Sunteți pe pagina 1din 30

Activitate desfășurată de elevii clasei a III-a B, de la Colegiul Național ,, Iosif

Vulcan” Oradea, joi 29 noiembrie 2012

Programul activității
I. Moment artistic-Cântecul ,,Pui de lei” și poezia-,,Patria română”

II. Activitate pe grupe- ,,Simbolurile României”


Work-shop cu câte două familii (elevi și părinți, bunici)
1) CONSTITUȚIA
2) SIMBOLURILE ROMÂNIEI
3) DRAPELUL ROMÂNIEI
4) LEGEA 75/1994
5) STEMA, ISTORICUL STEMEI
6) ISTORIA DRAPELULUI
7) SIGILIUL
8) ,,DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”
9) ISTORIA IMNULUI
10) ZILE IMPORTANTE
11) ETAPELE UNIRII
12) UNIREA CEA MARE

III. Activitate practică pe grupe- ,,Roșu,galben și albastru”


Work-shop cu câte opt familii (elevi și părinți, bunici)

1) Grupa hărții României prin tehnica Quelling


2) Grupa românașilor și româncuțelor confecționate din fire
3) Grupa cocardelor
IV. Moment artistic (elevi și părinți, bunici) -,,Mândru-i jocul în Bihor”
V. Hotărâri pentru noul an

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Desfășurare
I. Moment artistic-Cântecul ,,Pui de lei” și poezia-,,Patria română”
Pui de lei-
Versuri: Nenițescu Ioan Muzica : Ionel Brătianu.

Eroi au fost, eroi sunt încă Şi din aşa părinţi de seamă


Şi-or fi în neamul românesc! În veci s-or naşte luptători,
Căci rupţi sunt ca din tare stâncă Ce pentru patria lor mamă
Românii orişiunde cresc. Vor sta ca vrednici următori,

E viţa noastră făurită


De doi bărbaţi cu braţe tari
Au fost eroi, şi-or să mai fie,
Şi cu voinţa oţelită,
Ce-or frânge duşmanii cei răi,
Cu minţi deştepte, inimi mari.
Din coasta Daciei şi-a Romei
În veci s-or naşte pui de lei.
Şi unu-i Decebal cel harnic
Iar celălalt Traian cel drept
Ei, pentru vatra lor amarnic
Au dat cu-atâţia duşmani piept.

Material sonor: http://www.youtube.com/watch?v=gBN8xWnMmx0&feature=related


Patria română

de George Coșbuc -fragment


Patria ne e pământul Patria ne-o fi pământul
Celor ce suntem în viață, Unde ne-or trăi nepoții,
Cei ce ne iubim frățește, Și-ntr-o mândră Românie
Ne dăm mâna românește: De-o vrea cerul, în vecie,
Numai noi cu-același nume, S-or lupta să ne păzească
Numai noi români pe lume Limba, legea românească
Toți de-aceeași soartă dată, Și vor face tot mai mare
Suspinând cu toți odată Tot ce românismul are:
Și-având toți o bucurie;
Asta-i patria cea dragă
Asta-i patria română Și-i dăm patriei române
Și ea sfânta să ne fie! Inima și viața-ntreagă!

http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/george-cosbuc-8zudtpu/patria-romana-7zudctp.html

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
II. Activitate pe grupe- ,,Simbolurile României”
Work-shop cu câte două familii

Grupa nr. 1- CONSTITUȚIA

Material bibliografic: Constituția României

,,Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele,
principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor
și autoritățile publice fundamentale.
Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21
noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.
Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României,
aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29
octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.
Pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituție a României. Dupa extinderea teritoriului național
în 1918, o nouă constituție a fost aprobată pe 29 martie 1923.
În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și 1965. După Revoluția din 1989,
o nouă Constituție a fost adoptată în 1991.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2niei

Material realizat și susținut de


întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 2--SIMBOLURILE ROMÂNIEI

Material tipărit

de cadrul didiactic

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Sunt stabilite prin: Constituție, Legea nr.. 102 din 21 septembrie 1992, Legea nr.75 din 16 iulie 1994.

Material realizat și susținut de


întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 3--DRAPELUL ROMÂNIEI


Material bibliografic: Drapelul național al României

Drapelul național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la


lance, albastru, galben și roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime.
Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile
sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele
culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994..
Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nici
o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța
ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel
internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial,
prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența
tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad.
Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă
având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării în centru.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei

Material oferit de
cadrul didactic

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Material realizat și susținut de
întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 4--LEGEA 75/1994

Material bibliografic: LEGEA nr.75 din 16 iulie 1994


privind arborarea drapelului României, intonarea imnului
naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către
autorităţile şi instituţiile publice

CAPITOLUL 1
Arborarea drapelului României
Art. 1. - Modelul drapelului României şi intensitatea culorilor acestuia sunt cele prevăzute în anexa
nr. 1.
Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lăţimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea
acestuia, iar dimensiunile fâşiilor culorilor sunt egale.
Art. 2. - Drapelul României se arborează în mod permanent:
a) pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;
b) la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură;
c) la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional;
d) ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.
Art. 3. - Drapelul României se arborează temporar:
a) cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de
autorităţile locale;
b) cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în
locurile unde acestea se desfăşoară;
c) cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte
personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la
aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive;
f) în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.
Art. 4. - Drapelul României poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor,
precum şi de persoane juridice, altele decât cele prevăzute la art. 3, la sediile acestora.
Art. 5. - Drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale
statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare, potrivit uzanţelor de protocol.

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale
şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora.
Art. 6. - Drapelul României în bernă se arborează în zilele de doliu naţional, stabilite de Guvern.
Art. 7. - Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul
naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni
internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei
legi.
Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor
internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.
În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat şi drapelul Consiliului Europei.
Art. 8. - În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de
stat străine, drapelul României se arborează astfel:
a) când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României
se va aşeza în stânga, privind drapelele din faţă;
b) când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul
drapelelor este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par,
drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele
din faţă.
Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale şi vor fi amplasate la acelaşi
nivel.
CAPITOLUL 2
Intonarea imnului naţional al României
Art. 9. - Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române", redat în anexa nr. 2.
În interpretare vocală prescurtată, imnul naţional al României se intonează potrivit textului şi
partiturii prevăzute în anexa nr. 3.
În interpretarea fanfarelor sau a altor formaţii instrumentale, muzica imnului naţional se intonează o
singură dată.
Art. 10. - Imnul naţional al României se intonează:
a) la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter
internaţional;
b) la deschiderea şi închiderea emisiunilor staţiilor "Radio România" şi "Televiziunea Română", în
interpretare vocală;
c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale
internaţionale în care este reprezentată România;
f) la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului;
g) la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale.
Art. 11. - Imnul naţional al României poate fi intonat şi la alte manifestări organizate în unităţi de
învăţământ sau alte instituţii de cultură.
Art. 12. - La începutul manualelor şcolare: abecedare, manuale de citire pentru ciclul primar,
manuale de limba şi literatura română, manuale de istorie şi manuale de limba maternă pentru
minorităţi se tipăreşte textul imnului naţional al României prevăzut în anexa nr. 3.
Art. 13. - Imnul naţional al României se intonează vocal şi se publică oficial numai în limba română.
Art. 14. - Imnul naţional al altor state se intonează cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor
oficiale cu caracter internaţional, împreună cu imnul naţional al României, înaintea acestuia.

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
CAPITOLUL 4
Dispoziţii finale
Art. 20. - Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi
să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora.
Art. 21. - La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu
prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, iar militarii de toate
gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
Art. 22. - În aplicarea prezentei legi, Guvernul va adopta norme referitoare la arborarea drapelului
României şi intonarea imnului naţional, în funcţie de natura acţiunilor şi manifestărilor, precum şi de
atribuţiile specifice care revin autorităţilor şi instituţiilor publice. La stabilirea acestor norme se vor
avea în vedere reciprocitatea cu celelalte state şi uzanţele internaţionale în materie.
Art. 23. - Formele ce se cer a fi îndeplinite pentru confecţionarea sigiliilor cu stema României,
modelul sigiliilor, păstrarea şi utilizarea acestora, precum şi scoaterea din folosinţă a sigiliilor uzate
sau care devin nefolosibile, ca urmare a modificării structurii sau desfiinţării unor autorităţi sau
instituţii publice, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 24. - Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 25. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân abrogate: Legea nr. 33/1977 pentru
aprobarea imnului de stat al Republicii Socialiste România, publicată în Buletinul Oficial nr. 111 din
28 octombrie 1977; Decretul nr.90/1977 privind instituirea drapelului de luptă al gărzilor patriotice şi
reglementarea acordării acestuia, publicat în Buletinul Oficial nr. 36 din 27 aprilie 1977, precum şi
orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 martie 1994, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14530

Material realizat și susținut de


întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 5---STEMA, ISTORICUL STEMEI

Material bibliografic : L E G EA NR. 102 DIN 21 SEPTEMBRIE 1992


Privind stema țării și sigiliul statului
CAP. 1
Stema României

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Art. 1. Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil
și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile
deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un
buzdugan.

Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insițiune:

 a) în primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii,
ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la
stânga;
 b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între
coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta și de o lună conturnată la stânga, ambele de argint;

 c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu
două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținând un paloș în laba dreaptă din față;

 d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brâu
roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brâul
despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stânga; în partea
inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe două rânduri, patru și trei;

 e) în insițiune sunt reprezentate ținuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu
cozile ridicate.

Art. 2. Stema României poate fi confecționată din orice material, poate fi reprodusă în culori, în alb-
negru ori prin imprimare pe diferite materiale.

Reprezentarea în alb-negru a stemei se face prin semnele convenționale folosite în heraldicaă pentru
desemnarea cromaticii: aur = puncte la egala distanță între ele; argint = spațiu liber; roșu = linii verticale;
albastru = linii orizontale; negru = linii verticale suprapuse pe linii orizontale.

Dacă tehnica grafică nu permite reprezentarea convențională, se poate utiliza redarea prin conturare.

În cazul reprezentării convenționale în alb-negru sau al redării prin conturare, liniile care marchează
contururile acvilei și ale scutului exterior vor avea de două ori lățimea celorlalte linii din interiorul stemei.

Art. 3. Stema României, în culori, va fi așezată în sediile tuturor autorităților publice, instituțiilor de
învățământ, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor comerciale ale României în
străinătate, precum și în saloanele navelor sub pavilion românesc.

Art. 4. Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităților publice, pe acte oficiale, pe imprimatele
și plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda națională și pe alte semne monetare emise de
România, pe însemnele și pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condițiile stabilite de Guvernul
României.

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Art. 5. Modelul original al stemei țării este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din
prezenta lege.

http://ro.wikisource.org/wiki/Lege_privind_stema_%C8%9B%C4%83rii_
%C8%99i_sigiliul_statului_(1992)

Material oferit

de cadrul didactic

Material bibliografic : Drapelul si stema Romaniei de-a lungul istoriei

Principatele Unite Moldova si Tara Romaneasca, 1859-1861


Principatul Romania, 1861-1863

Principatul Romania, 1861-1866

Principatul Romania, 1863-1865/1867

Principatul Romania, 1867-1872


Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Principatul Romania, 1872-1881

Regatul Romania, 1881-1922

Regatul Romania, 1922 – 1947

Republica Socialista Romania, 1948-1989

1948-1954 1952-1965 1965-1989

Republica Romania, din 1989

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Material realizat și susținut de
întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 6--ISTORIA DRAPELULUI

Material oferit de cadrul


didactic

Material bibliografic : Drapelul si stema Romaniei de-a lungul istoriei

Principatele Unite Moldova si Tara Romaneasca, 1859-1861


Principatul Romania, 1861-1863

Principatul Romania, 1861-1866

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Principatul Romania, 1863-1865/1867

Principatul Romania, 1867-1872

Principatul Romania, 1872-1881

Regatul Romania, 1881-1922

Regatul Romania, 1922 – 1947

Republica Socialista Romania, 1948-1989

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei

Material realizat și susținut de


întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 7—SIGILIUL


Material bibliografic : ---LEGEA nr.75 din 16 iulie 1994
privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea
sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice

CAPITOLUL 3
Folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
Art. 15. - Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
statului român din străinătate vor folosi sigilii cu stema României, având înscrisă denumirea proprie.
Art. 16. - Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice sunt răspunzători pentru păstrarea şi
utilizarea legală a sigiliilor cu stema României.
Păstrarea şi utilizarea sigiliilor pot fi încredinţate unor persoane special desemnate.

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Art. 17. - Sigiliile cu stema României pentru autorităţile şi instituţiile publice se execută de Regia
Autonomă "Monetăria Statului".
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii pot executa
sigiliile proprii în unităţile specializate din subordinea lor.
Art. 18. - În caz de pierdere a unui sigiliu cu stema României, conducătorul autorităţii sau instituţiei
publice este obligat să înştiinţeze imediat organele teritoriale ale Ministerului de Interne şi să publice
pierderea acestuia în Monitorul Oficial al României. Art. 19
Regimul stabilit prin prezentul capitol se aplică sigiliilor, ştampilelor, precum şi matriţelor timbru sec
pe care se imprimă stema României.

--- L E G E NR. 102 DIN 21 SEPTEMBRIE 1992 Privind stema țării și sigiliul statului

CAP. 2 Sigiliul statului

Art. 6. Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului.
Art. 7. Pe sigiliul statului este reprezentată stema țării, cu România, în exergă, în partea inferioară.
Art. 8. Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplică, potrivit dispozițiilor
ministrului afacerilor externe, pe actele internaționale încheiate de România.
Art. 9. Modelul original al sigiliului statului este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din
prezenta lege.
CAP. 3 Dispoziții finale

Art. 10. Autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii.
Stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor se aprobă de Guvern, la propunerea consiliilor
județene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie.
Art. 11. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi sunt și rămân abrogate:
Decretul nr. 972/1968 privind însemnele Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial
nr. 141 din 5 noiembrie 1968; Decretul nr.510/1953 privind folosirea sigiliilor cu stema Republicii Populare
Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 55 din 23 decembrie 1953, precum și orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședinta din 10 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art.
74 alin. (1) și art. 76 alin. (1) din Constituția României.
.http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14530

Material realizat și susținut de


întreaga grupă în fața participanților

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Grupa nr. 8--,,DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”

Deșteaptă-te, române!
de Andrei Mureșanu

,,Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,


În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume


Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,


Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu cruce-n frunte, căci oastea e creștină, Material oferit de cadrul


Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. didactic
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!

Material sonor: http://www.youtube.com/watch?v=_SfH7sH2sJQ

Material realizat și susținut de


întreaga grupă în fața participanților

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Grupa nr. 9--ISTORIA IMNULUI

Material
oferit de
cadrul
didactic

Material bibliografic:

Imn Național și regal al Romaniei http://ro.wikipedia.org/wiki/Imnul_Regal


Versuri: Vasile Alecsandri,1881
Muzica:Eduard Hubsch,1862
Adoptat: 1881
Până în:30 dec. 1947
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Trăiască Regele

Trăiască Regele Trăiască Patria


În pace și onor Cât soarele ceresc,
De țară iubitor Rai vesel pământesc
Și-apărător de țară. Cu mare, falnic nume.
Fie Domn glorios Fie-n veci el ferit
Fie peste noi, De nevoi,
Fie-n veci norocos Fie-n veci locuit
În război, război. De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte, O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte, Ceresc Părinte,
Susține cu a Ta mână Întinde a Ta mână
Coroana Română! Pe Țara Română!

Zdrobite cătușe , între 1948 și 1953. Versurile îi aparțin lui Aurel Baranga, iar muzica lui Matei Socor
.http://ro.wikipedia.org/wiki/Zdrobite_c%C4%83tu%C8%99e

Zdrobite cătușe în urmă rămân


În lături cu putredul vechi stăvilar
În frunte-i mereu muncitorul,
E ceasul de sfântă’ncordare
Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,
Unirea și pacea și munca-i stegar’
Stăpân pe destin e poporul
Republicii noi populare.
Trăiască, trăiască Republica noastră,
În marș de năvalnic șuvoi;
Muncitori și țărani și ostași
Zidim România Republicii noi.

Te slăvim, Românie! între 1953 și 1977. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu, iar
muzica a fost compusă de Matei Socor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Te_sl%C4%83vim,_Rom%C3%A2nie!

Te slăvim, Românie, pământ părintesc Pe soartă stăpână


Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc Trăiască Republica Populară Română
E zdrobit al trecutului jug blestemat Noi uzine clădim, rodul holdei sporim
Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat Vrem în pace cu orice popor să trăim
Astăzi noi împlinim visul lor minunat. Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag
Puternică, liberă, Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag
Pe soartă stăpână Înălța-vom spre glorie al patriei steag
Puternică, liberă,
Trăiască Republica
Pe soartă stăpână.
Populară Română
Trăiască Republica Populară Română!
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator.
Leninismul ni-e far și tărie si avânt
Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,
Făurim socialismul pe-al țării pământ.
Puternică, liberă,
Trei culori - anul 1977 și până la Revoluția din 1989. Este bazat pe cântecul patriotic cu același
titlu și aceeași muzică (compusă de Ciprian Porumbescu), dar cu un text modificat
Trei culori cunosc pe lume Iar albastrul e credința
Ce le țin de-un sânt odor, Pentru țară ce-oi nutrim
Sunt culori de-un vechi renume Credincioși fără schimbare
Suveniri de-un brav popor. Pân' la moarte o să-i fim
Roșu-i focul ce-mi străbate, Pân' pe cer și cât în lume
Inima-mi plină de dor Vor fi aste trei culori
Pentru sânta libertate Vom avea un falnic nume
Și al patriei amor. Și un falnic viitor
Auriu ca mândrul soare Iar când, fraților, m'oi duce
Fi-va'l nostru viitor De la voi ș'oi fi să mor
Pururea'n eternă floare Pe mormânt, atunci să-mi puneți
Și cu luci netrecător. Mândrul nostru tricolor
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tr

Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884)

Trăiască Regele (1884-1948)

Zdrobite cătușe (1948-1953)

Te slăvim, Românie! (1953-1977)

Trei culori (1977-1989)

Deșteaptă-te, române! (1989-prezent)

http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne!

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Material realizat și susținut de
întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 10--ZILE IMPORTANTE

Materiale oferite de cadrul didactic

Ziua Drapelului
Material bibliografic: Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998 ziua de 26 iunie a fost proclamată
drept Ziua drapelului național al României.
În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, prin
care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național.
De Ziua drapelului autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate prin lege să
organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
românești, precum și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării
Naționale și ale Ministerului de Interne.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_drapelului_na
%C8%9Bional_al_Rom%C3%A2niei

Ziua Imnului Național

Puţini ştiu că pe 29 iulie 1848 ,,Deşteaptă-te, române" a fost intonat oficial pentru prima oară
în Parcul Zavoi din Râmnicu Vâlcea.
http://www.rtv.net/ziua-imnului-national-sarbatorita-pe-29-iulie_37706.html

Material realizat și susținut de


întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 11--ETAPELE UNIRII

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Material oferit de cadrul didactic

Material bibliografic : Atlas școlar ,,Istoria României”-pag,44-50

Material realizat și susținut de


întreaga grupă în fața participanților

Grupa nr. 12--UNIREA CEA MARE


Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Material bibliografic:Unirea

Votat de Sfatul Ţării


la 27 martie St. V. 1918
În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică
Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi
vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii
Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele
singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei
România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!


Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;Secretarul Sfatului
Ţării I. Buzdugan
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din
Transilvania prin care se hotărăşte unirea "teritoriilor locuite de
dânşii cu România". Rezoluţia proclamă principiile fundamentale
menite a propăşi statul naţional unitar român.

Document păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie.

Rezoluţiunea
Adunării Naţionale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin
reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea
acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă
îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi
Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea
Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea
Naţională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui,
administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept
de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor
ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21
de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor


omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor


mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora
după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune,
pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei
politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea
producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele
mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască


comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate
naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea
raporturilor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din
jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în
Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi
ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în
acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi
unitatea naţiunii române.
VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate,
care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii
pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va
avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate
naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

ART.UNIC.) Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, Decretul-Lege No. 3631 din 11 Decembrie
1918, publicat în Monitorul Oficial No.212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei,
Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:

FERDINAND I
PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ REGE AL ROMÂNIEI

LA TOŢI DE FAŢĂ ŞI VIITORI SĂNĂTATE.

Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri sub No. 2171 din 1918, - Luând act de
hotărârea unanimă a Adunarei Naţionale din Alba-Iulia,
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
AM DECRETAT ŞI DECRETĂM:

ART.I) Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naţionale din Alba-Iulia De la 18 Noiembrie 1918,
sunt şi rămân de-a pururea unite cu Regatul României.

ART.II) Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a


Decretului-Lege de faţă.
Dat în Bucureşti la 11 Decembrie 1918.

FERDINAND I

PREŞEDINTELE
CONSILIULUI DE MINIŞTRI
ŞI MINISTRU DE EXTERNE, Ion I.C. Brătianu

Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate
prin aclamaţiuni.
Această lege s-a votat de Senat în şedinta de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin
aclamaţiuni.

Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1 decembrie 1918)

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegați oficiali,
reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, apoi episcopii, delegații
consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de
meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate
păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.
Dar pe lângă delegații oficiali, ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular, era
afluența poporului. Din toate unghiurile țărilor române de peste Carpați, sosea poporul cu trenul, cu căruțele,
călări, pe jos, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a
comunelor ori a ținuturilor, în cântări și plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în
această zi spre a fi de față la actul cel mai măreț al istoriei românilor. Spectacol simbolic și instructiv:
cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucișau cu coloanele armatei
Mackensen care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania.
Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în
sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile
nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui
Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc.
În acest timp, în sala Cazinei militare, delegații țin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor
națiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârșirea acestui act măreț, iau loc
fruntașii vieții politice și intelectuale a românilor și delegații Bucovinei și Basarabiei, care au ținut să aducă
salutul țărilor surori, întrate mai dinainte în marea familie a statului român.
Într-o atmosferă înălțătoare, în mijlocul aprobărilor unanime și a unui entuziasm fără margini,
Ștefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiș expune trecutul plin de

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
suferințe și de glorie al națiunii române de pretutindeni și necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările
în care se înfăptuiește Unirea, iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care
se simte una cu întreg neamul românesc Rezoluția

Delegația Consiliului Dirigent al Transilvaniei venită la București pentru a înmâna Regelui Ferdinand
I Actul Unirii; de la stânga la dreapta:Vasile Goldiș, Miron Cristea, Iuliu Hossu,Alexandru Vaida-
Voievod și Caius Brediceanu.

Rezoluția Unirii e citită de Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu:


„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească,
adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918,
decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea
proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și
Dunăre.”
Restul rezoluției cuprinde programul de aplicație: autonomia provizorie a teritoriilor până la
întrunirea Constituantei, deplină libertate națională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate
confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieții publice, reforma agrară
radicală, legislație de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea națională dorește ca Congresul de pace
să asigure dreptatea și libertatea atât pentru națiunile mari cât și pentru cele mici și să elimine războiul ca
mijloc pentru reglementare a raporturilor internaționale. Ea salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din
jugul monarhiei austro-ungare, pe națiunile eliberate cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și
ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care și-au vărsat sângele în acest război pentru
libertatea și unitatea națiunii române, și în sfârșit exprimă mulțumirea și admirația sa tuturor puterilor aliate
care, prin luptele purtate împotriva dușmanului au scăpat civilizația din ghearele barbariei.
La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluției, Unirea Transilvaniei cu
România era săvârșită.
http://www.cimec.ro/istorie/unire/index2.htm

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Material realizat și susținut de
întreaga grupă în fața participanților

Clopotul reîntregirii

http://www.youtube.com/watch?v=dJykuSTjfTg

Muzica: Ștefan Hrușcă

Versuri: Adrian Păunescu

1. Bat clopote cântând reîntregirea 3. Dar e un an care nicicând nu trece


Şi sufletul ia foc în clopotari. Un an pe care-n veci îl vom dori.
Întâi decembrie ne e unirea O mie nouă sute optsprezece
Şi strălucirea României Mari. Al nostru an de fiecare zi.,
Mihai Viteazul intră-n catedrală Ne fie el de-a pururea an-noul
Şi are harta Daciei în mâini, În lupta cu problemele de azi
Într-însul Burebista se răscoală Cântăm din Alba Iulia eroul
Şi-apoi pe vatra lui se nasc români. Pe reîntregitorul cel viteaz.

R: Cât flamura roş-galbenă-albastră


R: Cât flamura roş-galbenă-albastră
Ne este prag şi steag şi ideal
Ne este prag şi steag şi ideal
Veniţi români, veniţi la Mecca noastră,
Veniţi români, veniţi la Mecca noastră,
Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal!
Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal!

2. Şi iar începe clopotul să bată


Şi sângerează sutele de ani.
În osul naţiei se-aude-o roată
Muşcând din Horea, Cloşca şi Crişan
Şi iar la Alba Iulia ni-i flancul
Pe care ardem şi ne batem toţi,
Când dinspre Apuseni răsare Iancu
Ca un Isus Cristos cu chip de moţ.

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
R: Cât flamura roş-galbenă-albastră
Ne este prag şi steag şi ideal
Veniţi români, veniţi la Mecca noastră,
Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal!

III. Activitate practică pe grupe- ,,Roșu, galben și albastru”

1) Grupa Quelling

2) Grupa românașilor și româncuțelor confecționate din fire

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
3) Grupa cocardelor

IV. Moment artistic ,,Mândru-i jocul în Bihor”

V. Hotărâri pentru noul an- Un pact al părinților și copiilor

Pactul îi pune pe copii în fața unui angajament: cei mici sunt stimulați să ia o serie de decizii pentru
anul care urmează, decizii care privesc propria persoană, familie și prieteni, sănătate, școală și alte
activități. Un pact al părinților și copiilor semnat de aceștia încheie angajamentul.
Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
http://www.sinapsis.ro/product/hotarari-pentru-noul-an

Familiile au fost răsplătite cu diplome pentru implicare în activitate

Se acordă perechii:

_____Numele ___________.

29.11.2012 Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea
Prof. Maria Duma
Se acordă familiei _____Numele ___________:

____Elev_____________ & __Numele părinților______________

29.11.2012 Prof. Maria Duma

Prof. înv. primar, Maria Duma, Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea