Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Ecologică din Bucureşti

Facultatea de Drept

ESEU ECONOMIE

Student: ENE Florin Radian

Anul II - IFR

Profesor indrumator: Prof. Univ. Dr. Dorin JULA

2019-2020

1
VOTAREA ECONOMICĂ REGIONALĂ ÎN ROMÂNIA

Dorin Jula (dorinjula@yahoo.fr) și Nicolae Jula (mariusjula@yahoo.com)

Journal for Economic Forecasting , 2009, vol. 6, numărul 1, 5-15

Abstract: În lucrarea analizăm teoria votului economic pentru alegerile locale românești din
iunie 2008. Econometric, demonstrăm că în structurile regionale principalele variabile
economice (dinamica produsului intern brut pe cap de locuitor, rata șomajului, dinamica mediei
veniturile lunare nominale nete etc.) nu influențează semnificativ comportamentul de vot, astfel
încât un model bazat pe ipoteza de posibilitate nu este adecvat pentru a explica crearea
preferințelor de vot în structurile regionale române la alegerile din iunie 2008. De asemenea,
demonstrăm că pentru alegerile locale din iunie 2008 ipoteza votului partizan nu poate fi
susținută din punct de vedere econometric. În consecință, am conceput un model de impact
politic. Prin urmare, am testat ipoteza alegătorilor fideli între două momente electorale
consecutive,

Cuvinte cheie: cicluri de afaceri politice ; Votează funcția de popularitate ; Comportament


parian și / sau oportunist ; Reziduuri în modele econometrice regionale (căutare articole similare
în EconPapers)
Coduri JEL: C31 C33 D72 O18 (căutare articole similare în EconPapers)
Data: 2009
Referințe: Adăugare referințe la CitEc
Citations: Vezi citări în EconPapers (4) Urmăriți citări de RSS feed

Descărcări: (link extern)


http://www.ipe.ro/rjef/rjef1_09/rjef1_09_1.pdf

Lucrări conexe:
Acest articol poate fi disponibil în altă parte în EconPapers: Căutați articole cu același titlu.

Referință export: BibTeX RIS (EndNote, ProCite, RefMan) HTML / Text

Link persistent: https://EconPapers.repec.org/RePEc:rjr:romjef:v:6:y:2009:i:1:p:5-15

Statistici de acces pentru acest articol

Journal for Economic Forecasting este actualmente editat de Lucian Liviu Albu și Corina Saman

Mai multe articole în Journal for Economic Forecasting de la Institute for Economic
Forecasting Informații de contact la EDIRC .
Date bibliografice pentru seriile întreținute de Corina Saman ( rjef@ipe.ro ).

2
In primul rand dispersia PIB pe cap de locuitor între statele membre ale UE rămâne destul
de surprinzătoare. La fel ca în anii precedenți, Luxemburgul are cel mai mare PIB pe cap de
locuitor dintre cele 37 de țări incluse în acest studiu, deținând în mod detașat poziția de lider, cu
un PIB de două ori și jumătate mai mare ca media UE-27 și de 6 ori mai mare decât cel al
Bulgariei, care este cel mai sărac stat membru al UE în raport cu acest indicator. O caracteristică
specială a economiei Luxemburgului care explică, într-o anumită măsură, PIB-ul pe cap de
locuitor foarte ridicat al acestei țări, este faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt
angajați în Luxemburg și, prin urmare, contribuie la PIB-ul acestuia, în timp ce, în același timp,
ei nu sunt incluși în populația rezidentă.
In al doilea rand PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de
bunăstare al țărilor, acesta nu este în mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trai
efectiv al gospodăriilor. Pentru acest din urmă scop, un indicator mai bun poate fi consumul
individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor.
In al doilea rand somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, in cdrul careia exista
un excedent de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un surplus de populatie activa
care nu-si gaseste loc de munca.
Somerii – sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si
cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul
somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si
noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.
Rata somajului (Rs) este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului.
Măsurarea somajului necesită luarea în calcul si a altor elemente, cum sunt: intensitatea
somajului, adică evidentierea situatiei în care este vorba de reducerea perioadei de lucru, a
numărului de ore de muncă săptămânale si diminuarea corespunzătoare a salariului sau de
pierderea totală a locului de muncă; durata somajului, ce reprezintă până la reîncadrarea sau
reluarea muncii într-un domeniu sau altul. Pe piata muncii se pot intalni: o situatie de echilibru,
care reflecta o ocupare optima a fortei de munca si o situatie de dezechilibru, care reflecta un
grad de subocupare sau de supraocupare a fortei de munca.
In al treilea rand datele Eurostat arată că România se plaseză în materie de sold
bugetar (scuzabil din perspectivă socio-culturală) în grupul statelor de sorginte latină şi nu în cel
al statelor din regiune care un nivel mai redus de dezvoltare, aliniate (mai de voie, mai de
nevoie) la semnalul dat de locomotiva europeană, Germania.
Din păcate, mai avem mult până să ajungem din urmă Spania, Italia sau Franţa în materie de
PIB/locuitor şi ne-am putea permite cel mult să luăm ca model de gestiune publică ţări precum
Polonia, cu o economie de dimensiuni şi structură similare, sau Bulgaria, care a depus deja
cererea de intrare în Zona Euro.
In concluzie România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare
raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei, care constituie un caz
special, prin creşterea artificială a PIB, după schimbarea raportării rezultatelor unor
multinaţionale mutate din Regatul Unit).
Pentru a ajunge la media UE, ar fi nevoie de o (imposibilă) majorare a veniturilor bugetare cu
circa 40%, iar a cheltuielilor bugetare cu 30%.

3
Curba Kuznets de mediu. Dovezi din România
Dorin Jula (dorinjula@yahoo.fr), Corina-Ionela Dumitrescu, Ioana-Ruxandra Lieși Răzvan-
Mihai Dobrescu
Informații suplimentare de contact

Economie teoretică și aplicată , 2015, vol. XXII, numărul 1 (602), Primăvara, 85-96

Rezumat: Definiția curbei Kuznets de mediu este o relație ipoteza între anumiți indicatori de
degradare a mediului și venitul pe cap de locuitor. Are o formă U inversă, care arată că
poluarea crește inițial pe măsură ce o țară își dezvoltă industria și apoi scade după atingerea
unui anumit nivel de dezvoltare economică. Această lucrare încearcă să ofere o descriere critică
a Curbei Kuznets de mediu, pentru a identifica ce fel de bun este calitatea mediului și pentru a
vedea dacă datele disponibile din România verifică relația dintre calitatea mediului și veniturile
pe cap de locuitor.

Cuvinte cheie: Kuznets curve ; calitatea mediului ; poluare ; venit pe cap de locuitor. (căutați
articole similare în EconPapers)
Data: 2015
Referințe: Adăugați referințe la CitEc
Citations: Vizualizați citări în EconPapers (1) Urmăriți citările prin RSS feed

Descărcări: (link extern)


http://store.ectap.ro/articole/1058.pdf (application / pdf)
http://www.ectap.ro/articol.php?id=1058&rid=118 (text / html)

Lucrări conexe:
Acest articol poate fi disponibil în altă parte în EconPapers: Căutați articole cu același titlu.

Referință export: BibTeX RIS (EndNote, ProCite, RefMan) HTML / Text

Link persistent: https://EconPapers.repec.org/RePEc:agr:journl:v:xxii:y:2015:i:1(602):p:85-96

Statistici de acces pentru acest articol

Economia teoretică și aplicată este în prezent editată de Marin Dinu

Mai multe articole în economie teoretică și aplicată de la Asociatia Generala a Economistilor din
România - AGER Informații de contact la EDIRC .
Date bibliografice pentru seriile întreținute de Marin Dinu ( economia.ta@edeconomica.com ).

4
In primul rand Curba Kuznets este o curbă ipotetică care descrie inegalitatea economică
față de venitul pe cap de locuitor pe parcursul dezvoltării economice (care se presupune că se
corelează cu timpul). Această curbă este menită să ilustreze ipoteza economistului Simon
Kuznets (1901-1985) despre comportamentul și relația dintre aceste două variabile, deoarece o
economie se dezvoltă dintr-o societate agricolă rurală în primul rând într-o economie urbană
industrializată. În anii 1950 și 1960, Simon Kuznets a emis ipoteza că, pe măsură ce se dezvoltă
o economie, forțele pieței cresc mai întâi și apoi diminuează inegalitatea economică globală a
societății, ilustrată de forma U inversată a curbei Kuznets. De exemplu, ipoteza susține că, în
dezvoltarea timpurie a unei economii, noi oportunități de investiții cresc pentru cei care au deja
capitalul să investească. Aceste noi oportunități de investiții înseamnă că cei care dețin deja
averea au posibilitatea de a-și mări averea. Dimpotrivă, odată cu afluxul de forță rurală ieftină
către orașe, se menține salariul pentru clasa muncitoare, lărgind astfel diferența de venit și
sporind inegalitatea economică.
In al doilea rand curba Kuznets implică faptul că, pe măsură ce o societate
industrializează, centrul economiei trece de la zonele rurale la orașe, lucrătorii din mediul rural,
cum ar fi agricultorii, încep să migreze pentru a căuta locuri de muncă mai bine plătite.Această
migrație, totuși, are ca rezultat un decalaj mare al veniturilor din mediul rural și urban, iar
populațiile rurale se diminuează, pe măsură ce populațiile urbane cresc. Dar, potrivit ipotezei lui
Kuznets, aceeași inegalitate economică se așteaptă să scadă odată cu atingerea unui anumit nivel
al venitului mediu, iar procesele asociate cu industrializarea, cum ar fi democratizarea și
dezvoltarea unui stat de bunăstare, se vor menține.În acest moment al dezvoltării economice,
societatea are rolul de a beneficia de efectul de reducere a veniturilor și de creșterea venitului pe
cap de locuitor, care reduce în mod eficient inegalitatea economică.
In al treilea rand forma inversată a formei U a curbei Kuznets ilustrează elementele de
bază ale ipotezei lui Kuznets cu venitul pe cap de locuitor înscris pe axa orizontală x și
inegalitatea economică pe axa y verticală. Graficul arată inegalitatea veniturilor după curbă,
crescând mai întâi înainte de scăderea după ce a atins un vârf pe măsură ce venitul pe cap de
locuitor crește pe parcursul dezvoltării economice.
In concluzie Curba Kuznets (CK) caută să stabilească relaţia dintre impactul asupra
mediului şi creşterea economică pe termen lung. În lunii mari, aceasta arată că, până la un
anumit prag, degradarea mediului creşte odată cu nivelul venitului, dincolo de care calitatea
mediului este ameliorată printr-un nivel mai ridicat al PIB pe cap de locuitor. La niveluri scăzute
de dezvoltare, forma curbei indică o degradare a mediului (atât cantitativă, cât şi în intensitate).
Pe măsura accelerării dezvoltării economice, prin intensificarea extracţiei de resurse şi
extinderea industrializării, rata de epuizare a resurselor începe să depăşească rata lor de
regenerare, iar deşeurile generate cresc în cantitate şi nocivitate.

5
Impactul economic al ciclurilor politice - Relevanța experiențelor
europene pentru România

Dorin Jula (dorinjula@yahoo.fr)


Documentele de lucru ale Institutului pentru previziuni economice de la Institutul pentru
prognoză economică

Abstract: Cercetarea a fost dedicată analizei interacțiunilor dintre procesele politice și


activitățile economice. În mod explicit, cercetarea s-a concentrat pe studiul teoretic și empiric
cu privire la impactul economic al ciclurilor politice și, mai ales, la evaluarea relevanței
experiențelor europene pentru România. Analiza s-a axat pe următoarele subiecte: să analizeze
literatura existentă asupra interacțiunilor dintre procesele politice și activitățile economice -
implicațiile politice ale statutului economic (așa-numitul vot - funcția de popularitate) și
impactul economic al comportamentelor politice - cicluri de afaceri politice (secțiunea 1); să
analizeze caracteristicile specifice ale votului - funcțiile de popularitate și ciclurile de afaceri
politice în economiile dezvoltate și, în special, în țările Uniunii Europene, prin vizualizarea
studiilor empirice relevante (secțiunea 2); să analizeze literatura referitoare la modele și dovezi
empirice ale interacțiunilor dintre procesele politice și activitatea economică pentru țările în curs
de dezvoltare (secțiunea 3) și pentru țările candidate la estul Europei (secțiunea 4); analiza
interacțiunilor dintre procesele politice și dinamica economică din România - semnale
macroeconomice ale ciclurilor de afaceri politice și estimarea funcției vot-popularitate regională
(secțiunea 5); să discute consecințele ciclurilor de afaceri politice pentru procesele de tranziție și
integrarea europeană (secțiunea 6). să analizeze literatura referitoare la modele și dovezi
empirice ale interacțiunilor dintre procesele politice și activitatea economică pentru țările în curs
de dezvoltare (secțiunea 3) și pentru țările candidate la estul Europei (secțiunea 4); analiza
interacțiunilor dintre procesele politice și dinamica economică din România - semnale
macroeconomice ale ciclurilor de afaceri politice și estimarea funcției vot-popularitate regională
(secțiunea 5); să discute consecințele ciclurilor de afaceri politice pentru procesele de tranziție și
integrarea europeană (secțiunea 6). să analizeze literatura referitoare la modele și dovezi
empirice ale interacțiunilor dintre procesele politice și activitatea economică pentru țările în curs
de dezvoltare (secțiunea 3) și pentru țările candidate la estul Europei (secțiunea 4); analiza
interacțiunilor dintre procesele politice și dinamica economică din România - semnale
macroeconomice ale ciclurilor de afaceri politice și estimarea funcției vot-popularitate regională
(secțiunea 5); să discute consecințele ciclurilor de afaceri politice pentru procesele de tranziție și
integrarea europeană (secțiunea 6). și estimarea funcției de vot-popularitate regională (secțiunea
5); să discute consecințele ciclurilor de afaceri politice pentru procesele de tranziție și integrarea
europeană (secțiunea 6). și estimarea funcției de vot-popularitate regională (secțiunea 5); să
discute consecințele ciclurilor de afaceri politice pentru procesele de tranziție și integrarea
europeană (secțiunea 6).
Coduri JEL: C52 D72 J64 O11 P26 R50 (căutare de articole similare în EconPapers)
Pagini: 54 de pagini
Data: 2008-11
Noile documente de economie: acest articol este inclus în nep-pol
Referințe: Vezi referințe în EconPapers Vizualizare listă completă de referință din CitEc
Citations: Vezi citările în EconPapers (5) Urmăriți citările prin flux RSS

6
In primul rand ciclul economic reprezintă succesiunea în timp a modificărilor periodice ale
condiţiilor şi rezultatelor activităţii economice, prin identificarea a patru faze:
 expansiune economică, concretizată prin creşterea PIB-ului real;
 apogeu, punctul în care economia utilizează la maximum capacităţile de producţie,
cererea agregată este cea mai mare, iar şomajul se apropie de rata sa naturală;
 recesiunea restrângerea activităţii economice concretizată prin scăderea PIB-ului real
după două trimestre consecutiv;
 depresiunea reprezintă punctul în care cererea agregată atinge nivelul cel mai scăzut, rata
şomajului este ridicată, se manifestă reticenţă faţă de investiţii.
In al doilea rand avantajele care decurg din funcţionarea stabilizatorilor automaţi sunt
cunoscute. Spre deosebire de măsurile discreţionare, aceştia nu sunt afectaţi de decalajele
temporale din procesul decizional. Totodată, acţiunea acestora nu este determinată de factorul
politic, iar impactul economic al acestora se ajustează automat în funcţie de ciclul economic. În
plus, experienţa deceniilor anterioare recomandă o conduită prudentă. Prin lege, liderii partidelor
politice pot solicita primului ministru sau Consiliului Fiscal calcularea impactului financiar al
politicilor propuse şi anunţate public. Promisiunile electorale vor trebui să fie însoţite de o
descriere în detaliu a politicilor propuse, precum şi de un calcul al impactului financiar.
In al treile rand activitatea economică se caracterizează mai degrabă printr-o evoluţie
fluctuantă, impredictibilă decât printr-o evoluţie liniară previzibilă. Fluctuaţiile întâmplătoare
sunt determinate de o serie de factori cu acţiune accidentală sau întâmplătoare care se pot repeta
cu o anumită periodicitate, dar şi de evenimente neobişnuite cum ar fi cataclisme naturale sau
evenimente social- politice deosebite (războaie, revoluţii, acţiuni de protest pe termen lung şi cu
o largă participare etc.).
Fluctuaţiile sezoniere se derulează de regulă sub impactul unor cauze naturale sau sociale cum ar
fi: variaţia anotimpurilor, obiceiuri, tradiţii, sărbători.
In concluzie incă de la jumătatea secolului trecut, literatura de specialitate a evidenţiat
legătura dintre ciclurile economice şi ciclurile politice, respectiv modul în care calendarul
politic, agenda politică a partidelor aflate la putere influenţează, prin măsurile de politică fiscală,
bugetară şi monetară, starea unor indicatori macroeconomici precum creşterea economică, rata
şomajului, deficitul bugetar, datoria publică sau rata inflaţiei
Au fost identificate două modele fundamentale de comportament al politicienilor care generează
două tipuri de cicluri politico-economice:
 Cicluri oportuniste promovate de guvernanţii care, din dorinţa de a se menţine la putere,
adoptă diverse măsuri de politică fiscală, bugetară şi monetară pentru a-şi maximiza
şansele de a fi realeşi;
 Cicluri partizane promovate de partide pe baza orientării lor ideologice. Astfel un partid
de stânga va acţiona pentru reducerea şomajului, asumându-şi cu uşurinţă o creştere a
inflaţiei şi a unor categorii de cheltuieli pentru asistenţă socială, sănătate, pensii. Un
partid de dreapta va reduce impozitele printr-o relaxare a politicii fiscale şi va tăia din
cheltuielile cu asistenţa socială. Atât politicienii de stânga, cât şi cei de dreapta vor
urmări obţinerea creşterii economice, dar dacă stânga urmăreşte acest obiectiv prin
creşterea cererii globale, dreapta este interesată de creşterea ofertei agregate. În felul
acesta alternanţa la guvernare antrenează cicluri politico-economice care se diferenţiază
net.