Anxietatea soferilor incepatori in legatura cu apasarea frecventa a pedalei de

ambreaj

Zarif Andreea-Roxana, Cristescu Roxana-Maria, Marin Alexandra

Facultatea de Psihologie, Universitatea Hyperion, Bucuresti

Figures title: 2
Abstract

Anxietatea este una dintre cele mai comune tulburari mentale. Se manifesta la majoritatea indivizilor, mai ales

la soferii incepatori, datorita lipsei de experienta in domeniul respectiv. Simptomele anxietatii (batai puternice

de inima, transpiratie frecventa, tremuraturi, senzatie de sufocare, ameteala, confuzie, etc) se manifesta in cele

mai multe cazuri la volan, si foarte frecvent la soferii incepatori, avand ca rezultat apasarea frecventa a pedalei

de ambreaj, care conduce la mai multe consecinte. Articolul respectiv, se bazeaza pe o cercetare psihologica,

facand legatura intre anxietatea generalizata la volan, pe un esantion de soferi incepatori.

Keywords: anxietate la volan, sofer incepator, pedala ambreaj, consecinte

1. Anxietatea – Definitie, simptome si cauze

Anxietatea este o stare emoțională in dimensiuni specifice normalitatii, care este frecvent corelată în

mare măsură cu stari tensionale pe care le poate trăi fiecare individ în situații in care poate exista pericole

iminente reale in viata cotidiana sau in situatii sociale evaluative. Anxietatea aparuta in absenta unor pericole

(fizice sau psihologice), sau cand manifestarea anxietatii este exagerata si disproportionata fata de un pericol

real in oarecare maniera, avand influente negative asupra comportamentului adaptativ, poate semnifica de cele

mai multe ori anxietate de tip patologic.

Fensterheim si Jean Baer (1984) definesc anxietatea ca fiind “ o teamã difuzã, fãrã obiect bine precizat”,

subiectul traind intr-o stare de încordare continuã, simtindu-se permanent amenintat. El are stari frecvente de

nervozitate si de multe ori nici nu realizeazã de fapt obiectul care a cauzat sentimentul de frica. (Irina Holdevici,

p.22, Psihoterapia Anxietatii)

Dupa autorii Manualului Diagnostic si Statistic al Asociatiei Psihiatrilor Americani, sustin ca stãrile

anxioase se disting in douã forme de bazã ale tulburãrii anxioase, stãrile anxioase si tulburãrile de tip fobie.

(Manualul Diagnostic si Statistic al Asociaiei Psihiatrilor Americani D.S.M. III)

“Tulburãrile anxioase generalizate se caracterizeazã prin prezenta unei trãiri anxioase cronice (cu duratã

de cel putin o lunã), difuze, cu trãirea aprehensiunii unui pericol imminent. Aceastã stare poate fi marcatã de

episoade anxioase cu caracter mai acut si dezaptativ.” (Irina Holdevici, p.23) Frecvent persoanele cu tulburari
Figures title: 3
anxioase mentioneaza ca simptome : tensiune în zona gâtului, cefei, umerilor si pãrtii superioare a spatelui,

diaree cronicã, poliurie si tulburãri de somn (insomnii si cosmaruri). Ei transpirã frecvent, in special in zona

palmelor. Pot suferi de hipertensiune arterialã, puls accelerat, tulburãri respiratorii sau palpitatii fãrã un motiv de

naturã fiziologicã. (Irina Holdevici, p.24, Psihoterapia Anxietatii, Abordari cognitiv-comportamentale.)

Anxietatea poate fi cauzata de urmatorii factori:

 Factori ereditari

 Chimia creierului

 Factori de mediu;

2. Ambreaj – Definitie, functie, structura

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze ,

reprezentând organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.

Functiile ambreiajului sunt urmatoarele :

- permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului , care se afla in functiune , cu celelalte

organe ale transmisiei , care , in acel moment, stau pe loc;

- permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului motorului cu transmisia , la

schimbarea treptelor de viteze ;

- protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.

Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de frecare care apar intre doua sau mai multe

perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare. Partile componente ale unui ambreiaj (fig. 13.1) sunt

grupate astfel : partea conducatoare ; partea condusa ; mecanismul de actionare . Partea conducatoare a

ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului , iar partea condusa cu arborele ambreiajului.
Figures title: 4
Atâta timp cat intre suprafetele de frecare ale discurilor si volantului nu exista o apasare mare , forta de

frecare care ia nastere intre aceste suprafete va fi mica . In acest caz ,ambreiajul nu va putea transmite întregul

moment motor si in consecinta , va exista o alunecare intre volant si discul condus , motiv pentru care discul va

avea o turatie mai mica . Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului . In aceasta situatie se va transmite

prin ambreiaj numai o parte din momentul motor. In perioada de patinare a ambreiajului , o parte din energia

mecanica se transforma in energie termica, iar ambreiajul se incalzeste , producând uzura mai rapida a

garniturilor de frecare ale discului condus. La eliberarea completa a pedalei ambreiajului , forta de apasare

dezvoltata de arcuri este suficient de mare pentru ase transmite in întregime momentul motor.

Defectele in exploatare ale ambreiajului se p.7ot manifesta sub forma de: patinarea ambreajului sau cand

ambreajul nu se cupleaza, ambreiajul nu se declupeaza, ambreiajul cupleaza cu zgomot. Defectele respective

sunt observabile, mai ales la deplasarea automobilului in treapta de priza directa cu viteza redusa , când motorul

este accelerat iar turatia sa creste brusc, fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil. Defectul se

datoreste urmatoarelor cauze principale: cursa libera a pedalei necorespunzatoare , ulei pe suprafetele

garniturilor de frecare , slabirea sau decalirea arcurilor de presiune , uzura accentuata a garniturilor de frecare .

3. Substratul psihologic al comenzilor autovehiculului

Condusul in sine este strans legat cu inconstientul conducatorului autoturismului. Actul de condus, este

dobandit de catre individ, si pe parcursul experientei acestuia, el devine un automatism. Pentru dobandirea (?)

permisului AUTO, individul trece printr-un numar de etape. Prima etapa este testarea psihologica pentru

conducatori, efectuata de catre psihologi specializati in psihologia transporturilor. La testarea respectiva, viitorul

sofer efectueaza anumite miscari motorii (actiuni constientizabile) , referitoare la reflexele sale (apasarea unor

butoane conform unor stimuli produsi de examinator).

Urmatoarea etapa, este partea teoretica si partea practica (orele de condus). La partea teoretica se

prezinta in mare parte domeniul mecanic al autoturismului, iar etapa practica (orele de condus) consta in

invatarea actului de condus. Scopul etapei practice, este ca individul sa capete reflexe conditionate, si miscari
Figures title: 5
motorii, adaptandu-se la cerintele autoturismului pentru a fi condus. Totodata, putem considera ca la etapa

practica din scoala AUTO, incepe experienta de sofer, el venind in contact cu autovehicolul, si cu traficul in

sine. Pe parcursul orelor de condus, individul asimileaza actiunile constientizabile furnizate de catre instructor,

(comenzilor masinii, apasarea pedalelor franei, ambreaj, acceleratie, schimbarea de viteze, folosirea cutiei de

viteze, etc), dar si miscarile motorii efectuate conform cerintelor autoturismului. De asemenea, in decursul

orelor de condus, individul vine in contact si cu conditiile de trafic, fiind diverse si avand o mare varietate

pentru fiecare individ in parte, aflandu-se in trafic.

Actul de condus, insa, presupune mai mult decat reflexe conditionate, automatismele individului si

miscari motorii. Presupune atentie distributiva la un grad foarte inalt, calmitate si rabdare in trafic, capacitatea

individului de orientare in spatiu, etc. Pe de alta parte, putem spune ca actul de condus “contine” foarte multi

factori stresori, cum ar fi, un semafor de culoare rosie, trafic ridicat (orele de varf), comportament neadecvat

altor soferi, sau nerespectarea regulilor de circulatie (poate fi si “rezultat” al stresorilor);

Soferul incepator, confruntandu-se cu asemenea conditii sau situatii de trafic, este logic, fiind o fiinta

umana, sa nu fie capabil sa se adapteze la toate cerintele si capacitatile pe care ar trebui sa le aiba un conducator

auto;

In concluzie, putem spune ca substratul psihologic legat de comenzile masinii, dar si la mediul exterior

(trafic) se formeaza atunci cand actul de condus devine un automatism, comenzile pe care le dam

autoturismului, ordinea de miscari efectuate pe care le necesita autoturismul ca sa functioneze, reflexele

capatate de catre sofer, toate se realizeaza intr-o maniera inconstienta, devenind astfel automatisme a actului de

condus.

4. Ipoteze

Ipotezele acestui studiu, sunt urmatoarele:

a. Aparasarea frecventa a pedalei de ambreiaj poate uza sistemul de cuplaj a intregului autoturism;

b. Anxietatea este unul dintre factorii majori, care provoaca apasarea inconstienta a pedalei de ambreiaj;
Figures title: 6
c. Anxietatea soferilor incepatori este provocata de cele mai multe ori de catre factorii stresori din

conditiile cotidiene a traficului;

5. Variabile

Variabilele independente ale certetarii noastre sunt nivelul de anxietate obtinut de catre fiecare

conducator AUTO fara experienta necesara (de baza), factorii stresori din conditiile mediului de trafic,

trasaturile cognitive si perceptive ale fiecarui conducator in parte, nivelul de atentie acordat la factorii stresanti

din conditiile traficului precum si a obstacolelor, toate avand un nivel mai ridicat sau mai scazut de la caz la caz;

Variabilele dependente ale cercetarii sunt actul de apasare frecventa a pedalei de ambreaj, si uzura

accentuata provocata a pedalei si a cuplajului cutiei de viteze;

6. Concluzii

Concluzia la care ajungem pe baza cercetarii efectuate in acest articol, este ca anxietatea soferilor incepatori

are un efect major asupra comportamentului manifestat la volan. Aceasta “teama” constanta pe care o

poseda un conducator fara experienta necesara la volan, este cauzata de catre mai multi factori perturbatori

din mediul extern, (orele de varf, conditii nefavorabile ale vremii, atmosfera tensionata a traficului in sine,

etc.) dar si din trairile tensionate a soferilor incepatori atunci cand se afla la volan. Efectul produs de catre

factorii mentionati mai sus, este utilizarea necorespunzatoare sau îndelungata a pedalei de ambreiaj, care

provoaca uzura accentuata a garniturilor de frecare ale discurilor conduse si a volantului.

Figures title: 7
References

conf.univ.dr. Felicia Romoşan, asist.univ.dr. Radu Romoşan, p.56, Curs de psihiatrie generala, Universitatea de

Medicina si Farmacie "VICTOR BABES", Timisoara, 2014

Irina Holdevici, p.21-24, Psihoterapia Anxietatii, Abordari cognitiv-comportamentale

Manualul Diagnostic si Statistic al Asociaiei Psihiatrilor Americani D.S.M. III

Curs Legislatie, p.98, Editura RADULESCU, 2014

.
Figures title: 8