Sunteți pe pagina 1din 68

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA

DISCIPLINA: ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

Cursul nr.1

Competentele specifice modulului Ingrijiri la domiciliu sunt:

1.2. RESPONSABILITATILE ASISTENTULUI MEDICAL


GENERALIST IN CADRUL ECHIPEI DE INGRIJIRI LA DOMICILIU:

- componenta echipei operationale

- modele de fise de post.

1.1. DESCRIEREA SERVICIILOR DE INGRIJIRE LA DOMICILIU

Menținerea unui nivel crescut a calității vietii pacientului pana in ultimele sale
momente a devenit un deziderat al sistemelor de sanatate in modernism. Cresterea
numarului de pacienti cu boli cronice, incurabile, imbatranirea populatiei pe de parte
si gasirea solutiilor de a face fata cheltuielilor crescute din sistemul sanitar in
conditiile unor resurse limitate pe de alta parte atrage tot mai mult atentia asupra
dezvoltarii ingrijirilor la domiciliu.

Ingrijirile la domiciliu in ROMANIA au cunoscut o dezvoltare ascendenta in


ultmii 15 ani de aici aparand necesitatea de adaptare a domeniului ingrijirilor de
sanatate la nivelul de calitate european in special datorita mobilitatii excesive.
Ingrijirile medicale la domiciliu au constituit principala oferta de locuri de munca
pentru personalul medical care a parasit Romania.

In tara noastra domeniul este axat in special pe ingrijirile medicale acordate


pacientilor. Desi acest tip de ingrijiri s-a dezvoltat initial in cadrul ONG – urilor,
modificarile importante din legislatia sanitara au creat cadrul legal de implementarea
a acestui tip de servicii.

Reglementarile privind serviciile medicale de ingrijiri la domiciliu oferite de catre


furnizorii de servicii aflati in relatie contractuala cu Casa de Asigurari de Sanatate a
Municipiului Bucuresti (CASMB) sunt prevazute in urmatoarele acte normative:
- O.U.G.nr.150/2002 privind asigurarile sociale de sanatate
- Legea drepturilor pacientului din 2003 care defineste pentru prima oara
ingrijirea pacientului si dreptul acestuia de a muri in demnitate
- H.G. nr.1317/2005 privind sprijinirea activitatilor de voluntariat in
domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice
- Legea nr. 95/2006 privind reforma in sanatate,
- Ordinul 325/2006 privind Standardele de calitate pentru serviciile de
ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice
- Hotararea de Guvern nr. 1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru
privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de
asigurari sociale de sanatate
- Ordinul MS/CNAS nr.864/538/2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Contractului-cadru.

ACORDAREA SERVICIILOR DE INGRIJIRI MEDICALE LA


DOMICILIU

 Serviciile de ingrijiri medicale la domiciliu se acorda de catre persoane fizice


si juridice autorizate si acreditate de Ministerul Sanatatii si C.N.A.S, denumite
furnizori de ingrijiri medicale ladomiciliu care au incheiat contracte cu casele
de asigurari de sanatate pentru servicii de ingrijiri medicale la domiciliu.
 Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu
se face de catre medicii de specialitate din Ambulatoriu de Specialitate,
inclusiv medicii de familie si de catre medicii de specialitate din spitale la
externarea asiguratilor, medici aflati in relatii contractuale cu casele de
asigurari de sanatate, in concordanta cu diagnosticul stabilit si in functie de
patologia bolnavului si statusul de performanta ECOG al acestuia cu precizarea
activitatilor zilnice pe care asiguratul nu le poate indeplini.
 Medicii specialist din Ambulatoriul de Specialitate, medicii de specialitate din
spitale sau medicii de familie recomanda ingrijiri medicale la domiciliu pentru
asiguratii care prezinta urmatorele afectiuni:
 Se afle in faza terminala ca urmare a unor afectiuni oncologice,
 Neurologice: A.V.C., hemiplegie, scleroza multipla, paralizie cerebrala
infantila
 Ortopedice: fractura de sold etc.
 Dermatologice: ulcer varicose.
 Urologice ( schimbarea sondei urinare )
 Reumatologice
 Gastroenterologice ( evacuarea lichidului de ascita, alimentative enterala)
 O.R.L. ( ingrijirea canulei traheale )
 Chirurgicale ( ingrijirea stomelor, a fistulelelor ) etc.

In functie de gradul de dependenta bolnavul poate fi:

- Total dependent: pacientul nu paote indelplini 3 sau mai multe activitati


zilnice de baza (igiena si/sau alimentatie si/sau mobilizare) fara ajutorul
altei persoane si are nevoie de ingrijiri medicale.
- Partial dependent: pacientul nu poate indeplini cel putin 2 activitati zilnice
de baza fara ajutorul altei persoane si are nevoie de ingrijiri medicale.
- Independent: pacientul indeplineste activitatile zilnice de baza, dar din
cauza afectiunii necesita ingrijiri la domiciliu (ingrijirea stomelor,
alimentatie enterala, ingrijirea canulei traheale, ingrijirea plagilor post
operatorii, tratament parenteral, etc).

 Medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate recomanda ingrijiri


medicale la domiciliu pentru asiguratii cu afectiuni oncologice sau AVC,
numai ca o consecinta a consultatiei medicale raportate si validate de casa de
asigurari de sanatate.
 Recomandarea pentru ingrijiri medicale la domiciliu se consemneaza de catre
medicul curant al pacientului in biletul de externare, la externarea acestuia, sau
in registrul de consultatii si fisa de observatie a pacientului, in ambulatoriu,
asupra necesitatii efectuarii ingrijirilor medicale.
 Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de ingrijiri medicale
la domiciliu se stabileste de medicul care a facut recomandarea, cu
obligativitatea precizarii ritmicitatii/periodicitatii serviciilor, consemnate in
formularul "Recomandare pentru ingrijiri medicale la domiciliu", dar nu mai
mult de 90 zile de ingrijiri/in ultimele 11 luni in una sau mai multe etape
(episoade de ingrijire).
 Furnizorii de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu acorda servicii conform
unui plan de ingrijiri in conformitate cu recomandarile facute de catre medicii
de specialitate din ambulatoriul de specialitate si medicii de specialitate din
spital, zilnic, inclusiv sambata, duminica si in timpul sarbatorilor legale.
 Serviciile de ingrijiri paliative la domiciliu se acorda de catre furnizorii de
ingrijiri paliative la domiciliu care au incheiat contracte cu casele de asigurari
de sanatate pentru acordarea de servicii de ingrijiri paliative la domiciliu.
 Serviciile de ingrijiri paliative la domiciliu se acorda pe baza de recomandare
pentru ingrijiri paliative la domiciliu, asiguratilor eligibili. Sunt considerati
eligibili, pacientii cu afectiuni oncologice si cei cu HIV/SIDA, cu speranta
limitata de viata si cu status de performanta ECOG 3(pacientul este imobilizat
la pat peste 50% din timpul zilei, este partial dependent sau este total
dependent.
 Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de ingrijiri paliative la domiciliu se
face de catre medicii de specialitate cu specialitati oncologie si boli infectioase,
aflati in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate.
 Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de ingrijiri paliative
la domiciliu se stabileste de catre medicul care a facut recomandarea, dar nu
mai mult de 90 de zile de ingrijiri paliative o singura data in viata. In situatia in
care ingrijirile nu sunt acordate in zile consecutive, la calcularea celor 90 de
zile se iau in calcul numai zilele in care s-au acordat ingrijirile paliative.
CUM BENEFICIEZ DE ACESTE SERVICII?

 Asiguratii beneficiaza de ingrijiri medicale la domiciliu, respectiv, ingrijiri


paliative la domiciliu in baza recomandarii medicale. Recomandarea medicala
se elibereaza in trei exemplare, din care un exemplar ramane la medic. Un
exemplar impreuna cu cererea de acordare de servicii de ingrijiri medicale la
domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu se depun de catre asigurat, de catre
unul dintre membrii familiei (parinte, sot/sotie, fiu/fiica), de o persoana
imputernicita de acesta sau de reprezentantul legal al acestuia la casa de
asigurari de sanatate la care se afla in evidenta asiguratul. Al treilea exemplar
ramane la asigurat, urmand a fi predat furnizorului de ingrijiri medicale la
domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu care ii va acorda serviciile respective,
daca cererea a fost aprobata, impreuna cu decizia de acordare de ingrijiri
medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu.
 Termenul de valabilitate a recomandarii pentru ingrijiri medicale la
domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu in vederea depunerii acesteia la casa
de asigurari de sanatate este de 5 zile calendaristice de la data emiterii
recomandarii.
 Pentru obtinerea deciziei de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la
domiciliu, asiguratul, unul din membrii familiei (parinte, sot/sotie, fiu/fiica), o
persoana imputernicita de acesta sau reprezentantul legal al asiguratului depune
o cerere la casa de asigurari de sanatate in evidentele careia se afla asiguratul,
insotita de un document justificativ care atesta calitatea de asigurat, actul de
identitate al asiguratului si al imputernicitului, dupa caz, (in copie), codul
numeric personal - CNP, recomandarea pentru ingrijiri medicale la
domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu, biletul de externare in copie, semnat si
parafat de medic, cu stampila unitatii sanitare in care a fost internat pacientul,
si declaratia pe proprie raspundere din care sa rezulte ca afectiunea nu a aparut
in urma unei boli profesionale, a unui accident de munca sau sportiv.
o Cerere pentru acordarea serviciilor de ingrijire la domiciliu
o Declaratie boli profesionale
o Declaratie pe proprie raspundere a imputernicitului
 Pentru copiii in varsta de pana la 14 ani se ataseaza recomandarea medicala cu
specificarea domiciliului copilului si certificatul de nastere (in copie) cu codul
numeric personal - CNP. Copiile se vizeaza de casa de asigurari de sanatate pe
baza originalelor.
 Casa de asigurari de sanatate analizeaza cererea si recomandarea primita, intr-
un interval de 3 zile lucratoare de la data depunerii, iar cererea este aprobata in
limita sumei prevazute pentru aceasta destinatie. La analiza cererilor si
recomandarilor primite, casa de asigurari de sanatate va lua in considerare
statusul de performanta ECOG al asiguratului si numarul de zile de ingrijiri
medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu de care a beneficiat
asiguratul in anul respectiv, astfel incat sa nu depaseasca numarul de zile
prevazut de lege.
 Respingerea cererii de catre casa de asigurari de sanatate se face in scris si
motivat, cu indicarea temeiului legal.
 In cazul acceptarii, cererea este supusa aprobarii si, respectiv, emiterii deciziei
de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu, in limita sumei
prevazute cu aceasta destinatie. Decizia se expediaza prin posta sau se preda
direct asiguratului, unuia dintre membrii familiei (parinte, sot/sotie, fiu/fiica),
persoanei imputernicite de acesta sau reprezentantului legal al asiguratului, in
maximum 24 de ore de la data emiterii acesteia.
 Asiguratul, unul dintre membrii familiei (parinte, sot/sotie, fiu/fiica), o
persoana imputernicita de acesta sau reprezentantul legal, pe baza deciziei de
ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu emise de casa de
asigurari de sanatate se adreseaza unui furnizor de servicii de ingrijiri medicale
la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu aflat in relatii contractuale cu casa
de asigurari de sanatate si care este inclus in lista de furnizori, inscrisa pe
versoul deciziei.
 Casa de asigurari de sanatate elibereaza decizii pentru ingrijiri medicale la
domiciliu/ingrijiri paliative care nu se suprapun ca perioada de timp in care
sunt acordate de catre furnizor/furnizori aceste servicii.
 Furnizorul de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la
domiciliu completeaza pentru fiecare asigurat caruia ii acorda servicii o fisa de
ingrijire care contine datele de identitate ale acestuia, tipul serviciilor de
ingrijiri medicale/ingrijiri paliative acordate, data si ora la care acestea au fost
efectuate, durata, semnatura asiguratului, a unuia dintre membrii familiei
(parinte, sot/sotie, fiu/fiica), a persoanei imputernicite de acesta sau a
reprezentantului legal al acestuia, care confirma efectuarea acestor servicii,
semnatura persoanei care a furnizat serviciul medical, precum si evolutia starii
de sanatate.
 Pentru incadrarea in fondul aprobat pentru acordarea de ingrijiri medicale la
domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu si asigurarea accesului asiguratilor la
aceste servicii, casele de asigurari de sanatate vor analiza lunar numarul de
cereri, respectiv numarul de decizii privind aprobarea acordarii serviciilor
emise in luna anterioara, alcatuind, dupa caz, liste de prioritate pentru asigurati.
 Criteriile de prioritate, precum si cele pentru solutionarea listelor de prioritate
tin cont de data inregistrarii cererilor la casa de asigurari de sanatate, de tipul si
stadiul afectiunii pentru care a fost efectuata recomandarea si de nivelul de
dependenta al bolnavului, se stabilesc de catre serviciul medical al casei de
asigurari de sanatate, cu avizul Consliului de administratie, se aproba prin
decizie de catre presedinrtele-director general si se publica pe pagina web a
acesteia.

 Termenul de valabilitate al deciziei pentru aprobarea acordarii de servicii de


ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu in vederea
depunerii acesteia la furnizorul de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri
paliative la domiciliu este de 10 zile lucratoare de la data emiterii acesteia de
catre casele de asigurari de sanatate.
 In situatia in care, un asigurat beneficiaza atat de ingrijiri medicale la domiciliu
cat si de ingrijiri paliative la domiciliu, numarul total de zile de ingrijire nu
poate fi mai mare de 90 de zile in ultimele 11 luni.

Furnizorii de ingrijiri la domiciliu asigura serviicii de ingrijire medicala, servicii


socio-medicale: realizarea igienei corporale, ajutor la imbracare/dezbracare, hranire si
hidratare, transfer si mobilizare, deplasarea in interior, comunicare, ajutor la
cumparaturi, plata facturilor, ajutor in alimentatie etc.
Persoanele interesate pot beneficia de ingrjiri la domiciliu, medicale sau
sociale astfel:
- Gratuit – daca sunt asigurati
- Cu plata serviciilor.
SCOALA POSTLICEALA
DISCIPLINA: INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

Cursul nr.2

STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNUI FURNIZOR DE


SERVICII DE INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

1. Asociatii/asociatul unic.
2. Adminstratorul
3. Serviciul de asistenta medicala care este subordonat
administratorului si este coordonat de un medic specialist. In
structura serviciului sunt prevazute posturi de medici, asistenti
medicali. +/- infirmieri, +/- kinetoterapeuti acestia fiind
subordonati atat medicului coordinator cat si administratorului.
In cadrul acestui serviciu mai pot exista asistenti sociali, ingrijitori
sau voluntari. Atributiile fiecarui post se stabilesc prin fisa
postului.

Obligatiile furnizorului de servicii de ingrijiri la domiciliu/ingrijiri paliative la


domiciliu

 sa informeze asiguratii cu privire la obligatiile furnizorului de servicii de


ingrijiri medicale la domiciliu si ingrijiri paliative si ale asiguratului referitoare
la actul medical;
 sa respecte confidentialitatea tuturor datelor si informatiilor privitoare la
asigurati, precum si intimitatea si demnitatea acestora;
 sa respecte dreptul la libera alegere de catre asigurat a furnizorului de servicii
de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu;
 sa acorde servicii conform unui plan de ingrijiri in conformitate cu
recomandarile stabilite, zilnic, inclusiv sambata, duminica si in timpul
sarbatorilor legale;
 sa asigure acordarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri
paliative la domiciliu asiguratilor fara nicio discriminare;
 sa afiseze intr-un loc vizibil programul de lucru, numele casei de asigurari de
sanatate cu care se afla in relatie contractuala, precum si datele de contact ale
acesteia: adresa, telefon, fax, e-mail, pagina web;
 sa asigure acordarea de asistenta medicala necesara titularilor cardului
european de asigurari sociale de sanatate emis de unul dintre statele membre
ale Uniunii Europene/Spatiului Economic European, in perioada de valabilitate
a cardului, respectiv beneficiarilor formularelor europene emise in baza
Regulamentului CE nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului
din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala
respectiv in baza Regulamentului CEE nr. 1408/1971 referitor la aplicarea
regimurilor de securitate sociala salariatilor, lucratorilor independenti si
membrilor familiilor acestora care se deplaseaza in interiorul comunitatii, dupa
caz, in aceleasi conditii ca si persoanelor asigurate in cadrul sistemului de
asigurari sociale de sanatate din Romania; sa acorde asistenta medicala
pacientilor din alte state cu care Romania a incheiat acorduri, intelegeri,
conventii sau protocoale internationale cu prevederi in domeniul sanatatii, in
conditiile prevazute de respectivele documente internationale;
 sa nu modifice sau sa nu intrerupa din proprie initiativa schema de ingrijire
recomandata - pentru furnizorii de ingrijiri medicale la domiciliu;
 sa comunice direct atat medicului care a recomandat ingrijirile medicale la
domiciliu si ingrijirile paliative la domiciliu, cat si medicului de familie al
asiguratului evolutia starii de sanatate a acestuia;
 sa urmareasca prezentarea la controlul medical a asiguratului pe care l-a
ingrijit, atunci cand acest lucru a fost solicitat de medicul care a facut
recomandarea si sa nu depaseasca din proprie initiativa perioada de ingrijire la
domiciliu;
 sa incaseze sumele reprezentand fie contributia personala pentru unele servicii
de ingrijiri medicale /paliative la domiciliu fie coplata pentru alte servicii de
ingrijiri medicale /paliative la domiciliu de care au beneficiat asiguratii, cu
respectarea prevederilor legale in vigoare;
 sa asigure acordarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri
paliative la domiciliu prevazute in pachetul de servicii de baza.

Bolnavilor li se asigura un pachet de servicii medicale de baza care cuprinde:

1. Monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatura, respiratie, puls, tensiune


arterial, diureza, scaun;

2. Administrarea medicamentelor intramuscular, per os, subcutanat, intradermic.

3. Administrarea medicamentelor intravenos sub supravegherea medicului;

4. Administrarea medicamentelor intravezical pe sonda vezicala;

5.. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasa sub supravegherea


medicului;

6. Recoltarea produselor biologice (sange, urina, materii fecale), recoltarea glicemiei


cu ajutorul glucometrului.

7. Alimentarea artificiala pe sonda gastrica sau nazogastrica si pe gastrostoma si


educarea asiguratului/apartinatorilor;

8. Alimentare pasiva, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii


cu tulburari de deglutitie;
9. Clisma cu scop therapeutic, clisma cu scop evacuator.

10. Spalatura vaginala in cazuri de deficit motor;

11. Manevre terapeutice pentru evitarea escarelor de decubit: mobilizare, masaj,


aplicatii medicamentoase, utilizarea colacilor de cauciuc si a rulourilor;

12. Manevre terapeutice pentru evitarea complicatiilor pulmonare: schimbarea


pozitiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie;

13. Ingrijirea plagilor simple;

14. Ingrijirea plagilor suprainfectate;

15. Ingrijirea escarelor multiple;

16. Ingrijirea stomelor;

17. Ingrijirea fistulelor;

18. Ingrijirea tubului de dren;

19. Ingrijirea canulei traheale si instruirea asiguratului;

20. Sondajul vezical cu sonda permanenta sau cu scop evacuator.

21. Monitorizarea dializei peritoneale;

22. Aplicarea de pampers, plosca, bazinet.

1.2 Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de


ingrijire la domiciliu

Exercitarea profesiei de asistent medical este un drept al fiecarei persoane


fizice, cetatean roman sau cetatean al altui stat posesor al unei diplome de
asistent medical eliberata de o institutie acreditata de specialitate din Romania
sau din strainatate.

Atributiile si responsabilitatile asistentului medical generalist rezulta din


dispozitiile legii 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical, din
fisa postului, prescriptia medicala, Codul de Etica si Deontologie Profesionala si
reglementarile legale in vigoare si sunt urmatoarele:

- Acorda asistenta tuturor pacientilor fara discriminare


- Respecta confidentialitatea datelor de identificare si ingrijire acordata
fiecarui pacient si asigura protectia informatiei
- Respecta criteriile de calitate a serviciilor de ingrijire furnizate la
domiciliu si a activitatilor desfasurate.
- Respecta programul de ingrijire medicala, conform recomandarilor
facute de medicul specialist, zilnic inclusiv sambata, duminica si in
cursul sarbatorilor legale
- Evalueaza nevoile medicale ale pacientului continuu, dinamic si strict
individualizat
- Elaboreaza planul de ingrijire in functie de recomandarile medicului
specialist, in functie de necesitatile si particularitatile pacientului si in
functie de dorinta pacientului sau apartinatorilor.
- Nu modifica si nu intrerupe din proprie initiativa schemele de ingrijire
recomandate.
- Tine la zi dosarele pacientilor impreuna cu ceilalti membri ai echipei
medicale.
- Intocmeste fise de ingrjiri medicale la domiciliu precum si
desfasuratoare privind activitatile realizate.
- Intocmeste necesarul de materiale pentru ingrijirile medicale de care
este raspunzator si le comunica medicului coordonator.
- Desfasoara activitati de organizare a locului de munca pentru o
desfasurare eficienta a activitatii.
- Intocmeste procedurile de lucru din firma.
- Se prezinta la lucru intr-o tinuta decenta, ingrijita si cu ecuson la
identificcare.
- Evita folosirea limbajului vulgar si al manifestarilor violente.
- Obtine consimtamantul informat al clientului sau sustinatorului legal.
- Aplica, la indicatia medicului, ingrijiri terapeutice si supravegheaza
tratamentul.
- Informeaza periodic medicul curant depsre evolutia starii de sanatate a
pacientului.
- Propune si aplica masuri de educatie pentru sanatatea pacientului si a
anturajului sau.
- Executa pentru pacientii care i-au fost repartizati, unul sau mai multe
din serviciile medicale, recomandate de medicul specialist sau medicul
de specialitate din spital (monitorizare temperatura, puls, TA, diureza,
scaun, diverse proceduri de kinetoterapie, administrare medicamente
i.m., iv., intradermic, subcutan, per os, intravezical pe sonda vezicala,
prin perfuzie undovenoasa, recoltare de produse biologice, alimentarea
artificiala pe sonda gastrica/gastrostoma, alimentatie pasiva, clisma cu
scop terapeutic sau evacuator, manevre terapeutice pentru evitarea
escarelor, manevre de evitare a complicatiilor pulmonare, ingrijirea
plagilor simple, superainfectate, ingrijirea escarelor, stomelor,
fistuleleor, canulei traheale, tubului de dren, monitorizarea dilaizei
peritoneale, aplicarea de plosca, bazinet, aplicarea de pampers.
- Acorda asistenta in situatii de urgenta.

DISCIPLINA: INGRIJIRI LA DOMICILIU

Cursul nr.3

C2. ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE


Elaborarea planului de ingrijire a pacientului ingrijit la domiciliu
urmatoarele etape:

- Evaluarea nevoilor pacientului


- Informarea pacientului/sustinatorului sau legal si obtinerea
consimtamantului
- Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si
persoana care acorda ingrijirea.
- Planul de ingrijire (servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor
identificate, obiectivele planului de ingrjire in functie de nevoile
si resursele pacientului, stabilirea prioritatilor de ingrijire,
stabilirea planului de ingrijire individualizat).

Evaluarea pacientului reprezinta prima etapa a procesului de ingrijire,


care incepe odata cu prima intalnire a asistentei mediccale cu persoana sau
comunitatea ingrijita si continua pe toata durata procesului de ingrijire,
deoarece starea de sanatate a celor ingrijiti se modifica continuu. (in cadrul
ingrijirilor la domiciliu exista fise standard penntru evaluarea nevoilor).

Ca urmare, asemeni intregului proces de ingrijire, evaluarea pacientului


ingrijit la domiciliu reprezinta un proces continuu, dinamic si strict
individualizat.

Etapele procesului de evaluare

Procesul de evaluare comporta patru etape:


1. Culegerea de date
2. Inregistrarea datelor.
3. Analiza datelor.
4. Formularea diagnosticelor de nursing/de ingrijire
Continutul etapelor procesului de evaluare a pacientului este urmatorul:

1. Culegerea de date

Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor


privind persoana asistata in globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza
asupra a ceea ce este persoana asistata, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale
de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.

Culegerea datelor se realizeaza prin:

- anamneza pacientului si apartinatorilor (interviul)

- examenul fizic al pacientului (observarea)

- examene de laborator

- consultarea documentelor anterioare existente.

Surse de informatie

Pentru culegerea datelor, ingrijitorul trebuie sa recurga la diferite surse de


informatii, astfel:
- sursa directa, primara: persoana asistata
- surse secundare sau indirecte:
- familia si anturajul persoanei asistate
- membrii echipei de sanatate
- dosarul medical actual si anterior
- scheme de referinta (consultarea unor date; cazuri specifice: hemodializa)

Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite sunt


urmatoarele:
a) observarea persoanei asistate
b) interviul persoanei asistate
c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate) .

Observarea

Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care il foloseste


ingrijitorul pe parcursul activitatii.

Implicarea simturilor

In cursul muncii sale pentru persoana asistata, ingrijitorul se foloseste de


organele ce simt, vedere, auz, atingere si miros.
Vederea: ne aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice
ale unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul, etc.). Ea ne informeaza, de
asemenea, asupra anumitor semne si simptome care traduc o nevoie insatisfacuta, o
problema de sanatate:
- fata trista sau denotand suferinta
- agitatie sau descurajare
- eruptii ale pielii, ictere, etc.

Auzul: prin simtul auzului ne parvin cuvintele


- intonatia vocii
- gemete, vaicareli, plangeri
- zgomote emise de persoana asistata, batai cardiace, gaze

Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor


parti ale corpului, permitand cunoasterea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,
caldura membrelor, etc.)

Mirosul permite:
- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al persoanei asistate
- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat
- halena - de exemplu la un diabetic (in acidoza)

Utilizarea observatiei
Pentru a fi eficace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, ingrijitorul
trebuie sa-si dezvolte spiritul de observatie, trebuie sa faca abstractie de propriile
preocupari si sa se concentreze asupra persoanei asistate si asupra a tot ceea ce-l
inconjoara.
2. Inregistrarea datelor presupune includerea informatiilor obtinute despre
pacient intr-o baza de date (cu forma specifica fiecarei tari si fiecarui serviciu in
parte), in cazul ingijirilor la domiciliu in fisele speciale alocate fiecarui pacient.
3. Analiza datelor presupune examinarea critica si responsabila a
informnatiilor obtinute pentru identificarea si ierarhizarea necesitatilor de ingrijire
prezentate (actuale) sau potentiale, posibile. Aceasta etapa are drept scop stabilirea
problemelor individuale prioritate in cazul pacientului evaluat.
4. Formularea diagnosticului de nursing/ingrijire reprezinta ultima etapa a
procesului de evaluare a pacientului. Diagnosticul de ingrijire formulat constituie
baza rationala si pragmatica pentru elaborarea ulterioara a planului de ingrijire.

Fisa de interviu a persoanei asistate la domiciliu

DATE GENERALE DESPRE PERSOANA ASISTATA


INIŢIALELE PERSOANEI ASISTATE _____________, varsta _________,
sexul _________, starea civila ________________________, nr.copii
_______, religia _____________________________

DOMICILIUL: Localitatea ________________________, camere


____________________

LOCUIEŞTE: singur/ cu sot(ie) /cu copii/ in compania


_____________________________

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ

ALCOOL: da/ nu /ocazional; TUTUN: da/ nu /ocazional.

DROG: da/ nu/ denumirea ______________________ mod de administrare


___________________

CAFEA: da/ nu/ ocazional.

Dieta _______________________________; Greutate ______ kg; inaltime ______ ;


TA ________

Puls ____ /min.; Semne particulare


___________________________________________________

Alergii cunoscute: ___________________________reactia


________________________________

STAREA DE DEPENDENŢĂ
Autonom _____________/ semiindependent ________________/ dependent
__________________

Proteze: dentara/ oculara/ auditiva/ de membru/ valvulara;

Stimulator cardiac _______/din anul ________ ; lentile de contact/ ochelari: dioptrii


____________

Afectiuni care limiteaza activitatea: cardiace/ respiratorii/ locomotorii/ senzoriale/


altele
____________________________________________________________________
____________

ALTE PROBLEME DE SANATATE

Spitalizari anterioare pentru ___________________________________ la data


________________

Operatii/ interventii ___________________________________________ la data


______________ Tratamente prescrise
___________________________________________ urmate: da/ nu

PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE)

Data aparitiei
____________________________________________________________________

Motivele apelarii la servicii de ingrijire la domiciliu


______________________________________

Probleme de sanatate (dependenta - P -)


_______________________________________________

Sursele de dificultate (etiologia - E -)


__________________________________________________
Manifestari de dependenta (semne si simptome - S -)
_____________________________________

Alte date: (investigatii paraclinice, etc.)


________________________________________________

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________
SCOALA POSTLICEALA

DISCIPLINA: INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

Cursul nr.4

OBIECTIVELE INGRIJIRII, PLANIFICAREA


INTERVENTIILOR

Obiectivele de ingrijire descriu un comportament pe care noi il


asteptam de la pacient si reprezinta un rezultat pe care dorim sa il
obtinem.

Obiectivele ingrijirilor la domiciliu fie ele medicale sau sociale


presupun urmatoarele:

- Diminuarea anxietatii prin asigurarea unui climat de calm,


predictibil in desfasurarea activitatilor zilnice

- Crearea unei rutine zilnice stricte

- Asigurarea igienei corporale, a lenjeriei de corp si de pat.

- Supravegherea functiilor vitale si monitorizarea acestora.

- Prevenirea complicatiilor pulmonare prin tapotaj, terapie


respiratorie si a escarelor prin schimbarea pozitiei,
masaj.etc.

- Eliminarea durerii prin asigurarea unui somn linistit si


calitativ.

PLANUL DE INGRIJIRI A PACIENTULUI ASISTAT LA

19
DOMICILIU

Planul de ingrjire al pacientului la domiciliu presupune:

- Adaptarea spatiului pentru bolnav- locuinta proprie, care este


locul de ingrijire, pregatirea camerei sale, pregatirea patului
bolnavului.

- Supravegherea bolnavului – perceperea si supravegherea


pacientului, observarea pielii, observarea excretiilor.

- Examinarea semnelor vitale – puls, respiratie, tensiunea


arteriaala, masurarea temperaturii corpului.

- Evitarea imbolnavirilor secundare – escare, pneumonia


hipostatica, tromboza, intepenirea articulatiilor.

- Hranirea rationala – castigarea energiei prin hranire, hrana


pentru oamenii in varsta si pentru bolnavi, calitatea hranei

- Administrarea tratamentului, aplicarea interventiilor proprii si


delegate ale asistentului medical generalist.

Adaptarea spatiului pentru pacientul ingrijit la domiciliu

Dintotdeuna, locuinta proprie a fost, un loc sigur, locul unde


omul se paote retrage.

Camera bolnavului trebuie sa corespunda situatiei sale; in


timpul bolii sale aceasta devine singurul sau mediu de viata: el
mananca, doarme, isi petrece timpul liber si primeste vizite.

Odata aleasa camera pacientului, este foarte important unde se


amplaseaza patul acestuia. Exista mai multe posibilitati de amplasare

20
a patului in camera, dar trebuie sa se tina cont de evitarea curentilor
de aer, bolnavul trebuie sa vada pe cel care intra, sa aiba vedere spre
fereastra, sa ii dea acestuia sentimentul de siguranta. De asemenea,
este ideal ca ingrijitorul sa stea in dreapta pacientului asistat la
domiciliu.

Adaptarea spatiului pentru pacientul asistat la domiciliu


reprezinta inainte de toate:

 Acceptarea ca proprie sa locuinta sa devina un loc pentru


ingrijirea bolnavului

 Alegerea unui amplasament optim al patului care sa tina


cont de necesitatile pacientului si ale ingrijitorului

 Mobilarea camerei acestuia trebuie sa creeze o atmosfera


placuta, dar si functionala.

 Asigurarea unor contacte optime intre bolnav si cei din


jur.

 Asigurarea legaturii acestuia cu lumea exterioara prin


mijloace adecvate.

 Climatul – sa se asigure o ambianta placuta bolnavului,


care sa-i intareasca sentimentul de siguranta si confort.

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI INGRIJIT LA DOMICILIU

Aceasta etapa a procesului de ingrijire presupune urmatoarele


activitati:

- Perceperea si supravegherea bolnavului – etapele supravegherii

21
si estimarea supraveherii

- Observarea pielii – alcatuirea, culoarea, consistenta, stadiul de


intindere

- Observarea ecretiilor.

Perceperea si supravegherea bolnavului

Fiecare om se percepe pe sine si mediul inconjurator in mod intensiv,


este vorba de perceptia de sine, care influenteaza comportamentul sau.
Invers, omul este implicat si in perceperea altora, fiind vorba de perceptie
straina. Perceptia este prin urmare o primire a stimulilor proprii (sete,
foame, durere, bucurie, tristete) precum si a stimulilor din exterior (privirea
culorilor, auzirea zgomotelor, diverse mirosuri, senzatia de frig, umezeala
etc).

Bolnavul ingrijit la domiciliu este de multe ori in situatia ca altii sa


sesizeze si sa completeze propriile perceptii.

Scopul supravegherii pacientului este stabilirea si examinarea starilor


acestuia, identificarea nevoilor acestuia precum si situatii aparute in cadrul
ingrijirii, stabilirea starii psihice si emotionale a acestuia si alcatuirea
planului de ingrijire individual.

22
SCOALA POSTLICEALA

DISCIPLINA: INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

Cursul nr.5

Nevoile fundamentale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14


nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, si culturale ale
individului.

Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este


telul profesiei de asistenta medicala.

Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta


trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a
fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si
mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie


2. Nevoia de amanca si abea
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite
normale
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si
mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si
valori, de a practica religia
12.Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii
13.Nevoia de a se recrea
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.

23
Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane, si
anume:

-o dimensiune biologica

- o dimensiune psihologica

- o dimensiune sociologica

-o dimensiune culturala

- o dimensiune spirituala

Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte variate dupa individ,


starea sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. Fiecare
nevoie prezinta componente bio-fizico-socio-culturale.

Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera o nevoie facand abstractie de


celelalte constituie o negatie a “totului”; a incerca sa separi fizicul de psihic
e inutil.

Dupa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de


asistenta este independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi
fundamentale.

Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale

Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa


atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

Independenta la adult reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in


satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individual
insusi(singur) , fara ajutorul unei alte persoane.Independenta este deci
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de
persoana insasi.

Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt


indeplinite cu ajutorul altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare a
copilului.

Dependenta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente


sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i
permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie
independent.

24
Originea probabila a acestei dependente este o lipsa de forta(cand
pacientul nu poate) , lipsa de vointa(cand nu vrea), lipsa de cunoastere(
cand pacientul nu stie cum sa actioneze pentru satisfacerea nevoilor
fundamentale).

Manifestarea de dependenta .Atunci cand o nevoie fundamentala este


nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe
manifestari de dependenta. Acestea sunt semen observabile ale unei anumite
incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.

Tipuri de dependenta si nivelul de interventie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social,


cultural si spiritual al finite umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme
de dependenta:

-potentiala

-actuala

-descrescanda

-permanenta.

1. Potentiala – atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara din


cauza unor predispozitii , iar in acest caz trebuie planificata o interventie.

2. Actuala– atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala, iar
in acest caz actiunile vor fi corective.

3. Descrescanda – cand dependenta pacientului se reduce este in


descrestere, iar rolul asistentei in caz este de a sustine acest progres si de a
ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.

4. Permanenta – atunci cand , in ciuda ingrijirilor din partea asistentei,


problema nu poate fi corectata si dependenta este permanenta sau cronica.
Rolul asistentei este in acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face
independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite.

Sursele de dificultate

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, adica,


oriceobstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale .

25
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

1.Factori de ordin fizic

2. Factori de ordin psihologic

3. Factori de ordin social

4. Factori de ordin spiritual

5. Factori legati de insuficiente cunostiinte.

1.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele(


piedicile) fizice de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.Sursele de dificultate
intrinseci provin de la individul insusi( ex. oparalizie, o problema
metabolica, o infectie etc) . Sursele de dificultate extrinseci cuprind cuprind
agenti externi care in contact cu organismul uman impiedica functionarea
normal

( ex. sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii, pansament


compesiv, o imobilizare, etc) .

2.Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii ,


adica starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor
nevoi fundamentale

( tulburari de gandire, anxietate, stress, situatie de criza, doliu, etc.) .


Manifestarile de dependenta de la acest nivel pot afecta toate nevoile.

3.Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare


in comunitate. Ele se pot prezenta sub forma de modificari ale rolului
social( serviciu nou, somaj), dificultati de comunicare, probleme de
adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Sursele de dificultate de
ordin social pot sa afecteze calitatea vietii si pot fii surse de stres, de
depresie, de malnutritie etc.

4.Sursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale,


revolta persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase, filosofice,
limite in practicarea religiei care-i dau persoanei insatisfactii. Au
repercursiuni, in special, asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.

26
5. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. Este necesar sa se
acorde pacientului informatii pentru cunoasterea de sine, cunostiinte despre
sanatate si boala, cunoasterea celorlalte personae, cunoasterea mediului soci

DISCIPLINA: INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

Cursul nr.6

27
Procesul de ingrijire

Procesul de ingrijire( nursing) este o metoda organizata si sistemica de


activitate care prrmite acordarea de ingrijiri fiecarui individ. In acelasi timp
este un proces mental compus din mai multe etape ordonate logic, in scopul
obtinerii independentei pacientului sau ameliorarii dependentei.

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de nursing


usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural
si spiritual; usureaza identificarea surselor de dificultate sau a cauzelor,
permite stabilirea interventiilor de nursing capabile sa reduca aceste cause
in scopul obtinerii pe cat posibil autonomia pacientului.

Etapele procesului de nursing:

A. Culegerea de date( anamneza);


B. Analiza si interpretarea datelor culese ( stabilirea diagnosticului
de nursing);
C. Planificarea ingrijirilor;
D. Implementarea ingrijirilor;
E. Evaluarea pacientul

A. Culegerea de date sau anamneza.


Aceasta etapa permite crearea unei imagini despre pacient privit in
globalitatea sa( bio-psiho-socio culturala si spirituala) ; este un process
continuu , in sensul ca, pe tot parcursul activitatii sale, asistenta nu inceteaza
de a observa, de a intreba si de a nota date privind fiecare pacient.

Culegerea datelor da posibilitatea asistentei sa-si stabileasca interventiile


de nursing.Datele sau informatiile culese de asistenta pot fii obiective, adica
sunt observate de nursa, si subiective, adica sunt expuse de pacient.

Culegerea datelor cuprinde: date continand informatii trecute, date


continand informatii actuale, date legate de viata pacientului, de obiceiurile
sale, date legate de anturajul sau si de mediul inconjurator.

Datele se clasifica in:

- date relative stabile = nume, prenume, varsta, sex, starea civila,


obiceiuri personale( alimentatie, ritmul de viata), antecedente legate de

28
sanatate( APF, APP, AHC), grup sanguine, Rh, deficite senzoriale(
hipoacuzie, mutism), proteze( dentare, de picior, de mana), reactii alergice(
penicilina, medicamente), reteaua de sustinere a pacientului( rude, nr. de
telefon).

- date variabile = ele sunt in dinamica( se schimba) si necesita o


permanenta reevaluare din partea nursei. Sunt date despre temperatura,
tensiune arteriala, puls, frecventa respiratorie, apetit, eliminarea, somnul,
miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, durere, oboseala, reactii la
tratamente administrate, religia de care apartine pacientul in masura in care
afecteaza actul de nursing.

ANOREXIE = lipsa poftei de mancare

INAPETENTA= scaderea apetitului

BULIMIE = senzatie exagerata de foame

Surse de informatie:

-sursa directa : pacient.

-sursa indirecta : membrii echipei de sanatate, apartinatorii, prieteni,


dosarl medical

( foaia de oservatie).

Mijloace de obtinere a informatiilor:

a) observarea;
b) interviul;
c) consultarea surselor secundare.
Observarea este mijlocul de baza folosit de asistenta, bazandu-se
pe cele 5 simturi (vaz, auz, miros, simt tactil si mai putin gustul)
cu care se obtin senzatii si perceptii la nivelul scoartei cerebrale si
determina pornirea unei actiuni.
Observarea este un proces mintal activ.

Dezavantajul il reprezinta subiectivismul celui care observa,


determinat de starea analizatorilor lui de emotii. Trebuie sa fim
constienti de aceasta doza de subiectivism si sa-l stapanim prin efort
intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de realitate.

29
Folosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor:

1) Vazul :
- date despre starea generala a pacientului: stare de bine, stare
modificata, stare alterata ;
- date despre culoarea tegumentelor: eritem, escoriatii, edem,
tumefiere, hematom, paloare, congestie, transpiratii etc.
ERITEM = coloratie rosie la nivelul pielii ( inrosire)

ESCORIATII = zgarieturi

EDEM= acumulare de lichid seros in tesuturi (umflare)

TUMEFIERE = edem insotit de semnele inflamatiei (rugor, dolor,


calor)

HEMATOM = acumulare de sange in diferite tesuturi

RUGOR= roseata

DOLOR =durere

CALOR =caldura.

2) Auzul – diferite zgomote produse de pacient:


- plans;

- ras;

- gamete;

- respiratie modificata;

- eructatii = evacuarea gazelor din tubul digestiv prin cavitatea bucala.

- borborisme = zgomote intestinale.

3) Simtul tactil depisteaza:

- durerea la atingere;

- caldura sau racirea tegumentelor;

- senzatia de fluctuenta = senzatia de moale la nivelul unei inflamatii

- senzatia de flatuenta = meteorism = balonare.

30
4) Simtul olfactiv sau mirosul – date despre starea de igiena a pacientului
sau alte mirosuri cum ar fi:

- halena = miros urat exaltat de pacient

- halena amoniacala = pacientul miroase a urina, este intalnita in stadiul


final al afectiunilor renale

- halena de alcool etilic = pacientul miroase a alcool, se intalneste in


alcoolism, etilism sau intoxicatii cu alcool.

- halena acetonica = pacientul miroase a acetone, este intalnita in stadiile


finale ale afectiunilor hepatice

- halena fetida = miros greu, urat intalnit in cariile dentare

- mirosurile caracteristice ale secretiilor fiziologice ( materii fecale,


urina)

- mirosul secretiilor patologice ( puroi, plagi infectate).

Pacientul trebuie observat din toate cele 5 dimensiuni ( bio-psiho-socio-


culturala si spirituala). Se pot utilize de catre asistenta si instrumente:
stetoscop, tensiometru, termometru etc.

Interviul reprezinta anamneza sau discutia cu pacientul. In timp


ce observarea
depisteaza semnele sau manifestarile de dependenta , interviul
evidentiaza nevoile fundamentale insatisfacute , problemele de
dependenta si sursele de dificultate sau cauzele.

In realizarea interviului sunt necesare :

- conditii pentru interviu


- abilitati ale asistentei.
Conditii pentru interviu :

- alegerea momentului potrivit pentru interviu ;


- respectarea orelor de masa , de odihna si a perioadelor de mare
suferinta ;

31
- progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite
pacientului sa-si exprime relatarile in ritmul lui ;
- respectarea intimitatii sia confortului pacientului ;
- abordarea din partea asistentei a unui comportament care sa exprime
acceptare , ascultare , respect , empatie.
Abilitati din partea nursei :

- abilitati de a pune intrebari adecvate . Intrebarile pot fi inchise


(permit raspunsuri ‘DA’sau ‘NU’) si deschise ( permit pacientului sa
se exprime ).
- abilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile – permite
asistentei sa-si clarifice unele situatii pe care nu le-a inteles.
- abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare
- abilitatea de a face o sinteza a ceea ce a spus pacientul
- abilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la
evenimentele sau amanuntele relatate de pacient
- asistenta trebuie sa stie sa treaca sub tacere evenimente neplacute
pentru pacient despre care acesta nu vrea sa vorbeasca , pacientul nu
se grabeste
- asistenta trebuie sa adopte un limbaj corespunzator nivelului
educational si cultural al pacientului ; nu se pun mai multe intrebari
deodata deoarece pacientul se poate pierde.
- asistenta nu efectueaza alte activitati de nursing in timpul interviului .
Se lasa timp pacientului pentru a raspunde. Intrebarile se pun fara sa
se sugereze raspunsurile , asistenta trebuie sa convinga pacientul sa
relateze sincer si real. Daca este necesar asistenta poate reveni asupra
interviului.

Consultarea surselor secundare – familie, apartinatori, foaia de


observatie, echipa medicala.

B. Analiza si interpretarea datelor culese(diagnosticul de nursing)

Analiza datelor inseamna examinarea datelor culese si clasificarea lor in


doua categorii: de independenta si dependenta.

Interpretarea datelor culese permite asistentei identificarea sursei de


dificultate, conduc asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing.

32
Dificultati in analiza si interpretarea datelor :

- numar mare de date culese ;


- varietatea surselor de informare ;
- subiectivismul nursei ;
- caracterul schimbator adesea a unor date ;
- caracterul uneori urgent sau grav al situatiei.
Rolul asistentei este sintetizat sa identifice nevoile fundamentale afectate ,
sa identifice semnele sau manifestarile de dependenta , sa identifice
problemele de dependenta , sa identifice cauza problemei de dependenta.

In baza acestei logici asistenta stabileste diagnosticul de nursing.

Diagnosticul de nursing este o gandire mentala despre schimbari


nefavorabile ale starii de sanatate actuale sau potentiale legate de un individ
, grup sau colectivitate ; este indinspensabil pentru stabilirea rolului nursei ,
adica obiectivele de nursing si interventiile de nursing.

Componentele diagnosticului de nursing :


1) Problema de dependenta.
2) Etiologie ( sursa de dificultate)
3) Semne de dependenta sau manifestari de dependenta.
 Problema de dependentareprezinta o dificultate traita de persoana ,
un comportament sau o atitudine nefavorabila.
Problema de dependenta se stabileste in urma analizei si interpretarii
datelor. Termenii care arata o problema de dependenta cei mai utilizati sunt
: deficit , dificultate , diminuare , alterare , deteriorare , incapacitate ,
imposibilitate , perturbare.

Cu ajutorul acestor termini se formuleaza prima parte a diagnosticului de


nursing adica se exprima problema de dependenta. Ex. : alterarea starii de
sanatate , diminuarea acuitatii vizuale , perturbarea metabolismului ,
imposibilitatea de a merge , incapacitatea de a vorbi.

 Sursa de dificultate este un obstacol in satisfacerea uneia sau mai


multor nevoi Cauzele pot fi de natura fizica , psihica , intrinseca ,
extrinseca , de natura psiho-socio-culturala , lipsa cunoasterii.
Legarea problemei de dependenta de etiologie se face prin cuvintele “
din cauza de” , “din cauza ca” , “ legat de” .

33
 Semnele sau manifestarile de dependenta sunt deduse din prima
etapa si se leaga de etiologie prin cuvintele “manifestat (a) prin “ .
Semnele reprezinta manifestarile problemei de dependenta ci nu a cauzei.

Tipuri de diagnostice de nursing

1) Diagnostic de nursing actual – cand problema exista , semnele exista


si sunt observabile.
Ex: incapacitatea de a respira din cauza caderii posterioare a limbii.

2) Diagnostic potential – diagnosticul in care problemele si semnele nu


exista , dar exista etiologia ,adica factorii favorizanti ce pot provoca o
problema.
Ex: atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii.

3) Diagnostic posibil – atunci cand problema de dependenta nu este


sigura. Asistenta nu poate identifica aceasta problema dar o
banuieste. In acest caz decat sa se emita un diagnostic de nursing
eronat este preferabil sa se prezinte problema ca posibila si sa se
continue procesul de nursing anterior pana la clarificare.

CONCLUZII :

Diagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese, analiza si


interpretarea lor.

Diagnosticul de nursing este compus din PES ; are ca scop orientarea nursei
spre rolul ei independent in ceea ce priveste interventiile de nursig ; este
esential sa se stabileasca etiologia problemei , actul de nursing fiind
adeseori adresat ei.

Exista cazuri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. In


aceste situatii , nursa va enunta problema de dependenta si va stabili ca
etiologie posibilitatea unei surse , urmand ca ulterior , reluand prima etapa
sa clarifice cu certitudine etiologia.

In formularea diagnosticului de nursing se pot utiliza si termini proprii ,


important este sa se exprime clar cele 3 componente ( PES ) si literar.

34
Studiu de caz

Pacient in varsta de 34 de ani , de sex barbatesc , casatorit , cu domociliul


in Craiova , se prezinta in serviciul de Urgenta insotit de sotie , cu stare
generala buna , tegumente normal colorate murdare de pamant , temperatura
corpului in limite normale , apetit prezent , anxietate. Brusc starea generala
se altereaza , tegumentele devin palide , privirea pierduta si respiratia
suieratoare. In urma interviului, se retine electrocutarea pacientului la locul
de munca.

Cerinte:

- identificati termenii de specialitate din text ;


- stabiliti manifestarile pe cele 2 categorii: independenta si dependenta
;
- identificati nevoile afectate dupa cadrul conceptual al Virginiei
Henderson ;
- enuntati diagnostice de nursing.

Prioritati de ingrijire dupa conceptul Virginiei Henderson

Pentru a stabili o ordine a prioritatilor trebuie avut in vedere in ce masura


nevoia insatisfacuta ameninta homeostazia ( starea de bine ) pacientului sau
viata sa. De aceea Virginia Henderson a stabilit o schema de prioritati :

1) Nevoia a carei insatisfacere pune in pericol viata sau homeostazia


pacientului.
2) Nevoia a carei insatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de
enegie , epuizanta din partea pacientului.
3) Nevoia a carei insatisfacere poate compromite serios securitatea
pacientului.
4) Nevoia a carei insatisfacere determina un grad important de
dependenta sau de suferinta.
5) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra altor nevoi.
6) Nevoia a carei insatisfacere deranjeaza confortul pacientulu.
7) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii
pacientului.
8) Nevoia a carei insatisfacere este importanta in ochii pacientului.

35
C. Planificarea ingrijirilor de nursing

Consta in stabilirea unui plan de interventii de nursing si a mijloacelor


interventiilor de nursing , ca si a precautiilor ce trebuiesc luate de catre
nursa. Planificarea interventiilor tine cont si de prescriptiile medicale.

Aceasta etapa permite nursei sa judece urgentele si importanta


problemelor de dependenta putand astfel sa decida prioritatile in actul de
ingrijire. Acest plan de nursing se intocmeste tinand cont de toate sursele
de informatie si de participarea tuturor colaboratorilor in scopul unei
orientari comune a actiunilor pentru obtinerea independentei.

Planificarea interventiilor cuprinde 2 componente :

- obiectivul de nursing
- interventiile de nursing .

Obiectivul de nursing poate fi definit astfel: obiectivul poate fi


un comportament pe care il asteptam de la pacient ; tot obiectiv
poate fi o reactie sau un rezultat pe care nursa doreste sa-l obtina
in urma interventiilor de nursing.
Obiectivul de nursing trebuie astfel formulat incat sa exprime clar si
precis care sunt rezultatele pe care nursa , pacientul sau familia , sau
colectivitatea spera sa le obtina , precum si care sunt actiunile si
interventiile pe care nursa si colectivitatea sau pacientul, le pot
intreprinde pentru a atinge obiectivul .

Obiectivul se exprima dupa un sistem mnemotehnic ( tehnica de


memorare ) numit ,,SPIRO “ .

S = specificitate

P = performanta

I = implicare

R = realism

O = observabil

36
Specificitatea – sa apartina unui singur subiect ( familie , grup , etc. ).

Performanta – reprezinta actiunile , atitudinile , comportamentele


asteptate de la o persoana ( ex: ‘ca d-na V sa inteleaga sis a
efectueze….’).

Implicarea – exprima nivelul de implicare a persoanei ( adica singur sau


cu ajutor).

Realism – adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice ,


intelectuale , afective ale persoanei ; pentru a fi aplicabil , el trebuie sa
fie realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitatii persoanei , cat
si din punct de vedere al abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l
ajuta sa atinga obiectivul.

Observabil – adica comportamentele , actiunile si atitudinile sa poata fi


observabile , masurabile , evaluabile cu precizie. Se poate referi la
diferite momente ale zilei , sau la un ritm de genul de 2 ori /zi sau de 3
ori/ zi, sau cantitate 10 pasi , 10 minute.

Intrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda:

- specificitate = CINE face actiunea?


- performanta = CE FACE ?
- implicare = CUM? (singur sau cu ajutor). IN CE FEL?
- realism = IN CE MASURA se poate face actiunea?
- Observabil = CAND? CAT? ( dimineata , seara , de 3 ori/zi , etc.)
Ex de obiectiv : “ Pac. sa respire singur imediat” .

Obiectivul poate fi clasificat in :

- obiectiv pe termen scurt : secunde , minute , ore.


- obiectiv pe termen mediu : zile , o saptamana.
- obiectiv pe termen lung : saptamani , luni.
Orice obiectiv pe termen lung este precedat de obiectivele pe termen
scurt . Se intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulat
respectand orbeste regulile mai sus mentionate .Important este ca
obiectivul sa fie clar pentru ca interventiile de nursing sa fie precise .
Obiectivul poate fi formulat si in termeni de interventie a nursei.

37
Interventia de nursing -- alegerea interventiei permite nursei sa
determine modul de a actiona pentru a corecta problema de
dependenta .
Caracteristicile interventiei :

- personalizata
- observabila
- evaluabila
Penrtu ca o interventie de nursing sa fie evaluabila trebuie sa :

- sa indice ora la care sau momentul zilei ( dimineata , la pranz , seara )


cand trebuie sa se desfasoare actiunea;
- la ce interval trebuie sa se desfasoare actiunea;
- ce continuitate , pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea nursei
sau sa se supravegheze semnele.

D. Implementarea interventiilor de nursing

Reprezinta momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor


planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.

In practica , implementarea interventiilor de nursing are ca scop sa ajute


pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete independenta total sau partial .
Nursa supravegheaza actiuni , informeaza pacientul , incurajeaza ,
manifesta empatie fata de pacient , efectueaza toate ingrijirile
pacientului.

A 3-a si a 4-a etapa ale procesului de nursing sunt strans legate astfel ca
in a 3-a etapa , de planificare , nursa decide interventiile care trebuie sa
se implementeze in etapa a 4-a.

Aceasta relatie stransa intre etape poate fi sursa de confuzie prin


repetarea aceluiasi lucru . Pentru a evita aceasta confuzie se poate ca
interventia sa fie consemnata o singura data in planul de nursing la
interventii . Este insa foarte important ca interventia sa fie formulata clar
si precis :

- cui sa se adreseze actiunea ( pacientului )


- natura actiunii , actiunea fiind observabila
- precizarea orarului actiunii .
Fiecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si
elemente de supravegheat .

38
Interventii constante : ex asezarea unui recipient cu apa langa pacient ca
sa se poata hidrata.

Elemente de supravegheat : comportamentul , reactii la medicamente(


reactii alergice ), functii vitale ( respiratie , puls ,T.A , temperature ) ,
starea generala.

Interventiile cu rol deleget = care rezulta din prescriptiile medicului.

Recomandari pentru implementarea interventiilor de nursing :

- nu se executa niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul


asteptat
- inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa se
reexamineze , pentru a evalua starea problemelor de dependenta , si
se verifica inca o data daca interventiile prevazute sunt intotdeauna
potrivite
- se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing
implementate si se modifica orice interventie de nursing ineficace
- se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor , cand este
cazul , in implementarea actiunilor de nursing
- se indeparteaza orice sursa de pericol din preajma pacientului .

E. Evaluarea ingrijirilor

Consta in a aduce o apreciere , adica o judecata medicala , asupra


progresului pacientului in raport cu interventiile de nursing ; este o conditie
obligatorie a calitatii interventiei de nursing .

Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul , atunci trebuie sa se


cunoasca sursa insuccesului , sa se reevalueze situatia si sa se aplice
interventia de nursing corespunzatoare ameliorarii sau disparitiei problemei
de dependenta.

Evaluarea se face periodic la anumite intervale de timp . Ritmul este adesea


indicat de obiectiv .

Evaluarea urmareste doua aspecte :

- rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la pacient


- satisfactia pacientului
Rezultatul obtinut.

39
Raportat la rezultatul obtinut , evaluarea este un proces ciclic , care se
repeta in functie de obiectivul stabilit si de obiectivele ulterioare , elaborate
din faptul ca rezultatul asteptat inca nu a aparut .

Cand se observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat , deci


obiectivul nu a fost atins , procesul de nursing se reia , restructurand
diagnosticul si planul de ingrijire .

Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci , reajustarea sau chiar


modificarea interventiilor .

Evaluarea prin prisma satisfactiei pacientului

Este importanta aprecierea pacientului , dar nursa bazandu-se pe


cunostiintele profesionale, teoretice si practice acumulate trebuie sa faca o
evaluare corecta .

Studiu de caz

Un pacient in varsta de 35 de ani se prezinta in urgenta pentru alterarea


starii generale , transpiratii abundente , tegumentele fierbinti si palide ,
respiratie dificila , greoaie , senzatie de lipotimie .Este internat de urgenta .
Termometrizarea indica 41* C .

Cerinte :

- enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata


- identificati nevoile afectate
- enuntati obiective de nursing .

DISCIPLINA: INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

Cursul nr.7

CAZ CLINIC
GRILĂ PENTRU CULEGERA DATELOR

40
A. SURSE DE INFORMAŢIE
PACIENT
FAMILIA PACIENRULUI
EGIPA DE ÎNGRIJIRE
FOAIA DE OBSERVAŢIE
B. DATE FIXE
NUME : N
PRENUME: D
VÂRSTA : 51ANI
DATA NAŞTERII: 10.09.1964
SEX : FEMININ
STARE CIVILĂ : CĂSĂTORITA
NATIONALITATE : ROMÂNĂ
RELIGIE : ORTODAXĂ
PROTEZE, ALERGII : NEAGĂ
GRUP SANGUIN : AII RH+
LOC DE MUNCĂ :PENSIONARA
DOMICILIUL : DOLJ, Calafat

C. DATE VARIABILE
DATA INTERNARII : 11.05.2015
DATA EXTERNARII : 15.05.2015
DIAGNOSTIC DE INTERNARE : SPONDILOZA LOMBARA stadiul 2
DIAGNOSTIC POSTOPERATOR :
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE : SPONDILOZA LOMBARA stadiul 2
MOTIVELE INTERNĂRII : Durere vie (matinala)care apre in cursul
miscarilor si limiteaza amplitudinea lor, redoare matinala la nivelul coloanei
vertebrale.

41
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE : fară importanţă
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
-menarha la varsta de 15 ani ,
-trei nasteri
-menopauza in jurul varstei de 54 ani
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: H.T.A.
CONDIŢII DE VIAŢA ŞI MEDIU: corespunzătoare
COMPORTAMENT: nu fumeaza ,nu consuma alcool
ISTORICUL BOLII :
Pacienta în vârstă de 51 ani este cunoscuta cu un debut al bolii
insidios în urmă cu aprox. 8ani, durere vie (matinala)care apre in cursul
miscarilor si limiteaza amplitudinea lor, redoare matinala la nivelul coloanei
vertebrale.Actual se internează pentru durere vie (matinala)care apre in
cursul miscarilor si limiteaza amplitudinea lor, redoare matinala la nivelul
coloanei vertebrale, anxietate , insomnie.

EXANEN CLINIC GENERAL


Înalţime : 1,54m
Greutate : 76KG
Tensiune arterială : 175/90mmHg
Puls: 93 bătăi/min R : 20/min.
Temperatură:36,3*C
Examen pe aparate

42
Tegumente şi mucoase: normal colorate
Fanere: normale
Ţesut conjunctiv ,adipos : normal reprezentat
Sistem ganglionar: ganglionii superficiali nepalpabili
Sistemul muscular,osteoarticular : coloana cervicală în ax , cu accentuarea
lordozei lombare
Aparat respirator : căi respiratorii superioare permeabile,torace normal
conformat,respiraţie de tip costal superior, murmur vezicular şi sonoritate
pulnonară prezente bilateral ,ampleaţii respiratorii simetrice, respiraţii
20r/min.
Aparat cardio vascular: cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice,
şoc apexian prezent în spaţiul V intercostal pe linia axilară zgomote
cardiace ritmice, bine bătute, artere pulsatile, vene permeabile, puls palpabil
în locurile de elecţie . T.A. 175/90mmHg, A.V.93 bătăi/min.
Aparat digestiv: abdomen mobil cu respiraţia, nedureros spăontan şi la
palpare.
Ficat, căi biliare splină: ficat cu marginea inferioară la rebord, splină
nepalpabilă.
Aparat uro- genital: rinichii nepalpabili, Giordano negativ, mictiuni
fiziologice, organe genitale normal conformate.
Sistem nervos central: bolnava orientat temporo spaţial.
ROT: prezente egal simetrice bilateral.
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:alterata.
Pacienta prezintă:
Dispnee respiratorie, tahipnee respiratorie=20R/min
Hipertensiune arterială= 175/90mmHg
Tahicardie=93 p/min
2.Nevoia de bea şi a mânca: nealterata.
Pacienta se alimentează corespunzător,apetit prezent,masticaţie şi deglutiţie
bună, digestie uşoară. Se hidratză per os, în mod corespunzător cantitativ.

43
3.Nevoia de a elimina: nealterata.
Pacienta prezintă micţiuni fiziologice, urina este normal colorată, ph acid,
aspect clar. Tranzit intestinal prezent, un scaun pe zi de aspect normal.

4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: alterata.


Pacienta prezintă diminuarea amplitudinii mişcărilor, prezintă dificultate în
mobilizare darorată durerilor de la nivelul coloanei vertebrale lombare.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni: alterata.


Pacienta prezintă anxietate, dificultate de a se odihni datorită durerilor de la
nivelul articulatiilor tumefiate, manifesta prin ore de somn puţine,
insomnie,somn neodihniror. Pacienta doarme 5h pe noapte.

6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: alterata.


Pacienta prezintă dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca singura, din cauza
mobilităţii diminuate datotate durerilor şi limitării mişcărilor.

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în linite normale:


nealterata.
Pacienta este afebrila, prezinta o temperatuta externa de36,3*C

8.Nevoia de a fi curat,îngrijit şi de a- şi proteja tegumentele şi


mucoasele: alterata.
Pacienta prezintă deficit de autoângrijire dat de dificultatea de a şi asigura
propria igienă.

9. Nevoia de a evita pericolele: alterata.


Pacienta prezintă dureri, prezintă temeri în legătură cu boala.

10.Nevoia de a conunica: nealterata.


Pacienal este cooperant, comunică normal cu semenii,linbajul este clar,
precis,realiueaza schimb de informaţii.

11.Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valorii,de a


practica religia: nealterata.
Paciena este un bun creştin, participă la slujbe bisericeşti, are credinţă in
Dumnezeu.
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:nealterata.
Pacienta accepta starea în care se află,depaşeşte momentele critice,prezintă
intetes pentru activitatea zilnică, doreşte să realizezecât mai multe in
activitatea depusă.

44
13. Nevoia de a învăţa cum să -şi păstreze sănătatea: nealterata.
Pacienta prezintă interes în acumularea de noi informaţii despre boală,
despre regimul de viaţă pe care trebuie să îl urmeze,poartă discuţii cu
personalul medical dorind să cunoască evoloţia şi prognosticul acestei boli.

14. Nevoia de a se recreea: nealterata.


Pacienta prezintă interes pentru activitătile curente, este interesata de ceea
ce se întâmplă în jurul său, se destinde participând la diverse activităţi care
îi conferă o oarecare plăcere (citeşte, participă activ la discuţiile cu
pacienţii).

45
Nume : N.D. Diagnostic : SPONDILOZA LOMBARA stadiul 2

PLAN DE NURSIN

Data Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii si Evaluare


fundamentala nursing delegate

11.05.2015 Nevoia de a Dispnee Pacienta să prezinte Monitorizez funcții Valorile


respira și a avea respiratorie valori normale ale vitale. funcțiilor
o bună datorită tahipneei pulsului, respirației Notez semnele vitaleîin vitale au
circulație manifestată prin și tensiunii foaia de temperatură . ajuns la
creșterea arteriale,în timp de Administrez medicația valori
frecvenței 24-48 ore. prescrisă si urmăresc aproape de
respiratotii. Valorile funcțiilor efectul normal,
Perturbare a vitale sa scadă până medicamentelor. pacienta
presiunii aproape de valorile Liniștesc pacienta, o prezintă încă
exercitate de normale în termen asez în pat , o o ușoară
sângele circulant de supraveghez în tahicardie și
asupra pereților 30-45min. permanență. tahipnee .
arteriali darorită Învăț pacienta să Valorile
creșterii valorilor efectueze unele tensiunii
T.A., exerciții respiratorii și arteriale sunt
manifestată prin de relaxare aproape în
H.T.A limite
Perturbare a normale.
frecvenței

46
pulsului datorită
creșterii
Nevoia de a se frecvenței
11.05.2015 mişca şi a avea pulsulu
o bună postură manifestată prin Pacienta să nu mai
tahicardie. prezinte poziţia
vicioasă şi să se Aşez pacienta în pat. Pacienta încă
poata mobiliza Identific limitele fizice prezintă
Postură singura în timp de 5 ale pacientei. postută
inadecvată, zile Institui un program de inadecvată ,
moibilitate mobilizare pasivă şi mobilitatea
redusă daroriră activă. de la nivelul
durerilor de la Pregătesc psihic coloanei
nivelul coloanei pacienta în vederea vertebrale
vertebrale oricărei tehnici de lombare este
lombare, îngrijire acordată de redusă .
manifestată prin către echipa de
inposibilitatea de îngrijire.
a păstra o poziţie Sprijin şi ajut pacienta
fiziologică. ori de câte ori este
nevoie să se deplaseze
in siguranţă, fără
teamă.
Observ permanent
starea pacientei în
timpul mersului şi
modul în care se
desfăşoară acesta.

47
11.05.2015 Nevoia de a Dificultate de a Pacienta să prezinte Creerea unui climat Pacienta se
dormi şi a se se odihni datorită un somn odihnitor, liniştit, cât mai odihneşte
odihni durerilor de la să doarnă 8h pe familiar. timp de 6h pe
nivelul coloanei noapte, în Învăţ pacienta să noapte,
vertebrale urmotoarele practice tehnici de somnul este
lombare , 24h,48h. relaxare , exerciţi profund şi
manifesta prin respiratoriii de relaxare liniştit.
ore de somn câteva ninute înainte
puţine, de culcare.
insomnie,somn Întocmesc un program
neodihniror. de odihnă
corespunzător
organismului.
Observ somnul
,calitatea acestuia
,raportul între starea de

48
veghe şi somn.
Întocmesc un program
de
odihnăcorespunzător
11.05.2015 Nevoia de a se Dificultate de a Pacienta să Ajut pacientasă se Pacienta
îmbrăca şi se îmbraca şi participle active la imbrace şi dezbrace,,o participă
dezbrăca dezbrăca schimbarea lejeriei sprijin ori de câte ori activ la
singuradatorită de corp făra este nevoie. scimbarea
mobilităţii reduse dificultate în termen Îi spun pacientei să se lenjeriei de
manifestată prin de 5 zile îmbrace cu haine mai corp,dar
ţinută neglijentă. largi. activitatea
Sugerez pacientei să este efectuată
participle activ la cu dificultate.
procesul de schimbre a
lenjeriei de corp.
Observ interesul
pacientei pentru a se
îmbrăca şi dezbrăca
singura în mod adecvat
pentru a avea o ținută
adecvată.

11.05.2015 Nevoia de a fi Dificultate de Pacienta să prezinte Observ aspectul Pacienta


curat îngrijit , realizare a tegumente curate in tegunentelor şi prezintă
de a-şi proteja igienei corporale, termen de 4 zile. mucoaselor. tegunente
tegumentele şi datorită Pregătesc salonul şi intacte dar
mucoasele deficitului motor, materialele pentru neângrijite
manifestată prin efectuarea toaletei pe

49
stare de igiena regiuni.
precară. Amenajez locul în care
pacienta are patul în
salon pentru a facilita
accesul la baie.
Aplic creme
protectoare pe
tegumente.

11.05.2015 Nevoia de a Durere, datorită Pacienta să nu mai Liniştesc şi încurajez în Pacienta


evita pericolele inflamaţiei, prezinte durere în permanență pacienta. prezintă
manifestată prin termen de 5 zile. Favorizez adaptarea dureri la
vulnerabilitate pacientei la condiţiile mobilizarea
faţă de pericole. de spital. activă şi
Asigur legătura pasivă a
pacientei cu familia şi coloanei
un mediu de protecţie vertebrale
psihică adecvat stării lombare
de boală a pacientei.
Asigur un mediu de
empatie şi asigur
intimitatea pacientei.
Administrez antialgice
şi antiinflamatoare la
indicaţia medicului.
12.05.2015 Nevoia de a Dispnee Pacienta să prezinte Monitorizez funcții Valorile
respira și a avea respiratorie valori normale ale vitale. funcțiilor

50
o bună datorită tahipneei pulsului, respirației Notez semnele vitaleîin vitale au
circulație manifestată prin și tensiunii foaia de temperatură . ajuns la
creșterea arteriale,în timp de Administrez medicația valori
frecvenței 24 ore. prescrisă si urmăresc aproape de
respiratotii. efectul normal,
Perturbare a medicamentelor. pacienta
presiunii Liniștesc pacienta, o prezintă încă
exercitate de asez în pat , o o ușoară
sângele circulant supraveghez în tahicardie și
asupra pereților permanență. tahipnee .
arteriali darorită Învăț pacienta să Valorile
creșterii valorilor efectueze unele tensiunii
T.A., exerciții respiratorii și arteriale sunt
manifestată prin de relaxare aproape în
H.T.A limite
Perturbare a normale.
frecvenței
pulsului datorită
creșterii
12.05.2015 frecvenței
pulsulu
manifestată prin
tahicardie.
Nevoia de a se Postură Pacienta să nu mai Aşez pacientaîn pat. Pacienta încă
mişca şi a avea inadecvată, prezinte poziţia Identific limitele fizice prezintă
o bună postură mobilitate redusă vicioasă şi să se ale pacientei. postută
daroriră durerilor poata mobilize Institui un program de inadecvată ,
de la nivelul singura,în timp de 4 mobilizare pasivă şi mobilitatea

51
coloanei zile activă. de la nivelul
vertebrale Pregătesc psihic coloanei
lombare, pacienta în vederea vertebrale
manifestată prin oricărei tehnici de lombare este
inposibilitatea de îngrijire acordată de redusă .
a păstra o poziţie către echipa de
fiziologică îngrijire.
Sprijin şi ajut pacienta
ori de câte ori este
nevoie să se deplaseze
în siguranţă, fără
teamă.
Observ permanent
starea pacientei în
timpul mersului şi
modul în care se
desfăşoară acesta.
12.05.2015 Nevoia de a Dificultate de a Pacienta să prezinte Creerea unui climat Pacienta se
dormi şi a se se odihni datorită un somn odihnitor, liniştit, cât mai odihneşte
odihni durerilor de la să doarnă 8h pe familiar. timp de 8h pe
nivelul coloanei noapte, în Învăţ pacienta să noapte,
vertebrale urmotoarele de 24h. practice tehnici de somnul este
lombare, relaxare , exerciţi profund şi
manifesta prin respiratoriii de relaxare liniştit.
ore de somn câteva ninute înainte
puţine, de culcare.
insomnie,somn Întocmesc un program
neodihniror. de odihnă

52
corespunzător
organismului.
Observ somnul
,calitatea acestuia
,raportul între starea de
veghe şi somn.
Întocmesc un program
de odihnă
corespunzător
organismului.

12.05.2013 Nevoia de a se Dificultate de a Pacienta să participe Ajut pacienta să se Pacienta


îmbrăca şi se îmbraca şi activ la schimbarea imbrace şi dezbrace,o participă
dezbrăca dezbrăca singura lejeriei de corp făra sprijin ori de câte ori activ la
datorită dificultate în termen este nevoie. scimbarea
mobilităţii reduse de 4 zile Îi spun pacientei să se lenjeriei de
manifestata prin îmbrace cu haine mai corp dar
ţinută neglijentă. largi. activitatea
Sugerez pacientei să este facută cu
participle activ la dificultate.
procesul de schimbre a
lenjeriei de corp.
Observ interesul
pacientei pentru a se
îmbrăca şi dezbrăca
singura în mod
adecvat pentru a avea o
ținută adecvată.

53
12.05.2015 Nevoia de a fi Dificultate de Pacienta să prezinte Observ aspectul Pacienta
curat îngrijit , realizare a tegumente curate in tegunentelor şi prezintă
de a-şi proteja igienei corporale, termen de 3 zile. mucoaselor. tegunente
tegumentele şi datorită Pregătesc salonul şi intact dar
mucoasele deficitului motor, materialele pentru neângrijite.
manifestată prin efectuarea toaletei pe
stare de igiena regiuni.
precară. Amenajez locul in care
pacienta are patul în
salon pentru a facilita
accesul la baie.
Aplic creme
protectoare pe
tegumente.

54
12.05.2015 Nevoia de a Durere, datoriă Pacienta să nu mai Liniştesc şi încurajez în Pacienta
evita pericolele inflamaţiei, prezinte durere în permanentă pacienta. prezintă
manifestată prin termen de 4 zile. Favorizez adaptarea dureri la
vulnerabilitate pacientei la condiţiile mobilizarea
faţă de pericole. de spital. activă şi
Asigur legătura pasivă a
pacientei cu familia şi coloanei
un mediu de protecţie vertebrale
psihică adecvat stării lombare .
de boală a pacientului.
Asigur un mediu de
empatie şi asigur
intimitatea pacientei.
Administrez antialgice
şi antiinflamatoare la
indicaţia medicului.
13.05.2015 Nevoia de a se Postură Pacienta să nu mai Aşez pacienta în pat. Pacienta încă
mişca şi a avea inadecvată, prezinte poziţia Identific limitele fizice prezintă
o bună postură mobilitate redusă vicioasă şi să se ale pacientei. postută
daroriră durerilor poata mobilize Institui un program de inadecvată ,
de la nivelul singura,în timp de 3 mobilizare pasivă şi mobilitatea
coloanei zile activă. de la nivelul
vertebrale Pregătesc psihic coloanei
lombare, pacienta în vederea vertebrale
manifestată prin oricărei tehnici de lombare este
inposibilitatea de îngrijire acordată de redusă .
a păstra o poziţie către echipa de
fiziologică. îngrijire.

55
Sprijin şi ajut pacienta
ori de câte ori este
nevoie să se deplaseze
în siguranţă, fără
teamă.
Observ permanent
starea pacientei în
timpul mersului şi
modul în care se
desfăşoară acesta.
13.05.2015 Nevoia de a se Dificultate de a Pacienta să Ajut pacienta să se Pacienta
îmbrăca şi se îmbraca şi participle activ la imbrace şi dezbrace,o participă
dezbrăca dezbrăca singura schimbarea lejeriei sprijin ori de câte ori activ la
datorită de corp făra este nevoie. scimbarea
mobilităţii reduse dificultate în termen Îi spun pacientei să se lenjeriei de
manifestata prin de 3 zile îmbrace cu haine mai corp dar
ţinută neglijentă. largi. activitatea
Sugerez pacientei să este facută cu
participle activ la dificultate.
procesul de schimbre a
lenjeriei de corp.
Observ interesul
pacientei pentru a se
îmbrăca şi dezbrăca
singura în mod adecvat
pentru a avea o ținută
adecvată

56
13.05.2015 Nevoia de a fi Dificultate de Pacienta să prezinte Observ aspectul Pacienta
curat îngrijit , realizare a tegumente curate in tegunentelor şi prezintă
de a-şi proteja igienei corporale, termen de 2 zile. mucoaselor. tegunente
tegumentele şi datorită Pregătesc salonul şi intact dar
mucoasele deficitului motor, materialele pentru neângrijite.
manifestată prin efectuarea toaletei pe
stare de igiena regiuni.
precară. Amenajez locul în care
pacienta are patul în
salon pentru a facilita
accesul la baie.
Aplic creme
protectoare pe
tegument

13.05.2015 Nevoia de a Durere, datorită Pacienta să nu mai Liniştesc şi încurajez în Pacienta


evita pericolele inflamaţiei, prezinte durere în permanență pacienta. prezintă
manifestată prin termen de 3 zile. Favorizez adaptarea dureri la
vulnerabilitate pacientei la condiţiile mobilizarea
faţă de pericole. de spital. activă şi
Asigur legătura pasivă a
pacientei cu familia şi coloanei
un mediu de protecţie vertebrale
psihică adecvat stării lombare.
de boală a pacientei.
Asigur un mediu de
empatie şi asigur
intimitatea pacientei.

57
Administrez antialgice
şi antiinflamatoare la
indicaţia medicului.

14.05.2015 Nevoia de a se Postură Pacienta să nu mai Aşez pacienta în pat. Pacienta încă
mişca şi a avea inadecvată, prezinte poziţia Identific limitele fizice prezintă
o bună postură mobilitate redusă vicioasă şi să se ale pacientei. postută
daroriră durerilor poata mobilize Institui un program de inadecvată ,
de la nivelul singura,în timp de 2 mobilizare pasivă şi mobilitatea
coloanei zile activă. de la nivelul
vertebrale Pregătesc psihic coloanei
lombare, pacienta în vederea vertebrale
manifestată prin oricărei tehnici de lombare este
inposibilitatea de îngrijire acordată de redusă .
a păstra o poziţie către echipa de
fiziologică îngrijire.
Sprijin şi ajut
pacientaori de câte ori
este nevoie să se
deplaseze in siguranţă,
fără teamă.
Observ permanent

58
starea pacientei în
timpul mersului şi
modul în care se
desfăşoară acesta.
.

14.05.2015 Nevoia de a se Dificultate de a Pacienta să Ajut pacienta să se Pacienta


îmbrăca şi se îmbraca şi participle active la imbrace şi dezbrace,o participă
dezbrăca dezbrăca singur schimbarea lejeriei sprijin ori de câte ori activ la
datorită de corp făra este nevoie. scimbarea
mobilităţii reduse dificultate în termen Îi spun pacientei să se lenjeriei de
manifestata prin de 2 zile îmbrace cu haine mai corp dar
ţinută neglijentă. largi. activitatea
Sugerez pacientei să este facută cu
participle active la dificultate.
procesul de schimbre a
lenjeriei de corp.
Observ interesul
pacientei pentru a se
îmbrăca şi dezbrăca
singura în mod
adecvat pentru a avea o
ținută adecvată.

59
14.05.2015 Nevoia de a fi Dificultate de Pacienta să aibe Observ aspectul Pacienta
curat îngrijit , realizare a tegumente curate in tegunentelor şi prezintă
de a-şi proteja igienei corporale, termen de 24 ore. mucoaselor. tegunente
tegumentele şi datorită Pregătesc salonul şi intacte şi
mucoasele deficitului motor, materialele pentru curate.
manifestată prin efectuarea toaletei pe
stare de igiena regiuni.
precară. Amenajez locul in care
pacienta are patul în
salon pentru a facilita
accesul la baie.
Aplic creme
protectoare pe
tegument

14.05.2015 Nevoia de a Durere, datorită Pacienta să nu mai Liniştesc şi încurajez în Pacienta


evita pericolele inflamaţiei, prezinte durere în permanență pacienta. prezintă
manifestată prin termen de 24h,48h. Favorizez adaptarea dureri la
vulnerabilitate pacientei la condiţiile mobilizarea
faţă de pericole. de spital. activă a
Asigur legătura coloanei
pacientei cu familia şi vertebrale
un mediu de protecţie lombare .
psihică adecvat stării
de boală a pacientei.
Asigur un mediu de
empatie şi asigur
intimitatea pacientei.

60
Administrez antialgice
şi antiinflamatoare la
indicaţia medicului.

15.05.2015 Nevoia de a se Postură Pacienta să nu mai Aşez pacientaîn pat. Pacienta


mişca şi a avea inadecvată, prezinte poziţia Identific limitele fizice prezintă
o bună postură mobilitate redusă vicioasă şi să se ale pacientului. postută
daroriră durerilor poata mobiliza Institui un program de adecvată ,
de la nivelul singura,în timp de mobilizare pasivă şi mobilitatea
articulatiilor, 24h. activă. de la nivelul
manifestată prin Pregătesc psihic coloanei
inposibilitatea de pacienta în vederea vertebrale
a păstra o poziţie oricărei tehnici de lombare este
fiziologică îngrijire acordată de normală .
către echipa de
îngrijire.
Sprijin şi ajut pacienta
ori de câte ori este
nevoie să se deplaseze
în siguranţă, fără
teamă.
Observ permanent
starea pacientei în
timpul mersului şi
modul în care se
desfăşoară acesta.

61
15.05.2015 Nevoia de a se Dificultate de a Pacienta să Ajut pacienta să se Pacienta
îmbrăca şi se îmbraca şi participle active la imbrace şi dezbrace,o participă
dezbrăca dezbrăca singura schimbarea lejeriei sprijin ori de câte ori activ la
datorită de corp făra este nevoie. scimbarea
mobilităţii reduse dificultate în termen Îi spun pacientei să se lenjeriei de
manifestata prin de 24h . îmbrace cu haine mai corp.iar
ţinută neglijentă. largi. activitatea
Sugerez pacientei să este facută cu
participle activ la usurinţă.
procesul de schimbre a
lenjeriei de corp.
Observ interesul
pacientei pentru a se
îmbrăca şi dezbrăca
singur aîn mod adecvat
pentru a avea o ținută
adecvată.
15.05.2015 Nevoia de a Durere, datorită Pacienta să nu mai Liniştesc şi încurajez în Pacienta nu
evita pericolele inflamaţiei, prezinte durere în permanentă pacienta. mai prezintă
manifestată prin termen de 24h. Favorizez adaptarea dureri la
vulnerabilitate pacientei la condiţiile mobilizarea
faţă de pericole. de spital. activă a
Asigur legătura coloanei
pacientei cu familia şi vertebrale
un mediu de protecţie lombare.
psihică adecvat stării
de boală a pacientei.
Asigur un mediu de

62
empatie şi asigur
intimitatea pacientei.
Administrez antialgice
şi antiinflamatoare la
indicaţia medicului.

ROL DELEGAT

DAT FUNCŢII VITALE ANALIZE MEDICALE EXPLORĂRI TRATAM DIETĂ

63
A TEM PUL T.A. RESP VALORI VALORI FUNCŢIONA ENT
P S . REALE NORMALE LE
11.0 D: D:93 D175/ D:20 HG=9,75g% HG=10-14g% Radiografia Arcoxia
5. 36,3* P/mi 90mm R/min L=9400/mm L=4000- coloanei 60mg Regim
2015 C n Hg S:18 VSH=68mm/h 8000/mm vertebrale 1cps/zi hiposodat
S: S:90 S150/7 R/min VSH=106mm/ VSH=2- lombare Algozon ,
36,8* P/mi 0mmH 2h 13mm/h 500mg hipolipidic
C n g GLICEMIE= VSH=12- Tomografie 2cps/zi ,
97mg/dl 17mm/2h computerizată Omez normocalo
CALCEMIE= GLICEMIE= (CT) cu 200mg ric bogat
8,1mg/dl 60 -100 mg/dl substanta de 1cps/zi in uleiuri
UREE=29mg/d CALCEMIE=9 contrast, sau Ketoprofen vegetalesi
l -10 mg/dl RMN (IRM) 200mg peste.
CREATININĂ UREE=20- 1cps/zi Hidratare
= 40mg/dl Examen Noliprel adecvată
0.90mg/dl CREATININA neurologic şi ARG per os.
COLESTEROL = fizioterapie 2,25mg
= 0,6-1,3 mg/dl E.K.G 1cps/zi
180mg/ dl COLESTERO Dexametazo
GPT=20ui/l L= na1f/zi
GOT=25ui/l 160-200mg/ dl Gimnastică
GPT=2-16ui/l medicală
FIBRINOGEN GOT=2-20ui/l Kinetoterapi
= 300mg% e
PROTEINA C FIBRINOGEN Ergoterapie

64
12.0 D: D:78 D110/ D:16 REACTIVĂ= = Arcoxia
5. 36,4* P/mi 70mm R/min prezentă 200-400 mg% 60mg Regim
2015 C n Hg S:18 FACTOR PROTEINA C 1cps/zi hiposodat
S: S:86 S115/7 R/min REUMATOID REACTIVA= Algozon ,
36,8* P/mi 5mmH =prezent absenta 500mg hipolipidic
C n g UROCULTUR FACTOR 2cps/zi ,
Ă = negativă REUMATOID Omez normocalo
=absent 200mg ric bogat
UROCULTUR 1cps/zi in uleiuri
A = negativa Ketoprofen vegetalesi
200mg peste.
1cps/zi Hidratare
Noliprel adecvată
ARG per os.
2,25mg
1cps/zi
Dexametazo
na1f/zi
Gimnastică
medicală
Kinetoterapi
e
Ergoterapie
13.0 D: D:76 D115/ D:16 Arcoxia
5. 36,6* P/mi 70mm R/min 60mg Regim
2015 C n Hg S:17 1cps/zi hiposodat
S: S:86 S120/7 R/min Algozon ,
36,8* P/mi 0mmH 500mg hipolipidic

65
C n g 2cps/zi ,
Omez normocalo
200mg ric bogat
1cps/zi in uleiuri
Ketoprofen vegetalesi
200mg peste.
1cps/zi Hidratare
Noliprel adecvată
ARG per os.
2,25mg
1cps/zi
Dexametazo
na1f/zi
Gimnastică
medicală
Kinetoterapi
e
Ergoterapie
14.0 D: D:80 D125/ D:16 Arcoxia
5. 36,8* P/mi 70mm R/min 60mg Regim
2015 C n Hg S:18 1cps/zi hiposodat
S: S:88 S120/7 R/min Algozon ,
36,8* P/mi 0mmH 500mg hipolipidic
C n g 2cps/zi ,
Omez normocalo
200mg ric bogat
1cps/zi in uleiuri
Ketoprofen vegetalesi

66
200mg peste.
1cps/zi Hidratare
Noliprel adecvată
ARG per os.
2,25mg
1cps/zi
Dexametazo
na1f/zi
Gimnastică
medicală
Kinetoterapi
e
Ergoterapie
15.0 D: D:78 D110/ D:16 Arcoxia
5. 36,8* P/mi 70mm R/min 60mg Regim
2015 C n Hg S:17 1cps/zi hiposodat
S: S:86 S115/7 R/min Algozon ,
36,8* P/mi 5mmH 500mg hipolipidic
C n g 2cps/zi ,
Omez normocalo
200mg ric bogat
1cps/zi in uleiuri
Ketoprofen vegetalesi
200mg peste.
1cps/zi Hidratare
Noliprel adecvată
ARG per os.
2,25mg

67
1cps/zi
Dexametazo
na1f/zi
Gimnastică
medicală
Kinetoterapi
e
Ergoterapie

68