = Fie unde Prin AP (incinta se glseste in vid), Tax = 900K, adic8 627°C, 1 x m, mg oe Ree ES mg =>Y, vRTS wv, WW, S 10mg PU +2) _ Pi, Paha RE ORT RT” Asupra pistonului exercita presiune Hy dinspre stinga si Nz dinspre dreapta, iar Vo, =Vy,- Asupra pistonului din dreapta nu se exercita presiuni gi acesta nu se deplaseazi. comes dreptei este pra V iar pV=vRT. (Po 396 dubleaza. pd+x) Pp Til+y) TO si V-VitVo, veut, pM, y- < T= PV, . Sau: dac& volumul scade la jumatate presiunea se 00 = pi-—) si 1-- =U T9q) i 1,33- PoP (at=at) T 1T+100 sunt izoterme. Pentru. compartimentul peists= ih, pentru cel inferior py condifia de echilibru este pr=prépgh. Ecuafia transformarii este p=aV-+b. Constantele a si b se determina din condi dreapta si treac& prin punctele 1 si 2: 2p, =aV,+bsi p, =2aV, +0. Punctul de pe 154 fransformare in care se obfine temperatura maximA trebuie s& aparfind si izotermei PV-VRTx- Din sistemul obtinut objinem aV;+bV-vRTmx=0, iar cum punctul trebuie si fie unic avem A=0. 31. A. Ecuafia transformarii 1->3 este p=aV+b. Din condifia ca dreapta si treacd prin punctele 1 si2rezult @ si b=3p1. Ecuafia transformarii 1-> 2 este p=c'V cuc=4, y, : a, MR | 2p _ va 32. C. Pentru cele doua transformari, —| = —— respectiv + =—— . zy TY 33. B. Pentru cele doul transforméri, “= respectiv 241 =, TP TP 34. A. Instarea 1: prVi=viRT iar in starea 2: 2p, Vi-vaRT. Rezulta = a wm 2h v 35. B. V=VotxS, p=prtpg2x, x= 2 = p =72Er +(05 ~ 708s), PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICI. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMARILE GAZULUI IDEAL 36. D. Transformarea este o comprimare izoterma, prin urmare gazul cedeazi cAldurd. 37. A. Cu ct exponentul lui V este mai mare, cu atét curba graficd a transformérii este mai abrupti intersectind izoterme la temperaturi din ce in ce mai mici. Sau pV=vRT si cu pV"ct rezulti T=ctV'". Cum n>1 T scade cu cresterea volumului. 38. C. Graficul (in coordonate p - V) este mai pufin inclinat decat izoterma intersectind izoterme la temperaturi din ce in ce mai mari. Sau pV=vRT si cu pV"ct rezulté T=ctV'". Cum n< | T creste cu cresterea volumului. 39. D. Cantititile de caldurk primite de gaz in cele 3 transformari fiind egale avem: RT, neve, -T,)=vC,(T.-T,), deoarece starea initiald comuna are aceeasi temperatura cu starea A. Rezulti ci Ty > Ts. Din ultima egalitate, rezult’ c& rezulti TyCvy. 40. B, Se efectueazé L doar in transformarea izobara L = 2p\(2V1-V1)= 2piV = 200 J 41.C. Lucrul mecanic efectuat de gaz in destinderea izoterm& este V, V, L=vRT in =™ RTIn_&™. Dar: ‘ant H at 2 2 y vp = eee RP tem tn. Din # Hw 3 3 Viniuat PrinatY put = RT > Vig =. De unde L=2,3 KI. + H 3P ina i 42. BE. QQi+Q,, (vrtm2)CyAT=uiCy,1+0Cy,2 unde Cy, monoatomic si i=6 pentru cel tri (sau poli) atomic. Rou i-3 pentru gazul 155 43. 45. 46. 47. 48. 49. 50. SL. 52. Bc 54. 55. 56. 57. 58. A. in transformarea izoterma: p, . Q=AU+L, L=Aria trapezului 1,2,V,,V2= - Q=AUtL, AU=U=1C, AT = v3Rar iar L=pAV-vRAT=5U 3 5 WGRG -T) =v, 3 RC, -N)- . Gazele trebuie si ajunga la echilibru termic v;C(T)-T.)=v2C(Te-T2) iar numarul de DY, +¥,) +02, RT. moli se conserva »=vr +¥2. (Pe), Dar din ecuatia Pe Priagg p= Pa=Ph 1 i , Bee Pe deci [= P22 —PU1 = “yRar R=CCy, mayest a 3” iar Cy. VCAT =vC,AT +c, -C,)ar. tansformarii 12 3 Q=AU+L iar L=0 in transformarea izocors. {in transformarea izotermi AU=0 c, =2R. re RC, = eR, Pentru gazele cu trei sau mai mulfi atomi in molecula U, _T, UsuCvT deci 7 $e iar legea transformatii este T,V, TY?" unde y=1,4. ¥, = py, iar in cea adiabatica: #(%) = pW. 7 1” A. Transformarea este izotermi, gazul avand timp s& schimbe cilduri cu exteriorul. PM = PVs 7 Transformarea este adiabatic’, schimbul de caldura find a Pentru gazul 24 monoatomic 7-2 SGe3) iar piV,'=p2V7". Ba(BY asl 7 ‘ C. Q=-3) (caldura cedata este negativa) L= 3J (lucrul primit este negativ). 2 ¥, - QeL=vRT In—£ = pV, In GL ny Phas FM. papayeuR(TeT). PRINCIPIUL Il AL TERMODINAMICII 59. B. Ecuatiile de stare sunt p,Vi-vRT), 2p,Vi=vRT2, 2pi2Vi=vRT3, p;2Vi-vRTs. Rezulté Ty=Ts=2T) gi THAT; iar = oe 156 [aul 60. C. 9=1-F= 10.1) =|0u|+Qu] = -7,) +0, - 1), Quie=Qi2t Qos r 2+y_ y-l = T, -1,)+ 0, (%, -1;) .=1- ——- Gan = C/E Ti) 400 p(B -T) sn 1S = TS 61. EL iar ecuafiile transformarilor sunt Acts PY = ks TM TV, BV = PVE TV aT VE". lar @, 62. C. 63. C. 64. AL 65. C. 66. E. in ciclul parcurs in sens trigonometric sistemul (gazul care circula in sistemul de ricire) primeste L (L=Pt) de la motor, Qe de la sursa rece gi cedeaza Qi exteriorului, TL ~. Pentru frigider |Q,|= 0, +L. 77G, igider |Q,|= 9, 67. D. Pentru frigider utili este extragerea cildurii din interior Qo iar consumat este L efectuat de motor deci eficacitatea: 1 = a Pentru motorul corespunziitor: 7 = 1 TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGARE s i La 100°C poape= 10° © deci nu este suficientd apa rs pentru a obtine vapori saturanti. Apa va vaporiza in intregime gi se va comporta ca Mpa 68. B. V=Vi0, Vapa=— ova tun gaz ideal. v=Vaer+Vipa1,5. PV-VRT $i poV=VaeRTo, p = + Os Volo 69. A. Qv=Qvjrcr+Qv,apas (Vaer*Vapa)CVAT= VeerCv,aeAT+ VapeCy,opaAT. Cie = R (gerul este biatomic) iar Crap. $e (apa este triatomica) 3 cel SR +iSe : 70. C. Apa este suficient& pentru ca la 100°C si se obfind vapori saturanti de api. La aceasti T Nv. temperaturl Pay = Po» Pans 10° = $i P=Paar Pape ’ 157 PY _ Pv Ty 73 (VaertV: = Va ‘A’ ae 73. (act Vapa)CpAT= VaesCpaeeA T+ TL. D. Qp=Quacr+Qpapas Vapa 1 VapaCpapaT. Cyace= R (gerul este biatomic) iar Cyjpa= SR (apa este triatomica), 5 8 -1-5r+073-4R dey=t3R+0,73-5 CALORIMETRIE 72. B. miCapa(te-tt-Ma2Capa(tr-te). 7B. C. mappa taps 0)> Mg. : 74. E. O parte din gheaf& se va topi: mapaCaps(20- 0)= x2g iar raportul va fi = ~* im, —* 75. A. Gheaja se va topi iar apa rezultati se va incalzi la 100°C ceea ce va duce la condensarea unei mase de abur: mghy+mCap¢(100-0)=xhy masa final de apa fiind imgx. 76. B. Schimbul de cAldura are loc la volum constant v,,C,, (f, -100) = VggCuy (1501) unde v =” jar C,, =FRGiatomic) respectiv Cyyy =§R(riatomic) H m 77. B. NQMR=AetMyapor unde my 158 se ELECTRICITATE R Complement CURENT ELECTRIC LD, Prin definifie. 2. _D. Viteza de deplasare a electronilor este foarte micd, dar energia lor, ce se propaga prin intermediul cémpului electric, este foarte mare (viteza luminii). 3. C. Prin dizolvare, moleculele electrolijilor disociaz’ iar ionii objinufi vor fi sarcinile libere care, printr-o miscare de ansamblu, pot constitui curentul electric. 4. C. Numai sarcinile care au o migcare dirijata constituie un curent electric. 5. B. Sursele furnizeazi energia (tensiunea) necesari deplasirii ordonate @ sarcinilor electrice. 6. D. Prindefinitie 1-2{ 2). dt t 7. A. Prin convenfie (deci arbitrar) amperul (A) a fost ales ca unitate fundamentala in S.1. LEGEA OHM 8. B. (Ul, — lb -Yow. lab, .1¢ 9. A. U=IR. Dependenta de temperatura este, eventual, liniari nu direct proportionala. 10. C. Pe sursa ideala nu existi cddere de tensiune. I.E. U=E-IeIR. 122. B. R=pilea-ne. 13, C; Rezistivitatea este 0 caracteristicd a substanfei si depinde de temperaturi P= pi(l+a-t). 14. A. Prin definitie o =, p 15, A. Legea lui Ohm. 16. A. Aparatele de masurd trebuie sé influenfeze cat mai putin circuitul (ideal deloc) iar pe ampermetru, montat in serie in circuit, nu trebuie si existe cldere de tensiune. 17. D. Generatorul furizeazi doar energia (tensiunea) necesar& deplasarii sarcinilor. 18. B. Prin definitie (arbitrar) aparatul care mésoard tensiunea se numeste voltmetru, 19. C. Rezistenfa electrick este o caracteristic’ a conductorului, raportul R 2 find constant. . 20. C. Aparatul care misoard rezistenfa se numeste ohmmetru. LEGILE KIRCHHOFF 21. D. Este egala cu suma intensitajilor ce ies din nod (legea 1a lj Kirchhoff iar 1 = © 22. B. Legeaall-aa ui Kirchhoff. 23. A. Unul din noduri nu este independent iar curenfii care se ramificd intr-un nod se vor stringe (nu neaparat aceeasi) in altul. 24. E. Pentru ca un ochi si fie independent de celelalte el trebuie si confind cel pufin un element nou de circuit. 159 25. E. Conform legii a ll-a a lui Kirchhoff, suma c&derilor de tensiune din acel ochi de tefea este zero. GRUPAREA REZISTOARELOR $I GENERATOARELOR ELECTRICE 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34, 35. 36. 37. 38. ore A. Eecriv= DE, iar U= DE, -IDr,. B. Exchiv= Lest A. R= D)R,. Adiugarea unei rezistente mareste rezistenta echivalenti, B. x ly _ Addugarea unei rezistente scade rezistenta echivalenta. E. Rezistenfa echivalenta depinde de modul coneret de legare. A. Conform formulei de calcul, R=-R+R. D. Condensatorul se incarca cu t.m. din circuit si apoi intreruipe curentul continu. D, La gruparea paralel a rezistoarelor, rezistenta grupairii este mai mica decat rezistenta fiecdrui rezistor in parte D. P=RY, deci dubland intensitatea, puterea creste de 4 ori. D. Rezistoarele fiind legate in serie, vor fi parcurse de acelasi curent. C. Deoarece toti rezistorii au aceeasi valoare a rezistentei, vom avea a = a3 =; E. Conform legilor lui Ohm gi Kirchhoff. D. Deoarece Ii = = Is B. Conform legii lui Ohm pentru un circuit simplu J = = » iar dupa dublarea lui E, 2E : ; vom avea J'= one 21, prin urmare céderea de tensiune ¢ rezistorul extern se va r dubla deoarece va fi strabatut de un curent de intensitatea dubla. ENERGIA $1 PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC 40. 41. 42. 43. 44, 45. 46. 47. 48. A. Din legea lui Joule. B pi” C. Degajarea de cildura se produce atat pe rezistenta interna a sursei cat gi pe cireuitul extem Q-F(+R)EETt. E. Qua Pt iar p=8. A. Prin definitie. 2 © n= ER Prensunae 1*(r+R) D. La orice alta valoare a rezistenfei extee puterea transferata este mai mica. E C. Pay = PR=—~—R iat =R. C3 CHR PR G = sik. Fo+R 2 160 ao. c, P= arr pentru ambele este dept tt puteren ot tensiunea nominal’, 50, oe definite. / 51. “%. Marindu-se rezistenta exterioara sursei, sce isitatea curentului prin circuit, prin _urmave si céderea de tensiung u=4-de la bomele suri. (fe a Oe Ut EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC. APLICATII. 52. E. Numai sarcinile electrice in migcare (curentul electric) creeazi camp magnetic. 53. B. Liniile de cmp magnetic sunt linii conventionale care pleaci din polul nord si sunt tangente in fiecare punct la vectorul inducfie magnetica. 34. A. Prin definitie 55. A. Unitatea de misura a inductiei magnetice se numeste prin conventie tesla (7). 56. C. Sensul liniilor este sensul de inaintare al burghiului drept rotit in sensul in care curentul electric strabate spira. 57. D. Afirmatie din manual. 58. B. Prin definitie. 59. D. F=BHl sina iar intensitatea curentului electric este chiar sarcina ce stribate in unitatea de timp sectiunea conductorului, 60. C. Cercuri concentrice cu conductorul si din ce in ce mai indepartate intre ele cu cét ne indepartim de conductor. 61. B. Formula din manual. 62. C. Formula din manual. 63. B. Polul sud geografic coincide, aproximativ, cu cel nord magnetic. 64. E. Formula din manual. 65. E. Cémpul magnetic nu actioneaz decét asupra sarcinilor electrice in miscare. 66. B. Conform regulii mfinii stingi de determinare a sensului si direcfiei fortei clectromagnetice 67. B. Fluxul magnetic este, prin definifie, produsul scalar dintre vectorul inducfie magneticd si vectorul suprafafa (avand directia normale’). 68. B, ©=BS cosa iar a= 0 (unghiul dintre B si normala la suprafafa. 69. A. Prin definiie. 1. BE. b= 2 dar @ este fluxul magnetic propriu prin circuit 71. D. Prin definitic. 72. C. Prin definitie. 73, E. Enunful regulii lui Lenz. 74. A. Tensiunea electromotoare indusi este viteza de variajie a fluxului magnetic Iuati cu semn schimbat. 75, EB. Deplaséndu-se paralel cu liniile de cmp conductorul nu le intersecteaza. 76. C. e=-Blv sina = -Blv cosp (a este unghiul dintre normala la conductor si B. 77. B. Autoinductia reprezinti aparifia unei tensiuni datorit’ variafiei fluxului magnetic ‘propriu prin circuit. . Ad ALT . oe ae 78, C. e= 22 =O unde @ este uxul magnetic propriu prin suprafsfa crcuituli. 79. D. Conform regulii lui Lenz. 80. A. Formulé demonstraté in manual. 161 ELECTRICITATE cauzi-efect CURENTUL ELECTRIC E. Numai migcarea ordonata a sarcinilor electrice constituie un curent electric, 2. A. Curentul electric reprezinta un transport net de sarcind. 3. A. Electronii se deplaseaz in circuitul exterior sub actiunea forjelor electrostatice ce apar datoritd diferenfei de potential intretinuta de sursa. 4. A, Sursa fumizeazi energia necesari transportirii electronilor impotriva c4mpului electric. in cazul electronilor care sunt negativi de la potential mare la potential mic. 5. A. Prin consumut de energie (in multe cazuri chimica) se transporti electronii prin surs& impotriva cémpului electric pentru mentinerea diferentei de potential. 6. C. Energia electronilor se transporté foarte repede prin intermediul cdmpului electric desi electronii se deplaseaza cu vitezi mica. 7. A. Vezi raspunsul anterior. 8. _E, Avem curent stafionar daca prin orice secfiune a unui conductor (nu circuit) trece acelasi curent. Daca circuitul are ramificatii pe diversele ramificatii vor fi intensitafi diferite iar viteza electronilor nu are nimic comun cu intensitatea curentului electric. 9. B. Vezi rispunsul anterior. 10. A, Cu cat se deplaseazi o sarcin’ mai mare in unitatea de timp cu atat efectele vot fi mai mari. 11. B. Amperul a fost luat prin conventie unitate fundamental. 12. C. Pentru a efectua lucru mecanic trebuie ca sursa si aiba energie pe care si 0 consume. 13, A. Sursa consuma energie pentru a compensa pierderile atat in interiorul sursei cét si pe circuitul exterior. 14, A. Att tensiunea electromotoare cat si cdderea de tensiune sunt diferente de potential. LEGEA OHM 15. D. Rezistenta electrica este 0 caracteristic’ a conductorului si mu depinde nici de tensiune nici de intensitate (raportul lor este constant). 16. B. Rezistivitatea metalelor creste iar a semiconductorilor scade cu temperatura si depinde de natura substanfei dar intre cele doud afirmatii nu este nici o legatura. 7. A. (ol, = Abelha. Us 18. D. Depinde liniar nu direct proportional. 19. A. Afirmatie in manual. 20. A. Pentru ca p sa scada cu cresterea temperaturii trebuie ca a si fie negativ. 21. A. Orice sursa reali are rezistenfi intend (chiar dac& uneoti este foarte mic&) si pe ea va avea loc o cidere de tensiune. 22. B. Caderea de tensiune are loc datoritA pierderilor de energie ale sarcinilor electrice in urma ciocnirilor cu componentele sistemului prin care se deplaseaza. 23. DT +4 iar rezistenfa este 0 caracteristicd a sistemului nedepinzénd de intensitate 24. A. Vezi rispunsul la intrebarea 22. 25. A. Scurtcircuitul se produce cfind rezistenja extema R este foarte mic& (teoretie zero) iat Ugg = E-Ir. 26. D. Daca rezistenta externa este infinita intensitatea prin circuit este zero. 162 27. A. Un aparat de masuri ideal trebuie sa nu influenfeze circuitul iar ampermetrul montindu-se in serie pe el nu trebuie si apard cAdere de tensiune. 28. E. Tensiunea la bomele ampermetrului este mic& (pentru cel ideal este zero) deci scurteircuitarea nu are practic nici un efect. 29. A. Un voltmetra ideal, montat in paralel, trebuie si aiba rezistenfa infinita pentru ca prin el curentul s& fie zero. 30. E, Prin voltmetru nu va trece, practic nici un curent dar prin circuitul in care este ‘montat si prin sursi poate trece un curent foarte mare. LEGILE KIRCHHOFF 31. B. Intr-un nod se intilnese cel putin trei curenfi dar suma lor algebricd este zero pentru ci sarcina electrica se conserva. 32. D. Suma algebrica este zero iar sarcinile care intra in nod trebuie sa fie egale cu cele care ies din nod. 33. A. Dacd intr-un nod curentul generat de sursi se imparte pe ramuti ale circuitului va exista un alt nod in care curentii de pe ramuri (nu neaparat aceeasi) vor reface curentul ce trece prin sursa. 34. A. Legeaadouaa lui Kirchhoff este )) £, = 71, R, 7 F 35. E, Sumele algebrice sunt egale iar sarcinile nici nu se genereaz nici nu se pierd, 36. A. Daca nu se procedeazi astfel una din ecuafii va deriva din celelalte. GRUPAREA REZISTOARELOR $I SURSELOR ELECTRICE 37. D. Suma unor valori pozitive nu poate fi mai micd decat umul din termeni. 38. A. La gruparea in paralel rezistenfa echivalent& este mai mici decét a oricdtei rezistente din grupare, 39. D. Tensiunea la borele grupirii de surse va fi E. 40. B. Tipul sursei nu influenteaza tensiunea electromotoare. 41. A. intr-adevar rezistentele interne ale surselor vor fi in paralel. 42. C. Curentul de sourtcircuit pentru sursele legate in serie va fi, 2. Tensiunea in E 4B —4_. La mersul in gol (R=) I-0. Ree n ENERGIA $I PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC 44. A. Bnergia pierdutd de electroni va fi preluati de conductor sub forma de cAldurd. 45. B. Rezistenja creste deoarece creste rezistivitatea iar curentul electric poate produce lucru mecanic doar indirect de exemplu prin intermediul producerii unui cmp magnetic. 46. D. Relafia reprezint& cildura degajata. 47, A. Legea lui Joule sub aceasta forma permite calculul energiei pierdute de purtitorii de sarcind care poate fi transformata in alte forme de energie. 48. D. Energia electricd poate fi transformati in orice alti forma de energie. Bateriile transforma energia chimic& stocaté in ele in energie electric’. 163 2 49. DW i. sinr 1m, 22. D. Din legile refractiei dac& nj> ng rezulta i nz, ceea ce nu are neaparat legituri cu densitatea. 31. D. La incidenta sub unghiul limitd raza refractatd este perpendiculara pe normal’. 32. C. sin! = n 33. E, Raza trebuie si se indepiirteze de normal, deci n; > m si i> I, unde Imaresin”, a Daca i = | raza se refracta la 90°. 34. A. Deviatia minima se obfine pentru mersul simetric al razei, 35. D. Pentru ca o razit sit iasi trebuie ca unghiul de incidenfa pe fata a doua a prismei r’<1 iarr’ este maxim dacd i =0. Cum in acest caz r’= A rezulté A 0. My mR B..C= A. f= 22=%2 deci x; sixz trebuie si aib’ acelasi seman. ~ no* E. Lumina se reflect doar pe prima lentila si nu ajunge la a doua. D. C= Cy#Cp. ‘A. Numai oglinzile, lentilele sau asociafiile convergente pot forma imagini reale (pe ecran) ale obiectelor reale. E, Razele provenite din focarul unei oglinzi convergente devin paralele dup’ _reflexia pe oglinds. Focarul oglinzii divergente este in spatele oglinzii. Imaginea este real& deci oglinda este convergenta, iar pentru a fi egal cu obiectul acesta trebuie plasat in centrul de curburd. . In oglinda divergenta, indiferent de pozitia obiectului real, imaginea este dreapta, virtuala si mai mic decdt obiectul. . Razele paralele (venite de la infinit) se stréng in focarul oglinzii convergente. ). Vezi construcfia imaginii in acest caz. . In acest caz grosimea lentilei poate fi neglijaté fata de raze. Tal 9 p= %2=%2 (formulaaIl-aa lentilelor). un . Se obin la intersecfia razelor reale ce, vin paralel spre lentil, dupa trecerea prin ea. . Se obfin Ia intersectia prelungirilor razelor reale ce, vin paralel spre lentila, dup trecerea prin ea. . Conform conventiei geometrice de semne, imaginea ristunati este negativa, deci mirirea liniard va fi negativa. C. Convergenfa reprezinta inversul distanjei focale. C. Celelalte sunt inversate. 9 P> poUD 173 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. ee 92. 93. 4. 95. 96. B. Lentilele divergente impriistie razele de lumina, cele convergente le adun’, D. Distanfa dintre obiect si imaginea sa reald printr-o lentil convergenta este d > 4f, semnul egal fiind pentru cazul in care obiectul se afla in -2f imaginea forméndu-se in 2f si fiind egala cu obiectul. C. Imaginea printr-o lentili convergent, pentru un obiect situat intre -f si -2f, este reald, rasturnata si mai mare decdt obiectul. C. Imaginea unui obiect real poate fi virtual doar daci obiectul se gaseste intre -f si O si atunci este marita. C. Oricare ar fi pozifia obiectului real imaginea in lentila divergenti este virtuala dreaptt si micsorata. A. In lentila convergent oricare ar fi pozifia obiectului virtual imaginea este reala dreapta si micsorata. C. Formula in manual (in cazul lentilelor alipite sistemului format convergenta este egala cu suma convergentelor lentilelor componente). Focarul imagine al primei lentile trebuie s& coincid& cu focarul obiect al celei de-a doua si lentilele fiind convergente distanele focale sunt pozitive. D. Pentru a putea coincide focarul imagine al primei lentile cu cel obiect al celei de-a doua (fiind divergenti focarul obiect se giseste in "spatele” ei. B. Focarul imagine al primei lentile trebuie si coincida cu focarul obiect al celei de-a doua iar, in cazul nostru, f <0. D. Vezi rispunsul anterior, E. Nu putem face ca focarul imagine al primei lentile si coincida cu focarul imagine al celei de-a doua. D. Din figuré (aseminarea triunghiurilor AOF si A’O’F) pa woh A. MBirea liniard a sistemului afocal este =-2 , deci nu depinde de pozitia : obiectului. C. in acest caz a doua lentil este convergenti iar imaginea finala este dreapta, virtual simai mare decat obiectul. 1 11 D. Deoarece Cs = C;+C; ,— = — hh 1 1 1 cot = (n-1( +--+) iar a= b tf RR, oa ny n, 1 C. Vezi intrebarea anterioara (. E, Sistemul se comport ca o oglinda. Lumina strabate de doud ori lentila gi se reflect © dati pe oglinda si, din cauza conventiei de semne (Ientilele convergente au 174 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 197. convergenjai pozitivi iar oglinzile convergente au convergenj& negativa), convergenja lentilei trebuie luata cu semn schimbat fafa de a oglinzii. E. Sistemul echivaleaza cu o lentil plan convexa (lichidul) argintata (oglinda) si se comporti ca o oglindd convergenti. 1, (4-4) iar dacd tm > 5 ‘A. Convergenfa isi schimb& semnul deoarece C = ( Ry RR, primul termen isi schimba semnul. B. Imaginea prin fiecare oglinda plani devine obiect pentru cealalté oglind’, toate imaginile fiind egale cu obiectul si din ce in ce mai indepartate aceasta repetandu-se la infinit. Obiectul trece prin focar iar imaginea sa va trece brusc de la +o la -c0. Initial imaginea se formeaz in 2f iar pe misurd ce lentila se indepiirteazi ea se apropie de f Pe masurA ce obiectul se apropie de lentil imaginea se apropie si ea de lentil iar dimensiunea sa creste apropiindu-se de cea a obiectului. Pr FO we tgi (din aprox. Gauss) C. Aceeasi demonstrafie ca la intrebarea anterioara dar lumina vine din dreapta iar imaginea devine obiect si invers. OCHIUL 108. 109. 110. lL. 112. 113. 114, ‘A. Pentru ca imaginea si nu fie deformati ochiul trebuie si se comporte ca o lentil perfect sferica iar dimensiunea lui este fixa. D. Ochiul se comportd ca o lentila convergent iar obiectul se gaseste fay de el la 0 distanfi mult mai mare decat 2f (f= 25 mm). D. in mod normal vedem clar incepdind de la 23 cm. A. Un ochi normal vede clar pand la infinit, C. Constatare experimental. D. Este o lentila sfericd si convergent care isi poate modifica razele de curbura sub actiunea propriei elasticitafi si prin aceasta si convergenfa. C. Prin bombarea sau tractarea cristalinului se modifica razele de curburd ale acestuia. 175 115. D. Bombarea face cristalinul si fie mai curb deci razele si fie mai mici. 116. A. Distanfa focali creste cu cresterea razelor de curburi conform relatiei io fz al f RR 117. A. Prin cresterea convergentei cristalinutui. 118. B. Pentru cristalinul tractat razele de curbura sunt mari i convergenta mica. 119. E, Exista trei tipuri de celule cu conuri (au pigmenti ugor diferiti si absorb preponderent radiafia rosie, verde respectiv albastr) ceea ce permite obtinerea informatie’ de culoare (aproximativ ca la televizorul color). 120. E. Deoarece ochiu! (cristalinul) este prea convergent. 121. B. Ochiul (cristalinul) find prea convergent nu permite formarea pe retiné a imaginilor obiectelor prea indepartate. 122. E. Convergenfa prea mare a ochiului face ca razele (cvasiparalele) provenite de la obiecte indepartate si convearga inaintea retinei. 123. B. Prin adaugarea unei lentile sferice divergente se formeazi un sistem avand convergenta mai mica. 124. B. Pentru ochiul hipermetrop, atat punctul proxim cét si punctul remotum sunt mai indepartate decat pentru ochiul emetrop, convergenta hipermetropului fiind mai mic decat a emetropului. . Deoarece convergenta cristalinului este prea mica. . Convergenfa ochiului fiind prea micd razele luminoase provenite de la obiecte apropiate nu pot fi focalizate pe retina. 127. B. Ochiul are convergenfai prea mic si razele provenite de la obiecte apropiate nu pot fi »Strdnse” suficient pentru a forma imaginea pe retin’. 128. A. Prin adaugarea unei lentile sferice convergente se obfine un sistem optic mai B. 125, 126. pA convergent. Sciderea clasticitatii nu mai permite bombarea suficienti a cristalinului si convergenfa acestuia nu mai creste suficient. 129, MICROSCOP 130. C. Conform defini 131, A. Conform definifiei. 132. B. Conform definit 133. A. Poate fi definita atat o distanfA minima cét si un unghi minim intre dou puncte ale obiectului ce apar distincte in imagine. 134, B. Din relaia dimensionala [P]= lee] _ 1 m bil 135, B, Din relafia dimensionala fal-f2 1 136. E. Obiectivul se comportd ca o lentil convergenta iar obiectul se giseste foarte aproape de focarul obiectivului dar dincolo de el. 137. A. Ocularul se comporté ca o lentilé convergentt iar obiedtul (imaginea prin obiectiv) este fntre -f si el. 138. C. Obiectivul formeaza o imagine marits si ristumaté iar ocularul se comportd ca o Lup 139. A. P=—*— unde e - distanja dintre focarul imagine al obiectivului si focarul obiect al iS ocularutui 176 140. 141. 142, 143, 144, 145, 146, 147. 148, e 44 Seater Foc distanta dintre focarul imagine al obiectivului si focarul obiect al ocularului. A. Grosismentul microscopului are expresia G , unde “e” este ‘aacel e 1 B. Conform definities G=—=—-——© =F. Cy “Coheanes ismentul ‘onform definitiei O74 och Ho Cot Cam leci_grosisment variazi direct proportional cu convergenfa ocularului . E. Astfel creste e. A. P=, th E, Att ocularul cét si obiectivul se comport ca lentile convergente iar imaginea prin obiectiv devine obiect real pentru ocular. D. Prin definitie. C. Prin diftactie lumina ocoleste obiectul. D. P= £yP, =. Bor Poe Th D, Se apropie sau indeparteazi sistemul optic de obiect pani la obfinerea imaginii clare. 77 OPTICA GEOMETRICA cauzi-efect REFLEXIE $I REFRACTIE 1. A. Fiind unda electromagnetic, lumina se propaga in vid. Undele mecanice nu se pot propaga in vid pentru c& necesitd oscilafia unor particule. 2. E. Viteza luminii in vid este o constant universal. 3 Cee ie iar lumina nu necesité un mediu material pentru a se propaga. leu 4 Awe= n 5. D. Indiferent unde este obiectul, imaginea sa se formeazi in ochi deci vom vedea aceleasi culori 6. A. Lumina se comportd in unele fenomene (reflexie, reftactie ..) ca unda, iar in altele (efect fotoelectric, absorbtie...) ca flux de fotoni. 7. _D. Lumina se propaga in linie dreapta doar in medii izotrope si omogene. 8. A. Fasciculul fiind paralel toate razele cad sub acelasi unghi pe suprafata si se vor reflecta sub acelasi unghi. 9. A. O suprafata mati este o suprafata rugoasa (neslefuitd) care, conform legilor reflexiei, va reflecta lumina, practic, in toate directiile. 10, A. Lumina se va reflecta partial pe apa. 11. D. Incazul reflexiei totale toati lumina este reflectatd. A doua afirmafie este adevarat dat fiind faptul cd in cele mai multe cazuri reflexia si refracfia apar simultan. 12. B. Vedem luna deoarece ea reflect lumina solara. in timpul eclipsei totale de luna, intre ea gi soare se interpune paméntul si lumina solar nu mai ajunge la ca. 13. B. Marea majoritate a obiectelor nu emit lumina dar le putem vedea pentru c& reflect lumina, ins noaptea nu au ce lumina sa reflecte. 14, B. Nu vom vedea nimic deoarece in ochi ajunge mai multi lumina provenind din cameri si reflectati de geam decd lumini provenind de la obiectul de afara. 15. A. Trebuie si imbunatajim raportul dintre semnalul util (lumina provenind de la obiectele de afar’) si semnalul parazitar (lumina din camera reflectatd de geam) prin micsorarea celui din urma. 16. D. ndepinde invers proportional de v (n= £ v 17. D. Fiind un raport de doud viteze, indicele de refractie este adimensional. 1. A=, ay 19. D. incazul incidenjei normale, raza incidenta are acecasi direcfie cu cea incident. 20. C. Nurci sin reste invers proporfional cu mp. 21. B. Iluminarea creste deoarece introducerea lamei este echivalent& cu apropierea sursei fafi de ecran cu d= ( -4). n 22. A. Raza apropiindu-se de normal i> r. y 23, E. Refractia nu este legata de densitatea mediului ci de indicele de refractie (densitatea optica), 24. E, La incidenja sub unghiul limit raza se refracta sub un unghi de 90°, iar polarizarea nu are nimic comun cu reflexia totala. 178 25. A. Din cauza sciderii densititii aerului cu inaljimea, razele solare vor fi refractate succesiv lumina avind 0 traiectorie curba, 26. A. A=rér’ unde r’ este maxim dacd r= 0 iar, pentru a nu se produce reflexia totala, pe fafa a doua a prismei r’'<1 => A<1. 27. A. Pentru ca o raz intrata in prisma si ias& trebuie ca r’<1 => “%* > sin(4—) relatie er) ce trebuie indeplinita pentru orice unghi i intre 0 si 5 Valoarea cea mai mica a primului termen este zero (pentru i=0) => A< 1 (condifia ca orice raz intrati in prism sf iasi din ea). Valoarea cea mai mare a primului termen este + (=sin 1) n (pentru i= D => AS 21 (condifia ca cel pufin o raza intratd in prism si iasd din ea). 28. D. Lumina nu se poate reflecta total decat pe a doua suprafafa a prismei, Vezi si rispunsul anterior. _ A+6, 29. A. Indicele de refractie relativ al prismei devine n,-"s!@ (scade) dar ny, 2 7, A nt sina 2 deci scade gi 8: 30. A. Dispersia normala const in sciderea Iui n la cresterea 2. Dispersia anomala (de la anomalie) apare mai rar, doar pentru domeniile spectrale absorbite putemic de o anumit& substan. 31. A. in cazul sticlei (n=1,5) unghiul limit este de circa 42° iar unghiul de incidenqa pe fafa a doua este de 45°, OGLINZI $I LENTILE 32. A. In demonstratie s-au folosit aproximatiile Gauss. 33. A. Formulele au fost stabilite folosind aceasta conventie. 34. E. fn demonstrarea formulelor s-a folosit conventia: segmentele indreptate in sus sunt pozitive iar cele indreptate in jos sunt negative. 35, iar R< 0, conform conventiei. 36. B, A doua afirmatie reprezinté definitia focarului, dar nu are nici o legatur’ cu semnul distantei focale. 37. E, Fiind in spatele lentilei, focarul lentilei convexe este virtual (se giseste la intersectia prelungirilor razelor provenind dintr-un fascicul paralel reflectat de oglinda), 38. A. A doua afirmatie reprezinta chiar definifiile focarului imagine respectiv obiect, iar la lentile acestea coincid. 39. E, intotdeauna pentru oglinzi B=-*2, iar lentilele concave (convergente) dau si x ’ imagini ristumate, deci B poate fi si negativ. 40. E. B=-*2 gi este o marime adimensionala, dar nu este invers proporfional cu x1 * deoarece si x2 depinde de x. 179 4t. 42. 43. 45, 46. 47. 48. 49, 50. 51. 52. 55. 56. 57. 58. 8 61. po em o> . Pentru oglinzi avem intotdeauna ++ . Razele provenind din focar vor deveni paralele, iar iluminarea produsi de ele va fi 1 1.2 , iar x; este negativ pentru obiectele % oR reale, deoarece acestea nu se pot gisi decat in fafa oglinzii. Focarul oglinzii divergente este virtual, iar imaginile obiectelor reale sunt situate in spatele oglinzii, fiind virtuale, drepte $i mai mici decat obiectul. Obiectele virtuale sunt situate in spatele lentilei gi el¢ sunt imagini obfinute printr-un sistem optic anterior. Imaginile obiectelor virtuale prin oglinzi concave se construiesc similar cu imaginile obiectelor reale prin oglinzi divergente si vor avea aceleasi caracteristici ca acestea, dar vor fi reale. Obiectul real nu poate fi plasat in centrul de curbura al oglinzii divergente, deoarece acesta se giseste in spatele lentilei, iar imaginile obiectelor reale prin oglinzile divergente vor fi mai mici decat obiectul. fn acest caz imaginea se formeazd tot in centrul de curburd, deci x= x1 iar pe x . in aproximafie gaussiand toate razele provenite de la obiect vin din focar si dupa reflexie vor fi paralele. Oriunde va fi plasat obiectul, imaginea se va forma intre varful oglinzii si f. Desi fiectirui punct al obiectului fi corespunde un punct imagine, laturile aflate la distanje diferite fat de oglindd vor avea B diferit deoarece B=—22 % . intrucét imaginea prin oglinda plana este simetricd fata de oglind’, deci x)= x, 1 oricare ar fi pozitia obiectului. Imaginea printr-o oglinda nu depinde de mediul in care se gisese obiectul si oglinda. . Imaginea in oglinda plana este dreapti, deci B= 1, find de asemenea simetrica fata de oglinda. C=0 deoarece R= 0. Imaginea va fi reali deoarece se va forma la intersectia razelor reale si egala cu obiectul, dar dimensiunea imaginii nu este legati de caracterul real sau virtual al imaginii. . Ecranul va fi iluminat atét de sursi eat si de imaginea sursei prin oglind&. . Imaginea sursei se va forma simetric fata de oglinda plan’, dar distanja de la imagine la ecran va fi de trei ori mai mare decét cea dintre sursa si ecran, deci iluminarea produsi de imagine va fi de noua ori mai mic& decit cea produsi de sursa. . aceeasi, indiferent la ce distanfa se va gsi ecranul. Pentru a afla iluminarea totald trebuie si mai adaugim insi si iluminarea produsa direct de surs&. . Distanfa focala este dat& de distanfa de la lentil’ la focarul imagine care, in cazul convenfiei din manual, este pozitiva. z Dupa trecerea prin lentila convergent, un fascicul ‘paralel devine convergent, strngandu-se in focarul imagine situat in dreapta lentilei (daci lumina vine din sténga). . Focarele unei lentile sunt intotdeauna simetrice fap de lentil (daca lentila este plasata intr-un mediu omogen) indiferent daca lentila este simetricd sau nu. - Focarul lentilei divergente este virtual gi in stnga lentilei, deci f< 0 si C< 0, 180 \w B. 65. B. 6. B. 67. D. 68. 69. D. 70. D. cic: aes B.C. 74. A. 75. A. i re |n. v. [7 4. | 79. ¢ *. A doua raza este negativa dar are gi un semn minus in formula. . Raza de curburi a fefei convexe poate fi pozitiv’ (daca este prima) sau negativa (daca este a doua) dar si semnele {ui R, si Re difera in formula, astfel incat C va fi oricum pozitiva. . Razele de curbur nu se schimba, dar termenul (“!—1) poate fi negativ sau pozitiv n, dupa cum indicele de refracfiei al materialului din care este constituita lentila este mai mare sau mai mic decdt cel al mediului. Lentila poate fi convergent daca este mai groas& la mijloc decat pe margini, deci atunci cénd termenul { +— } este pozitiv ROR Formula este valabila in convenfia de semne in care a fost stabilitd si nu are legituré cu tipul imaginii. Formula lentilelor este intotdeauna (in condifiile convenfiei de semne in care a fost 1 stabititay 1 — mF pentru c& obiectul virtual este situat in spatele lentilei. Un obiect real nu poate fi plasat in focarul obiect al unei lentile divergente, pentru ci acesta este virtual gi este situat in spatele lentilei. Dimensiunea imaginii este egal cu cea a obiectului dar imaginea este risturnati, deci B=-1. Imaginea printr-o lentila divergent& este virtual’ iar un punct luminos este real. Desi imaginea virtualé este formata la intersecfia unor raze virtuale (prelungiri ale razelor reale), ea poate fi fotografiata pentru c& in aparatul de fotografiat vor intra raze reale, ce par a proveni de la obiect, dar ea nu poate fi obtinuta pe ecran deoarece ecranul trebuie plasat in locul in care se giseste imaginea. Comportindu-se ca lentile convergente picaturile de ap pot concentra lumina solarit pe plante si pot aparea arsuri. Numai pentru lentilele alipite convergenta este suma convergentelor lentilelor. ‘A doua afirmafie este chiar definitia sistemului afocal, iar distanfele focale sunt pozitive pentru lentilele convergente. Raza paralela cu axul optic principal va trece prin focarul imagine al primei lentile care coincide cu focarul obiect al celei de-a doua. Intrucét focarul imagine al lentilei convergente este in dreapta lentilei si focarul obiect al lentilei divergente in dreapta lentilei, trebuie ca lentila divergentii si se afle {ntre lentila convergent& si focarul acesteia. Trebuie ca d= fi+f; tocmai pentru c& distanfa focal a lentilei divergente este negativa. Tmaginea se va forma intre axul optic principal si raza care iese paralela cu acesta, deci miirimea ei va fi aceeasi indiferent de pozitie. Imaginea este risturnata. O raz cate intra in sistem paralela cu axul optic principal si deasupra lui iese tot paralel cu axul, dar sub el. Imaginea va fi dreaptd pentru ci orice razi paralela cu axul optic iese din sistem tot aralela cu el si de aceeasi parte a lui. C indiferent de semnul marimilor ce intervin iar x; este pozitiv Pe By A Prim len Bind divergent’, o raz paralela cu axul optic va diverge, iar dupa ‘prin lentila convergent raza va redeveni paralela cu axul dar va fi mai departe de acesta. 181 82. B, Imaginea va fi dreapta si mai mica decat obiectul fiinded, dupa trecerea prin prima lentil, 0 raza paralela cu axul optic se va apropia de ax. 83. A. Ambele distanfe focale sunt negative, dar o distant nu poate fi negativa. OCHIUL 84. D. Pe un ecran (in particular pe retin’) se formeazi doar imagini reale. | 85. A. Punctul proximum pentru ochiul normal este la 25 cm in timp ce distanfa focala este de ordinul a 15 mm, 86. E. Imaginea pe retin este micgorati iar lentilele sferice convergente pot forma atit imagini micsorate cét si virtuale in functie de pozifia obiectului. 87. E. Adaptarea la fluxuri luminoase diferite se face prin modificarea diametrului pupilar. 88. D. Insigi vederea scotopica este o adaptare la fluxuri luminoase scizute si nu se mai face o alta adaptare | 89. B. Cauza pentru care vederea noctumné este necolorati const in prezenta unui singur ; tip de molecule fotosensibile (rodopsina) aproape la fel de sensibila la toate | Jungimile de unda din domeniul vizibil. 90. A. Cele trei tipuri de celule contin trei forme de iodopsind cu maxim de absorbtie in albastru, verde respectiv rosu. | 91. AL C.. in conditiile in care x2 este fix iar xy variabil C trebuie si fie variabil, \ 92. C. Razele de curburd scad prin bombarea cristalinului datorita propriei elasticitaf. 93. B. Ambele afirmatii sunt adevarate le : (2-1 + -4] dar intre ele nu este nici m 1 2 i o legitura cauzala. | 94. B. Pentru a vedea la distanja convergenfa cristalinului trebuie s& fie mica iar | convergenta unei lentile depinde de mediul in care se afla (vezi rspunsul anterior). ' Cele doua afirmafii nu sunt insé legate intre ele. 95. E, Pentru vederea la apropiere convergenta cristalinului creste prin scéderea razelor de curburd. 96. A. Dat find ci x»_—spentru.=sun_—ochi._—este.~—constant ace! Xpraxinan remote 0525. 97. A. Prin sciiderea razelor de curburi creste convergenfa cea ce permite vederea obiectelor apropiate. 98. B. Ambele afirmafii sunt adevarate dar cauza pentru care fntre 6m gi oo vedem fiir acomodare suplimentard este diferenta mic de convergen{ai AC = : = 0165 99. A. Imaginea se formeazi inaintea retinei deoarece fie cristalinul riméne prea convergent fie lungimea ochiului este prea mare. 100. E. fn cazul miopiei imaginea se formeazA in fafa retinei iar cauza poate fi convergenta prea mare a cristalinului, 101. D. Miopia se corecteaz cu lentile sferice divergente. 102. A. Pentru corectarea miopiei imaginea trebuie indepartata pentru a se forma pe retin’. 103. C. Nu poate fi vorba de sistem afocal ci, mai degraba, de lentile alipite. 104. A. Lentila de corectie nu afecteaz convergenfa cristalinului gi nici capacitatea sa de a- si modifica razele de curburi (se modificd la fel si convergenfa minima $i cea maxima). 182 105. C. Convergenfa maxim a ochiului este prea mica. 106. D. fn hipermetropie nu pot fi vizute obiectele apropiate convergenfa maxima fiind prea mica. 107. B. in hipermetropie este afectat punctul proximum imaginea obiectelor apropiate forméndu-se in spatele retinei fie din cauza convergenfei maxime prea mici fie din cauza lungimii prea mici a ochiului, 108. E. in hipermetropie este necesara mirirea convergentei maxime a ochiului ceea ce necesita lentile sferice convergente. 109, E, Purtarea lentilelor mareste si convergenta minima apropiind punctul remotum. 110. D. Convergenta cristalinului variaza intre aceleasi limite la care se adaugi convergenja constant a lentilei ceea ce nu modifica variatia convergentei. 111. A. Pierderea elasticitafii nu mai permite bombarea suficient si deci nici cresterea suficient& a convergenfei cristalinului (prezbitie). 112. A. Sc&derea elasticitafii face duce la micsorarea convergenfei maxime a cristalinului. 113. B. Ambele afirmafii sunt adevarate dar cauza corect&rii prezbifiei cu lentile convergente consta in faptul c& ele impreund cu cristalinul formeaza un sistem mai convergent. 114, D. Scdderea elasticititii poate duce la aparitia prezbitiei indiferent de prezenta miopiei. MICROSCOP 115. E. Prin definitie P=/822 iar unitatea de masurd va fim. 116. 117. 118, 119, 120. 121. 122. 123, 124, 125. 126. 127. cy > vn Obiectul este foarte aproape de focar si, ficéind aproximafia xf, obfinem ‘8% va fi adimensional (este un numar fir unitate de (ga, Prin definitie G misura). a este unghiul sub care se vede cu ochiul liber obiectul dac& se afla la distanfa minim’ de vedere d ~ 25cm, distanfi la care ochiul face efortul maxim de acomodare (nu face efort daca obiectul se afld la o distanfi de peste 6m). 6-0,25-Pyunde P, =. E. Puterea separatoare liniar& este legat de distanta minima dintre doud puncte ce pot PP om PPO fi vazute distinct . Difractia apare atunci cénd dimensiunea obiectului este comparabili cu A iar pentru radiafia vizibild A este in intervalul 0,4 -0,8 1 (rotunjit). Cand apare difractia (atunci cfnd 2 este comparabila cu dimensiunea obiectului), obiectul nu mai poate fi vizut deoarece lumina ocoleste obiectul fri a mai interacfiona cu el. Lentilele divergente nu pot da imagini matite ale obiectelor reale. {in general atit ocularul cét si obiectivul sunt alciituite din mai multe lentile (dar se comporti fiecare ca o lentil convergenta) ins puterea de separafie este limitata de diftactie. . Obiectul este plasat inaintea focarului obiectivului. Puterea de separatie este invers proportional cu 2. Tmaginea finald trebuie s& fie cét mai mare, deci trebuie ca att obiectivul cét si ocularul si furnizeze imagini mfrite iar imaginea finalA trebuie si se formeze la distanfé mare pentru a o vedea fird efort de acomodare. 183 128. D. Tocmai pentru c& imaginea prin ocular trebuie si se formeze cét mai aproape de focarul obiect al ocularului si si fie marita, acesta nu poate coincide cu focarul imagine al obiectivului. | 129. C, P= FF iar difracfia nu este legata de convergenta. ihe 184 | OPTICA GEOMETRICA probleme REFLEXIE $1 REFRACTIE 4 BY 5 si nu depinde de mediu. 5. D. Trebuie finut seama de sensul razelor. 7. A. Marginea inferioard a oglinzii trebuie si fie la 170/2 em (i=r). 8. C. Asemiinarea triunghiurilor (i=1). 3.5 fa 9. D. di= AB 00s i, dy= AB cos r, “=n sinr B dz . 185 nv 15. D. Din figura 186 n sin r (din aprox .Gauss ) sin i 16. E. Fiecare lama apropie imaginea cu h,(1-—L) (vezi problema precedenta) astfe! incdt 1, ae 1 5 18. A. Raza discului luminos este data de fenomenu! de reflexie total care are loc la iesirea 1 luminii din ap in aer sind = (vezi desenul de la problema anterioara). sina, sinr =ngi =. sinr sing 1m h+dvn® =1 2 19. D. 20. C. Din figura 1 = 21. A.r’slunde aka Asi sin! = ne 22. A.r’slunde sind =” YB deci 160° si 8! = n, unde =A-r’. m2 sinr foe d - sin(i—r) oe 23. E. Din desen: AB=—4_;x= ABsin(i-r) > x=d . Legea refracfiei sinr cos sing _ sinr 187 24. A. Apa se comporti ca o lama cu fefele plan-paralele ce apropie obiectul cu x=e(l-+) bhatt. ” 25. B. Din desen: BC=d-igr; x-2& iar din tegea refractiei Si/ = sinr 26. C. Rezulti din desen: tg =n A tor = 90 deci x=d(tgi-tgr) sicu S84 =» sin 27. D. Pentru ca raza sA ias& paralel cu latura trebuie ca r’=1 (unghiul limit). Dar r’=A iar 1 188 OGLINZI $I LENTILE 28. 29. 30. 31. 32. cis 34. 35. 36. B. 8=2i+2i’ (unghi extern) o+(. D. Vezi problema anterioar’. E. Obiectul formeaza in fiecare oglinda cate o imagine aflati la distanta d in spatele oglinzii, Aceste imagini devin obiecte pentru cealalta oglinda etc. Fiecare noua imagine va fi mai departe de cea precedent& cu 2d. C. Toate imaginile sunt egale cu obiectul. B. Imaginea este simetric& fati de oglinda gi se roteste o dati cu acesta. 1 a - D. Obiectul se ,apropie” de oglind’ cu e(1-+) deci si imaginea se va apropia de n oglindé cu aceeasi distanfa. ‘A. Imaginea este intotdeauna dreapta si egala cu obiectul, Sau # = -=2 gi x= -x2. x ee eee comventie do secre’ f(inmetrit) RB A 1 2. 4 convenia de semne. hoe f(inmetriiy R 189 37. 38. 39. 40. 41. 22. 43. 45. 46. 47. 48. J; y= este negativ). x Yn vn E. Convergenfa si distanfa focala pentru oglinzi nu depind de indicele de refractie (n) al mediului ci doar de raza de curbura a oglinzii. ; (imaginea este dreapta iar f pozitiv). 190 . Imaginea este un punct situat in focar sau f= -=2 = “2.= 72 =2 (imaginea este dreapta) si 8 = sO f 2 Da — cuxi=0 si x= f x; x De lone nw f 2 72% 29, Reaultt x= -f si v (£ pozitiv). Obiectul virtual se gaseste in spatele oglinzii iar imaginea sa in 49.C. AL Rezutes x, =F (este negativ). Hom f 50. B, Pentru ca imaginea si se formeze in centrul de curburi obiectul trebuie si se giseascd tot in centrul de curburd, $tiind c& o lama cu fefe plan-paralele apropie obiectul de sistemul optic cu: d= e(1-+) {demonstratia R1Scomplement|=>d = D-|x|=el-+). n n 51. C. Ry=0,25 m, R= -0,25 m C= (n—I) 52. B.C=(15-1 tt =26. =0.25 53. D. C=(I5- i )= -25 +0.25 34. D. 55. ° 56. A. ni Ne i, 37. C. Apa se va comporta ca o lentil convex-pland avand Ry’=Rz, Ry’= 0 si n= 1,5 iar C.=C+C 38. B. 59. A. 60. C. 61. E. Lumina strabate de doud ori lentila (a doua oaré in sens invers cea ce schimba semnele segmentelor orizontale) lea tlic mx 2 191 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. nA. Rn. 73. +|2 <0 (oplinda plant are convengenta zer0)=> RR) R, D. cracyscoraen( R= 42, ambete raze find pozitive lentila va i convex-concava si pentru c& Rr< Rp va fi mai groasé la mijloc (menise convergent. A. Aceeasi rezolvare ca si la problema precedenta dar lentila va fi mai groasi pe margini (menise divergent). D.f=+=0.2m d=|r|+)a] deci d= xix i 2-1-1. obtinem ecuatia c mom f xitdxy+dP+0 cu A=d? —4df 20. Distanta minima este unicd deci A= 0 si d~4f. B. Din principiul reversibilitifii razelor de lumina reiese 4 imaginea poste deveni obiect caz in care obiectul va deveni imagine. Pentru stabilirea relailor trebuie sa finem seama si de convenfia de semne. Acelasi rezultat se obtine rezolvand sistemul: é=-xrhagi +- wy c 22 iar p yn B. B= Lr. Din asemanarea triunghiurilor Pt a dar, finand cont de faptul ci M1 1 a ‘ Yn fe ype imaginea este risturnati deci y2< 0, 22. =-2 euf=+, Noh c A. p= -22. tmaginea prints-un astfel de sistem afocal este intotdeauna dreapti si mai f mare decat obiectul. B. Obiectul se va gisi in focarul primei lentile deci va forma imaginea la infinit. Imaginea prin prima lentila devine obiect pentru a doua iat imaginea final se va forma in f. A. Obiectul se giseste in focarul lentilei astfel cd razele provenite de la obiect vor iesi din lentila tot paralele. Ele vor raméne tot paralele si dupa reflexia pe oglinda iar dupa a doua trecere prin lentila se vor strange in focarul din stéinga acesteia. Ld 16255, x) =-15 om, rezulti xy =-8,57 em. a Sf B. fn apa, convergenta lentilei este C'= B. + distanja dintre ecran gi obiect este si trebuie si tibii o valoare minima pentru ca problema si fie posibilé; d =|x,]-+[r,| deci d= -xrt2 si +-1 - ; Objinem mx ecuafia xy7+dx;+df=0 cu A=d? ~4df 20. 192 131 -I}>-=|, Ri=-10, R2=10 si " ti z] ane 76. B. Din 4-4-4 => x. In apa ont-(*-\¢-4}. cae 77. B. Oplinda pland are distant focald infinita, 78. A. Cfnd lumina cade pe fafa argintati: 76 ana =2e > 0). CAnd lumina cade pe fafa neargintatt: = Cay =F -(0-9F 2 ")(R>0).Deci f10em si 20cm, 79. A. Fasciculul iese divergent astfel incdt prelungirile razelor sale tree prin focar. Din aseminarea triunghiurilor a Vex aj a f x 80. D. Apa se va comporta ca o lentila plan-convexd avand raza Ry = 0, Ry = - R si indicele de refractie n, iar sistemul se va comporta ca o lentil argintati avind C, = Copintn ~2Cromne =e = 2. 2 Cagate Cina = FO AR 81. C. Pentru ca imaginea si se formeze la infinit obiectul trebuie s& se giseasc& in focar. Deci d= (1-2) = D-|x,|= (1-2) unde |x| = f = in wn 82. B. Imaginea se indeparteaza cu d = e(I--) . a OCHIUL 83.C. Pentru ochi 2-1 =C unde x2- constant (aproximativ dimensiunea ochiului). mH Scdzind relafiile scrise pentru distanjele minimA respectiv maxima obfinem: 1 1 Ac=— iw Xi 193 84. 85. 86. 87. 88. 89. m1. 92. — 94, 95. 97. . == =C unde x= -025m respectiv —-+ = » ted cy gcu x= Im si 1 . B=72 = 2 cu x= -25em, x= 15,5em gi y;= 0,08mm (avand in vedere diametrul ea celulelor receptoare de circa 2,5jum intre doul colule receptoare excitate trebuie si fie cel pufin una neexcitati pentru ca punctele si fie percepute distinct). Lec unde x;=0 respectiv 1+ C! unde xf = 2m deci Ac--4-1 OH x a gee 1 unde xf=—4m deci om = Coy, +Chntg © X1= 00 (Xp este aproximativ x dimensiunea ochiului si mu se modifica). 1 Pentru lentila de corectie: + Co + Chae = Chet - 1 Xtreme : 14 . 28. Pentru. —punctul. ~—proximum gi 2M prociousn a = Costs + Cresta ® 22 praia . Noul punct proximum va fi punctul in care trebuie plasat un obiect astfel incdt imaginea prin lentilé si se formeze in punctul proximum reat 4 prcimam ~ Qos -csi) $i Eprom ,285). Cn —— (neu -0,265). ). B= 72 = 22 ou xy=15,5mm, x1 -Sem si yz= Sum. aon ae Sy Seg? Som + Ci “OH I= -025m (Hp este , aproximativ dimensiunea ochiului si nu se modifica), . Imaginea prin lentil a unui obiect aflat la 25cm de ochi trebuie si se formeze in 1 1 =0,98—0,33 ~ “lms punctul proximum real al ochiului 194 98. D. AC=—1—~ %remonim — X procin £0 Xenatn™ % $1 Xpoxin= “LM. 99, E. Pentru ochiul emetrop: 102. D. ‘emia = ~0,255. Pentru Fe Got Co 103. C. Tyas = CMa + Cinta > Choe = 36. Pentru a calcula ents $1 — 2G 43. 2 ¥presimun 104. d. 2-1 2c,, si +-—_=c,, +6 Do rog Cam yg Ca + C= MICROSCOP 105. C. fn cazul lupei P= Pasig ~1 Nai 106. A. Pentru lupa P= fat -o[ SL Meets Flcdnd raportul 22. = P, apa RR 107. C. Pentru microscop P = —*— iar e= d - (fi+f). th 108. B. G=5-p== Aici 5 distanja minimi de vedere clara (distanfa la punctul proximum). P_ie 109. E. G=5-P=—=—*— 4 MS sSoc si d=footfoete. e 110. A. P= Sorfoe e 1 11. E. P= 3 d=frtfoete gi P.. =. Tale Toe 195 112. B. Pentru a privi firs acomodare imaginea trebuie si se formeze la infinit deci obiectul pentru ocular (imaginea prin obiectiv) trebuie si se giseasca in focarul ocularului. Pentru obiectiv deci x:-fi+e=2+8=10em. Din + — ot as =-2,5cm. 7 | 113. D. Formula lentilelor pentru a inde x, =-0,25m $i fi, =0,0lm. Aceeasi formuli pentru 114. B. 115. E, 116. A. obiectiv | 117. B. =C,.=>x) 118. C, 6=72=1355 (imaginea este dreapti in raport cu obiectul pentru ocular care este cay imaginea prin obiectiv). 119. D. Pentru obiectiv (vedere firs acomodare) 1-1-4 cys, = f, +e (imagines OX ‘ob trebuie si se formeze in focarul ocularului). Imaginea finala la 25cm: pentru ocular 1 1 1 . . 1 1 —2- => i pentru obiectiv, —-+- =. 25 oH fee XX Distanta cu care se apropie va fi: d= ~ Ful 196 12. 13. 14, ‘Ls 16. 7. 18. 19. 20. 2. 2. 23. E. sin OPTICA UNDULATORIE R comp! Prin definifie. Indicele de refractie depinde de lungimea de unda. Indicele de refractie depinde si de alfi parametrii cum ar fi lungimea de unda si temperatura. : {In mediile optice care nu absorb putemic radiatiile n creste cu sciderea 2. in mediile optice care absorb putemic radiajiile apare scdderea lui n cu scdderea 2. Ayiter< heaton Prose deci in cazul dispersiei normale Myiste> Mgaien> Troy Ayiter< RyaltenS Arosa deci fn cazul dispersiei anomale myiot< Neuen Bross: Ceea ce duce la dependenta lui n de 2. B. Prin definitie. Be>am ops . A. Dispersia anomali apare in regiunile spectrale in care substanfa absoarbe putemic lumina. "2 deci depinde de cele dows medi. Fiind un unghi se msoari in radiani si nu are legiturd direct cu densitatea. Cand i-1 90°. Depinzfind de n depinde de 2. B. Dispersia anomala consti in cresterea n cu cresterea 4 deci scdderea n cu cresterea v. D. Fara este o= at- 2 B. Conform definitiei A. Deoarece amplitudinea undei rezultante va fi constanti in timp. B. Deoarece amplitudinea undei rezultante va fi variabila in timp. A. Undele trebuie si fie in fazi (vectorii E si aib& aceeasi directic si acelasi sens), deci ‘Ag= 2ka si deci 8= kX. C. Undele trebuie si fie in opozitie de fazi (vectorii E si aibi aceeasi directie si sensuri opuse), deci Ag= 2k. D. Conform definitiei. B. Franjele pot fi observate oriunde am pune ecranul in spafiul de dup& fante. E_ Formula demonstrata in manual. B, Deoarece in. al C. in centru, pentru toate radiatiile, 5= 0. Din acest motiy, toate radiafiile vor da maxime rezulténd un maxim alb dar, intrucét interfranja creste cu 1, maximele de ordinul inti vor fi decalate, cel mai apropiat de centru fiind cel violet si cel mai indepartat cel rosu. . A. Dintre mirimile enumerate, interfranja depinde direct doar de 2. . A. La reflexia pe un mediu mai refringent, la drumul efectiv parcurs de unda reflectati trebuie adaugat 4 datoriti ,pierderii” de faz8 din miomentul reflexiei. . Din legea reflexiei rezulta cd razele reflectate sunt paralele. c A. Dupi reflexia pe cele doud fefe ale lamei razele nu mai sunt paralele, prelungirile lor intilnindu-se in interiorul lamei imediat sub suprafata superioara. . E. Formuli demonstrat’ in manual. D. Grosimea trebuie aleasi astfel ineat razele reflectate de cele dou suprafefe ale lamei 8 fie in antifaza, astfel incat sa dea minim de interferenta. . D. Rezulta chiar din definitia difractici. |.C. Lumina ocoleste obstacolele de dimensiuni comparabile cu 2. deoarece fiecare punct al unui front de undi devine o sursi de noi unde coerente cu unda inifiala (principiul Huygens-Fresnel). 197 | 32. A. Prin definitie. 33. C. Maximele pe ecran se obfin prin interferenta razelor difractate paralel intre ele de caitre reteaua de difractic. 34, B. Daca intr-un punct diferenfa de drum intre doud raze vecine este kA (pentru a produce un maxim in acel punct) din cauza faptului c& fantele sunt echidistante intre oricare | doua raze ce se intdlnesc in acelasi punct diferenfa de drum va fi un multiplu intreg de a | 35. D. Intensitatea luminii difractate scade cu cresterea unghiului de difractie. 36. D. Razele difractate sub acelasi unghi sunt simetrice fafi de dreapta ce uneste sursa cu centrul refelei. 37. A. Maximele de ordinul intai sunt separate pentru fiecare 2. (maximele de ordin superior ale diferitelor 2 se pot suprapune din now). 38. A. in experimentele de polarizare a luminii se pune in evidenta caracterul transversal al Juminii. 39.E. Unda luminoasa este o unda electromagnetica transversal, deci oscil: E pot avea loc doar perpendicular pe directia de propagare. in lumina naturalé nu existi directii privilegiate de oscilatie. 40. A. Prin definitie. 41.D. Prin definite. 42. A. Conform experimentutui cu lumina polarizata. | 43.B. Conform experimentului cu lumina polarizata. 44. E. Conform legii Brewster. 45. A. Conform legii Brewster. i 46.E. Conform legii Brewster tg in -2, iar conform legii refractiei “2 -" rezuita cos , sinr 7, r=sinr. 198 yen 10. ML. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. a 20. as 22. PoOUoP a C. in mediile obisnuite viteza luminii este mai mic& decdt in vid iar . Indicele de refractie depinde de A iar n= OPTICA ONDULATORIE R c-e Dispersia .. Lumina va suferi fenomenul de dispersie care consti in dependenfa lui n de 2. Lumina monocromaticd are o singuré lungime de unda. intrucat n este diferit si v va fi diferit. Dependenfa nu este direct proportional’. Proprietijile electrice (reprezentate de «,) ale unui mediu depind de freeventa iar leu, » Proprietitile magnetice (reprezentate de p,) ale unui mediu depind de frecvenga (deci ded) iar n=fe,4, - v v E. O radiatie monocromatica nu confine decét o singurd 2 iar n in vid este 1 pentru z oP mp > Pw OP ppp toate radiatiile, Deviafia minima depinde de n care, la randul lui, depinde de n dar intre cele dowd afirmatii nu este nici o legatura. Benzile colorate apar datoritd dispersiei luminii in picdturile de apa din atmosfera. Cauza coloritii este dispersia. Ambele afirmatii sunt valabile doar in cazul dispersiei normale. Orice mic& porfiune a unei lentile poate fi asimilati unei porfiuni de prisma dar marginile sunt echivalente cu prisme cu unghi mai mare. in dispersia anomala n cregte cu cresterea A. Nu se poate vorbi despre deviafia minima a luminii albe ci doar a fiectrei radiafii in parte caz in care se obfine pentru mersul simetric al razei respective. Prin definitie (deci arbitrar, ffir cauz) 5= dn. Daca fantele sunt foarte apropiate ave siguranta c& razele ce ajung la ele provin din aceeasi regiune a sursei si astfel sunt coerente. in punctele de maxim amplitudinea undei rezultante este suma amplitudinilor celor dou’ unde iar densitatea de energie este direct proporfionala cu patratul amplitudinii fiind mai mare decét suma densitatilor de energie. Doar dac& amplitudinile celor dou unde sunt egale intensitatea luminoasi este zero. . Faza undei este g= otto. Pentru iar pentru ca dou unde s& fie coerente nu ajunge si fie monocromatice cu aceeasi i deci si aceeasi @, ci mai trebuie si ca fazele inifiale si nu se modifice (sau si se modifice la fel) deci trebuie ca sursele si emit simultan. Interferenfa inseamna suprapunerea $i compunerea undelor deci ea poate apare si in cazul undelor necoerente dar, in acest caz, ea nu poate fi observati intensitatea luminoas’ intr-un punct pe ecran variind rapid in timp. Interferenfa inseamn& suprapunerea si compunerea andelor, deci si undele necoerente interferd dar intensitatea undei rezultante va varia foarte rapid in timp {ncét nu vom putea observa maximele si minimele. $i undele care au aceeagi 2. pot fi necoerente dacd nu sunt emise simultan de catre cele dou surse. . Diferenta de faz este Ap =(2- @))t + Ago. Cum @2 # @ Ag depinde de timp. Ar trebui si ca diferenfa fazelor inifiale si fie constant in timp (sursele s4 emita coordonat). 199 eee 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. ae 37. 38. 39, 41. 42. 43. 45. 47. 48. 49, 50. =) E 52. > pos po op > FODD> @ bb om pm raza este monocromaticd daca are o singura 2 dar nu obligatoriu cele doud radiafii au aceeagi 2. intr-adevar, sursele fiind foarte apropiate lumina va ajunge la ele simultan, asigurdind astfel coerenfa undelor difractate. Undele difractate de fante vor interfera, practic, in tot spafiul din spatele lor. Interfranja scade de n oti pentru ca 2= 22, . n jn PD a Formula pentru interfranja a fost obfinuta in aproximatia unghiurilor miei, deci nu este valabila decdt pentru franjele nu prea depairtate de axul de simetrie. Interferenfa poate fi observati deoarece intr-un punct fiecare din radiatiile ce compun lumina alba. Maximul central este alb (6=0 pentru toate radiatiile). Din i = 2 reiese si relatia de cauzalitate. Figura de interferenta se deplaseaza spre partea inferioar drumul optic pentrs raza inferioard crescdnd cu e(n-1). Desi razele reflectate sunt paralele intre ele, franjele pot fi observate si cu ochiul liber relaxat pentru vederea la distanta. In acest caz, vor interfera raza transmisa direct prin lama cu cea care a suferit doud reflexii in interiorul lamei. Lumina ,pierde” 0 jumatate lungime de und doar la reflexia pe un mediu mai refringent. Tntertanja este invers proportonald eu a: ¢= 4 iar ho hai ‘Unghiurile de incident pe cele doua fete vor fi diferite, iar razele la iesirea din pani vor deveni divergente, prelungirile lor fntélnindu-se imediat sub suprafata superioara apenei. Pelicula de ulei se comportd ca o pani opticd (nu este perfect uniform ca grosime si indice de refractie). acd suprafafa nu este pland franjele vor fi distorsionate, Principiul Huygens-Fresnel spune oi undele secundare provenite de la acelasi front de unda sunt in faza. Difractia este intotdeauna insofita de interferent’. Dac& undele secundare nu ar fi coerente nu am putea observa franjele de interferenja. Prin definitie, constanta refelei este distanfa dintre doud fante succesive gi se va miasura in metri. Pentru maximul central = 0, deci nu depinde de i. Din conditia de maxim I(sin i+ sin a) = Kh rezultd c& unghiul de difractie a, sub care se formeazi un maxim, creste cu 2. Interferenfa trebuie objinutd intre razele difractate parajel intre ele de catre refeaua de difractie. Unghiul de difractie sub care apar maximele creste cu cresterea 2. Din pozitia maximelor de difractie putem deduce 1. Acest lucru este pus in evidenfi de comportarea Iuminii la reflexia luminii pe oglinda analizoare din experimentul de polarizare. Legea Brewster este valabila doar pentru substanfe dielectrice. 200 53. 54. 55. 56, 57. C. Prima afirmatie este verificati in experimentul de analizA a luminii polarizate iar asupra retinei actioneazi E . D. Unghiul Brewster depinde de ambele medii tgi, E. Lareflexia sub unghi Brewster are loc polarizarea total’. A. intr-adevar la analiza s-ar reflecta cel putin component longitudinala. E, Nueste nici o legatura intre polarizare si reflexia total. 201 OPTICA ONDULATORIE R probleme DISPERSIE 2 -)—. one 2. C. Unghiurile fiind mici se poate lucra in aproximatie gaussiana. Unghiul de incidenti pe fafa a doua a prismei este =A iar legile —refractici: redo id Py 1. _ B, Dispersia este normala (n creste cu scdderea 2) iar = Aa =i! -i! (avind doar raporturi de unghiuri nu este necesari transformarea in radiani). INTERFERENTA. 2a 3. D. Ag=—6. ey 4D. Diferenta de faz 2kn corespunde unei diferente de drum kA. Undele trebuie si fie in faz’. 5. D. Undele tebuies fein antifiot, Dierenta de drum (2k+1)4 corespunde diferente de faz5 (2k+1}. 6 £ ae 7 ces unde k= 4 (primul minim se objine pentru k= 0). 7. A. Culoarea va fi dati de radiafia care in acel punct formeazA un maxim (in cazul nostru maximul de ordimul inti), 94 : 8D. Va lipsi radiatia pentru care in punctul respectiv se formeazi un minim. 2x oan (2k+1)A. Numai pentru k= 0 (minimul de ordin 0 primul deasupra maximului central) 2 apartine unei radi 9. C.it= deoarece 2'=4 iar D si 21 nu se modifies. ° n n 10. B. fn punctul aflat la distanta x de maximul central diferenfa de drum intre razele provenind de la cele dou fante este 5 -3- nA, Dac& n este intreg, in punctul respectiv va fi un maxim, dacd este semiintreg (de tipul 24) punctul respectiv va fi un minim, iar daca are alt& valoare va fi un punct intermediar intre un maxim si un minim. fn cazul nostru n= 2,5, deci in punctul respectiv va fi un minim gi iluminarea va fi zero. 11. D. Punetul respectiy se giseste la mijlocul distanfei dintré maximul central si minimul x . lone EB 8a de ordin 0 (n=— vezi problema precedenti), = 4. 4 Ey 60s*0 12. C, Drumul optic prin lama este en deci lama introduce un drum suplimentar e(m-1) care, pentru maximul de ordinul 10, este 102. 202 20. B. e(n-1)= (2k +4 unde k= 9 deoarece primul minim este pentru k= 0. poet? git D4 a * D 24° ‘A. Lama introduce un drum optic suplimentar 6=e(n-1) care trebuie s& fie egal cu noua diferent de drum in centrul dispozitivului eortymaKtye cu k=3 (primul minim corespunde lui k=0). B.IO=KN’. Aa A. 2dn-— 2 = s unde a se misoara in radiani. A minimul find objinut pentru k= 0. Cc. ee , A ee: mersului razei prin prisma nu se modifica, dar 4,,, =~, deci n, ore Napa ‘A. Pentru ca stratul s& reflecte ct mai pufin lumina trebuie s& se comporte ca un strat antireflex, adica razele reflectate de cele dou suprafete ale stratului si interfereze cu formarea unui minim. 5-2-4 =(2k+ o& DIFRACTIA 21. 22. 23. 24. 25. 26. 21. B.Isina=10.unde = + iar n=5 10° “Stu . n D. 1 (sin i -sin a)= kA, iar pentru maximul central k= 0. B. Unghiul a de ae este a= oe iar k maxim va fi partca intreagi a report unde f= 7 iar n=5 10° ssi iar N= -2k+1 (1 pentru cel central). c. Asina kA. ” D, Unghiul maxim de diffatie este. tla. a D. sin atsin i=0. D. Unghiul maxim de difractie este. J sini) = gia4 iat NKousr+Knaartl CH i pentru maximul central). POLARIZAREA 203 29. A. Din legea refractiei “2 iar din legea Brewster igi, = sinr x sinr = Cosi, =r =- |. 30. D. tgi, = “2 cuig=Z—a. | n 2 | 31. B. sin’ =+ si sgi, ” 204 205 SUBIECTE ADMITERE MEDICINA GENERALA 2008 1. La o lentil convergenta subfire (lentila 1) se alipeste o altd lentil convergenti subfire (lentila 2). Ca urmare, imaginea unui fascicul de raze paralele de lumind prin sistemul de doui lentile: A) devine mai mare decat imaginea initiala format& de lentila 1; B) se apropie de lentila 1; Cheste dreapta; ‘D) se formeaza in planul focal al lentilei 2; E)este virtuala. 2. Convergenfa unei lentile: A) are ca unitate de masur’ dioptrul, B) are ca unitate de masur’ metrul; C) este pozitiva daca lentila este divergent&; D) scade odatai cu sciderea distantei focale a lentilei; E) este mai mica atunci cnd lentila este imersat in ap’ decat atunci cénd lentila se aflé in aer. 3. In ochiul norm: A) imaginea unui obiect aflat la o distant mai mare de 25 cm de ochi se formeazi pe retin’: indiferent de pozitia obiectului; B) convergenfa ochiului nu variaz’ cu pozitia obiectului; C) convergenta ochiului scade cand obiectul se apropie de ochi; D) imaginea unui obiect aflat la o distant mai mare de 25 cm de ochi este dreapii; E) convergenta ochiului devine zero atunci cdnd obiectul se afla la o distant mai mare de 6 m deo 4, O razii de lumina rosie care se propaga in aer si ajunge pe suprafafa unui lac: A) se descompune in mai multe raze de diferite culori atunci cfind se refracta in apa; B) poate suferi procesul de reflexie totala la suprafaa apei; C) dupa refractie are o viteza de propagare mai mare; D) nu se reflect; ) la incidenja normala, raza refractata se propaga in apa pe o direcfie perpendiculara pe suprafata apei. 5. Pentru un dispozitiv Young, interfranja: A) este direct proportionala cu lungimea de unda a luminii folosite; B) este direct proporfionala cu distanfa dintre fante; C) este invers proporfionala cu distanfa dintre plamul fantelor si ecran; D) este invers proportionala cu lungimea de unda a luminii folosite; E) nu depinde de nici unul din parametrii de mai sus. 6. Avem la dispozifie un anumit numar de generatoare electrice reale identice. A) pentru a obfine o t.e.m. echivalenta cét mai mare le legdm in paralel; B) pentru a micsora rezistenfa internd a sursei echivalente de tensiune le legim in serie; ) rezistenja intern’ a sursei echivalente nu depinde de numarul de generatoare dacé acestea sunt legate in paralel; D) rezistenta inter a sursei echivalente creste proporfional cu pumarul de generatoare dac& acestea sunt legate in serie; B) te.m, echivalenti creste proportional cu numirul de generatoare dac& acestea sunt legate in paralel. 7. Densitatea unui gaz ideal (p) se exprima in funcfie de presiune (p), masa molari (1), constanta gazelor (R) si temperatura absoluti (T) astfel: 206 mperatura absoluta, volumul starii inifiale fiind ic dect cel al stiri finale, prin care serie de transformari lucral mecanic schimbat de aceeasi cantitate de gaz ideal cu exteriorul este minim: A) incalzire izobara urmatt de racire izocora; B) destindere izoterma, ©) ricire izocor’ urmati de incalzire izobar’, D) destindere adiabatica; E) este acelasi pentru orice transformare. 9, Pentru gruparea de rezistoare din figura, avand rezistenfele identice si conectati Ia 0 je tensiune continua, se poate afirma ci: A) tensiunea pe primul rezistor este mai mica decat pe cel de-al treilea; B) tensiunea pe al doilea rezistor este mai mare decat cea de pe al treilea; C) intensitatea curentului care trece prin ultimul rezistor este suma intensitifilor curentilor din primele dou’ rezistoare; D) rezistorul din mijloc degaja mai mult caldura prin efect Joule fafi de celelalte rezistoare; E) rezistenta echivalenta a gruparii este de trei ori mai mare decat rezistenfa unui singur rezistor. eo 10. Raportul lungimilor de undi a dowd unde electromagnetice de acceasi frecventa, in doud medii diferite ai ciror indici de refractie sunt m sin este A/a = ma/ny. Putem afirma c4 interfranja unui dispozitiv Young: A) este mai mic in aer decdt in apa; B) este mai mare in aer decdt in apa; C) nu depinde de indicele de refractie al mediului; D) in vid este nula; E) in vid este infinita, 11. Legea a I-a a lui Kirchoff se referd la: A) un contur poligonal inchis al unei refele electrice; B) un nod de refea; ©) o latura de refea; D) gruparea in paralel a generatoarelor electrice; . E) gruparea in serie a generatoarelor electrice. 12. O transformare izoterma este reprezentatA in coordonatele (p,V) printr-o hiperboli echilaterd ca in figur. Se poate afirma ci: A) [] temperatura gazului ideal variaza liniar cu volumul de-a lungul transformarii; 207 B) presiunea se exprimi in funcie de volum p = ee , unde c este o constant; © temperatura scade exponential de-a lungul transformaii; D) energia intern’ a gazului scade; E)energia interna a gazului creste. Ld 13, Legea I a lui Kirchoff afirmi cd: A) pentru un rezistor de rezistenta R, strabatut de un curent de intensitate I, tensiunea pe rezistenfa R este U= IR; B) pentru o refea electric avand un numar de n noduri, /aturi $i o ochiuri, este valabila relatia /=0 + n—1; C) suma algebricé a intensitéfilor curenfilor electrici care se intdlnesc intr-un nod este nul; D) suma algebrica a intensitatilor tuturor curenfilor electrici dintr-o refea electricd este nul; E) intr-o grupare paralel a rezistoarelor, tensiunea este aceeasi pe toate rezistenfele din grupare, 14, Intensitatea luminii emergente dintr-un sistem polarizor-analizor depinde de intensitatea luminii incidente pe sistem dup’ legea Lasergov = Incutn COS?O , unde O este unghiul dintre axele de oscilafie ale cimpului electric permise de cele dou componente ale sistemului. Tindnd polarizoral fix, la o rotire cu 360° a analizorului, numirul total de alternanfe maxim-minim si minim-maxim ale intensitiii luminii emergente care se observa este: A)6; B)4; ©2; D)7; E)3. 15, Intr-o transformare a unui gaz ideal, luerul mecanic este in mod cert efectuat de gaz asupra exteriorului dacii: ‘A) variafia temperaturii gazului este pozitiva; B) gazul este racit izocor; ©) variatia volumului gazului este pozitiva; D) variaia energiei interne a gazului este nula; E) gazul este inealzit izocor. 16. Puterea electric se misoarit in sistemul international in watt (W), care reprezinti: A)kgm’ s!; B)kgm s'K; Om’ s? A; D)kgs; E)kgm’s®. 17. Despre randamental unei masini termice care functioneazi dupa un ciclu termodinamic se poate afirma cu certitudine ci: A) poate lua orice valoare reala pozitiva; 208 B) este egal cu raportul dintre c&ldura cedata si caldura primita pe parcursul unui ciclu; ©) este negativ daca presiunea minima atinsa in ciclu este mai mic& decat 0 valoare critic’; D) este intotdeauna pozitiv si mai mic de 100%; E) este egal cu raportul dintre caldura cedati si energia consumat pe parcursul unui ciclu. 18. Cine a gustat dintr-o felie proaspata de pizza a observat cA partea ce confine in special branzA pare mai ,fierbinte” decit o bucata de coaji, cu toate cd cele dou’ sunt la aceeagi temperaturd. Considerfind mase egale de coaja si briinzi, explicatia consti in: A) diferenta mare dintre valorile cAldurilor specifice ale celor doud; B) diferenfa dintre valorile densitatilor celor dou’ ; ©) faptul ca brinza este mai elastica decat coaja; D) diferenta dintre valorile volumelor celor doud; E) diferenfa dintre suprafetele celor dou’. 19, Sensul conventional al curentului electric printr-un conductor A) coincide cu sensul de migcare al sarcinilor negative in conductor; B) este ales in mod intamplaitor pentru fiecare conductor in parte; ©) este ales in functie de rezistenta conductorului; D) este ales in functie de temperatura absolut a materialului; E) este invers sensului de miscare al sarcinilor negative in conductor. 20. Presupunem ei intr-o camera izolati adiabatic de exterior se aprinde un radiator care degaji cildurd la o rata constanti. Temperatura la momentul initial este T;, dupa 5 ore este T>, iar dupi 5 ore si 5 minute este Ts. Putem afirma ci: A) presiunea aerului este mai mica la temperatura T; decat la T;; B) concentrafia particulelor de aer din camer variaza liniar in timp; ©1-110; E)AU=Q. 5. Despre o substanfi aflata la o temperaturi superioara temperaturii critice se poate afirima ch: A) Este in stare gazoasi; B) Este in stare lichida; C) Este fn stare solida D) Fazele lichida si gazoast sunt in echilibru, -E) ‘Fazele solida si gazoas& sunt in echilibru. 6. Variatia energiei interne a unui gaz ideal intr-o transformare adiabatica este: A) pAV; B) vC,AT; Cc) 0; D) ve,AT; E) vCyAT. 7. Presiunea vaporilor saturanti: ‘A) Depinde de masa lichidului cu care sunt in contact; B) Depinde de volumul lor; C) Depinde de natura lor; D) Depinde de masa lor, E) Depinde de masa aerului de deasupra lor. _ 8. Pentru o masi dati de gaz ideal céldura schimbati de gaz cu exteriorul este egal cu variafia de energie interna intr-o transformare: A) Generala; B) Izoterma; C) Adiabatica; D) Izobara; 5) Izocora. 7 9, Se di suecesiunea de transformiri simple ale unei cantitafi de gaz ideal in coordonate (V, T) conform figurii. Se poate afirma ci: A) Presiunea gazului in starea 2 este mai mare decat presiunea gazului in starea 3; B) Gazul nu efectueaz lucru mecanic in transformarea 1 > 2; C) In transfomarea 1 -» 2 gazul efectueaza lucru mecanic asupra exteriorului; 213 D) In transformarea 2 -> 3 energia interna a gazului creste; E) In transformarea 2 —> 3 gazul efectueazd lucru mecanic asupra exteriorului. 10. O masa de gaz ideal se incilzeste, prima data izocor si apoi izobar, pornind din acceasi stare inifiali in ambele transformiri, astfel inet stirile finale au acceasi temperatur’. in aceste condi A) Variafiile de energie intend pe cele dous transformiri sunt egale; B) Cantitafile de cAldura primite de gaz.in cele doud transformari sunt egale; C) Caldura primitd in transformarea izobara este mai mica decat cea primita in izocora; D) Lucrul mecanic in transformarea izobara este negativ; E) Variatia de energie interna fn transformarea izobard este mai mic& decdt variafia de energie interna in transfomarea izocor’. 11. Temperatura: A) Este un parametru de stare extensiv; B) Este o mirime fizicd vectorial’; C) Se masoara in J (Joule); D) Este constanti in timpul unei transformari adiabatice a gazului ideal; 5) Este un parametru de stare intensiv. 12. Un gaz ideal trece printr-o serie de transformiri conform figurii aliturate. Variatia de volum (in modul) pe care o suferd gazul este: B) Aceeasi in toate evolutiile de mai sus; C) Mai mica in evolutia 4-5 decat in evolutia 3-4; D) Mai mare fn evolufia 3-4 decat in evolutia 2-3; E) Mai mica in evolufia 2-3 decat in evolufia 1-2. 13. Care dintre urmitoarele mirimi fizice depinde de masa gazului? A) Caldura latenta specifica de lichefiere; B) Caldura specifica; ©) Caldura molari la volum constant; D) Caldura molar’ la presiune constant; F) Caldura latent’. 14, Se consider un sistem optic centrat format din doui lentile alipite, in aer, avand convergentele 5 5 si -10 8. Dac& sistemul riméine in aer, se poate afirma ci: A) Sistemul se comporta ca o lentil convergenté, cu distanta focal 10 cm; B) Sistemul se comporti ca o lentila divergent’, ©) Imaginea unui obiect real prin acest sistem este reala gi ristumata; D) Un fascicul paralel cu axul optic principal va parisi sistemul tot paralele cu axul optic principal; E) Un fascicul paralel cu axul optic principal va deveni convergent dupa ce strabate sistemul, 15. O lentils biconcava simetrici, confectionati dintr-un material transparent cu indice de refractic n > 1: A) Nu poate face parte dintr-un sistem de lentile alipite; B) Este intotdeauna convergent’; . ©) Are convergent zero deoarece razele de curburd au valori egale, dar semne contrare; D) Este divergent in aer; E) Nu poate face parte dintr-un sistem afocal. 16. Despre o imagine virtual’ se poate afirma ci : A) Poate fi captati pe un ecran; 214 B) Poate fi fotografiati, C) Poate fi obtinutd numai cu ajutorul unei lentile divergente; >—~ D) Este intotdeauna mai mic& dec&t obiectul; >= E) Poate fi objinutd i printr-o lentilé convergenta daca obiectul real se afl faf de lentil la 0“ distanfa mai mare decat distanta focal. 17, Folosind conventia geometrici de semne (cea din manual), daci mérirea liniard a unui a unui sistem optic este negativa inseamni cA: : A) Imaginea este dreapti; B) Imaginea este micgorati; ©) Imaginea este maria; D) Imaginea este raisturnata; E) Acest lucru nu este posibil. 18. fn cazul ochiului hipermetrop: A) Imaginea se formeazi in spatele retinei; B) Imaginea se formeazi in fata retinei; C) Se folosesc lentile divergente pentru corecfie; D) Imaginea este marita; E) Imaginea este dreapti. 19. Dacd ecranul pe care se obfin franjele de interferent& intr-un dispozitiv Young se indeparteazd de Ia distanta de 2 m Ia distanfa de 2,5 m fafi de ecranul in care au fost practicate fantele, atunci: A) Nuse mai vid franje de interferenta; B) Valoarea interfranjei nu se modifica; C) Valoarea interfranjei scade; D) Maximul central igi modifica pozitia; E) Valoarea interfranjei creste. 20. in cazul incidentei sub unghi Brewster: A) Raza incidenta si raza refractati sunt paralele; B) Suma dintre unghiul de incidenfa gi cel de refractie este 90°; C) Raza reflectata este perpendiculara pe planul de incidenta; D) Raza refractata este perpendiculara pe normal; E) Raza refractati este total polarizat astfel incat vectorul # oscileazd perpendicular pe planul de incident’. 21. Grosismentul microscopului: A) Reprezinta inversul puterii microscopului; B) Reprezinta inversul distanfei focale a ocularului; C) Reprezinta inversul distanfei focale a obiectivului; D) Se masoara in m'!; E) Este adimensional. 22. Dispersia luminii consti in: A) Ocolirea de cétre lumina a obstacolelor de dimeniuni comparabile cu lungimea de und’; B) Obfinerea unui fascicul divergent dupa refracfia luminii printr-un sistem afocal; C) Objinerea unui fascicul divergent dupa refractia luminii printr-o lentila divergent; D) Variatia indicelui de refractie cu lungimea de unda a undei luminoase; E) Variajia unghiului de refractie in functie de unghiul de incidenfa. 23. Despre un sistem afocal este adevarat ci: ‘A) Are matirea liniara B dependent de pozitia obiectului; B) Poate fi format numai din lentile convergente; C) Pozifia focarului imagine al primei lentile coincide spatial cu pozitia focarului obiect al celei de a doua; D) Un fascicul paralel cu axul optic principal va deveni convergent sau divergent, in functie de tipul celei de a doua lentile, dupa ce strabate sisteritl; E) Mairea sa liniard nu depinde de convergentele lentilelot componente. 24, Pentru a vedea obiectele situate tn apropierea ochiului: A) Razele de curbura ale cristalinului cresc; 215 B) Convergenfa cristalinului creste; © Convergenfa cristalinului scade; D) Convergenta cristalinului nu se modifica; B) Razele de curbura ale cristalinului pot si scada sau si creasca, in functie de marimea obiectului. 25. O persoana suferind de miopie vede clar obiectele situate in apropierea ochiului la 20 cm. Care este convergenta lentilelor corectoare astfel incat si vada bine obiectele situate 1a 25 em? A)L8; B)-1,53; ©) 1,58; D)-16; E)-28. 26, Dacd o lentil convergenti (n = 1,5) in aer se introduce in api (n= 4/3): A) Distana focala creste; B) Convergenta ei creste; © Devine divergent’; D) Va forma in continuare numai imagini reale; E) Nici o variant nu este corecta. 27. Caldura molard a unui gaz ideal biatomic intr-o transformare adiabaticd este: A) Cy B) Cy; o° D) 0; BE) Sty ona 28, Despre porfiunea de circuit electric din figura aliturati, conectati Ia o sursi de curent continu, in care tofi rezistorii au aceeasi rezistent, se poate afirma ci: A) Rezistenta echivalenta a gruparii de rezistori este 3R; B) Rezistenfa echivalent& a grupirii de rezistori este R/3; Oh>b; D) Rezistenfa echivalent& a gruparii de rezistori este 3/R; Bh=h. 29, Dac intensitatea curentului printr-un rezistor ohmic a cArui temperatura este constanta gi care are rezistenta R, creste de trei ori, atunci: A) Se tripleaz valoarea rezistentei; B) Valoarea rezistenjei ramane neschimbata; ) Valoarea rezistenfei se reduce de trei oti; D) Tensiunea la bomnele rezistorului se reduce de trei ori; E) Tensiunea la bornele rezistorului raméne constanti. 30. Unitatea de msurd a energiei disipate pe un rezistor parcurs de curent electric continuu este: A) Ohm; B) W (Watt); ©)V (Volt); D) C (Coulomb); EI oule). 31. Se consider expresia valorii rezistentei unui rezistor ohmic R = 4, Se poate afirma A) p reprezint& densitatea materialului conductor; B) [reprezinti lungimea conductorului; ~ O)S reprezinta aria suprafefei laterale a conductorului; D) Aceasti expresie este egal cu 4 E) Aceasti expresie reprezinta legea lui Ohm pentru o portiune de circuit. 32. Prin cuplarea a doud generatoare electrice identice avind tensiunile electromotoare 216 E si rezistenfele interne r, in paralel: A) Tensiunea electromotoare rezultant& devine E/2; B) Intensitatea curentului de scurtcircuit se micsoreazd Ja jumitate fati de valoarea corespunzitoare unei singure surse; C) Rezistenfa interna a gruparii devine 1/2 ; D) Tensiunea electromotoare rezultant& va fi 2E ; E) Rezistenfa interna a grupirii va fi 2r . 33. Puterea utili transferati rezistorului R de citre o sursi reali (a cirei rezistena interni este r) este maximi daci: A) R=21; B) R=; C)R=; D) R=r; E) R=31. 34, Referitor la intensitatea curentului electric continu, este adevirat cA: A) Este aceeagi in cazul mai multor rezistori diferiti conectati in serie; B) Reprezintd diferenta de potential dintre dou’ noduri de refea; C) Se misoarii in Coulombi; D) Este aceeasi prin mai multi rezistori diferiti conectati in paralel; E) Este egala cu produsul dintre rezistenfa rezistorului si ciderea de tensiune 1a bornele acestuia. 35. Se consider un circuit electric format dintr-o sursi de curent continuu reali (avind caracteristicile E, r) si un rezistor cu rezistenta R. Daca se inseriazA cu rezistorul R un alt rezistor avand valoarea rezistenfei 3R, atunci intensitatea curentului electric prin circuit: A) Nuse modifica; B) Creste de 4 ori; ©) Scade; D) Creste de 3 ori; E) Se dubleaza. 36. Despre sarcina electricd este adevirat ci: A) Se misoara in V (Volt); B) Este o marime fizicd vectoriala, C) Poate si ia orice valoare, pozitiva sau negativa; D) Este o marime fizicd scalar’; E) Se masoara in A (Ampere). 37. Conform primei legi a lui Kirchhoff: A) Suma intensitatilor curentilor electrici care intra intr-un nod de refea este egal cu suma intensitifilor curenfilor electrici care ies din nodul de rejea considerat; B) Valoarea intensit4fii curentului electric intr-un circuit simplu este direct proportional’ cu tensiunea electromotoare din acel circuit; C) Raportul dintre céderea de tensiune la bornele unui rezistor si valoarea intensit curentului electric care strabate acel rezistor este constant; D) Rezistenta electric este direct proportional cu lungimea conductorului; E) Nici una dintre variantele de mai sus nu exprima prima lege a lui Kirchhoff. 38. Pentru ca intr-un circuit inchis si circule un curent electric continu trebuie ca in circuit: A) Sieexiste cel putin dou surse; B) Sd existe mai multe rezistoare; C) Sdexiste cel putin o sursi, D) Sdexiste un ampermetru; E) Sa existe un voltmetru. 39. Caderea de tensiune la capetele unui rezistor cu rezistenfa R, conectat la bornele unei surse reale de curent continu, avind tensiunea electromotoare E gi rezistenta intern& r, este: ; E E E ao; B)U=E; =—_.r, pu=4; EB AU ) QuU=s Uae ) 217 E Us= R =RL E)P RU; =UL OP B)P= UA; 40. La trecerea unui curent de intensitate I printr-un rezistor cu rezistenta R pe care cdderea de tensiune este U, puterea disipati P are expresia: UA: A)P D)P 218 SUBIECTE ADMITERE MEDICINA GENERALA 2010 - Fi: 25 complement simplu + 15 complement grupat Fiecare subiect este punctat cu 1 punct, Complement simplu: 5 variante de rispuns, una singura corecta GY 1. Unsistem termodinamic izolat: -A) evolueazi spre o stare de echilibru termodinamic daca initial se afla intr-o stare de neechilibru termodinamic; B) evolueaza spre o stare de neechilibru termodinamic daca inifial se afla intr-o stare de echilibru termodinamic; C) isi modifica energia interna daca in interiorul sistemului au loc procese fizice; D) poate schimba cildura, dar nu gi substanfa, cu mediul exterior; E) poate efectua lucru mecanic asupra mediului exterior. - 2. Energia interna U a gazului ideal: A) este proporfionala cu energia cinetiGs medie de agitatie termica a moleculelor gazului; B) este invers proportional cu temperatura T;, C) nu depinde de masa gazului; e D) este proporfionala cu volumul gazului; E) este invers proportionala cu numérul gradelor de libertate ale moleculelor gazului. 3. In timpul destinderii izoterme a unui gaz ideal intre dowd volume bine precizate: A) gazul cedeaza cilduri mediului exterior; B) energia intern’ a gazului creste; C) lucrul mecanic efectuat este direct proportional.¢ii variatia de volum; * D) gazul nu schimba caldurd cu médiul exterior; E) Iucrul mecanic efectuat este direct proportional cu temperatura T. 4. Un gaz ideal aflat initial intr-o stare cu presiunea p; si volumul V; suferii o destindere Ja volumul V2. A) lucrul mecanic efectuat este mai mare in cazul unei destinderi adiabatice decét in cazul unei destinderi izoterme; B) Iucrul mecanic efectuat este mai mare in cazul unei destinderi izobare dec&t in cazul unei destinderi izoterme; C) lucrul mecanic efectuat este mai mare in cazul unei destinderi adiabatice decat in cazul unei destinderi izobare; D) in cazul unei destinderi adiabatice, temperatura gazului ereste; < E) variajia energiei interne produsi in destinderea adiabatic& este egal cu cea produsi in destinderea izobard 5. Un ga ideal monoatomic este incilzit izobar pAni cAnd volumul siu devine de 4 ori maj mare decit cel initial, Gazul este ricit apoi izocor pani cind presiunea sa scade de 4 ori fata de presiunea inifiali. Caldura totalA schimbata de gaz in aceste transformari este de # ori mai mare decat energia intern: A)1,5; B)2; ©)25; D)3; 219 B)4. 6. Intr-un ciclu Carnot, produsul intre presiune si volum (pV) are valoarea minima 0,2 Pam’ si respectiv valoarea maximi 0,5 Pam’. Daca randamentul ciclului este n, temperatura sursei calde este T, si temperatura sursei reci T,, atunci: A) 1 = 60% si T/T, = 1,67; \ 3 B) n= 40% si To/Te= 2,55 C) n= 50% si T/T = 1,675 | D) n= 60% gi T/T, = 2,5; E) n= 80% si T/T, = 1,67. 7. Conform prineipiului al II-lea al termodina: | A) variafia energiei interne a unui sistem izolat este zero in orice proces termodinamic; | B) variafia energiei interne a unui sistem termodinamic este egal cu suma dintre caldura | schimbat& cu mediul i lucrul mecanic efectuat; C) cildura nu poate trece de la sine de la un corp rece la un corp cald, adicd fir consum de Iucru mecanic; | D) intr-o destindere izoterma, c&ldura primita de un sistem termodinamic este egala cu fuerul | mecanic efectuat de sistem; | E) randamentul ciclului Carnot depinde de coeficientul adiabatic al gazului, | 8 Un motor termic funetioneaza dupa cictul din figura, iar gazul din cilindrul motorului are exponentul adiabatic y. Randamentul motorului este: | aa | A n-422, yn 5 2y yl B) n= 5 1 yn 522y | yl | © n=—; nat i y+2 D) nett? | » = al | berg | 9. O grupare in serie a dou surse identice de tensiune electric dezvoltd aceeasi putere | in circuitul exterior daci rezistenfele consumatorilor sunt Ri = 4 Q sau R, = 144. - Rezistenta interna a fiecdrei surse de tensiune are valoarea: 220 10,2 atere 179; D) 240; E)369. 10. Legea I a lui Kirchoff se referi la: A) suma céderilor de tensiune pe laturile unui contur poligonal inchis al unei refele electrice; B) suma intensitiilor curentilor electrici care se intdlnesc intr-un nod de refea; C) suma cdderilor de tensiune pe o latura de refea; D) relafia dintre caderea de tensiune pe un rezistor si intensitatea curentului prin acel rezistor; E) puterea dezvoltata de un generator electric intr-un circuit electric. 11. Doui fire conductoare fabricate din acelasi metal si avaind lungimile / si respectiv 2/ au, Ia temperatura camerei, aceeasi rezistena electric’, R. Firele se topesc si din toata cantitatea de metal obtinut se fabrica, farii a avea pierderi de material, un alt fir conductor care are la temperatura camerei lungimea 3/. Rezistenta electricd a celui de al treilea fir, la temperatura camerei, este: ARS; B) 3R/5; C)5R/3; D) 9R/5; B)3R. 12. Curentul electric reprezint A) variatia periodic& a intensit3,ii cdmpului electric al unei unde electromagnetice; B) variatia potentialului electric in interiorul unui conductor electric; C) un transport dirijat de sarcini electrice intr-un anumit mediu; D) un transport de molecule realizat prin difuzie intre dou zone ale unui mediu intre care exist o diferenfi-de concentratie; E) generarea de energie electric intr-o baterie prin reacfii chimice. 13. Dispunem de un numdr # de rezistoare identice, de fire conductoare gi de o sursi. reala de tensiune electrica. A) intensitatea curentului este aceeasi prin toate rezistoarele numai dacd\ le legim in serie; B) intensitatea curentului este aceeasi prin toate rezistoarele numai daca le legim in paralel; C) pentru a reduce cat mai mult curentul in circuitul principal, legim rezistoarele in serie; D) daca leg rezistoarele in paralel, intensitatea curentului in circuitul principal este de n? ori mai mare decdt daca le legim in serie; E) rezistenta echivalenti a grupirii in serie a rezistoarelor este de n” ori mai mica decit cea a grupiii paralel, 14, Rezistent R Rp R R Ee ee A) OR; B)AR; O3R; D)2R; v ER 15, Un conductor ohmic filiform are rezistivitatea electricd p, lungimea / $i diametrul sectiunii d. La aplicarea unei tensiuni electrice Ula capetele conductorului, intensitatea curentului electric J care va circula prin conductor va fi: intre punctele A si B ale gruparii de rezistoare din figura urmitoare este: 221 16. Sensul conventional al curentului electric printr-un conductor: np. Reflexia luminii se face cu pierdere de 4/2 pe ambele fete ale peliculei (la separarea aer-peliculd si peliculi-sticla). Pentru a obfine interferenfa distructiva la incident normala a radiatiei luminoase cu 4.= 644 nm, pelicula trebuie si aiba o grosime minima de: A) 230. nm; B) 184 nm; ©) 115 nm; D)92.nm; C E) 46mm. 25, Convergentele obiectivului si ocularului unui microscop sunt Cyp = 165 m" 51 Coe = 40 m", iar distanta dintre centrele optice ale obiectivului s6cularului este d= 22,5 em. Daci punerea Ia punet este practic pentru infinit, abscisa obiectului (af de centrul obiectivului) este: A)x=- 1,25 em; / 4 este depusi pe un E) m= -6,25 mm; Complement grupat: 4 variante de rispuns, rispunsurile corecte alegandu-se astfel: : Variantele de raspuns 1,2,3 corecte, varianta 4 incorecta ariantele de rispuns 1,3 corecte, variantele 2,4 incorecte ariantele de rispuns 2,4 corecte, variantele 1,3 incorecte : variantele de raspuns 1,2,3 incorecte, varianta 4 corecta 223 -E corect : toate variantele de rispuns corecte sau toate incorecte 26. Putem afirma c&: 1. temperatura este o marime fizic’ de stare; 2, cdldura este o mirime fizicd de proces; 3. lucrul mecanic este o mirime fizicd de proces; 4. energia interna este o marime fizica de stare. 27. Pentru un gaz ideal monoatomic care confine un numr v de moli si se afl la temperatura T: 1. energia interna este U = 3vRT/2 (R fiind constanta universala a gazelor); 2. caildura molard la volum constant este Cy = 3R/2; 3. cdildura molara la presiune constant este Cy = SR/2; 4. exponentul adiabatic este y = 3/5. 28. Un gaz ideal care confine un numar v de moli gi se afli la temperatura T suferi o transformare termodinamicS. CAldura schimbati Q este: 1. Q= 0 in transformarea adiabatica; 2. Q=VRAT in transformarea izobard (R fiind constanta universal a gazelor, iar AT variafia de temperatura); 3. Q= vCyAT fn transformarea izocorai (Cy fiind caldura molara la volum constant, iar AT variajia de temperatura); 4.Q=0 in transformarea izoterma. 29. Putem afirma ci: 1. toate procesele termodinamice cvasistatice sunt reversibile; 2. intr-un proces necvasistatic sistemul poate trece prin stiri de neechilibru termodinamic; 3. destinderea adiabatic’ este un proces ciclic; 4.0 transformare izoterma a unui gaz ideal este un proces evasistatic. 30. Putem afirma ci: 1. unitatea de msur& pentru cdldura specifica este J/K; 2. unitatea de masurd pentru caldura latenta este J/kg; 3. unitatea de masura pentru caldura latenta specifica este J/kg-K; 4, cdldura specified a unui corp se modifica la schimbarea stirii de agregare. 31. Intensitatea curentului electri 1. este raportul dintre sarcina electricd a purtatorilor de sarcin& care traverseazi o secfiune transversal a conductorului si aria acelei sectiuni; 2. are ca unitate de masuri 1 V (Volt); 3. are ca unitate de masura 1 C (Coulomb); 4. are ca unitate de masura 1 © (Ohm). 32, Curentul electric intr-un conductor metalic pe care se aplici o ten 1. este um transport dirijat al ionilor metalului, realizat exclusiv prin misc termica; 2, are 0 intensitate proporfionala cu rezistenfa electricd a conductorului; 3. are o intensitate proportionala cu rezistivitatea electricd a conductorului; 4. are o intensitate proporfionala cu U. 33. In procesul de electroliza: 1, trecerea curentului electric prin lichidul electrolit determina disocierea chimicd a acestuia; 2. masa de electrolit disociat care se depune pe unul din electrozi este proporfionala cu intensitatea curentului electric care trece prin cava clectrolitic’; 3. intensitatea curentului electric care trece prin cliva electroliticd depinde de rezistenta electricd a lichidului electrolit; 224 4. intensitatea curentului electric care trece prin cuva electrolitica este proportional cu tensiunea electrica aplicatd pe cei doi electrozi cufundafi in lichidul electrolit. 34, Intre unitatile de masurd s (secunda), Joule (J), A (Amper), C (Coulomb), V (Volt), Q (Ohm) si W (Watt) existi relatiile: LTA=1Cls; pe Ts Boa a ees Z.1J=1CYV; 4.1W=1CA/s. 35. De-a lungul unui fir conducter cu sectiune constanti, intensitatea curentului electric: 1. scade; 2. creste; 3. variaza periodic; 4. este constanta. 36. Interferenfa luminii reprezinti: 1. procesul de polarizare total a luminii prin reflexie pe o oglinda dielectrics; 2. patrunderea luminii in spatele obstacolelor sau fantelor, prin abaterea de la propagarea rectilinie; 3. descompunerea luminii in radiafiile componente datorité procesului de dispersie a luminii; 4. suprapunerea a doua sau mai multe unde electromagnetice de aceeagi frecventa din domeniul vizibil; 37. In timpul unei rotafii complete (360°) a analizorului in jurul razei de lumini incidenti, intensitatea fasciculului luminos transmis de sistemul polarizor-analizor: 1. mu se modifica; 2. creste continu; 3. prezinti un maxim si un minim; 4. prezint& dou maxime si dou’ minime. 38. Convergenta unei lentil 1. are ca unitate de masura m”'; 2. are ca unitate de masura dioptrul; 3. este egala cu inversul distanfei focale a lentilei; 4, nu depinde de indicele de refractie al mediului in care este situati lentila. 39. Indicele de refractie al unui mediu: 1. este egal cu patratul raportului dintre viteza de propagare a radiafiei luminoase in acel mediu si viteza de propagare a radiatiei !uminoase in vi 2. este invers proportional cu viteza de propagare a radiatici luminoase in acel mediu; 3. este intotdeauna <1; 4. poate depinde de freeventa radiatici luminoase care se propagi in acel mediu. 40. In ochiul normal: 1. imaginea unui obiect aflat la o distanf’i mai mare de 25 cm de ochi se formeaza clara pe retind indiferent de pozitia obiectului; 2. eonvergenta ochiului se modifica in functie de pozifia obiectului; 3. convergenfa ochiului creste atunci cnd un obiect indepartat se apropie de ochis 4. convergenta ochiului este minima atunci cand obiectul se afld la o distant mai mare de 6 m de ochi. Raspunsuri: 1.452.453. 5 14. Ds 15. B; 16 C; 17.85 18. 7..A; 28. B; 29. C; 30. D; 31.E; 32. 225 ADMITERE MEDICINA iulie 2011 Urmatoarele intrebari au o singura afirmatie corecta. Raspunsul va indica litera corespunzatoare acestuia. 1, Un gaz ideal monoatomic efectueaza succesiunea de transformari din figurd. v v 2V Si se calculeze raportul dintre cildura schimbati de gaz Quas $i va energie intern’ A Urs. A 2; BL 3/4; Cc. 5/3; Dd. 6/5; EB 139. 2, Randamentul unui cicu Carnot care functioneazi intre dowd temperaturi extreme aflate in raport de %. In aceste con: adevarati: A. lucrul mecanic efectiv este egal cu cildura primita de gaz; B. _fucrul mecanic efectiv este egal cu aria ciclului in coordonate (p,V); CC. randamentul ciclului este 50%; , _randamentuleiclului se poate caloula eu formula any, =1— 75 et Lgecin Qn" E. _randamentul ciclului se poate calcula cu formula Thong ol 3. Eeuafia transformirii izocore poate fi serisA pT * =const., dack valoarea lui n este: A & B. 18; a 3 D. 2,5; EB 12. 4. Se amestec 2 kg de apa la 60°C cu 4 kg de api la 90 °C, Temperatura de eee Cc. 80% E. 68°C. 5. Sunt parametri intensivi de stare: ‘A. presiunea si temperatura; B. _ presiunea si numarul de moli; CC. —volumul si nunnirul de moli D. E. temperatura si volumul; presiunea si volumul 6. Migcarea de agitatie termicd: A. are loc numai in stirile de agregare lichida si gazoasi, B. inceteazii la 0°C ; C. se intensificd pe mAsur’ ce temperatura creste; D. depinde de volumu! corpului; E. depinde de masa corpului, 226 7. Se consider transformarea unui gaz ideal, conform figurii. Se poate afirma ci, pe parcursul acestei transformiri: e T gazul efectueazi lucru mecanic; asupra gazului se efectueaza lucru mecanic; variafia de energie interna este nula; volumul gazului este constant; gazul nu schimba caldura cu mediul exterior. 8. Daci in timpul transformirilor de faz presiunea se menfine constant se poate afirma ci: energia interna a sistemului nu se modifica; energia potenfiala interna nu se modificd; cenergia cinetic& interna nu se modifica; volumul sistemului nu se modifica; nu se efectueazi lucru mecanic. 9. Inti timpul comprimérii izoterme a unui gaz ideal: A. Uscade, T ramane constant; B, Urrimane constant si T creste; C. —U creste si T raméne constant; D. UsiT rimén constante; E. UsiTcrese. 10. Avem la dispozific 4 rezistori identici, avand rezistenta R. Pentru a obfine 0 rezistenta echivalenta de 2R, trebuie si conectim rezisto1 pe tofi patru in serie; pe tofi patru in paralel; doi in paralel si apoi in serie cu ceilalfi doi grupati in paralel; trei in paralel si apoi in serie cu cel de-al patrulea; nu exist nici o combinatie posibila. i. Dous rezistoare sunt are ‘in paralel. Puterea pe al doilea este dubli fata de cea pomp " 2M OOW> PoOOR> de pe primul. Raportul & este: fq 1 1 A 2 Bs; .c 4; 2 4 D. v2; EB 4. 12. Bifafi afirmafia incorectdé. Dac& doud rezistoare identice se leagi in paralel, atunci: A. c&derea de tensiune pe bornele lor este aceeasi; B. cle vor fi stribatute de curengi egali; C. _ puterea debitati pe cei doi rezistori va fi aceeasi; D. rezistena gruparii este mai mare decat a fiecdrui rezistor in parte; E. __rezistenfa grupiirii este mai mica deedt a fiecsirui rezistor in parte. 13. Randamentul unei surse reale la care este conectat un rezistor R este de 50%. in aceste conditii 227 Ar D. r=R/3; 3 - 14, Dac& dou’ conductoare rectilinii foarte lungi sunt stribatute de curenfi in acelagi sens: ‘A. acestea se vor atrage cu forfe egale doar daca cei doi curenti sunt egali; B. _acestea se vor respinge cu forfe egale doar daca cei doi curenfi sunt egali; CC. acestea se vor respinge cu forte egale indiferent de valorile curenjilor; D. forfa exercitati asupra conductorului strabatut de curent mai mare va fi mai E. mare; forta exercitat& asupra conductorului strabatut de curent mai mare va fi mai mica. 15, Se considera o sursi de tensiune electromotoare reali (avand tem. E gi rezistenta interni r). ‘A. incaz de scurtcircuit, intensitatea prin sursi este zero; B. _lamersul in gol, rezistenfa externd este zero; CC. curentul de scurtcireuit este J,, =— D. in caz de scurteircuit, rezistenta intend a sursei devine zero; E. puterea debitatd de sursa in caz de scurtcirouit este zero. 16, Expresia matematicd a legii inductici Alectromagnetice este: A ae, B. 1=-r22; c, e=R“®, At at At D. e=-AbAr; E. [=RA@Ar. 17. in cazul incidenfei sub unghi Brewster (P,): BA. lumina refractata este total polarizati; B. uma dintre unghiul de incidenfi si cel de refractie este de 90°; C. vectorul cdmp electric din lumina reflectatd oscileaz intr-un plan parale! cu direcia de inaintare a undei; >P. gd, =1; SE. lumina reflectat’ este parfial polarizati. 18. in cazul interferentei pe o pana opti ‘A. interfranja nu depinde de unghiul penei; B, _interferenta este nelocalizata; C. _ interfranja depinde direct proportional de lungimea de undi a luminii; D. _ interfranja este invers proportional cu unghiul penei exprimat in grade; E. _ interfranja depinde direct proportional de indicele de refractie al penei. 19, Prin alipirea a dowd lentile avand distanfele focale f, si f, sistemul obfinut va avea distanta focala f,: A f=hth B. c . D. EB f=fch 20, lentil di o marire transversalA a unui obiect real de =—4 (conform conventiei ‘geometrice de semne). Este adevirat cd: 228 lentila este divergent’; imaginea este micsoraté de patru ori; imaginea este dreapta; imaginea este rasturnata; imaginea este virtual. pre ochiul miop se poate afirma ci: ._ vede bine obiectele situate la distanfe mai mari dé 6 m formeaz imagini virtuale ale obiectelor situate in apropierea sa formeaza imagini in spatele retinei se corecteaza cu lentile care au distante focale virtuale ._ se corecteazii cu lentile biconvexe 22. Dac& unei lentile convergente i se alipeste o alta lentil convergent’, atunci imaginea unui obiect fixat la o distanfi mai mare decét distanta focal a lentilei F-com> 2. SORPP> pm initiale: A. devine virtuala; B. se mareste; C. se va indeparta de sistem; D. _ se va apropia de sistem; E. va fi dreapta, 23, Se ilumineazi un sistem Young prima dati cu o radiatie avand Iungimea de undi de 500 nm, apoi cu o radiatie monocromaticd de lungime de undi necunoscuti. Se constata ci maximul de ordin 5 al primei radiafii se suprapune peste maximul de ordin 4 al celei de a doua. Lungimea de unda necunoscuti are valoarea: A. 400 nm; B. 550nm; C. 725 am; D. 625nm; E. 490nm, 24. Un hipermetrop vede bine obiectele aflate la 1,25 m de ochi. Pentru ca si poati citi, findnd cartea la 25 em, are nevoie de ochelari avand convergenta: A. Im’, B. 32m’, Cc -lm'; D. 32m; BE. 15m". 25. Pe o prisma avand unghiul A=45° cade perpendicular pe prima fafi 0 razi de lumina. Stiind ci dupa refractia pe a doua fafi raza de lumina este deviata cu 15° indicele de refractie este: E. 16. Unmatoarele intrebairi admit mai multe variante corecte. Raspunsul se va da astfel: A afirmafiile 1, 2 si 3 sunt corecte, B— daca afirmafiile 1 si 3 sunt corecte, C — daci afirmati si 4 sunt corecte D — dac& numai afirmayia 4 este corecta si E — daca afirmafiile 1, 2, 3 $i 4 sunt toate fie corecte fie false. 26, Urmitoarele marimi fizice nu depind de masa corpului: 1, cdldura molara; 2. caldura specifica; » 3. cildura latenta specific’: 4. capacitatea caloric’. 27. in cazul moleculei de metan (CH,): 229 i | i | i 2. starile intermediare sunt stiri de echilil 3. _ parametrii de stare nu se modifica 4. la inversarea sensului de evolutie a parametrilor de stare, sistemul trece prin aceleasi stari intermediate. 29, Dack intr-o transformare un gaz ideal primeste cildurd, concentrafia moleculelor rimdadnd constant, atunci: 1. presiunea creste direct proportional cu temperatura absoluta; 2. energia intern’ creste; 3, Iucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este zero; 4, — temperatura creste. 30. Cu privire la notiunea de punct triplu, este adevirat ci: 1. se refer la ecuatia gazelor perfecte; 2. reprezint punctul la care cele trei stiri de agregare ale unei substanfe se afl in echilibru; 3. se mai numeste si punct critic; 4. gazul ideal nu are punct triplu. 31. Sunt adevirate urmitoarele relafii dintre unititile de misuri: eee . ee 1N-Im 2. Wa, 1d 3. a+, 14 4 1-8 1c 32. Despre puterea debitata de o sursa reali (E, r) pe un rezistor extern R se poate afirma ci: 1. daca rezistenta extern’ R creste, puterea scade; 2. are un maxim pentru r= R; 2 3. verificd relatia pee, 4. are aceeasi valoare atat pe R, cat si pe un alt rezistor R= . 33. Inducfia electromagnetica: 1. se misoara in T; _ 2. este o marime fizicd vectoriala; 3. _ este tangenté la liniile de camp magnetic; 4. este fenomenul de aparitie a unui cémp electric intr-un circuit strabaitut de flux magnetic variabil. 34, intre tensiunea U de le bornele unui rezistor R, prin care trece un curent electric de intensitate I, si prin care se debiteazi puterea P, se pot stabili urmatoarele 230 4. U=LR. 35. Se leagi dou surse reale identice (avand t.e.m. E si rezistenfa interni r) in serie, in acest caz: 1. tensiunea electromotoare rezultanti a gruparii de surse este 2B; 2. — intensitatea de scurtcircuit a grupirii este egal cu intensitatea de scurtcircuit a unei singure surse; 3. rezistenta echivalenta a gruparii de surse este 2r; 4, rezistenfa echivalenti a gruparii de surse este r. 36, Lentilele divergente: 1. au focare virtuale; 2. au convergentii negativa; 3. sunt folosite pentru a corecta miopia; 4, — pot face parte dintr-un sistem afocal. 37. Despre indicele de refractie absolut al unui mediu se poate afirma c4: 1. este o marime fizicd adimensionala; 2. este egal cu raportul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in acel mediu; 3. depinde de proprietafile electrice si magnetice ale mediului (prin permitivitatea electricd relativa s, si prin permeabilitatea magneticd relativa y,); 4, — se masoara in m/s. 38. in cazul dispozitivului Young, interfranja reprezi 1, distanfa dintre dou minime succesive; 2. — distanfa dintre un maxim si un minim; 3. distanfa dintre dou maxime succesive; 4, — distanja dintre dou maxime oarecare. 39. Este adevarat ci: 1. _ grosismentul se masoara in m"!; 2. obiectivul microscopului formeaza imagini reale si rastunate; 3. mmtirirea transversala se masoara in dioptrii; 4. imaginea finald data de microscop este virtuala si ristumati. 40. Difractia lumi 1, consta in variatia indicelui de refractie cu lungimea de unda; 2. reprezinti o abatere de la propagarea rectilinie a luminii 3. reprezint& fenomenul in urma caruia o unda electromagneticd din domeniul vizibil devine longitudinal’; 4. consti in ocolirea de cétre lumini a obstacolelor de dimensiuni comparabile cu lungimea de unda. 27. C; 28. C; 29. E; 30. C; 231