Sunteți pe pagina 1din 8

FORMELE IMAGINATIEI LA COPII

Imaginația fiind un proces de cunoaștere a realității obiective se manifestă în mod spontan în


întreaga activitate a copilului, jucând un rol deosebit de important în viața emoțională și
intelectuală a copilului, deoarece ea constituie latura proiectivă a conștiinței umane.
Imaginația este considerată de unii autori fie ca o arteră vitală a societății moderne sau ca o
orientare caracteristică a conștiinței în raport cu realitatea, prin posibilitățile de liberă acțiune
apărute în conștiința umană.

Dezvoltarea imaginației copilului trebuie orientată spre un tip sau altul de imaginație pentru
care copilul are o anumită înclinație: artistică, constructivă, aplicativă, de substituție. Este
știut faptul că imaginația copilului începe atunci când copilul este capabil de a realiza imagini
și când este capabil de a organiza aceste imagini într-o structură a activității intelectuale.

Abilitățile de imaginație ale copilului apar în jurul vârstei de 3 ani și că ele s-ar putea grupa în
3 categorii:

a) personificarea, când el vorbește cu obiecte neînsuflețite;

b) folosește materiale imaginare;

c) participarea la o situație imaginară.

Prin folosirea imaginației lui, copilul este capabil de a avea imaginea totală a fragmentelor în
afara lor și de a folosi aceste fragmente într-un mod flexibil. El poate opera cu idei și cu
imaginile cu care el este familiarizat.

De exemplu, copilul poate combina linii și culori în așa fel încât să redea o floare, un pom,
având imaginea, dar și o structură logică (relația dintre linii și culoare pentru a reda o anumită
formă și expresie). Copilul, determinat de curiozitatea epistemică, își imaginează lumea în așa
fel încât să și-o poată apropia în vederea cunoașterii ei. De asemenea, copilul proiectează
dorințele lui dincolo de ceeea ce este real.

Copilul este supus de mai multe ori curiozității în care el joacă un rol imaginar și chiar își
imaginează singur rolul pe care-l joacă. El își construiește personajul manevrând în polul
imaginației cu cunoștințele pe care le posedă, astfel copilul poate crea și rezolva unele situații,
își poate imagina chiar și consecințele unor fapte, de exemplu, pedeapsa sau răsplata.

Imaginația copilului este foarte variată și bogată, important este de a o cunoaște și de a o


dezvolta. Analiza activității imaginației în formele ei variate, precum și analiza procesului de
gândire ne arată că numai atunci când abordăm aceste forme de activitate ca sisteme găsim
posibilitatea să surprindem modificările importante ce se produc în ele, legăturile
interfunctionale și relațiile predominante din interiorul sistemului psihologic.

Un lucru minunat și activator al întregii dezvoltări psihice a copilului este de a învața pe copil
să viseze, să se joace intelectual, așadar, să-i învățăm pe copii să-și dezvolte în mod creator
imaginația lor.

Creativitatea este unul dintre cei mai importanți factori în succesul unui individ în viață. Prin
ea nu se înțelege doar abilitatea de a putea picta un tablou ori de a scrie o poezie. Creativitatea
este de folos într-o sumedenie de situații cu care un om se confruntă pe parcursul vieții,
situații care implică – printre altele – rezolvarea de probleme.

Un om creativ va găsi soluții mai rapid atunci când se pune problema ieșirii dintr-un impas.
Considerăm creativitatea ca fiind uneori mai importantă decât inteligența și memoria.

Un om cu memorie bună poate deține un set impresionant de informații cu care poate jongla,
un om inteligent va ști cum să folosească acele informații în mod eficient, dar un om creativ
va putea combina informațiile pentru a alcătui noi informații folositoare.
Cu alte cuvinte, în lipsă creativității și dispunând doar de inteligență și memorie, rămânem
încorsetați în a manevra același set limitat de date, fără a putea să alcătuim unele noi.

Potențialul creativ există latent în fiecare copil, putând fi dezvoltat sub influența unui mediu
socio-educațional stimulativ, responsabilii pentru stimularea creativității copilului preșcolar
fiind părinții și cadrele didactice.

Familia are rolul de a stimula încă de la cele mai fragede vârste inițiativa și independența de
acțiune a acestuia. La gradiniță, creativitatea copilului poate fi stimulată prin modele
pedagogice a căror elaborare se fundamentează pe cunoaștere și pe respectarea
particularităților de vârstă ale copilului preșcolar, dar și a nivelului de dezvoltare a
potențialului său creativ.

Creativitatea se leagă strâns de imaginație, și acest aspect este unul important. Pentru a avea
un copil creativ, trebuie să-i stimulăm în primul rând imaginația.

Citește-i povești și răspunde-i mereu la întrebări

Unul din cele mai eficiente moduri de a dezvolta imaginația unui copil este lectura. Încă de la
o vârstă fragedă, la care este capabil să priceapă lucruri elementare despre lumea
înconjurătoare, citește-i.

Citește-i povești și explică-i cu răbdare atunci când nu înțelege ceva. Răbdarea părintelui este
crucială în oricare stadiu al dezvoltării copilului.
Citindu-i copilului în fiecare seară o poveste îl determini să-și închipuie scenele descrise,
personajele poveștii. Fiecare dintre noi alcătuim imagini mentale ale lucrurilor la care ne
gândim pornind de la arhetipuri – imagini primordiale.

Cu cât mai multe informații primește copilul, cu atât își va folosi mai bine imaginația pentru
a-și închipui cum arată imaginea descrisă.

Ori, cu cât are mai multe informații ca să construiască o imagine mentală, cu atât mai mult va
lucra să și-o reprezinte cu acuratețe.

Atunci când cel mic pune multe întrebări imaginația lui lucrează mai mult. Pentru că la vârste
fragede se află în stadiul în care asimilează informații despre mediul lui înconjurător și este
nevoit să se folosească de imaginație pentru a putea înțelege concepte noi.

Mai mult, citindu-i povești zilnic copilului, îl faci curios. Îl faci să-și dorească să afle mai
multe, iar după ce va învăța să citească singur cel mai probabil își va dori să descopere și mai
multe povești.

Un copil cu imaginație va dori în cele din urmă să și-o exprime într-un fel sau altul. De
exemplu – un copil care a fost stimulat să citească des nu e exclus să se apuce de scris într-o
bună zi.

Lasă-l să se exprime liber

Un copil cu o imaginație bogată va dori să și-o exprime. Lasă-l să fie creativ: să deseneze, să
construiască structuri din cuburi, să picteze cu degetele, să zdrăngăne la chitară de jucărie.
Chiar dacă zgomotul chitării te deranjează, oprindu-l din activitate câștigi o oră de liniște, dar
el pierde o șansa de a se exprima și a învăța cum să o facă din ce în ce mai bine.

Foarte important: nu-l corecta.

Dacă vezi că acoperă de culori paginile unei cărți de colorat lasă-l să o facă liber.

Evită să-l critici sau corectezi dacă depășește liniile contururilor din cartea de colorat sau dacă
face frunzele albastre. Cu timpul va învăța să le respecte, dar până în acel punct copilul
trebuie lăsat să se exprime liber, fără să-i fie îngrădite opțiunile de culoare sau formă.

Cu cât este criticat sau corectat mai des, cu atât copilul se va teme să se exprime liber din
teama de a nu greși.

Percepția corectă asupra lumii înconjurătoare este într-adevăr importantă, dar ea poate surveni
din alte surse: copilul observă și înregistrează, întreabă și se documentează.

Când vine vorba însă de actul creativ, dacă încerci să-l forțezi să o apuce pe o anumită cale
considerată cea corectă de tine, ca părinte, s-ar putea să-l educi mai rapid dar să-l faci mai
puțin creativ.

Nu îi impune să fie creativ

Mulți părinți doresc cu tot dinadinsul ca ai lor copii să învețe să cânte la pian, ori să danseze,
ori să devină buni desenatori. Va doriți un viitor glorios pentru copiii voștri, iar artele joacă un
rol important în acel viitor. Dar se prea poate ca viziunea ta asupra a ceea ce-i bine pentru
copil din acest punct de vedere să nu coincidă cu a lui.

S-ar putea ca tu să dorești cu tot dinadinsul ca fetița ta să urmeze cursuri de balet pentru că vei
considera că are nevoie să se exprime prin dans.

Dar la fel de bine s-ar putea ca fetița ta să posede un talent aparte la desen, talent pe care nu l-
ai observat din cauză că tu doreai neapărat ca ea să fie balerină.

Creativitatea este subiectivă

Trebuie să înțelegi că vremurile se schimbă și că ideea ta despre ceea ce reprezintă o pictură


reușită poate să nu coincidă cu cea a copilului tău.

Dacă e de la sine înțeles că nu-i critici copilului tău desenul pentru realizarea căruia a petrecut
mult timp, dacă desenul respectiv nu coincide cu concepția ta despre artă să nu intri în panică.

În plus, indiferent de ceea ce ai auzit, critica artei este puternic subiectivă. În artă, ”binele” și
”răul” sunt concepte vagi. O carte care ție ți-a plăcut mult de tot s-ar putea să-i displacă
profund altuia. Melodia aceea auzită la radio și care te face să te enervezi e în acest moment
ringtone-ul altcuiva care o apreciază.

Majoritatea oamenilor creativi care au pornit curente artistice ajunse ulterior faimoase au fost
neînțeleși la început de semenii lor.

Arată-i că apreciezi ceea ce face


Și aici nu vorbim doar de încurajare. Să-ți încurajezi copilul e simplu de cele mai multe ori:
”bravo”, ”continua tot asa”, ”excelent”.

A aprecia însă ceea ce face copilul tău în procesul lui de formare a creativității înseamnă însă
mai mult.

Înseamnă că, atunci când îți arată un desen și începe să-ți explice în detaliu ceea ce a desenat,
să-l asculți cu răbdare, să nu-l critici, să-i pui întrebări care să denote faptul că ești cu adevărat
interesat ca părinte de ceea ce face. Asta îi dictează mai mult decât orice altceva faptul că este
încurajat.

Libertatea de a fi creativ

Un copil care se simte apreciat se va simți încurajat să creeze în continuare. Un copil lăsat să
se exprime liber în actul creativ și fără directive clare de urmat își va lăsa imaginația să zburde
liberă.

Un copil care nu se simte constrâns să se exprime artistic o va face din pură plăcere și o va
face des.

Un copil căruia părinții îi cântă sau îi citesc povești își va folosi imaginația că să-și reprezinte
mental lucrurile. Toate acestea, combinate, dezvoltă creativitatea copilului.

Creativitatea nu înseamnă doar exprimare prin artă.


Creativitatea copilului tău se poate manifesta în domenii la care nici nu te-ai fi gândit – de la
programare pe calculator și până la modul în care decide cum se joacă cu păpușile.

Nu toți ajungem pictori la maturitate, dar putem ajunge ingineri, sociologi, avocați ori
manageri de companie și să ne folosim de creativitate în toate aceste domenii.

Dar un lucru este sigur – un copil, indiferent de cum ajunge să-și exprime creativitatea, se va
folosi de ea ulterior în viață într-o măsură sau altă. Și cu cât mai creativ va fi, cu atât mai
aproape va ajunge de omul care speri să devină.

BIBLIOGRAFIE:

 https://www.genesis.ro/ro/revista-didactica-genesis/cum-sa-iti-ajuti-copilul-sa-si-
dezvolte-imaginatia-si-creativitatea
 https://edict.ro/imaginatia-creatoare-la-prescolari/