cuRS 2 MEDrcrua mrnRNA

BRoi\HopNEUMopATrAoB srRucrrvAcnoNrcA

Bronhopneumopatia cronicl obstructivi (BPOC)reune$te un grup de afecliuni respiratorii

cron i ce caracterizateprin d i spnee exp iratori e.
Din punct de vedere clinic, in cadrul BPOC se disting:
Brongita cronic[ obstructivi;
Emfizemul pulmonar;
Forme clinice mixte.
Brongita cronici.
o Definitie BPOC: Inflamafie cronici nespecificd a peretelui brongic, caredetermini alterarea
structurilor muco-secretante, manifestat[clinic print tuse cu expectora{ie, cu evolu[ie cronicd
(minim 3luni/an, minim 2 ani consecutivi).
o Brongita cronictr simpli reprezintd o inflama{ie cronici a bronhiilor mari, cu
hipertrofiaglandelor mucoase, multiplicarea celulelor mucosecretante,alterarea clearance-ului
muco-ciliar care determind bronhoreecronicd gi favorizeazl suprainfecliile.Lipsesc tulburlrile
de ventila{ie gi hematoz6.
o Bron$ita cronici obstructivl (BPOC) presupune interesarea brongiilor mici (diametru <
2mm) in procesul inflamator cronic, cu hipersecre!ie, edem gibronhospasm.
Se instaleazi tulburdrile de ventila!ie (insuficienlEventilatorie obstructivd).
Apare hiperinflatia alveolari, cu rupture septurilor alveolareqi emfizem pulmonar
(BPOC tip A) cu insuficien{dventilatorie restrictivd.
Se produce reducerea patului alveolocapilargi se instaleazd tulbur6rile de hematozb
(h ipoxie * hipercapnie),cu instalarea insufi cien{ei respiratori i croni ce.
Hipoxia alveolarl qi hipoxemia capilard determinl reflexvasoconstric{ia arteriolelor
pulmonare, cu aparilia hiper-tensiuniipulmonare arleriale secundare (inilial reversibild,
apoifix6), iar suprasolicitarea cronicd a cordului drept detenminlinstalarea trepktA a
cordului pulmonar cronic (CPC).
Date epidemiologice: in SUA BPOC afecteazd peste 30 milioane de bolnavi,din care 10
milioane diagnosticali qi 6 milioane tratali.
o Etiologie:
Fumatul activ sau pasiv - principalul factor de risc; 20o/o dintre fumltori dezvolta
BPOC. Peste 80% din BPOC sunt atribuite fumatului.Fumatul de tigareteeste
principalul factor de risc; este cuantificat in pachete-an. Pachetul-an (PA) este definit ca
un pachet de ligarete (20 ligarete) fumat pe zi timp de un an. Numdrul de pachete-an
fumate se calculeazd inmullind numdrul de pachete fumate pe zi cu num[rul de ani de
fumat. Calcularea indicelui fumitorului (lF) IF : numdrul lig[rilor fumate intr-o zi x
stagiul fumatului (ani):20. Astfel, un pachet pezi 10 ani (1 x l0) sau l0 {igarete pe zi
20 de ani (0,5 x 20) sau 2 pachete pe zi timp de 5 ani (2 x 5) inseamnd la to{i l0
pachete-an. Riscul de BPOC apare dupi un istoric de fumat de peste 20 pachetelan
Factori profesionali: [alc, vapori toxici, pulberi anorganice, fum; poluarea atmosferici
pe termen lung. Unele profesii sunt mai periculoase dec6t altele, pentru pl6mdni.
Sursele de poluare pot fi: produgi de combustie (petrol, gaz, kerosen, c[rbune, lemn),
materiale de construclie (mobilier din produgi de lemn presat, izolSrile de azbest),
covoarele ude sau umede. produqi de curd!ire sau de intre{inere. sisteme de incdlzire.
rdcire sau umidificare, surse ca radonul, pesticidele sau aerul poluat din exterior.
 Infec{ii virale
Statusul socio-economic precar, alcoolismul
Factori imunologici: sdr. imunodeficien{i, hipogammaglobulinemii;
Factori genetici: deficit de ol-antitripsinS(mucoviscidozd)care cre$te riscul de BPOC
(doar 5% din cazurile de BPOC).Deficienla de alfal antitripsini (AAT) este o afecliune
geneticd destul de rar6. La adult AATeste sintetizatl in ficat gi este eliberat[ in sAnge,
iar lipsa acestei enzime cauzeazd emfizemul; in ciroza hepaticE, nivelul ei circulant
scade pAni la valori de2,5-7 pmol/I, conducAnd la deficien16 de o1AT. Ac{iunea redusi
a AAT la persoanele care au deficien16 de astfel de enzime permite distrugerea tesutului
pulmonar.Deficitul de ol AT este rdspunzltor de 2o/o din cazurile cu emfizem pulmonar.
Vdrsta inaintat[
Hiperreactivitatea c6ilor aeriene la stimuli exogeni
Tablou clinic:
Tuse cu expectoralie mucopurulentd (mai abundentd incazul acutizdrilor brongitice);
o caracteristici:
o cronic6: minim trei lunipe an, doi ani consecutiv : diagnostic de brongit6 cronicl
. deseori productivi, cu sputd mucoasb gi uneori mucopurulentl, predominant
matinal[ ("toaleta brongic6")
e Tusea cronici este prezentl intermitent la debut sau zilnic in fonnele mai avansate,
cel mai ades pe parcursul intregii zile, rar numai noaptea, adesea sub forma ,,tusei
matinale a fum[torului", insoliti sau nu de expectoralie.
o Productia cronic6 de sputf, poate avea orice aspect, de la sputa mucoasd la cea
mucopurulentI, prezent[ mai ales in exacerb6rile infeclioase, O cantitate mai mare
de 60 ml/zi trebuie si indrepte investigaliile cdtre diagnosticul de bronqiectazii.
Dispnee expiratorie: tahipnee guieritoare { wheezing;expir prelungit;tiraj;
r Este simptomulcentralin BPOC
. apare inilial la eforturi mari: alergat, c6rat greutd{i mari. lnuncd frzic6, grea:
r pacientul nu mai poate face aceleasi eforturi ca persoanele de aceeagi vdrsta cu el
o Este lent progresiv[ (in ani) de la efomuri mari la eforturi minime (efortul de a
vorbi) gi chiar in repaus.Dispneea este progresivi gi se agraveazd \n t\mp,
persistent[ (prezentd in fiecare zi), descrisd de cdtre bolnav ca ,,o cre$tere a
efortului de a respiit', ,,o greutate", ,,o sete de aer" sau ,,g6ffiiald", care se
agraveazL in cursul efortului fizic gi al infeclilor respiratorii. Uneori poate apdrea gi
in crize diurne sau noctume, uneori insolite de wheezing, cianoz6;
o Scara severitatii dispneei (Medical Research Council (MRC) Dyspnea Scale)
r Q- absenta dispneei - fdrd dispnee cu exceplia eforlurilor fizice intense.
r I- dispnee uqoarl - la mers rapid sau la urcarea unei pante line.
. 2 - mers mai lent decit persoanele de aceeagi vtrstd datoriti
dispnee moderatd -
dispneei sau necesitatea de a si se opri la urcarea unui etaj in ritmul propriu.
. 3 - dispnee sever[ oprirea dupd 100 m de mers in ritm propriu sau dupa citeva
minute la urcatul unui etaj.
o { - dispnee foarte severd - prea dispneic pentru a p[r[si casa sau pentru a se

imbr[ca sau dezbrSca, pentru a vorbi;

Cianozd caldi a extremitatilor (tip central);
Hiperemia conj unctivelor;
Hipocratism digital;
 Deformarea toracelui (tip emfizematos - BPOC tip A),cu hipersonoritate la perculie;
Modificarea ascultaliei pulmonare: raluri brongice(BPOC tip B); diminuarea
murmurului vezicular(BPOC tip A);
+ Semnele cordului pulmonar cronic (CPC).
a Investiga{ii paraclinice:
a Radiografie toracicl
Accentuarea desenului peribronhovascular pulmonar (Figura I );
Siridrorn de hiperinflalie alveolard (emfizem pulmonar) (Figura 2).
Diagnostic diferenlial !
,1t
t

Figura II Figura?
. Sdr. biologic inflamator - prezent in acutiz6rile brongitice:
1 VSH, fibrinogen, u,2-globuline, PCR;
Leucocitoz6, neutrofi lie, hipereozinofi I ie.
o Testare cutanat6 alergologicd
r Determinarea IgE totale gi specifice
r Determinarea alfa-l-antitripsinei
o Examenul bacteriologic al sputei
. Modificarea ECG (suprasolicitarea cordului drept): suprasolicitare atrial6 dreapta (HAD);
devialie axialS dreaptd QRS; hipertrofie gi suprasolicitare ventriculatd dreaptS(HVD).
o Bronhoscopiase efectueazd pentru diagnosticul diferentialcu cancerul pulmonar, tuberculoza
pulmonard etc.
o Spirometria eviden{iazl alterarea testelor funclionale respiratorii
Disfunclie ventilatorie obstructiv6: J VEMS (vplumul expirator maxim pe secund6) sau
FEVl (VEM la 1 secunde de la debutul expirului),J FVC (capacitate vitald fo4ata),
j
JraportuluiFEvl/FVC, Indice Tiffneau (sau coeficient de utilizarea capacitdlii vitale
= CUCV); J timp suplimentarexpir;
Disfunc{ie ventilatorie restrictiv6: J CV (capacitatea vital6);
Disfunc{ie ventilatorie mixt[.
o Semnele insuficienlei respiratorii:
Poliglobulie (1 Ht, J VSH);
Alcalozd, (T RA);
Modificarea parametrilor ASTRUP: hipoxemie + hipercapnie.
o Polisomnografie - in cazul suspiciunii a episoadelor de apnee in timpul somnului
r Tomografi a computerizal6'.
identifica zonele hipodense-emfizemul
identifici prezen\a bulelor cu stabilirea tipului de emfizem centroacinar sau acinar
identifi cE bronsiectazi i le.
. Echografia Doppler-metodd neinvaziyFt. apreciazd severitatea bolii qi prognosticul hipertensiunii
(HT) arteriale pulmonare (in BPOC avansat[).
o Cateterismul cardiac evalueazd presiunea in sistemul circulator pulmonar - nerecomandat in
BPOC sever6.
Stadiile GOLD ale BPOC:
. Stadiul I: BPOC ugor: limitare ugoard a fluxului de aer(FEVI/FVC <70Yo; FEVI > 80% din
prezis), ce poate fiinsoliti de tuse cronicl gi expectoralie. in acest stadiu pacientulpoate sa nu
igi conqtientizeze boala.
. Stadiul ll: BPOC moderat: accentuarea limitirii fluxuluide aer (FEVI/FVC <70o/o; FEVI <
80% din prezis), cuscurtarea respira{iei in special la efort. Este stadiul in care bolnavulconsultl
medicul datoritl semnelor respiratorii cronicesau exacerbirilor brongitice.
. Stadiul III: BPOC sever: agravarea limit6rii fluxului deaer (FEVI/FVC <70%o; FEVI :30-
50% din prezis), cu reducereamarcatd a respirafiei, reducerea capacitSlii de efort giexacerbdri
frecvente, cu impact asupra calit6tii vie{ii pacientului.
. Stadiul IV: BPOC foarte sever: reducere severl a fluxuluide aer (FEVI/FVC < 70%; FEVI <
30% din prezis) sau FEVI< 50% din prezis, cu semne de insuficien![ respiratorie
cronic6.Calitatea vielii este mult afectatd qi exacerbSrile pot fiameninlltoare de via!6.
. Complicafiile BPOC:
Infeclioase (acutizdri brongitice, pneumonii, bronhopneumonii);
I nsufi cientd respiratorie acute/cron icA;

Comd hipercapnicS;
CPC;
Pneumotorax;
Cancer bronhopulmonar;
Ulcer gastric sau duodenal.
o Diagnostic diferenfial: astmul bronqic; alveolitele alergice exogene; embolia pulmonard gi
pulmonul tromboembolic; astmul cardiac.
<'

o Tratamentul BPOC
o Obiectiveleterapiei:
-Combaterea bronhospasmului gi disfuncliei ventilatoriiobstructive - terapia bronhodilatatoare;
- Combaterea infecliei - antibiotice;
-Combaterea edemului mucoasei gi facilitarea expectora{iei- corticoterapie, fluidifiante,
mucolitice, expectorante,hidratare corect6, fizioterapie;
-Combaterea insuficienlei respiratorii - oxigenoterapie;
-Tratamentu I compl icali i lor (CPC decompensat).
o Tratamentul medicamentos bronhodilatator:
B2-simpatomimetice MDI /i.v. ;
Anticolinergice: Bromurd de ipratropium/tiotropium MDI;
Metilxantine (Aminofilind) p.o I i.v.lentl micro-piv.
o Corticoterapie:Efect antiinflamator - in cursul acutizdrilor brongitice:
o Prednison, Metilprednisolon p.o, duratd scur-t6;
r HHC i.v.
o Tratamentul antiinfeclios:Ampicilin6, AmoxicilinS, Cefalosporine - p.o / i.v.;
+ Conform antibiogramei.
r Tratament fluidifiant, expectorant, mucolitic:
Mucolitice: N-acetil-cisteind (Mucosolvin), enzime proteolitice;
 Mucoreglatoare: Carbocisteina;Benzoat de Na. Clorura de amoniu, lodurd de
potasi u,Acetat de amoniu;
Uleiuri volatile (Eucaliptol, Cuaiacol);
Extracte vegeta le (Fl ores ti II iae, Polygala).
Fiziokinetoterapie adj uvant6:
Ameliorarea ventilaliei;
Fac iI itarea expectoral iei.
Tehnici:Respira{ie profunda asistata;Respira{ie diafragrnatica;Tuse asistat5;Drenaj
postural;Tapotaj/ perculie toracicd;V ibra{ie toracicd.
a vaccinarea anuald antigripalE $i vaccinarea antipneumococcica la 5 ani
a Utilizarea corecti a medicaliei inhalatorii (corticoterapietopic6, anticolinergice, B2-
simpatomimetice);
Pacientul executd un inspir for[at urmat de inspir lent (3-5 sec), concomitent cu delivrareaunei
doze terapeutice (prin apdsare) Ia sfArqitulinspirului;
Se continud inspirul maxim;

- Apnee de l0 sec;
- Expir lent (cu buzele {uguiate);
- Apnee de 3-5 sec;
Inspir lent (3-5 sec), cu eventuala administrareinhalatorie a unei a doua doze terapeutice
inhalatorii.(Se considerd cd prima dozd administratSar deschide calea respiratorie pentru ca
particulele de molecule active si ajungd la nivelulbrongiilor rnedii pentru actiunea
terapeuticd).
- CAnd administrarea medica{iei MDI se face prinintermediul carnerei de expansiune a doua
dozdinhalatorie terapeutica nu mai este, de obicei,necesard (se agteaptd l5 min instalarea
efectu I u ifarmacologic al pri mei adm in i str6ri).
Eficienla medica{iei inhalatorii depinde de:
- Dimensiunea particulelor din MDI ( diametru<l p): optimd este aQninistrarea cu
nebulizatorulplasat la 10 cm de orificiul bucal, cel maibineprin intermediul "spacerului":
camerei de expansiune).
- Rolul spacerului este de a asigura depunereain interiorul sdu a particulelor cu diametru> I ;r.
- Viteza redus6 a coloanei de aer in inspir (deplasareaparticulelor din MDI trebuie sa
fielaminari gi nu turbulentA), altfel patriculele inspiratese vor depune pe perelii brongiilor de
calibrumare.
Improvizarea unui "spacer" (camere de expansiune):Se ia un ambalaj PET de 2.000 ml, fEri
dop. Sedecupeazd la jumdtate. Se introduc jumdthlile una in alta, astfelincdt (pentru adult)
volumul ambalajului sd se reducl la L500ml. Se practicd la capltul distalal sticlei un orificiu
irr care seva introduce piesa bucall a recipientului cu rnedicalia inhalatorie.Se etanEeizeazd
camera de expansiune improvizatd culeucoplast.lnspirul se va exectua prin capitul proxirnal
al sticlei(g6tulacesteia).Se administreazd doza de inhalat prin capltul distal alcamerei de
expansiune. Se agit[ recipientul. Dupd un expircomplet, profund se inhaleazd din camera de
expansiunetnedicalia inhalatorie administrat5. Se efectueazd astfel3-4inspiruri profunde, lente
gi adAnci, din doza unicd de rnedicalieadministrat[.
 ll fl
irlalcr - -;
Ji#

ffiE*
PNEUMONIILE

Definilie : inflamalii (cel mai frecvent de naturdinfeclioasA, bacterianb, dar pot fi induse gi de
radioterapie, ingestiede substante chimice, aspira!ie.) ale parenchimului pulmonar, cu
localizarelobari, lobular6 sau segmentarA.
Date epidemiologice:Pneumoniile comunitare sunt o sursA importanti demorbiditate 9i
mortalitate. in SUA ele determinS anual 10 milioanede vizite medicale, 500.000 de spitalizdri 9i
45.000 dedecese.Aproximativ 258 cazurill00.000 locuitori Si 962 cazuril100.000 persoane
peste 65 ani necesit6 spitalizare.Mortalitatea cazurilor spitalizate este in medie de l4oh(cu
limite intre 2 -30%).
Identificarea qi prevenirea factorilor de risc:
- fumatul,
imunodepresia (boli cronice - SIDA, cancere,diabet zaharal, ciroz\ hepatic6, insuficienli
cardiacd cronic5, TBC pulmonari - sau tratamente imunosupresoare - chimioterapie,
corticoterapie), dupl infeclii virale
- imobilizarea prelungiti la pat,
- consumulcronic de alcool,
- modificarea florei oro-nazo-faringiene la bolnavii spitalizali, sau dupd tratamente
antibioticerepetate. <.

Din punct de vedere patogenic se disting doui tipuri de pneumonii:

- pneumonii primare, sunt pneumoniile ce se produc la persoane anterior s[n6toase;
- pneumonii secundare:sunt pneumoniile la care aclioneazdin primul rdnd factorii favorizanli
sau osuprainfeclie bacterian[;apar ca o complicalie a unor:
- boli bronhopulmonare preexistente (bronqiectazi i, tumoripulmonare)
- infeclii virale respiratorii (gripa)
- st6ri patologice ce asigurd condilii locale de dezvoltare a pneumoniei(atelectazie,
obstrucfie brongic5, stazf, pulmonard).
a Etiologie:
a Infec{ii virale: determin[ pneumonii interstiliale:
- Virusuri gripale qi paragripale;Virus sincilial respirator;Adenovirusuri;VaricelS, variolS.
vaccin6, rubeol6, rujeol[;Citomegalovirus;Virus Ebstein-Barr.
Infec{ii bacteriene:
- Pneumococ (Streptococcus pneumoniae): prototipulpneumoniilor bacteriene -
"pneumoniafrancd lobar6";
- Stafilococ auriu: determin6 bronhopneumonie,cu microabcese peribrongiolare qi
pneumatocele+ complicali i pleurale;
- Klebsiella pneumoniae (bacil Friedliinder, BGNaerob): determind bronhopneumonie cu
formarede microabcese;
Pseudomonas aeruginosa: determind bronhopneumonie,cu stare septicA gravd;
6
 o Bacterii atipice: determind pneumonii interstiliale:
Legionel la pneumophila;Mycoplasma pneumoniae;
o Infeclii fungice:Aspergillus fumigatus: poate determina pneumoniiintersti(iale, consolid6ri
parenchimatoasecu abcese pulmonare + empiem pleural.
o Parazili : Pneumocystis carin ii : determ in6 pneumon iei nterstilia 16.

PNEUMONIA FRANCA T,OBARAITUEUTUOCOCICA)

Streptococcus pneumoniae (pneumococul) este agentul etiologic al pneumonieipneumococice.El

este un germen gram pozitiv, a1ezal diplo, lanceolat gi incapsulat.Infeciia pulmonar[ cu pneumococ se
face pe cale aerian[, de la nivelul orofaringelui germeniisunt aspirati pdnd la alveolele pulmonare,
determindnd o reac{ie inflamatorie, cuproducerea unuiexudat aleveolar bogat in proteine ce permite
proliferarea rapidd a germenilor gi risp6ndirea lor.
r Tabloul clinic:
Debut:
'/ Acut, cu stare general[ sever alteratl;
,/ Febr6 (39 - 40" C), frison;
'/ Junghi toracic, tuse iritativd. seacd, dispnee derepaus cu polipnee.
Periosda de stare:
'/ Tuse productiv6, cu expectora{ie ruginie-vdscoas6('Jeleu de coacdze");
'/ Stare generall influen(ati;
'/ Herpes nazo-labial (de partea pumonului afectat);
,/ Febr['oin platou";
'/ Sindrom de condensare pulmonarl: matitate, raluricrepitante, suflu tubar.
. examenul obiectiv poate evidenlia caracteristicile unui sindrom de condensare:
- reducerea amplian[ei miqclrilor respiratorii de partea bolnavi
- matitate sau submatitate <r

- vibralii vocale bine transmise sau accentuate in zona cu sonoritate modificatd

- ascultator, raluri crepitante.
r Examene de laborator:
Sindrom biologic inflamator acut: J VSH (vitezeide sedimentare a hematiilor), leucocitoz6 cu
t
neutrofilie(eventual PN nesegmentate), cu granulalii toxice, PCR (proteinei C reactive), f
o2-globul inelorserice;
Examenul sputei: hematii, leucocite, celule alveolare,pneumococi;
hemoculturile pot fi pozitive pentru pneumococi
Radiografie toracic6: opacitate triunghiulari, binedelimitat6, cu vdrful spre hil qi baza spre
periferie,cu caracter lobar sau segmentar, de intensitatesupracostald, omogen6, cu pistrarea
bronhogrameiaerice.
a Evolufie qi complicafii:
a Evolulia favorabill presupune: vindecare: in aproximativ 21 de zile, cu scddereafebrei ("in
lisis" sau "in crisis") gi ameliorarea stdriigenerale.
Evolulia nefavorabilS (in absen(a terapiei sau la persoaneleimunodeficiente) este grevatd de
complicalii.
Complicafii locale:
Pleurezii parapneumonice (concomitente pneumoniei);
Pleurezii metapneumonice (u lterioare pneumonie i) ;
Abcedare.
Complicafii generale:
Com plicaf ii toxico-septice :

r $oc toxico-septic;
. Complicaliiimunologice:
o Glomerulonefritefocale;
. Miocardite.
Complicalii septice (de vecindtate sau la distanld):
o Pericardite;
. Meningite;
e Endocardite bacteriene subacute/acute.
a Tratamentul pneumoniilor:
a ...
a I n grij iri generale (tratament i gieno-d ietetic) :

- Repausul la pat pe toatd durata febrei qi inci 3 zile de ladefervenscent6;Pozilie semigezdndb

(Fowler sau semi-Fowler);
- Camerd bine aerisitd;Confort termic (20 - 22' C);
Umidifiere corespunzdtoare a aerului atmosfericinspirat.
- Hidratarea: pe durata febri16 3000 - 4000 mllzi, oral sauparenteral (solu{ii izotone p.i.v.). dac6
nu existialte contraindicatii.
- Dieta:Aport de sare:8 - l0 g NaCl/zi (pentru compensareapierderilor prin polipnee, febrd
gitranspira{ie). Dietd lichidd gi semilichidd pe durata febrei(ceaiuri, sucuri de fructe,
compoturi, lapte, grig,iaurl, orez, supe de legume, supd de carne, piureuride legume). Dupd
defervescenld se adaugi in alimenta{ie fEinoasele,brdnza de vaci, carnea de paslre, cu
reluareatreptatd a al imenta{iei normale.
Mdsuri speciale:
Igiend riguroasi a cavitAlii qi mucoasei bucale(solulii bicarbonatate pentru gargard,
ungerealimbii gi buzelor cu glicerind boraxatd in paralelcu hidratarea corectd);
- Schimbare frecventf, a poziliei in pat (pentruprevenirea atelectaziilor), controlul aqtemutuluigi
mijloace antidecubit (pentru prevenirea escarelorin cazul pacienlilor cu risc);
 - Tapota.i gi vibralii toracice, urmate de tuseasistatE (pentru facilitarea expectoratriei $i
preven ireacornpl icali i lor atelectat ice I ocale) :

- Oxigenoterapie intermitent[ (oxigen umidifiat.3 - 4 l/rnin.) la nevoie.

o Tratamentul etiological pneumoniilor bacteriene:
o Antibiotice:
- Penicilind G (2 - 4 rnilioane U.l.lzi parenteral,cu testare prealabilS a alergiei la Pencilind,
prini.d.r. cu 1.000 U.l.); durata terapiei in pneunroniapneumococicd este pe durata febrila gi
inc63-5 zile dupl defervescen{d. Evolulia normald presupune scdderea febrei, in24 - 4B ore de
la inceperea tratamentului cuPenci I ind.
- Gentamicind (80 mg i.m./i.v, la 8 ore) sau
- Kanamicinl (0,5 g i.m./i.v. la 12 ore) in cazulpersistentei febrei (se presupune o altd
etiologiesau aparilia unei complica{ii septice).
- Alergie la Penicilinl: Eritromicin[ (0,3 g inj.la 6 ore sau 0,6 g per os la 6 ore),
Cefalosporinesau Ch ino lone.
o Tratamentul sinrptomatical pneurnoniilor:
r Tratamentsimptomatic:
- Cornbaterea junghiului/ durerii toracice: antiinflamatoriinesteroidiene (AINS), aplicalii
caldelocale;
- Combaterea febrei: Aminofenazond, Paracetamol,Acid acetilsalicilic (Aspirini), *
prignilealcoolizate (schimbate la2 - 3 ore);
- Combaterea tusei ineficiente: Codeind,NoscapinS;
Facilitarea expectora{iei: expectorante (Bromhexin),fluidifiante ale expectora!iei
(mucol itice:Aceti lcistei n6, Fluimucil, B isolvan);
- Combaterea agitaliei la alcoolici: Fenobarbital,Clordelazind, Diazepam:
Vitaminoterapie: B1 (100 mg x 3-4 lzi), B6 (250mg x 3-4lzi) la imunodeficienlii care nu
-
sealimenteazd qi la alcoolici.
- oxigenoterapie pentru 24-36 de ore pentru bolnavii cu stare generaEgravi, pneumonie extinsd
o Tratamentul complicafiilor: Spitalizarea este obligatorie in cazul complica{iilor!
o $ocul toxico-septic:
Mon itorizarea parametri lor vital i (TA, pu ls,febra, respira[i i, d i ureza);
Refacerea gi sus{inerea volemiei: solu{ii macromoleculare(Gelaspon, Macrodex,
Rheomacrodex,t Dextran), Ringer, glucozd l0olo, ser fiziologic;
Oxigenoterapie;
Suport inotrop pozitiv (pentru men{inerea TA):Dopamin6, Dobutamind;
Corec{ia tulbur[rilor hidroelectrol itice;
Corticoterapie parenteralS ;
Fo(area diurezei (dupd umplere volemicd);
Antibiotice'. doze mari, parenteral i.v., asocierisinergice, duratl prelungit[.
o Insuficien{a respiratorie acut[:
Oxigenoterapie;
Ventilalie mecanicl asistatS.
o Insuficienld cardiacd acutS:
Oxigenoterapie;
Monitorizare ECC;
Suport inotrop pozitiv (digitalic sau nondigitalic):
Furosern id parenteral;
Vasodi latatoare parenteral.
9
 Pleurezia purulent6:
Se recomand6 spitalizarea in sectii cu profil de chirurgietoracicd. Se recurge la o
atitudine interven{ional6:
Toracentezi evacuatorie (+ spllarea cavitalii pleuralecu ser fiziologic, introducere
local6 de antibiotice,enzime proteolitice);
o'd
Toracotomie cu drenaj pleural (pleurostomie minima").

PNEUMONIILE INTERSTITIALE(VIRALE SAU NONBACTERIENE)

Tablou clinic:
- Pneumoniile virale sunt precedate (3-7 zile) de cataral cdilor aeriene superioare ("rdceald"
banali);
- Debut insidios. cu febri progresivd, cefalee, mialgii,inapetenlS;
- Perioada de stare: febr[ mare, frisoane, staregenerald sever alteratS, tuse iritativ6,
neproductiv6,sput6 cu striuri hemoptoice, dureri toracice difuze'
Examene de laborator:
Sindrom biologic infl amator acut, caracteri stic culimfo-monocitozi;
Radiografie toracic[: infiltrat intersti{ial hilio-bazal(aspect de "barbd pieptinat6", "sticld
matd"), carepersisti incd2l zile dupi vindecarea clinici (radiografiatoracici de control se va
efectua dupd minim3 siptimdni!);

- Examenul sputei: nu evidenliazdflord bacterian6;

- Caracteristicd pneumoniilor intersti[iale estediscordanla clinico-radiologicd (siracia
examenuluifizic respirator care contrasteazd cu amploareamodificdrilor radiografice)!
o Radiografie toracicd
a Complicalii posibile:Bronhopneumonii (prin suprainfeclii
bacteriene) ;Miocardite ;Encefal ite ;Pleurezi i.
a PARTICULARTTATI TERAPEUTICEETIOLOGICE:
a Antibiotice (in pneumoniile bacteriene interstilialecu germeni atipici) : Tetraciclini,
V bramicin6,Doxiciclini;
i

Terapia antivirald:Antivirale: Amantadin[, Rimantadin[, Aciclovir.

10