Sunteți pe pagina 1din 12

Pe cine „alegem” online?

Criterii ale alegerii


partenerului de cuplu în spaţiul virtual
Raluca Buhaş*
Universitatea din Oradea

Abstract: Although skeptics do not completely accept cyberspace as a modern but natural frame for esta-
blishing and maintaining diverse relationships, in the last few years the online environment has become a
common and useful social context for those who have embraced the digital reality in their everyday life. If
we rely on web sites to search information and data, pay our bills on the Internet, go for an online shopping
session, why shouldn`t we search our soul-mate online? The fact that more and more individuals choose to
access the Internet in order to find “that special person”, assigns the online environment as a popular way
to interconnect with others. Being a relatively new subject of scientific interest on the Romanian sociological
stage, the present investigation has an explorative and descriptive specific. The sociological investigation
addressed in the present paper was conducted by applying an online questionnaire to individuals who form a
couple with partners they have met in cyberspace. We explore and discuss the socio-demographic and cultural
criteria that are standing on the basis of partner selection process in cyberspace. In the end, a synthetized mo-
del regarding these socio-demographic determinants is generated. Social homogamy, spatial proximity and
physical attractiveness are outlined as the most important criteria in the online process of partner selection.

Keywords: cyberspace; social determinants; multicriterial homogamy; couple relationship.


Cuvinte-cheie: mediu online; determinanţi sociali; homogamie multicriterială; relaţie de cuplu.

Introducere Cadrul intim de desfăşurare a vieţii indivi-


duale este supus de asemenea unor profunde
Conform statisticilor globale, la nivelul anu- schimbări socio-culturale. Alegerea partene-
lui 2012 (mai exact la 30 iunie) se înregistra un rului prin intermediul spaţiului cibernetic este
total de 2.405.518.376 utilizatori de Internet în o practică din ce în ce mai prezentă în socie-
timp ce în România, la nivelul aceluiaşi an, nu- tatea contemporană, în special în rândul tine-
mărul utilizatorilor ajungea la doar 9.642.383, rilor, fiind considerată o modalitate comodă de
iar procentul de diseminare în rândul populaţi- a cunoaşte o persoană în vederea stabilirii unei
ei era de 44,1% (Miniwatts Marketing Group, relaţii de cuplu. Ponderea celor care utilizează
2013). Dinamismul vieţii sociale este în mare Internetul în acest scop este în continuă creştere
măsură determinat de evoluţia tehnologică, iar la nivel mondial, aproape 50% dintre utilizatorii
cadrele de manifestare ale socialului se reinven- de Internet americani fiind convinşi că şansele
tează permanent în funcţie de noile reguli pre- de a găsi un partener potrivit în mediul online
figurate. Relaţiile interpersonale, colaborarea sunt mai mari decât în mediul offline (Madden
intra- şi extra-instituţională, activitatea profesio- şi Lenhart, 2006, iii). Tehnologia Internetului
nală sau cea academică cunosc transformări pro- a generat schimbări majore în ceea ce priveş-
funde odată cu adoptarea noilor metode digitale te interacţiunea umană. Sistemele şi procesele
de comunicare şi relaţionare. digitale oferă posibilitatea comunicării rapide,
comode şi în timp real între doi sau mai mulţi

* Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Str. Universităţii nr. 1, Oradea, România.
E-mail: ralubuhas@gmail.com.
Sociologie Românească, volumul XII, Nr. 3, 2014, pp. 26-37 27

indivizi, aflaţi la o oarecare distanţă geografică. cii. Unele studii susţin ideea conform căreia un
Ideea conform căreia patternurile de construcţie nivel ridicat al homogamiei maritale determină
şi evoluţie ale unei relaţii romantice iniţiate în calitatea şi durata relaţiei de cuplu (Amato et al.,
mediul online sunt diferite faţă de cele ale unei 2007; Gaunt, 2006).
relaţii dezvoltate offline, se conturează la nivel În cadrul procesului de selecţie a parteneru-
teoretic şi empiric. lui de cuplu intervine o serie de factori şi de-
Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze o terminanţi socio-culturali care trasează liniile
temă mai puţin analizată de către cercetătorii şti- de afinitate ale unui individ faţă de un semen al
inţifici de pe scena academică românească: iden- său. Sintetizând teoriile existente în literatura de
tificarea criteriilor de selecţie a partenerului de specialitate, cei mai importanţi astfel de deter-
cuplu în mediul online. O scurtă analiză a lite- minanţi sunt: vârsta, statusul socio-profesional,
raturii de specialitate identifică astfel de preocu- rasa, etnia, religia, proximitatea spaţio-geogra-
pări ştiinţifice în special în rândul cercetătorilor fică (Chipea, 2001), deschiderea spre anumite
americani sau vest-europeni. comportamente şi atitudini, clasa socială, aspec-
În prima parte, lucrarea prezintă o sinteză tul fizic, statusul marital, ataşamentul reciproc,
a literaturii de specialitate cu privire la princi- personalitatea sau managementul resurselor fi-
palii determinanţi socio-culturali care intervin nanciare (Knox şi Schacht, 2010).
în procesul de selecţie a partenerului de cuplu În completarea procesului de selecţie a parte-
în mediul online prin comparaţie cu factorii de nerului de cuplu, pe lângă elementele de natură
influenţă identificaţi pentru contextul offline. socio-culturală operează şi mecanisme de ordin
Explicând structurarea cercetării din punct de psiho-social. Pornind în linii mari de la direcţia
vedere metodologic, partea a doua a lucrării se trasată de P. Iluţ (2005), aceşti determinanţi pot
centrează pe discutarea rezultatelor obţinute în fi sintetizaţi astfel: atractivitatea fizică; efectul
urma analizei statistice a datelor culese, iar în „Romeo şi Julieta”; efectul „greu de cucerit”; si-
final sunt discutate concluziile studiului, fără a milaritatea, complementaritatea, reciprocitatea;
omite însă trecerea în revistă a limitelor cerce- nevoia de afiliere.
tării, cu precădere a celor de ordin metodologic. Formarea patternurilor în ceea ce priveşte
alegerea partenerului de cuplu a fost adesea ra-
„Cum” şi „pe cine” alegem offline? portată la baza biologică, genetică a individului.
Indivizii urmăresc maximizarea potenţialului
Homogamia şi heterogamia reprezintă doi genetic, asigurându-se astfel urmaşi valoroşi. Pe
factori fundamentali ce intervin în procesul de de o parte, este vorba de potenţialul reproductiv
alegere a partenerului de cuplu. În general, ten- prin care se înţelege ansamblul de resurse fizice,
dinţa este de a forma uniuni conjugale homoga- materiale sau de altă natură pe care un individ
mice, mai exact cu un partener similar din punct este dispus să le investească în creşterea, îngri-
de vedere al clasei sociale, educaţiei, rasei, re- jirea şi educarea potenţialilor săi urmaşi (Geary,
ligiei, etniei, nivelului cultural şi vârstei; astfel 2002), iar pe de altă parte se pune în discuţie
de cupluri prezintă, din punct de vedere statistic, investiţia reproductivă care se referă la utiliza-
ponderea cea mai mare din totalul mariajelor rea efectivă şi practică a acestor resurse pentru
(Iluţ, 2005). Valorizarea principiilor homogami- desăvârşirea fizică şi psihică a urmaşilor (Geary,
ei este explicată de Lamanna şi Riedmann (2009) Vigil şi Byrd-Craven, 2004).
prin patru mari factori: proximitatea spaţio-geo-
grafică, presiunea socială, raţiunea de a te sim- „Cum” şi „pe cine” alegem online?
ţi „acasă” şi schimbul echitabil între parteneri.
Optăm pentru alegerea persoanelor asemănătoa- Datorită caracteristicilor particulare ale me-
re nouă pentru a ne simţi cât mai confortabil în diului online, relaţiile interpersonale cunosc noi
relaţie şi pentru a extrage cât mai multe benefi- cadre de manifestare şi dezvoltare, ce prezintă
28 Raluca Buhaş, Pe cine „alegem” online? Criterii ale alegerii partenerului...

particularităţi prin comparaţie cu interacţiunea şi posibilitatea de a comunica, partenerii îşi îm-


umană directă. Descrierea relaţiilor interper- părtăşesc cele mai mici şi nesemnificative eve-
sonale virtuale exclude din start conceptul de nimente din viaţa de zi cu zi în cadrul discuţiilor
depărtare fizico-spaţială, apropiind, cel puţin în online (Ben-Ze`ev, 2004).
momentul comunicării, persoanele aflate la un Contrar celor afirmate anterior, anumite stu-
capăt şi la celălalt al reţelei online. dii asupra dinamicii offline a relaţiilor iniţiate
A. Baker afirmă că o relaţie romantică medi- prin intermediul Internetului au validat rolul pe
ată de computer reprezintă acea diadă de cuplu care proximitatea spaţio-geografică îl are în pro-
în care cei doi parteneri s-au întâlnit pentru pri- cesul de iniţiere a acestor interacţiuni (Ellison,
ma dată în mediul online cu scopul de a iniţia o Heino şi Gibbs, 2006; Hardey, 2002). Persoa-
astfel de relaţie (Baker, 2008; Baker şi Whitty, nele care prospectează mediul online în vederea
2008). Relaţiile romantice iniţiate în mediul on- selectării unui potenţial partener de cuplu acordă
line diferă de cele formate în realitatea efectivă o importanţă destul de mare distanţei geografice,
sub forma patternurilor de construcţie/evoluţie preferând ca distanţa geografică între ei şi parte-
şi a elementelor implicate în procesul de forma- nerul virtual să fie cât mai redusă, în special în
re. Urmând tiparul universal de constituire a dia- cazul în care relaţia are şanse mari de a fi conti-
dei intime, o serie de factori sociali, psihologici, nuată în context offline (Barraket şi Henry-Wa-
afectivi determină şi condiţionează acest proces. ring, 2008).
Considerată ca fiind unul dintre factorii Având în vedere caracteristicile spaţiului ci-
esenţiali determinanţi ai legăturii interpersona- bernetic, în cadrul căruia accentul este pus pe co-
le dezvoltate offline, proximitatea spaţială sau municarea scrisă în special, există o idee unanim
distanţa geografică între partenerii de cuplu este acceptată de teoreticieni conform căreia atrac-
considerată a avea un rol diminuat în interacţi- tivitatea fizică a utilizatorilor joacă un rol mai
unile mediate de computer (Baker, 2008). Me- puţin important în dinamica relaţiilor romantice
diul online redefineşte conceptul de proximitate formate pe Internet comparativ cu cele iniţiate
spaţio-geografică şi rolul acesteia în procesul de în cadru offline (Baker, 2008; Ben-Ze`ev, 2004).
formare a relaţiilor de cuplu. Internetul are ma- În mediul online, prezenţa slabă a imaginii fizi-
rea capacitate de a conecta în timp real persoane ce este compensată prin accentul mare atribuit
care se află în două colţuri diferite ale lumii, prin fenomenului de auto-dezvăluire a personalităţii,
comunicare scrisă sau audio-video (Merkle și de prezentare clară şi concisă a sinelui, conside-
Richardson, 2000). Din punct de vedere al ra- rat a fi poate cel mai important pilon în dezvolta-
portării la spaţiul geografic, Internetul măreşte rea unor astfel de relaţii (Merkle şi Richardson,
foarte mult plaja de selecţie a unui potenţial par- 2000). Haloul atractivităţii fizice este înlocuit cu
tener, aceasta fiind incomparabilă ca dimensiune haloul personalităţii, indivizii fiind evaluaţi în
cu raza proximităţii spaţiale specifice realităţii funcţie de caracteristicile cognitive şi emoţiona-
offline (Rosenfeld şi Thomas, 2012). Proximi- le pe care le deţin (Ben-Ze`ev, 2004).
tatea virtuală presupune coordonarea mesajelor Cu toate acestea, unele cercetări confirmă
transmise online între cei doi parteneri prin si- importanţa ridicată atribuită aspectului fizic în
tuarea acestora în faţa computerului în aceeaşi procesul de alegere a partenerului prin inter-
perioadă de timp (Latane et al., 1995). În aceste mediul Internetului (Whitty, 2008b; Toma şi
condiţii, proximitatea virtuală determină creş- Hancock, 2010). Lipsa atractivităţii fizice poate
terea frecvenţei contactului între cei doi utili- genera disoluţia relaţiei de cuplu. În general, uti-
zatori. Două elemente foarte bine conturate pot lizatorii care se angajează într-o conversaţie on-
fi considerate a fi definitorii pentru relaţiile de line cu un posibil partener de cuplu fac schimb
cuplu formate în mediul virtual: distanţa spaţio- de fotografii abia în momentul în care gradul de
geografică şi apropierea emoţională între cei doi intimitate şi de ataşament afectiv ajunge la cote
parteneri. Având la dispoziţie doar un computer ridicate. Chiar dacă aspectul fizic al partenerului
Sociologie Românească, volumul XII, Nr. 3, 2014, pp. 26-37 29

nu este cel aşteptat şi dorit, cei mai mulţi optează (2004) afirma foarte sugestiv că în contextul so-
pentru continuarea relaţiei deoarece comunica- cial offline ajungi să cunoşti persoana din afară
rea, sinceritatea, prietenia tind să fie mai valori- spre interior, în timp ce în mediul online raportul
zate (McKenna, 2009; Kendall, 2002; McKen- este invers – cunoşti persoana din interior spre
na, Green şi Gleason, 2002). exterior. O comunicare deschisă, onestă, fără
Importanţa principiului homogamiei îşi face prejudecăţi şi caracter critic favorizează dezvol-
simţită prezenţa şi în ceea ce priveşte iniţierea tarea unei relaţii de cuplu în mediul online.
şi dezvoltarea relaţiilor în mediul online. Spaţiul Prin urmare, în context online rolul anumitor
cibernetic are marele avantaj de a facilita şi efi- factori de influenţă asupra procesului de alege-
cientiza procesul de alegere a potenţialului par- re a partenerului de cuplu este diminuat până la
tener de cuplu pe baza principiilor homogamiei disoluţie, în timp ce alte elemente se conturea-
sociale (Ben-Ze`ev, 2004), manifestă în special ză drept determinanţi specifici. Din seria crite-
în cazul unor site-uri matrimoniale; utilizatorul riilor elective pe care le putem denumi clasice,
este deseori îndrumat să selecteze criteriile dori- amintite şi explicate în capitolul anterior, în ceea
te, în funcţie de care plaja partenerilor eligibili se ce priveşte spaţiului virtual literatura de speci-
va îngusta. Interesele şi obiectivele comune sau alitate păstrează drept criterii elective valide
similaritatea percepută pot reprezenta factori de- doar principiul homogamiei socio-culturale şi al
cizionali majori în menţinerea unei relaţii online atractivităţii fizice. Rolul proximităţii spaţiale şi
cu o persoană aflată la o mare distanţă geogra- al factorilor biologici este diminuat la un nivel
fică (Barnes, 2003 apud Anderson şi Emmers- extrem de redus, aproape minimal.
Sommer, 2006). Unele studii sugerează faptul că Pornind de la contextul teoretic existent şi de
utilizatorii care doresc să stabilească relaţii cu la cadrul empiric al domeniului, studiul prezent
persoane din afara reţelei lor sociale pun mare realizează o incursiune în procesul de iniţiere şi
accent pe existenţa similarităţii rezidenţiale, va- formare a relaţiilor de cuplu stabile, dezvolta-
lorice şi atitudinale (Barraket şi Henry-Waring, te prin intermediul Internetului, având ca scop
2008). De asemenea, este preferată interacţiunea conturarea unei imagini cât mai clare asupra as-
cu persoane similare din punct de vedere al ra- pectelor esenţiale specifice acestui tip de relaţio-
sei, etniei şi religiei (Hitch, Hortaçsu şi Ariely, nare. Întrebările de cercetare care au stat la baza
2010; Sweeney şi Borden, 2009; Hitch, Hortaç- stabilirii obiectivelor de analiză au fost următoa-
su şi Ariely, 2006; Hwang, 2013). Similaritatea rele: Care este profilul actorilor sociali implicaţi
valorică şi interesele comune sunt factorii care în relaţii de cuplu iniţiate online?; Care sunt cri-
afectează în cea mai mare măsură stabilitatea teriile socio-demografice şi socio-culturale care
în timp a relaţiei şi gradul de intimitate dintre stau la baza alegerii partenerului de cuplu în
cei doi parteneri (McKenna, 2009). Principiul contextul mediului virtual?; Se poate vorbi de o
homogamiei de vârstă (Rosenfeld şi Thomas, similaritate a acestor criterii elective în funcţie
2012; Skopek, Schmitz şi Blossfeld, 2011b) de mediul social existent – offline sau online?
alături de homogamia educaţională (Skopek,
Schultz şi Blossfeld, 2011a) reprezintă factori Metodologia studiului
determinanţi în selecţia online a partenerului de
cuplu. Obiectivul general al prezentei investigaţii
Comunicarea are un rol fundamental în iniţi- îl reprezintă identificarea şi descrierea principa-
erea şi menţinerea unei relaţii în mediul online. lelor criterii socio-demografice şi culturale care
Cel mai adesea, partenerii comunică prin mesa- stau la baza procesului de selecţie a parteneru-
je scrise transmise instant, în timp real (instant lui în contextul mediului online. Factura inedită
messaging), prin intermediul camerelor de dis- a temei de studiu alături de prezenţa sa relativ
cuţii (chat rooms) şi mai puţin prin e-mail sau te- recentă în atenţia cercetătorilor sociali au deter-
lefon (Cornwell şi Lundgren, 2001). Ben-Ze`ev minat o abordare explorativ-descriptivă a temei
30 Raluca Buhaş, Pe cine „alegem” online? Criterii ale alegerii partenerului...

de cercetare. Conturarea unui model cauzal-ex- subiecţi, numărul redus fiind în parte cauzat de
plicativ al fenomenului nu reprezintă scopul ac- dificultatea identificării subiecţilor.
tualei analize. În realizarea analizei s-a recurs la metoda
Prin prisma obiectivului general menţionat anchetei sociologice prin chestionare autoad-
anterior au fost formulate două obiective speci- ministrate distribuite în mediul online, datorită
fice ale cercetării: faptului că domiciliile subiecţilor se întind pe
Obiectiv specific 1. Conturarea profilului uti- un areal geografic larg, unii dintre respondenţi
lizatorilor de Internet care au dezvoltat relaţii de având chiar domiciliul în străinătate.
cuplu în mediul online. Perioada de culegere a datelor nu a fost pre-
Obiectiv specific 2. Investigarea şi descrierea stabilită, urmărindu-se identificarea a cât mai
aspectelor generale şi ale patternurilor specifice multor persoane din grupul-ţintă. Prin urmare,
relaţiilor de cuplu dezvoltate în mediul online. datele au fost culese timp de aproximativ pa-
tru luni calendaristice – ianuarie 2013 – aprilie
Eşantionare 2013; după această perioadă nu au mai fost înre-
gistrate cazuri noi de analiză.
Anumite condiţionări metodologice de natu- Conturarea criteriilor cu care se operează
ră obiectivă (lipsa unei evidenţe statistice a per- în procesul de alegere a partenerului de cuplu
soanelor care au dezvoltat relaţii de cuplu prin în context virtual sunt prezentate din două per-
intermediul Internetului, atât la nivel naţional, spective diferite. Prin aplicarea chestionarului
dat şi mondial) au impus utilizarea metodei de am urmărit în primul rând, surprinderea opiniei
eşantionare non-probabilistică de tip „bulgăre subiecţilor în legătură cu aspectele socio-demo-
de zăpadă”. Procesul de alegere a lotului de su- grafice şi culturale pe care ei declară că le-au va-
biecţi s-a bazat pe două criterii principale: res- lorizat în procesul de selecţie a partenerului de
pondenţii sunt utilizatori ai mediului online şi au cuplu în contextul pieţei maritale cibernetice. În
dezvoltat cel puţin o relaţie de cuplu cu un par- al doilea rând, vor fi prezentate comparativ di-
tener întâlnit în spaţiul virtual. Selectarea lotului ferenţele şi asemănările care pot fi sesizate între
de respondenţi pentru prezenta cercetare a rede- opinia exprimată a subiecţilor şi datele factuale
finit într-o mică măsură „regulile” eşantionării înregistrate în ceea ce priveşte conturarea crite-
de tip bulgăre de zăpadă; subiecţii identificaţi în riilor de selecţie.
primă fază în mod direct au fost rugaţi nu doar
să identifice la rândul lor alţi potenţiali membri Rezultatele cercetării
ai grupului-ţintă, ci şi să-şi activeze reţeaua de
capital social. Activarea reţelei de cunoştinţe s-a Profilul socio-demografic al
realizat în plan virtual prin distribuirea online persoanelor care dezvoltă relaţii de
a unui link (https://docs.google.com/forms/d/1 cuplu online
4y_0GqWLTv1KifWQ9Bv3cUThijg63hUWK
Yj82PTFGso/viewform?embedded=true#start La nivelul eşantionului analizat distribuţia în
=embed) ce asigura accesul direct către chesti- funcţie de genul subiecţilor este eterogenă, băr-
onar. Subiecţii identificaţi iniţial au fost rugaţi baţii fiind foarte slab reprezentaţi (14 subiecţi)
să trimită acest link prietenilor, cunoştinţelor şi comparativ cu numărul mare de femei (47 su-
rudelor prin intermediul reţelelor de socializare biecţi). Prin comparaţie cu mediul urban, pro-
online (Facebook, Twitter, Hi5 etc.). Postarea venienţa rurală a respondenţilor este foarte slab
linkului a fost însoţită de rugămintea de a com- reprezentată, ceea ce creează o limită metodo-
pleta chestionarul de către toate persoanele care logică. Nivelul de instrucţie mediu – superior
se regăsesc în categoria celor care au iniţiat rela- (cel puţin liceu sau şcoală tehnică absolvite cu
ţii de cuplu online. diplomă) caracterizează persoanele care au dez-
Mărimea finală a eşantionului a fost de 61 de voltat relaţii de cuplu în mediul virtual. Situaţia
Sociologie Românească, volumul XII, Nr. 3, 2014, pp. 26-37 31

financiară a respondenţilor este caracterizată de diul online (Rosenfeld şi Thomas, 2012). Anali-
stabilitate, aceştia autoplasându-se în clasa de za comparativă efectuată între opiniile subiecţi-
mijloc-superioară. Deşi statusul ocupaţional re- lor cu privire la importanţa vârstei partenerului
levă faptul că subiecţii nu sunt angajaţi pe poziţii ca şi criteriu de selecţie şi datele factuale culese
care necesită un grad superior de responsabiliza- în acest sens confirmă faptul că similaritatea de
re profesională şi autoangajare, aceştia se decla- vârstă operează drept criteriu electiv în mediul
ră mulţumiţi de aspectul financiar. virtual.
Consumul de Internet înregistrat în cazul su- Media vârstei înregistrată în cazul parteneru-
biecţilor supuşi investigaţiei este ridicat, media lui este de 31 de ani, semnificativ mai mare faţă
zilnică în acest sens situându-se în jurul a 3,5 de media vârstei subiecţilor (29 de ani) (coefici-
ore. Este un interval de timp generos dar justifi- ent de corelaţie Pearson = .868, p = .000), ceea
cabil şi prin faptul că simpla socializare şi între- ce era de aşteptat având în vedere distribuţia su-
ţinere a relaţiilor dezvoltate cu alţi utilizatori de biecţilor în funcţie de gen – procentul majoritar
Internet necesită timp. Mare parte a subiecţilor se evidenţiază pentru genul feminin.
incluşi în prezentul eşantion declară că au dez- Respondenţii şi-au selectat partenerii de cu-
voltat o singură relaţie de cuplu cu o persoană plu ţinând cont de diferenţele de vârstă sesizate
cunoscută pe Internet. Dar procentul celor care între ei, în direcţia unei diferenţe cât mai redu-
au avut în decursul timpului mai multe astfel de se în acest sens. Analiza din punct de vedere al
relaţii nu este de neglijat – 28,6% (16 cazuri) asocierii statistice a evidenţiat o relaţie semni-
două relaţii respectiv 8,9% (5 cazuri) mai mult ficativă existentă între genul respondenţilor şi
de trei relaţii. tendinţa acestora de a-şi alege un partener simi-
lar ca vârstă. Atât bărbaţii (Pearson Chi-square
Criterii de selecţie online a = 105, p = .005), cât şi femeile (Pearson Chi-
partenerului de cuplu square = 551,36, p = .005) au stabilit relaţii de
cuplu cu parteneri care să îndeplinească criteriul
Similaritatea de vârstă este unul dintre cri- homogamiei de vârstă. Cu toate acestea, asocie-
teriile socio-demografice de care subiecţii in- rea este mai semnificativă în cazul subiecţilor de
vestigaţi declară că au ţinut cont în procesul gen feminin decât în cazul bărbaţilor. Selectarea
de selecţie a partenerului în contextul mediului partenerului din punct de vedere al similarităţii
virtual. Astfel, vârsta este considerată ca având de vârstă este o tendinţă care se evidenţiază şi în
un rol principal în alegerea partenerului pentru cazul subiecţilor cu un nivel de educaţie supe-
61% (36 de cazuri) dintre respondenţi. Tendinţa rior (deţin diplomă de absolvire a unei instituţii
evidenţiată este în conformitate cu teoriile lite- universitare) (Pearson Chi-square = 608,28, p =
raturii de specialitate, care identifică principiul .001). Această relaţie însă nu este semnificativă
homogamiei de vârstă ca unul extrem de impor- din punct de vedere statistic pentru subiecţii cu
tant în procesul de selecţie a partenerului în me- un nivel de instrucţie mediu.
32 Raluca Buhaş, Pe cine „alegem” online? Criterii ale alegerii partenerului...

Tabel 1: Manifestarea similarităţii religioase


Apartenenţă religioasă subiect
Ortodox Greco-catolic Romano-ca- Protestant Neo- Alt cult
tolic protestant
Ortodox 55,7% 6,6% 1,6% 1,6% 0% 1,6%
(34 (4 cazuri) (1 caz) (1 caz) (1 caz)
cazuri)
Greco-catolic 0% 1,6% 0% 0% 0% 1,6%
(1 caz) (1 caz)
Apartenenţă R o m a n o - c a - 8,2% 1,6% 0% 0% 0% 0%
religioasă tolic (5 ca- (1 caz)
partener zuri)
Protestant 1,6% 0% 0% 1,6% 0% 0%
(1 caz) (1 caz)
Neo-protestant 3,3% 0% 0% 0% 3,3% 0%
(2 ca- (2 cazuri)
zuri)
Alt cult 3,3% 0% 0% 0% 0% 6,6% (4
(2 ca- cazuri)
zuri)

** Pearson Chi-square = 78,03, p = .000

Similaritatea religioasă între parteneri este 134,74, p = .000), ceea ce confirmă declaraţiile
un criteriu electiv valorizat de către subiecţii respondenţilor cu privire la rolul acordat de că-
de gen feminin (Pearson Chi-square = 99,65, p tre aceştia categoriei ocupaţionale în care este
= .000), în timp ce respondenţii de gen mascu- inclus partenerul de cuplu. Aprofundând analiza,
lin nu manifestă această tendinţă. În contextul se poate afirma faptul că femeile sunt cele care
literaturii de specialitate nu au fost identificate pun mai mare accent, comparativ cu bărbaţii, pe
relaţii clare în ceea ce priveşte genul membrilor similaritatea ocupaţională dintre ele şi partener
populaţiei-ţintă şi preferinţele acestora pentru (Pearson Chi-square = 129,89, p = .000).
anumite criterii de selecţie online a partenerului De asemenea, se observă o tendinţă la nivelul
de cuplu. Din acest punct de vedere, prezentul eşantionului studiat de apreciere a homogamiei
studiu poate constitui un punct de plecare pentru ocupaţionale de către subiecţii care se încadrează
analize ulterioare. în categoria celor cu studii superioare şi se au-
O pondere de 55,2% (32 de cazuri) dintre res- toplasează pe scala aprecierii situaţiei materiale
pondenţi apreciază ca importantă ocupaţia par- peste nivelul mediu (amintim faptul că 5 repre-
tenerului şi declară că acest aspect a reprezentat zintă valoarea medie a scalei). Astfel, responden-
un criteriu de selecţie important în alegerea com- ţii cu nivel educaţional superior, care se situează
panionului de viaţă în mediul online. Literatura în jurul valorii 7 – încadraţi în clasa medie-su-
de specialitate subliniază similaritatea ocupaţi- perioară a ierarhiei sociale din punct de vedere
onală ca fiind unul dintre criteriile fundamenta- financiar, valorizează similaritatea ocupaţională
le de care se ţine cont în iniţierea şi dezvoltarea drept criteriu de selecţie online a partenerului de
unei relaţii de cuplu cu o persoană cunoscută pe cuplu (Pearson Chi-square = 43,45, p = .005).
Internet; unele site-uri matrimoniale şi reţele de Această relaţie de asociere este nesemnificativă
socializare sunt selective în acest sens fiind des- din punct de vedere statistic în cazul subiecţilor
tinate doar unor anumite categorii ocupaţionale cu un nivel de instrucţie mai scăzut, chiar dacă
(Sprecher, 2009; Fiore şi Donath, 2004). Impor- autoplasarea acestora pe scala aprecierii situaţiei
tanţa similarităţii ocupaţionale între subiecţi şi materiale se defineşte tot în jurul valorii 7.
partenerii acestora este evidenţiată ca asociere În ceea ce priveşte proximitatea spaţio-geo-
statistică semnificativă (Pearson Chi-square = grafică, analizele evidenţiază importanţa scăzută
Sociologie Românească, volumul XII, Nr. 3, 2014, pp. 26-37 33

a acestui criteriu electiv în contextul mediului interes. În momentul conştientizării dorinţei de a


virtual: 77,6% (45 de cazuri) dintre respondenţi dezvolta o relaţie de cuplu, utilizatorii devin in-
declară că nu au ţinut cont de distanţa geografi- teresaţi şi de aspectul fizic al potenţialului parte-
că dintre ei şi partener, ce s-ar putea impune ca ner. Pe de altă parte, pentru persoanele care de la
impediment în cadrul relaţiei. Dar, aprofundarea început au ca scop stabilirea unui contact online
empirică a datelor sugerează o neconcordanţă în- cu un potenţial partener de cuplu, atractivitatea
tre opinia exprimată de către marea parte a subiec- fizică se defineşte încă de la început drept un cri-
ţilor şi realitatea existentă în ceea ce priveşte rolul teriu fundamental în alegerea partenerului. Lipsa
proximităţii geografice în procesul electiv des- atractivităţii fizice poate echivala cu finalizarea
făşurat online. Cu toate că 41,7% (25 de cazuri) relaţiei online. Cu toate acestea, unele studii
dintre respondenţi declară că partenerul cunoscut empirice au arătat faptul că unele persoane se
pe Internet are domiciliul în localitate diferită de pot simţi ofensate în cazul în care partenerul de
a lor, o pondere relativ mare dintre subiecţi decla- dialog online le solicită o fotografie în faza de
ră că partenerii au domiciliul în aceeaşi localitate iniţiere a relaţiei (Ben-Ze`ev, 2004).
(40% – 24 de cazuri). Prin urmare, chiar dacă res- Sintetizând rezultatele analizelor efectuate,
pondenţii par a nu fi interesaţi de distanţa fizică tabelul 2 prezintă comparativ importanţa pe care
dintre ei şi partener, la nivel practic proximitatea subiecţii o acordă, la nivel declarativ, diferite-
geografică a operat ca un criteriu de selecţie. lor criterii socio-demografice şi socio-culturale
Contrar ideii general acceptate la nivelul în cadrul procesului de selectare a partenerului
literaturii de specialitate, conform căreia rolul de cuplu în contextul mediului online. Simila-
atractivităţii fizice este diminuat în contextul ritatea axiologică între parteneri se conturează
selectării online a partenerului de cuplu (Baker, drept un criteriu electiv fundamental chiar şi în
2008; Ben-Ze`ev, 2004), 69,5% (41 de cazuri) contextul mediului online, marea majoritate a
dintre subiecţii investigaţi declară că aspectul respondenţilor (90%) punând accent pe ideile şi
fizic al partenerului a constituit un element im- principiile de viaţă comune cu ale potenţialului
portant în procesul electiv menţionat. Faptul că partener de cuplu. Următoarele poziţii în ierar-
atractivitatea fizică este valorizată pozitiv de că- hia realizată de respondenţi cu privire la aceste
tre respondenţi este subliniat încă o dată şi prin criterii elective sunt ocupate de aspectul fizic
răspunsurile oferite la itemul: „În cazul selecţiei (69,5% dintre subiecţi declară că atractivitatea
unui partener de cuplu prin intermediul Interne- fizică a contat în momentul alegerii partenerului
tului, atracţia fizică are un rol mai redus decât în de cuplu în spaţiul virtual), nivelul de instrucţie
cazul selecţiei unui partener în mediul offline”. (69% dintre subiecţi declară că nivelul educaţi-
În acest sens 32,8% (20 de cazuri) dintre su- onal al potenţialului partener de cuplu a contat
biecţi, reprezentând cea mai ridicată pondere de în procesul electiv), vârsta (61% dintre subiecţi
răspunsuri, au declarat că mai degrabă nu sunt declară că vârsta a contat în momentul alegerii
de acord cu această afirmaţie, ceea ce evidenţia- partenerului de cuplu în spaţiul virtual). Aspec-
ză tendinţa acestora de a pune accent pe atracti- te precum proximitatea spaţio-geografică (doar
vitatea partenerului şi de a include aspectul fizic 22,4% dintre subiecţi declară că au ţinut cont de
în rândul criteriilor de selecţie. distanţa geografică dintre ei şi partenerul virtu-
Explicaţia faptului că subiecţii acordă o im- al) şi opinia familiei sau a comunităţii cu privire
portanţă majoră aspectului fizic al unui poten- la relaţia dezvoltată online (doar 13% dintre su-
ţial partener de cuplu trebuie căutată în etapele biecţi declară că a contat opinia celor apropiaţi
de evoluţie ale relaţiei. Dacă într-o primă etapă cu privire la relaţia dezvoltată în mediul online)
a comunicării online utilizatorii nu au ca scop nu se conturează drept criterii de o importanţă
imediat ghidarea conversaţiei cu scopul constru- majoră pentru respondenţi în alegerea partene-
irii unei relaţii de tip romantic, gradul de atracti- rului de cuplu în context virtual.
vitate fizică a interlocutorului virtual nu prezintă
34 Raluca Buhaş, Pe cine „alegem” online? Criterii ale alegerii partenerului...

Tabel 2: Importanţa acordată de subiecţi criteriilor socio-culturale în procesul de alegere a parte-


nerului de cuplu în mediul online
În ceea ce vă priveşte, în alegerea partenerului(ei) în mediul online, DA NU
a contat...?
Ideile şi principiile de viaţă comune 90% 10%
Aspectul fizic 69,5% 30,5%
Nivelul de instrucţie 69% 31%
Vârsta 61% 39%
Nivelul ocupaţional 55,2% 44,8%
Etnia 30% 70%
Religia 23,3% 76,7%
Distanţa geografică între dvs. şi partener(ă) 22,4% 77,6%
Părerea celor apropiaţi despre relaţia dvs. 13% 87%

Concluzii larităţii ocupaţionale drept criteriu de selecţie


a partenerului de cuplu. Rezultatele sugerează
Ideea principală care se desprinde în urma faptul că diferitele medii sociale au tendinţa de a
analizei realizate este faptul că procesul de ale- se reproduce în interiorul lor.
gere a partenerului de cuplu se realizează, în În ceea ce priveşte rolul atractivităţii fizice
principal, pe baza homogamiei socio-culturale în procesul de selecţie a unui partener virtual, la
chiar şi în cadrul mediului online, similar cu me- nivel declarativ tendinţa subiecţilor a fost aceea
diul offline. Tendinţa utilizatorilor de a selecta de a diminua importanţa acestui criteriu. Dar,
parteneri similari este observată prin raportare la analiza practicilor adoptate în alegerea partene-
vârstă, apartenenţă religioasă şi categorie ocupa- rului au demonstrat contrariul: gradul de atrac-
ţională. Mai mult decât atât, genul se evidenţia- tivitate fizică deţine un rol fundamental în acest
ză ca unul dintre principalii poli de conturare a proces electiv. Acelaşi lucru se poate afirma şi
criteriilor elective, astfel încât femeile îşi doresc despre influenţa exercitată de proximitatea spa-
un potenţial partener similar ca religie, vârstă şi ţio-geografică: în mediul online, cuplurile tind
ocupaţie, în timp ce bărbaţii preferă o parteneră mai degrabă să se formeze între parteneri aflaţi
apropiată ca vârstă şi cu aceeaşi provenienţă re- la distanţe geografice relativ reduse.
zidenţială. În acest sens, datele obţinute se alini- Comunicarea este elementul-cheie în menţi-
ază rezultatelor altor studii întreprinse, conform nerea unei relaţii de cuplu iniţiate prin interme-
cărora femeile, comparativ cu bărbaţii, tind să diul Internetului. O bună comunicare, caracteri-
îşi aleagă partenerul de cuplu în funcţie de statu- zată de sinceritate şi autodezvăluire garantează
sul socio-economic al acestuia (Buss şi Barnes, dezvoltarea încrederii între partenerii virtuali şi
1986; Buss, 1989; Kenrick et al., 2001; Buunk are rol fundamental în evoluţia ulterioară a re-
et al., 2002; Buss, 2007; Shackelford, Schmitt laţiei.
şi Buss, 2005). Nivelul de instrucţie şi poziţia
ierarhică a individului pe scara socială sunt alte Limitele cercetării
elemente de conturare a criteriilor de alegere a
partenerului de cuplu. Un nivel educaţional ri- Particularitatea şi noutatea temei de studiu
dicat (absolvirea unei instituţii de învăţământ a condus la caracterul explorativ-descriptiv al
superior) şi încadrarea în clasa socială medie-su- cercetării, determinând anumite limite metodo-
perioară din punct de vedere financiar determină logice de cercetare. O primă limită se referă la
a tendinţă mai accentuată de valorizare a simi- reprezentarea inegală a subiecţilor în principal
Sociologie Românească, volumul XII, Nr. 3, 2014, pp. 26-37 35

în funcţie de gen şi mediu de rezidenţă. Ma- lui; prin urmare, rezultatele obţinute nu pot fi ge-
joritatea respondenţilor sunt de gen feminin, neralizate la nivelul întregii societăţi româneşti.
iar mediul de rezidenţă conturat în majoritatea Efectul dezirabilităţii sociale trebuie, de ase-
cazurilor este cel urban. Mediul rural poate de- menea, să fie luat în calcul drept o altă limită
termina apariţia unor idei, mentalităţi şi valori a studiului. Influenţa acestui factor asupra răs-
sociale diferite faţă de cele generate în mediul punsurilor acordate de către subiecţi în special
urban. Distribuţia majoritar urbană nu permite la anumiţi itemi din chestionar, poate fi una de-
surprinderea unor atitudini şi comportamente terminantă, ceea ce generează rezerve cu privire
posibil diferite, specifice populaţiei din mediul la validitatea anumitor informaţii şi limitează
rural. Dar, privind din altă perspectivă, această interpretarea rezultatelor analizei.
configurare a eşantionului poate fi determinată Cu toate că este o analiză incipientă asupra
şi de specificitatea temei de cercetare. Internetul subiectului, studiul de faţă poate reprezenta o
cunoaşte o răspândire mai largă în mediul urban, deschidere spre varii investigaţii empirice în do-
iar în acelaşi timp, gradul de acceptare socială a meniul interacţiunilor umane mediate de com-
noii modalităţi online de selectare a partenerului puter, cu precădere spre relaţiile de tip romantic.
de cuplu este mai ridicat în acest context social. Ţinând cont de faptul că lucrarea este o contri-
O a doua limită a cercetării este impusă de buţie de ordin explorativ-descriptiv, se impune
numărul mic de cazuri analizate, respectiv 61 de formularea unui model cauzal explicativ specific
subiecţi incluşi în eşantionul final. Metoda de temei studiate. De asemenea, analizele realizate
eşantionare tip bulgăre de zăpadă nu permite un pe eşantioane reprezentative din punct de vede-
control eficace asupra procesului de selectare a re statistic şi cu o distribuţie relativ omogenă a
respondenţilor. Pe de altă parte, tema de analiză subiecţilor în funcţie de principalele caracteris-
este una cu un grad de sensibilitate ridicat şi face tici socio-demografice, ar favoriza generalizarea
apel la intimitatea subiecţilor, aspecte ce pot de- rezultatelor obţinute la nivelul societăţii româ-
termina refuzul populaţiei-ţintă de a participa la neşti. Direcţiile viitoare de cercetare pot extinde
studiu. sfera de analiză, prin integrarea altor elemente
În raport direct cu numărul limitat de su- care ar putea aduce o nouă viziune asupra temei
biecţi, se ridică problema reprezentativităţii sau prin aprofundarea liniilor de analiză prezen-
eşantionului analizat, ca o a treia limită a studiu- tate.

Bibliografie lationships in a Small World, New York: Peter Lang


Amato, P. R., Booth, A., Johnson, D. R. şi Rogers, Publishing, 34-49.
S. F. (2007) Alone Together: How Marriage in Ameri- Barraket, J. şi Henry-Waring, M. S. (2008)
ca is Changing. Cambridge, Massachusetts: Harvard Getting it on(line): Sociological Perspectives on E-
University Press. dating. Journal of Sociology, 44, 149-165.
Anderson, T. L. şi Emmers-Sommer, T. (2006) Ben-Ze`ev, A. (2004) Love Online. Emotions on
Predictors of Relationship Satisfaction in Online Ro- the Internet. New York: Cambridge University Press.
mantic Relationships. Communication Studies, 57, 2, Buss, D. M. şi Barnes, M. (1986) Preferences in
153-172. Human Mate Selection. Journal of Personality and
Baker, A. J. (2008) Down the Rabbit Hole: The Social Psychology, 50, 559-570.
Role of Place in the Initiation and Development of Buss, D. M. (1989) Sex Differences in Human
Online Relationships. Disponibil la http://gsb.haifa. Mate Preferences: Evolutionary Hypothesis Tested in
ac.il/~sheizaf/cyberpsych/07-Baker.pdf. Accesat în 4 37 Cultures. Behavioral and Brain Sciences, 12, 1-49.
iunie 2012. Buss, D. M. (2007) The Evolution of Human Ma-
Baker, A. şi Whitty, M. (2008) Researching Ro- ting. Acta Psychologica Sinica, 39, 3, 502-512.
mance and Sexuality Online: Issues for New and Buunk, B. P., Dijkstra, P., Fetchenhauer, D. şi
Current Researchers, în S. Holland (ed.), Remote Re- Kenrick, D. T. (2002) Age and Gender Differences in
36 Raluca Buhaş, Pe cine „alegem” online? Criterii ale alegerii partenerului...

Mate Selection Criteria for Various Involvement Le- onships. An Introduction to Marriage and the Family,
vels. Personal Relationships, 9, 271-278. tenth edition. Wadsworth: Cengage Learning.
Chipea, F. (2001) Familia contemporană. Tendin- Lamanna, M. A. şi Riedmann, A. (2009) Marria-
ţe globale şi configuraţii locale. Bucureşti: Expert. ges & Families. Making Choices in a Diverse Society,
Cornwell, B. şi Lundgren, D. (2001) Love on the tenth edition. Canada: Thomson Wadsworth Publi-
Internet: Involvement and Misrepresentation in Ro- shing.
mantic Relationships in Cyberspace vs. Realspace. Latane, B., Liu, J. H., Nowak, A., Bonevento, M.
Computers in Human Behavior, 17, 197-211. şi Zheng, L. (1995) Distance Matters: Physical Space
Ellison, N., Heino, R. şi Gibbs, J. (2006) Mana- and Social Impact. Personality and Social Psycho-
ging Impressions Online: Self-presentation Processes logy Bulletin, 21, 795-805.
in the Online Dating Environment. Journal of Com- Madden, M. şi Lenhart, A. (2006) Online Dating.
puter-Mediated Communication, 11, 2. Disponibil Pew Internet & American Life Project. Washington
la http://jcmc.indiana.edu/vol11/issue2/ellison.html. DC. Disponibil la http://www.pewinternet.org/~/me-
Accesat în 11 aprilie 2013. dia/files/reports/2006/pip_online_dating.pdf.pdf. Ac-
Fiore, A. T. şi Donath, J. S. (2004) Online Per- cesat în 3 iulie 2012.
sonals: An Overview. Massachusetts Institute of Te- McKenna, K. Y. A., Green, A. S. şi Gleason, M.
chnology Media Lab. Disponibil la http://smg.media. E. J. (2002) Relationship Formation on the Internet:
mit.edu/papers/atf/chi2004_personals_short.pdf. Ac- What’s the Big Attraction? Journal of Social Issues,
cesat în 13 aprilie 2013. 58, 9-31.
Gaunt, R. (2006) Couple Similarity and Marital McKenna, K. Y. A. (2009) Internet, Attraction on,
Satisfaction: Are Similar Spouses Happier? Journal în H. T. Reis şi S. Sprecher (eds.), Encyclopedia of
of Personality, 74, 5, 1401-1420. Human Relationships Thousand Oaks, CA: SAGE
Geary, D. C. (2002) Sexual Selection and Human Publications, Inc., 881-884.
Life History, în R. Kail (ed.), Advances in Child De- Merkle, E. şi Richardson, R. (2000) Digital Da-
velopment and Behavior, volum 30, San Diego, CA: ting and Virtual Relating: Conceptualizing Computer
Academic Press, 41-101. Mediated Romantic Relationships. Family Relations,
Geary, D. C., Vigil, J. şi Byrd-Craven, J. (2004) 49, 187-192.
Evolution of Human Mate Choice. Journal of Sex Re- Miniwatts Marketing Group (2013) Internet and
search, 41, 1, 27-42. Facebook Usage in Europe. Disponibil la http://www.
Hitch, J., Hortaçsu, A. şi Ariely, D. (2006) What internetworldstats.com/stats4.htm#europe. Accesat la
Makes You Click? - Mate Preferences and Matching 27 Martie 2013.
Outcomes in Online Dating. Disponibil la http:// Rosenfeld, M. J. şi Thomas, R. J. (2012) Sear-
www.aeaweb.org/assa/2006/0106_0800_0502.pdf. ching for a Mate: The Rise of the Internet as a Social
Accesat în 7 mai 2012. Intermediary. American Sociological Review, 77, 4,
Hitch, J., Hortaçsu, A. şi Ariely, D. (2010) 523-547.
Matching and Sorting in Online Dating. American Shackelford, T. K., Schmitt, D. P. şi Buss, D. M.
Economic Review, 100, 130-163. (2005) Universal Dimensions of Human Mate Prefe-
Hwang, W.-C. (2013) Who are People Willing to rences. Personality and Individual Differences, 39,
Date? Ethnic and Gender Patterns in Online Dating. 447-458.
Race and Social Problems, 5, 1, 28-40. Skopek, J., Schultz, F. şi Blossfeld, H. P. (2011a)
Iluţ, P. (2005) Sociopsihologia şi antropologia fa- Who Contacts Whom? Educational Homophily in
miliei. Iaşi: Polirom. Online Mate Selection. European Sociological Revi-
Kendall, L. (2002) Hanging Out in the Virtual ew, 27, 2, 180-195.
Pub. Masculinities and Relationships Online. Berke- Skopek, J., Schultz, F. şi Blossfeld, H. P. (2011b)
ley and Los Angeles: University of California Press. The gendered dynamics of age preferences - Empiri-
Kenrick, D. T., Sundie, J. M., Nicastle, L. D. şi cal evidence from online dating. Journal of Family
Stone, G. O. (2001) Can One Ever be too Wealthy Research, 3, 267-290.
or too Chaste? Searching for Nonlinearities in Mate Sprecher, S. (2009) Computer Matching Services,
Judgment. Journal of Personality and Social Psycho- în H. T. Reis şi S. Sprecher (eds.), Encyclopedia of
logy, 80, 462-471. Human Relationships, Thousand Oaks, CA: SAGE
Knox, D. şi Schacht, C. (2010) Choices in Relati- Publications, Inc., 288-292.
Sweeney, K. A. şi Borden, A. L. (2009) Crossing
Sociologie Românească, volumul XII, Nr. 3, 2014, pp. 26-37 37

the Line Online: Racial Preference of Internet Daters. cornell.edu/wordpress/wp-content/uploads/2013/12/


Marriage & Family Review, 45, 6-8, 740-760. Toma-Hancock-2010-Looks-and-lies.pdf . Accesat în
Toma, C. şi Hancock, J. (2010) Looks and Lies: 30 mai 2014.
The Role of Physical Attractiveness in Online Dating Whitty, M. T. (2008) Revealing the ‘Real’ Me,
Self-Presentation and Deception. Communication Re- Searching for the ‘Actual’ You: Presentations of Self
search, 37, 3, 335-351. Disponibil la http://sml.comm. on an Internet Dating Site. Computers in Human Be-
havior, 24, 1707-1723.